CUPRINS

CUPRINS.........................................................................................................................................1 1.Introducere....................................................................................................................................1 2. Caracterizarea pieţelor emergente................................................................................................3 3. Principalele pieţe financiare emergente.......................................................................................5 3.1. Brazilia: de la lider regional la putere mondială...................................................................6 3.2. Rusia: marea putere energetică a lumii.................................................................................7 3.3. India: ascensiune umbrită de sărăcie.....................................................................................8 3.4. China: un gigant cu picioare de lut.......................................................................................9 4. Efectele crizei actuale asupra principalelor ţări emergente – BRIC..........................................11 5. Concluzii....................................................................................................................................13 6. Bibliografie................................................................................................................................13

1. Introducere
Pieţele emergente apar şi se dezvoltă în contextul mai larg al dezvoltării pieţei financiare internaţionale care „constituie o consecinţă a necesităţilor manifestate de investitori şi de cei care

Brazilia. Criza datoriei externe din anii '80 din America Latină a dus la o serie de reforme majore în ţări ca Mexic. Pe de altă parte în categoria pieţelor emergente sunt cuprinse pieţe bursiere nou create. Au urmat apoi Africa şi. Astfel apar şi se dezvoltă noi pieţe de capital în formare. Argentina. Esenţa paradigmei economice actuale după care se dezvoltă pieţele în formare presupune privatizare. Astfel atingerea unui anumit nivel de saturaţie a diferitelor zone economice precum şi lipsa de atractivitate a câştigurilor obtenabile pe anumite pieţe determină migrarea capitalurilor spre zone care sunt sau pot deveni interesante din punctul de vedere al caştigurilor care se obţin. când se vorbeste de pieţe emergente ne gândim aproape automat la ţări precum India. China. Argentina. La acestea se adaugă dinamica zonelor asiatice în care pe lângă tigrii „tradiţionali” au aparut „tigrii tineri” Malaysia. Brazilia. cunoscute în literatura de specialitate ca „emergent market”. Tot în zona asiatică. Însa acestea nu reprezintă decât o mică parte din numărul pieţelor emergente. pieţe emergente. Irakul se înscrie şi el în acest trend şi sunt previzibile şi alte zone. asistăm în ultimele decenii la o restructurare şi redimensionare a pieţei financiare internaţionale odată cu reorganizarea economiei mondiale. performanţelor şi atractivităţii acestor pieţe. schimbările şi dinamica economiei chineze fac din această piaţă una dintre cele mai atractive pieţe pentru marii investitori de capital. în necesitatea lor de a se dezvolta sunt interesate de atragerea investiţiilor străine de portofoliu. Thailanda. Chile.doresc să-şi plaseze capitalul financiar”. Orientul Mjlociu. Indonezia. Există deci o mare diversitate de situaţii şi o dispersie însemnată a mărimii. Un asemenea demers ar trebui să facă posibilă distincţia neechivocă între conceptele de pieţe dezvoltate. pieţe regionale. Cu un joc de cuvinte se mai spune despre o ţară emergentă că este „prea săracă pentru a fi bogată şi prea bogată pentru a fi săracă”. Valul revoluţionar din 1989 a pus în evidenţă o imensă nouă posibilă piaţă în Europa Centrala şi de Est şi spaţiul ex – sovietic. pieţe de frontieră. Astfel aceste zone au „descoperit” sau unele dintre ele printre care şi România. În momentul de faţă. în urma Războiului din Golf. etc. În contextul noii ordini internaţionale şi al globalizării. etc. Mexic. investind în aceste zone coroborat cu minimizarea riscului de piaţă asumat. O definiţie unanim acceptabilă şi riguroasă a pieţelor emergente este dificil de formulat datorită complexităţii şi varietăţii acestor pieţe. Chile. cele rămase în urmă precum şi cele ieşite de sub dominaţia ideologiilor socialist-comuniste. pieţe bursiere vechi însă aflate în economii ale unor ţări în curs de dezvoltare. toate ca urmare a schimbărilor de regimuri politice care au atras schimbări majore şi în plan economic. reducerea barierelor comerciale şi dispariţia pieţelor de capital integrate vertical. Economia mondială actuală se caracterizează prin flexibilitate inovaţie şi deschiderea pieţelor. 2 . democratizare. Ţările subdezvoltate. au „redescoperit” rolul şi importanta pieţei de capital şi burselor de valori în funcţionarea economiei. etc. pieţe de capital reînfiinţate. etc.

Cu toate acestea. Există o serie de aspecte care caracterizează o piaţă emergentă aspecte ce le individualizează ca un produs investiţional omogen. în unele ţări ca SUA. Brazilia sau fostele state comuniste se înregistrează abateri semnificative de la medie. adică să se alăture pieţei globale. Conform IFC.626 dolari SUA.2. bine delimitat de celelate grupe. asigurarea transparenţei situaţiilor financiare. În acest fel. Multe dintre aceste ţări emergente au suferit căderi dureroase în cadrul acestei faze de adaptare la noile reguli ale jocului. rambursarea împrumuturilor. s-a ajuns la situaţia în care aproape fiecare ţară de pe glob are o economie cu orientare de piaţă şi care se implică în competiţia pentru capital. Printre acestea cele mai importante sunt următoarele: 1. putem caracteriza ca fiind emergentă orice economie care are un PNB per capita inferior nivelului de 8.535 dolari SUA cât au în medie grupul celor mai dezvoltate 21 de ţări. Aceasta deoarece riscuri ce provin din sfera politicului. s-au văzut în situaţia de a nu mai putea sã-şi permită cazuri în care să refuze. PNB nu reflectă diferitele costuri cu nivelul de trai de pe glob şi prin urmare nu reflectă obiectiv puterea de cumpărare a unui cetăţean. conform definiţiei date de MSCI (Morgan Stanley Capital International). un PNB per capita de aproximativ 3. să-şi privatizeze marile companii aflate în proprietatea statului sau să se îndrepte către Fondul Monetar Internaţional în vederea restructurării serviciului datoriei. 3. respectiv 85% din populaţia globului. justificat sau nu. reprezentând factori care acompaniază în mod necesar procesul de tranziţie. pieţele emergente definite de regulã ca economii în tranziţie. vom remarca faptul că reprezintă 70% din suprafaţă. În timp ce unele ţări emergente sunt considerate economii de piaţã libere. maturitatea pieţelor bursiere sau restricţiile privind repatrierea dividendelor sau a câştigurilor de capital. În acest mod. fiindcă măsoară doar produsul final. de la forme agrare sau centralizate spre cele de piaţã industrializată liberă. aceste pieţe emergente au trebuit să reacţioneze în singurul mod raţional în care o puteau face. o ţară emergentã medie are. 2. Caracterizarea pieţelor emergente Excluzându-se varianta de a rămâne în continuare cu statutul de economii „obosite”. foarte puţine dintre ele sunt comparabile cu ţările dezvoltate atunci când vine vorba despre reglementări privind investiţiile străine. pieţele emergente incumbă un risc de ţară superior pieţelor dezvoltate. piaţa lor de consum fiind de departe cea mai mare în timp ce produsul lor intern brut reprezintă doar 20% din produsul global brut.100 dolari SUA faţă de 20. a fenomenului hiperinflaţionist sau a neliniştilor sociale sunt relativ des întâlnite în rândul ţărilor emergente. 3 . În premisa în care produsul naţional brut este o măsură definitorie pentru evaluarea statutului de ţară emergentă se poate observa foarte uşor că aceste ţări au un PNB semnificativ redus faþă de ţările dezvoltate. Dacă e să ne facem o imagine globală asupra acestor pieţe emergente. în plus. Astfel. circulaţia liberă a capitalurilor. La fel de multe însă au început să-şi reformeze economiile. să ridice şi să coboare după bunul plac barierele fiscale şi valutare sau să naţionalizeze afacerile cu capital străin. De regulă.

Mongolia. Slovenia. în ultima perioadă a devenit tot mai dificilă sarcina de a obţine rentabilităţi anormale pozitive fără asumarea unor riscuri corelate. Coreea de Nord. investitorii agresivi cautã noi destinaţii investiţionale. care sunt adesea obscure şi cu un accentuat grad de subdezvoltare. În această categorie a pieţelor embrionare pot fi amintite următoarele ţări: Laos.. fiindcă pieţele emergente cresc urmându-şi propria cale de dezvoltare. Astfel. cu toate că nici o tendinţă de creştere nu evoluează în mod continuu fără să existe şi perioade de corecţii. 4 . În ultima perioadă. Qatar. corelată cu aceste riscuri. regimuri politice care pot lua o poziţie adversă faţă de investitori etc. corelaţiile pieţelor emergente cu pieţele dezvoltate sunt reduse semnalând astfel faptul că mişcările de pe aceste pieţe nu sunt direct legate de mişcările de pe pieţele dezvoltate. Kuweit. Un studiu (Divecha ş. 2. dar şi de creştere a rentabilităţii acestuia. De cele mai multe ori. lichiditate scăzutã pe piaţă. cu precizarea că acestea sunt de regulă depăşite într-o perioadă relativ scurtă. mai ridicate. fluxurile masive de capital care inundau aceste pieţe slab lichide conducând foarte accelerat la o creştere generalizată a cotaţiilor. Vietnam. Prin urmare. Iordania. pieţele emergente depăşesc ca performanţă ţările consacrate. pe lângă conceptul de piaţă emergentă a apărut conceptul de „piaţă embrionară” sau „piaţã pionier”.). se pot înainta cu uşurinţă o serie de argumente: 1. Oman. Bulgaria. stabilindu-se drept ţinte de multe ori economii ce nu sunt considerate destinaţii investiţionale rezonabile din diverse motive (lipsa transparenţei relative la raportările financiare. Dacă până la un moment dat era de ajuns investirea capitalului în cele mai promiţătoare titluri ale unei pieţe emergente. ceea ce înseamnă că direcţia înregistrată pe o piaţă are un sens invers pe cealaltă. În astfel de condiţii. introducerea de titluri de pe aceste pieţe în cadrul unor portofolii internaţionale reprezintă o modalitate eficientă de reducere a riscului acestui portofoliu. asupra capitalurilor investite planează riscuri care nu au o legătură directă cu viabilitatea companiilor în care s-a investit. Cambogia. nivelurile de la care se presupune că vor avea loc creşteri fiind inferioare chiar şi celor aferente pieţelor emergente. Deşi reprezintă un caz rar. punânduse bazele unor noi aprecieri. Ghana. investitorii profesionali nu şi le vor asuma decât atunci când este percepută posibilitatea obţinerii unor rentabilitãţi ridicate. se poate întâmpla ca acest coeficient de corelaţie să fie negativ.4. Tunisa. Lituania. Papua Noua Guinee. În momentul în care se pune problema avantajelor care decurg din investiţiile pe pieţele emergente. se consideră că o rată anuală de creştere de 4%. Myanmar.1% mai mare decât un portofoliu format exclusiv din acţiuni cotate pe pieţele mature. desemnând o economie în care procesul de tranziţie spre forme de piaţã liberă nu s-a declanşat integral şi ireversibil. Ţinând cont de riscurile aferente unei investiţii pe această categorie de pieţe. Croaţia. reprezintă o aşteptare justificată. Arabia Saudită. înregistrată pe o perioadă de 5-10 ani. Cuba. Bangladesh sau Paraguay. Egipt. Liban.a. Maroc. Aşadar. investiţiile tind să aibă un caracter de risc tot mai pronunţat. 1992) realizat în perioada 1986-1989 a arătat că un portofoliu cu 20% din capital investit pe pieţele emergente reuşea să obţină o rentabilitate anuală cu 2. în condiţiile în care riscul primului portofoliu era inferior. În condiţiile fluxurilor semnificative de capital care curg înspre ţările emergente. De regulă.

9%. ratele de creştere puternice şi datele fundamentale solide îndreptãţesc aşteptări optimiste cu privire la o evoluþie bună a cotaţiilor în cadrul pieţelor emeregente pe o perioadă de 5-10 ani. Ratele de creştere înregistrate de ţările emergente sunt superioare pieţelor dezvoltate. În acest sens este revelator exemplul PIB-ului statului Chile. fapt datorat unor factori independenţi care imprimă această divergenţă. 3. 7. Principalele pieţe financiare emergente 5 . unele experimente investiţionale conduc la formarea unei serii de idei preconcepute legate de titlurile financiare cotate pe pieţele emergente. 4. Banca Mondială prognozând o rată medie de creştere a PIB în ţările emergente de 4. Datorită faptului că există o corelaţie puternică între procesul de creştere economică şi rentabilitatea pieţei bursiere. estimându-se în acest sens că aproximativ un sfert din fondurile de pensii publice sau private la nivel mondial intenţionează să crească ponderea aferentă investiţiilor de pe pieţele emergente. Foarte important de urmărit în cazul acestor creşteri şi structura lor. Fondurile de investiţii îşi sporesc în mod continuu participarea pe pieţele emergente. De multe ori. 6. aproape dublă faţă de cea a ţărilor dezvoltate. aceste companii mici sunt adesea subevaluate. Accesibilitatea acţiunilor oferite pe pieţele emergente este tot mai ridicată pe măsură ce aceste pieţe sunt tot mai deschise investitorilor. deoarece în restul cazurilor un portofoliu care conţine şi o componentă de pieţe emergente va conduce la o diminuare a riscului global prin intermediul corelaţiilor reduse (chiar negative). dacă pe lângă exporturile de produse şi servicii cu un nivel redus al valorii adăugate creşterea conţine şi produse ce necesită o prelucrare superioară. Acest lucru este adevărat doar atunci când investiţia se realizeazã integral pe astfel de pieţe. care în perioada anilor ’80-’90 a crescut în medie cu 10% pe an.3. prin intermediul unei reglementãri stricte în ceea ce priveşte securitatea tranzacţiilor sau gradul de atractivitate al pieţelor. Marea majoritate a instituţiilor financiare investesc în acţiunile celor mai mari companii din cadrul pieţelor emergente. creând astfel oportunitãţi bune de cumpărare pentru investitorii mai agresivi. o serie largă de companii cu potenţial ridicat de creştere fiind excluse ca destinaţii investiţionale pentru simplu motiv că nu sunt îndeajuns de mari încât să atragă atenţia acestor investitori. Astfel. 5. Fără interesul acestora. mulţi investitori considerã că investiţiile pe pieţele emergente sunt riscante datorită în special unui grad de incertitudine ridicat.

Ecuador). Trebuie reamintit. că Brazilia a parcurs un drum deja important de la tranziţia la democraţie de la sfârsitul anilor 80 (şi după crizele economice din 1990 şi 1994). Mai mult. Brazilia: de la lider regional la putere mondială Brazilia este considerată drept una dintre cele patru puteri economice emergente ce vor domina anii 2050. conform analizelor recente ale Goldman Sachs. Brazilia este nu numai prima economie a Americii Latine. Brazilia este şi una dintre porţile de intrare ale Rusiei în America Latină în numele multipolarităţii. Brazilia este membră a Mercosur (Piaţa comună de Sud). Brazilia a investit. Progresele economice. cât şi politic. Deşi toate analizele remarcă hegemonia americană încă nepericlitată. nu se prezintă foarte bine. consideră America Latină o zonă extrem de interesantă atât economic. Seria de vizite recente întreprinse de preşedintele rus Medvedev (pe marginea summitului APEC) stă mărturie în acest sens. dar se prefigurează şi ca un actor economic global din ce în ce mai important şi de acum încolo. Nicaragua.3. China şi Rusia. în raport cu celelalte trei puteri economice. În acelaşi timp. Întrebarea este cum va folosi Brazilia această putere politică? La nivel regional lucrul acesta e deja vizibil în rolul informal asumat. dar şi China tatonează terenul latino-american. Culturile de energii alternative au fost criticate mai ales pentru că utilizează îngrăşăminte extrem de nocive pentru solul cultivat şi infestează mai apoi şi pânza freatică. Aceleaşi analize ale GS intuiesc această stare de fapt ca datorându-se importantelor proiecte de stabilizare puse în practică de preşedintele Lula în timpul primului său mandat (2002-2006). în energii alternative. Dezvoltarea economică a Braziliei. Recenta descoperire de petrol subacvatic s-a alăturat culturilor de energie alternativă şi prefigurează o transformare în plus a rolului Braziliei. în primul rând o superputere agricolă. O altă problemă pe care Brazilia va trebui să o rezolve este cea a deja problematicei defrişări a zonei amazoniene. a fost până acum. adesea. ceea ce a şi început să facă prin Planul de Dezvoltare Susţinută a Amazonului iniţiat de guvernul Lula. producând etanol obţinut din trestia de zahăr şi folosindu-l ca substitut pentru petrol. Ca lider regional. nu pot fi negate şi creşterea economică este dublată de autosuficienţa energetică atinsă în 2007. Brazilia actionează deja ca mediator între regimurile pro-Washington (Columbia) şi cele din "noua stangă" (Venezuela. La nivel regional. Cu o populaţie de aproximativ 190 de milioane de locuitori şi cu o creştere demografică importantă şi prevăzută a fi destul de stabilă şi în viitor. singurul posibil impediment în calea realizării acestui lucru fiind schimbările climatice. ca lider mondial în contextul atenţiei din ce în ce mai mari acordate la nivel global dezvoltării în acord cu mediul. mai ales în industria automobilă. cea mai dezamăgitoare. de altfel. drept următorul furnizor de resurse alimentare al lumii. este cert că cele două superputeri. cel mai important proiect de colaborare economică de pe continent şi a foarte recent createi Uniuni a Naţiunilor Sud-Americane (UNASUR) constituiţă în 2008 după modelul Uniunii Europene.1. 6 . deşi recente. Brazilia este prezentată. Nu numai Rusia. încă din vremea guvernelor militare (1964-1985). Bolivia. cum o demonstrează vizitele şi acordurile semnate de Hu Jintao în Cuba şi Costa Rica de la sfărşitul lunii noiembrie. Brazilia.

9% pe an în perioada 1999-2007. În practică. Rusia s-a transformat dintr-un actor slab al politicii internaţionale într-o ţară care şi-a recâştigat statutul de putere regională. naţionalizarea sectorului energetic. centralizarea administraţiei. Rusia: marea putere energetică a lumii Cele două mandate prezidenţiale ale lui Vladimir Putin corespund performanţei economice a Federaţiei Ruse şi reafirmării acesteia pe scena internaţională. În iulie 2000. Celelalte ţări identificate drept puteri emergente (RIC). Textele primelor discursuri ţinute după 2000 (anul în care Putin ajunge preşedinte) anunţă. Deşi este un lider regional şi se afirmă ca putere mondială în devenire. triunghiul format de statele Sao Paulo. prin discursul cu privire la starea naţiunii. reţeta putiniană a însemnat reformarea sistemului bancar (cu scopul prevenirii falimentelor în masă) şi a celui judiciar. reducerea la jumătate a numărului de 7 . Toate aceste schimbări trebuie. reformarea la nivel intern a statului rus. 3. În opinia lui Putin. corupţia. Bello Horizonte şi Brasilia fiind asemănat cu un fel de "Belgia aflată în mijlocul Indiei". mărirea salariilor şi a pensiilor. devenind un competitor important pentru UE sau China şi care îşi manifestă ambiţia de a deveni o mare putere. era ameninţată de pericolul de a se transforma "într-o ţară de lumea a treia". improbabili până foarte de curând. Ce pare a se prefigura acum este dorinţa acestor ţări de a se face auzite mai răspicat.Această nouă voce pe plan internaţional şi relaţiile cu Venezuela şi Rusia sunt extrem de importante în contextul regional al dominaţiei de către Statele Unite a întregului continent de peste un secol. valorificarea resurselor energetice. Soluţia propusă de preşedintele rus era o "politică de întărire a statului" pentru că aceasta era singura modalitate de a asigura prosperitatea Rusiei. Efectele politicilor noilor lideri de la Kremlin au dus la creşterea spectaculoasă a PIB-ului rusesc la o medie estimată de Economic Intelligence Unit la 6. în primul rând. dar şi prin acorduri bilaterale rămân şi ele importante. oricât de spectaculară. măsuri sociale. poziţia lor încetează doar a mai fi una de monopol. cel deal doilea partener economic al continentului (prin intermediul Mercosur). sistemul de taxare împovărător şi criminalitatea. percepute cu nuanţele de rigoare: Statele Unite rămân încă primul partener comercial al Americii Latine. Relaţiile Braziliei cu Uniunea Europeană. însă. Disparităţile regionale în interiorul ţării rămân importante. permiţând (mai ales în contextul de faţă) diverse acorduri cu parteneri comerciali. cu o creştere importantă în continuare. nu sunt nici ele exemple de democraţie în sensul dat de Occidentul creştin şi nici societăţi lipsite de clivaje economice şi sociale extreme. Transformarea actorului Rusia este explicabilă prin acţiunea conjugată a doi factori: schimbarea leadership-ului politic şi reformele iniţiate de acesta. ba chiar am putea spune că reprezintă exact contrariul. În acest sens. va trebui să fie profitabilă pentru populaţia braziliană în întregul său. orice creştere economică. Brazilia rămâne o naţiune latino-americană şi una dintre cele mai inegalitare societăţi. toate aceste probleme reprezentau cauza pentru care Rusia. "dependentă de împrumuturile internaţionale". Vladimir Putin atenţiona asupra celor mai importante probleme cu care se confrunta statul rus: starea proastă a populaţiei (sărăcie).2.

Reţeta aplicată de autorităţile indiene diferă în mod fundamental de cea folosită de Rusia. în special. au fost organizaţiile internaţionale şi reconsiderarea relaţiilor cu actori importanţi ai politicii mondiale (SUA. de la 25 miliarde de rupii la 50 de miliarde de rupii. cele mai mari rezerve de gaz natural la nivel mondial (la care se adaugă resurse importante de petrol şi minereuri). potrivit Ministerului de Statistică de la New Delhi contribuie în proporţie de peste 50% la PIB-ul Indiei. o tehnologie insuficient modernizată şi al doilea arsenal nuclear din lume (cea mai mare parte a acestuia datând din perioada sovietică). Moscova a fixat ca obiectiv înlocuirea hegemoniei acestora cu multilateralismul manifestat prin alianţe conjuncturale cu India şi China. Rusia are cea mai mare întindere teritorială din lume. La nivelul raporturilor cu SUA. în acest sens. Instrumentele folosite de Moscova. când statul a decis deschiderea economiei pentru investitorii străini. Elementele de geopolitică care asigură statului rus o poziţie importantă în politica internaţională sunt moştenite istoric. India beneficiază de câteva avantaje din punct de vedere geopolitic: un teritoriu vast (al şaptelea stat din lume) şi o populaţie mare (peste un miliard de locuitori. locul 2 în lume 8 . Măsurile de reformă promovate la nivel intern explică doar în parte ascensiunea economică a Rusiei. ajungând de la 75. PIB-ul Rusiei înregistrase o scădere medie de 6. iar creşterea economică nu s-a bazat pe exportul de resurse energetice. crescând. care se datorează. potrivit Global Insight. Creşterea masivă a exporturilor a determinat sporirea rezervelor pe care statul rus le are în străinatate de la 12.2%) şi agricol (19. UE). dezvoltării industriei serviciilor care.5 miliarde de dolari în 1999 la 476 miliarde de dolari în 2007. într-o măsură mai mare.7%).3. ONU a fost terenul pe care Rusia a jucat cartea ascensiunii sale la nivel mondial în raporturile cu SUA.8% pe an). Regimul politic promovat de New Delhi este democraţia. Dezvoltarea industriei serviciilor a antrenat un salt important al PIB-ului Indiei care s-a dublat în perioada 2002-2007. Reformele interne promovate de regimul Putin trebuiau să servească unui important obiectiv de politică externă formulat prin Conceptul de politică din iunie 2000. Livrările de petrol şi gaz au reprezentat 67% din totalul exporturilor ruseşti. India: ascensiune umbrită de sărăcie Momentul care a dat startul creşterii puterii Indiei s-a produs în 1991. puterea Rusiei înseamnă o armată numeroasă. Creşterea puterii ruseşti în raporturile cu UE se traduce prin dependenţa comunităţii în proporţie de 40% faţă de gazul rusesc. exporturile Rusiei au înregistrat o creştere de 400%. Potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Rusiei. de a "obţine o poziţie de prestigiu în comunitatea mondială care să corespundă intereselor de mare putere ale Rusiei". Calitatea de membru permanent în Consiliul de Securitate a permis Moscovei să se pronunţe cu privire la iniţierea războiului din Irak sau la impunerea unor rezoluţii în privinţa programelor nucleare ale Iranului şi Coreei de Nord. La fel ca şi Rusia sau China. 3. creşterii exporturilor de gaz şi petrol. Datele furnizate de această instituţie arată că ceilalţi doi mari contribuitori la bugetul statului indian sunt sectoarele manufacturier (26. o populaţie numeroasă (locul 7 în lume).5 miliarde de dolari la 355 miliarde de dolari. între 1999 şi 2007.şomeri (între 1992 şi 1998. Din punct de vedere militar. Creşterea puterii economice a Indiei s-a datorat.

Dacă în 2006 cererea de petrol a Chinei era de 91 de milioane de tone/an. rezervele demonstrate de petrol ale Iranului se cifrau la 133 de miliarde de barili.4. un stat considerat de rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU drept o ameninţare pentru pacea şi securitatea internaţională (China absoarbe circa 65% din producţia de petrol a Sudanului). publicat în noiembrie 2008.8 milioane de barili/zi. Tot în domeniul militar. În ultimii ani. Până în 2025 China va fi a doua economie a lumii. India este un competitor/rival important pentru China şi Rusia în cursa pentru supremaţia regională în Asia. China a devenit al doilea consumator de petrol din lume. China este una dintre economiile responsabile de aceste evoluţii. 9 . Ar putea deveni cel mai mare importator de resurse naturale dar şi cel mai mare poluator". Iranul are potenţialul de a deveni un furnizor strategic de petrol pentru China (în 2005. o creştere de 1. ajungând la un nivel de 6. Populaţia Indiei reflectă discrepanţe majore între tineri care studiază la Universităţile din Calcutta sau New Delhi şi care se pregătesc pentru a deveni specialişti cu calificare superioară şi cei care trăiesc în zonele rurale fără a avea acces la resursele de apă sau la electricitate. capabili să ofere predictibilitate pe termen mediu şi lung. fiind totodata şi al treilea importator global. China: un gigant cu picioare de lut "Dacă actualele tendinţe se menţin. Lista poate continua cu Sudanul. un raport al FMI arata că în ultimii 15 ani. Necesarul de petrol al Chinei s-a dublat între 1985 şi 1995. preţul petrolului a explodat pe fondul unei oferte suprasolicitate de o cerere în continuă ascensiune. potrivit National Sample Survey Organization) lucrează în agricultură. estimează ultimul raport al Consiliului Naţional de Informaţii al SUA. este umbrită de sărăcia în care traieşte populaţia din zonele rurale şi de faptul că cei mai mulţi dintre indieni (două treimi dintre bărbaţi.4 milioane de barili/zi. Venezuela şi Iranul sunt deja furnizori privilegiaţi de energie ai Chinei. stat vecin cu care se află în dispută pentru provincia Kasmir din 1947. China va avea asupra lumii un impact mai mare decât orice alt stat. Observăm astfel şi o tendinţă care. ca stat în plină ascensiune. după SUA. dar şi Rusia sunt statele care se opun adoptării unui regim de sancţiuni mai dur la adresa Teheranului şi Khartumului. În plus China. În 2007.după China). dublându-se din nou până în 2005. Pe termen lung.860 de milioane de tone (cu alte cuvinte. Armata Indiei este a treia ca mărime din lume (dupa SUA şi China). Se anunţă o competiţie sporită pentru resurse energetice. departe de a fi un simplu accident. în India s-au creat foarte puţine locuri de muncă din cauza cerinţei pieţei de muncă pentru calificări superioare şi a legislaţiei restrictive promovate de autorităţi.7 milioane de barili/zi la 3. statul indian se poate lăuda cu un arsenal nuclear important dezvoltat pe fondul competiţiei nucleare cu Pakistanul. anume predilecţia Chinei de a încheia alianţe energetice cu regimuri antioccidentale. de la 1. dar mai ales pentru asigurarea unor furnizori siguri. pare să devină o constantă a politicii internaţionale promovate de Beijing. se estimează ca în 2020 China va importa aproape 1. China a iniţiat adevarate ofensive geopolitice în scopul maximizării securităţii sale energetice. În 2003. Imaginea Indiei. al treilea loc în lume).940%). 3.

000 de miliarde de dolari. în condiţiile unui PIB total de 3. Kirghistan. însă. cu un buget de cheltuieli destinat apărării situat între 97 şi 139 de miliarde de dolari. Începând din 1967. dar şi în Asia Centrală.Pe fond. apogeul revoluţiei culturale chineze. elementul comun tuturor acestor iniţiative fiind acela că exclude SUA. controlate de economiile BRIC. China rămâne un gigant cu picioare de lut. Rusia. Tadjikistan şi Uzbekistan) şi care pare să capete din ce în ce mai mult conturul unui bloc politico-militar care vizează contrabalansarea influenţei Statelor Unite în spaţiul Asiei Centrale. Guineea Ecuatorială au devenit partenerii Chinei (30% din necesarul său de petrol provine din Africa). Parte din aceste sume au fost orientate spre fonduri guvernamentale de investiţii (SWF . Sudanul era singura ţară africană care furniza petrol gigantului asiatic. fondurile guvernamentale de investiţii. adevarata ofensivă geostrategică a Chinei şi care vizează în realitate diminuarea influenţei Vestului în zonă se desfasoară în Africa.Sovereign Wealth Funds) şi care. în timp. în special datorită istoriei lor de încălcare a Drepturilor Omului. în 2003 a ajuns la 10 miliarde de dolari. iar astăzi există un spaţiu semnificativ care nu este controlat de guvern. Angola exportă în China mai mult petrol decăt Arabia Saudită. Atunci când FMI a refuzat să acorde Angolei un împrumut (fiind invocată lipsa de transparenţă şi corupţia instituţiilor). Pe plan regional. pot suplini criza de lichiditate a sistemului financiar occidental. Japonia şi Coreea) şi Summitul Asiei de Est. astăzi şi state precum Angola. raporturile comerciale ale Beijingului cu statele africane au crescut cu peste 700% faţă de anii ˜90 (daca în 2000 valoarea acestora era de 1 miliard de dolari. de pieţele occidentale. China a maximizat imediat oportunitatea ivită acordând imediat creditul fără a pune condiţii prealabile. vor ajunge să pompeze în pieţele emergente mai mulţi bani decât FMI şi Banca Mondială la un loc. Rezervele valutare ale Chinei sunt astăzi impresionante. Consiliul Naţional de Informaţii al SUA anticipează că. Congo. Consiliul Naţional de Informaţii al SUA estimează că o eventuală restructurare a prezenţei SUA în zonă ar putea transforma acest NATO al Estului în principalul format de gestiune a dinamicilor geopolitice din spaţiul Asiei Centrale. Daca în anul 2000. Organizaţia de Cooperare de la Shanghai mai este cunoscută şi sub denumirea informală de NATO al Estului. la nevoie. America de Sud. În acest sens a fost creată Organizaţia de Cooperare de la Shanghai formată din 6 state membre (China. China devine un actor geopolitic important nu doar în Africa. Kazahstan. China s-a implicat în formalizarea unor ample aranjamente instituţionale precum forumul ASEAN + 3 (reunind statele ASEAN la care se adaugă China. Totuşi. sute de 10 . China este o putere nucleară semnificativă (are între 100 şi 200 de focoase nucleare). ceea ce ar putea conduce la o formatare a logicii de structurare a alianţelor în spaţiul relaţiilor internaţionale. Pe fond. Nivelul său de prosperitate economică depinde de integrarea în "marea pace capitalistă". Generic. însă. Reţeta este întotdeauna aceeaşi: sunt preferate statele excluse de Occident sau de comunitatea internaţională. peste 300 de milioane de oameni au intrat în clasa mijlocie. Vidul lăsat de Occident şi comunitatea internaţională este repede ocupat de către China.6 miliarde de dolari).249 de miliarde de dolari (în 2007). Orientul Mijlociu (spaţii în care încearcă asamblarea unei vaste reţele de state client şi alianţe energetice). dispune de o armată activă de 2.3 milioane de oameni. Astăzi. pentru ca în 2006 să atingă valoarea de 55. în 2008 ajungând la aproape 2.

în bună măsură. ţară aflată în atenţia lumii în ultimii ani. În acelaşi timp." Dezastrul din marile economii emergente creşte şi se răspândeşte. într-o direcţie care serveşte profund intereselor Occidentului. se reduce. În Rusia. a rămas speranţa că statele emergente ar putea reface dezastrul economic. Rusia. acordarea de credite. Principala piaţă bursieră a Rusiei. "Cea mai mare îngrijorare este că actuala criză din centrele dezvoltate precum cele din SUA sau din Europa va avea repercusiuni asupra economiilor emergente. Brazilia. însă. Deşi consumatorii din aceste patru mari pieţe emergente sunt încă mult mai săraci decât americanii sau europenii obişnuiţi. să progreseze. Pe parcursul a 40 de ani. iar pe piaţa braziliană preţurile pentru materiile prime pe care această ţară le exportă se prabuşesc. pe rând. 4. Efectele crizei actuale asupra principalelor ţări emergente – BRIC Din multimea ţărilor aşa zise “emergente”. Şi cheltuielile consumatorilor din China au început să scadă în ultimele luni. Acestea sunt. în aceeaşi masură cu dezastrul de pe Wall Street care a afectat în cele din urmă principalele centre de afaceri. Şi cum un sistem financiar deficitar a înlăturat SUA de pe această listă. economiile din cele patru state încetinesc. Creşterea economică globală din ultimul deceniu a fost. director la Goldman Sachs. "Aceste economii nu se mai pot baza pe creşterea exporturilor sau creşterea preţurilor pentru materiile prime". Un alt front pe care criza economică globală se resimte este cel al consumului. În Brazilia. maşini şi televizoare cu plasmă a fost în ultimii opt ani aproape la fel de mare precum cererea din SUA. numărul locurilor de muncă oferite de filialele companiilor financiare occidentale au început să scadă. determinând scumpirea articolelor de import. Fiind dependentă de prosperitatea pieţelor. care a susţinut puternic cheltuielile consumatorilor. de exemplu. China a evoluat. precum vinurile şi iPod-urile. 11 . în situaţia în care consumatorii resimt durerea emanată din Vest. realizată de Statele Unite şi aşa-numitele ţări BRIC. în China. a declarat Fred Hu. moneda naţională s-a depreciat drastic în ultimele zile. India şi China. a fost închisă în repetate rânduri în ultimele săptămani. astfel că nu va fi tentată să conteste statu-quo-ul fără a risca propria sinucidere. Cererea din aceste ţări este prevazută să o depăşească pe cea din SUA şi să crească peste nivelul cererii totale din Grupul celor 7 Natiuni. Este în interesul nostru ca China să continue să crească. Ele se deosebesc mai ales prin dimensiunile uriaşe ale economiilor. colapsul pieţei bursiere şi scăderea preţurilor proprietăţilor îi fac pe consumatori să se gandească de două ori înaintea unei achizitii. Contrar aşteptărilor. patru dintre ele sunt reprezentative. În India. să-şi sporească nivelul de prosperitate economică.milioane de oameni trăiesc încă la limita sărăciei. China va avea un interes fundamental în menţinerea sistemului care îi asigură bunăstarea. raportul companiei Goldman Sachs arată că apetitul lor pentru frigidere.

economiştii se îndoiesc de numerele oficiale. în timp ce competitorul local GOME Electrical Appliances Holding a avut un profit de numai 0. În ultima perioadă însa. în special din cauză că vânzările unor articole cu preţuri mai ridicate sunt slabe. În timp ce vânzările în întregul sector de retail au crescut rapid. au înăsprit condiţiile pentru împrumuturile auto. a anunţat pierderi. au scăzut la 8% anul acesta. acordarea de credite scade rapid odata ce creditorii. Retragerea afectează deja companiile indiene. Vânzarile de maşini noi. Liderii de piaţă susţin această retragere.şi piaţa imobiliară. a raportat o creştere de 5% la vânzările pe trei luni. Yum Brands. Astfel. ipotecare şi de consum. deoarece cumpărătorii evită să cumpere. Însă aceasta a fost o scădere semnificativă faţă de creşterea de 11% în aceeaşi perioadă a anului 2007 şi un semn care arată clar că statul chinez nu va fi capabil să salveze alte ţări. un magazin de jucarii de pluş obişnuit din SUA. Retailerii din India. peste creşterea medie globală de 3%. Acestea sunt semnele că se reduce consumul de nevoi ieftine zilnice. retailerul de electrocasnice din SUA a anunţat că magazinele sale din China au avut pierderi de 7% în trimestrul încheiat în iunie 2009. Sectorul financiar al SUA. şi China are câţiva indicatori cu probleme. Vânzările de maşini din India. Vânzările de automobile au scăzut în august şi în septembrie.5% în prima jumătate a trimestrului doi. unde piaţa bursieră a fost afectată. încheiate în august 2009. presaţi de criza de lichidităţi. 12 .În cateva din aceste ţări ca şi în statele dezvoltate. Vânzările din China ale retailerului Kingfisher au scazut cu 19. Unul dintre cei mai mari retaileri indieni. este un consumator imens al serviciilor de outsourcing şi al companiilor de call-center. care au crescut în medie cu 20% pe an în ultimii 5 ani. câteva oraşe au avut fără îndoială declinuri de preţuri. În Rusia.000 de restaurante KFC în China. În ciuda acestor preocupări. Acest lucru afectează şi alte industrii. Cele mai afectate sectoare din economia Chinei sunt industria exportatoare . au scăzut şi vânzările pentru dispozitivele pentru noile apartamente: Best Buy. şia închis cele trei magazine din India. Analistul de la Goldman Sachs observa că unele dintre încetinirile economice au avut loc din cauza restricţiilor guvernamentale impuse pentru a combate inflaţia. iar traficul calătorilor pe liniile aeriene din China a scăzut în fiecare lună din mai până în prezent. îşi adună toate puterile pentru vremurile grele. numărul de credite acordate s-a micşorat. creditele usoare şi majorarea salariilor au sporit avântul consumatorilor în ultimii ani. De asemenea.un număr care indică cel mai slab rezultat lunar din 2005 încoace. care gestionează mai mult de 2. multe dintre ele cumparate pe credit. Build a Bear Workshop. au crescut cu doar 22% în septembrie 2010 .care vinde pe piaţa din SUA . Macquarie Securities estimează că tranzacţiile de proprietăţi în majoritatea oraşelor chineze sunt mai scăzute cu 40-60% în ultimele luni. în timp ce Pantaloon Retail India şi-a redus planurile de extindere a unei reţele naţionale de magazine de pantofi.4% în prima jumătate a anului 2008. puţini se gândesc că statul chinez se va confrunta cu un colaps al cheltuielilor consumatorilor. de la 15% la 16% în ultimele luni. care este centrul dezastrului mondial. Shoppers Stop. De asemenea.

6. Bibliografie 1. ce au un nivel foarte ridicat pe anumite pieţe emergente. Concluzii În cadrul acestei lucrări am subliniat câteva aspecte referitoare la pieţele emergente ca destinaţie predilectă capitalurilor în ultimele două decenii. în medie.Cei care elaborează strategii în Beijing au început să redirecţioneze cursul. XVII. Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale: cauze. pieţele emergente rezistă mai bine decât cele dezvoltate fapt datorat contractelor de protecţie împotriva riscului. pieţele emergente sunt de o mare diversitate care în fapt relevă şi gradul de dezvoltare al respectivei pieţe. Aşadar. în „Oeconomica”. şi principalele caracteristici care conduc la depistarea acestor pieţe speciale. Dezvoltarea pieţelor emergente a devenit un fenomen. 51-67 13 . Cerna. de tip Credit Default Swap. am enumerat. din cauza aversiunii generale faţă de risc din acest moment. Vol. Pieţele emergente reprezintă un sector cu un ritm de dezvoltare sustinut. 5. În conditiile crizei actuale şi a turbulenţelor financiare. (2008). de asemenea. consecinţe. pp. 2. remedii. Nr. S. privite prin prisma capitalizării bursiere. Mutaţiile profunde de pe pieţele financiare internaţionale şi fenomenul de globalizare au favorizat dezvoltarea pieţelor emergente. Facând o delimitare între conceptele de „piaţă emergentă” şi „piaţă embrion”. reducând ratele dobânzii de referinţă.

B.. Şeulean.. V. (2005). Bărglăzan. Donath.2. Economie Monetarǎ şi Financiarǎ Internaţionalǎ... L. Editura Universităţii de Vest. D. Timişoara 14 . şi Boldea. Cerna S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful