UNIVERSITATEA VALAHIA FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIAL-POLITICE DOMENIUL: ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

ŞI PREŞCOLAR ANUL III, GRUPA 302

TEHNICILE PLASTICE

Desenul reprezintă sinceritatea din artă. Nu este posibil să trişezi. Este ori bun ori rău. ( Salvador Dali )

STUDENT: GHEORGHE DENISA-IOANA

- 2012 CUPRINS
Introducere Tehnicile plastice 1. Tehnica creion; 2. Tehnica cărbune; 3. Tehnica sanghină; 4. Tehnica sepia; 5. Tehnica pastel; 6. Tehnica sos; 7. Tehnica acuarelei; 8. Tehnica guaşei; 9. Tehnica temperă; 10. 11. 12. 13. 14. Tehnica ulei; Tehnica acryl; Tehnica tuş; Tehnica colaj; Tehnica 6.Monotipie 7.Monoprint 8.Pirogravură 9.Pointe seche 10.Xilogravură 15. Tehnica desenării cu ceară; 16. Tehnica decolorării cu PIC; 17. Tehnica imprimării cu ţesături rărite; 18. 19. 20. Tehnica Tehnica Tehnica picturii pe sticlă; frotajului; amprentei şi a ştampilei; 21. Tehnica modelajului . Concluzie Bibliografie 4.Linogravură 5.Litografie Anexe grafice

gravură 1.Aquaforte 2.Aquatinta 3.Fotogravură

2

Introducere
Prin folosirea diversificata a tehnicilor de lucru in activitatile practice,copiii isi dezvolta capacitatea de expunere artistica-plastica, avand posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei, trairi si sentimente. Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie sa fie un scop in sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte in concordanta cu temperamental si sensibilitatea fiecaruia. In tehnicile plastice de lucru elevii folosesc materiale ca: acuarela, tempera, guasa, tusurile colorate, materiale cu texturi diferite, hartii colorate, ceara, solutii pentru decolorat, carioca, creioanele de toate tipurile ,ceracolor.

1.Tehnica ’’creion’’
Creionul este un instrument de scris sau desenat, constituit dintr-o mină de grafit, protejată de un inveliş de lemn, plastic sau (mai rar) metal de formă cilindrică.Se foloseşte mai ales la schiţe şi desene. Avantaje sale constau in faptul că este uşor de manevrat, iar desenele pot fi şterse uşor cu ajutorul gumei de şters.

3

Acum 5 000 de ani in urmă, in Egiptul antic se foloseau ca unealtă de scris tulpini de bambus, stuf sau papirus in care se turna plumb topit. Totuşi, primul tip de creion putem spune că era acel stylus roman: o vergea metalică, de obicei de plumb, utilizată pentru a zgaria papirusul (strămoşul hartiei). · 1564: In Borrowdale, Anglia, se extrage grafit in cantităţi industriale. · 1662: Incepe era modernă a creionului: la Nurnberg, Germania incepe producţia in masă a creioanelor. · 1795: Nicolas-Jacques Conte pune la punct creionul cu mină de grafit aşa cum se prezintă astăzi. · 1812: Apare prima fabrică americană de creioane. · 1861: Eberhard Faber işi deschide o fabrică de creioane in New York.· 1922: fondarea firmei Eberhard Faber GmbH prin deschiderea unei fabrici de creioane la Neumarkt, langă Nurnberg. Când creioanele cu grafit pe care le folosim astăzi au apărut pentru prima dată la sfarşitul secolului al XVII-au fost intampinate cu entuziasm de artiştii din intreaga lume, iar oamenii "de afaceri", in acel moment au inceput să investească mai mulţi bani in producerea acestora. Creionul este probabil cel mai universal dintre toate instrumentele de desen, capabil de a crea o varietate infinita de linii şi parti de ton dense, variind de numărul de ha uri ș necesare şi umbre. Creioanele produse au diferite grade de duritate solide(tari) (4H – pentru H) moale (HB - 9B). Creioanele tari, in principal folosite de proiectan i işi ț au aplicarea limitată pentru artişti, deoarece produce zgarieturi slabe de linii. HB si creioane B, care sunt cele mai avansate din gama moale, bine stabilite in hașurul simplu și cel incrucișat, deoarece produce linii clare, curate şi mai

4

Pentru aceste tipuri de desen cea mai buna alegere sunt minele subţiri de cărbune din salcie. insa cele din urmă sunt mai favorabile in crearea zonelor de tonuri dense de la gri la aproape negru. Singurul dezavantaj in folosirea cărbunelui comprimat este faptul că nu este atat de uşor de şters datorita adaosului de ulei. rămanand in acelaşi timp popular dea lungul multor secole.Tehnica sanghină 5 .(Fig. sau combinaţii de linii şi tonuri. dar este la fel de potrivit și pentru o abordare mai liniară. in care accentul a trecut mai degrabă la ton decat de linii. care sunt invelite in lemn. Aveţi posibilitatea de a acoperi zone mari foarte rapid folosind partea minei. In prezent.2) 2. Desenele cu cărbune pot fi create in acelaşi mod ca şi desenele in creion.Cărbunele de obicei este produs din salcie. au diferite grade de duritate. dar unul dintre avantajele lor este lucrul curat. puteţi incerca de asemenea și creioane cu cărbune mine comprimate de cărbune.1. este unul dintre cele mai vechi instrumente pentru desen. Ele sunt ideale pentru desenele. (Fig.3) 3.puţin pătează in comparație cu creioanele foarte moi. de asemenea. dar uneori și din viţă de vie şi este vandut in forma de bețișoare de grosimi și grade de moliciune diferite. Mai sunt produse şi creioane din grafit pur sub formă de mine groase fără acoperire. El este adesea recomandat pentru incepatori.Tehnica cărbune Cărbunele reprezintă un lemn carbonizat. Aceste creioane. divizind-o dacă este necesar in două sau trei părţi. Cărbunele este “milostiv” așa cum structura sa moale face ușoară ştergerea greşelilor. el este cel mai adesea folosit pentru modele tonale. Ele sunt mai rigide decat minele convenţionale.

in care este indeplinit desenul cu acest material.Tehnica sepia Sepia naturală este fabricată din aşa-numiții saci de cerneala ale moluștei marine Sepia. In unele surse de specialitate putem intilni acest termen in forma masculina "Sangin. De asemenea este numită sepia un fel de tehnică grafică. In toate timpurile este utilizată pe scară largă in ilustraţia figurii. A fost folosit de artişti europeni de la mijlocul secolului al XVIII-lea in desenul cu creionul şi pensula. sanguina este un material moale. Materialul sanguinei adesea este realizat din caolin şi oxid de fier. carbunele si sosul. uneori este utilizată pentru tonifierea fotografiilor in maro. Sanghina a fost materialul preferat al artiștilor din trecut.4) 4. (Fig. in care se folosesc nuanțe de maro. Sepia artificială este mai puţin rezistentă decat cea naturală. in formă de mine scurte. Sepia naturală. Ca și pastelul. sepia este produsa in diverse nuante ale culorii de acuarelă. În secolul XX. In vanzări sanguina mai des se găsește in seturi. care este produs in formă de pătrat sau creioane colorate rotunde care nu au un cadru de lemn sau de altă natură. Termenul "sanguin" inseamnă culoare roşubrun a minei de cretă. fiecare set are o nuanţă proprie.Cretă de culoare roşie şi maro-sunt materialele tradiţionale. larg răspandită in Europa incepand cu mijlocul secolului al XVIII-lea. Sanghina adesea este combinată cu creion negru. Un efect secundar al 6 . precum și a tehnicii. peisajelor şi portretelor. Metoda de lucru cu acest material este caracterizat printr-o combinaţie de pete late şi hașure ascuțite. fiind preparată prin mijloace artificiale.

6) 6. cu excepţia faptului că nu utilizează petrol. inclusiv și de Leonardo da Vinci. Pastel de ulei este socotit material educaţional. Aproape toate camerele digitale şi foto au o funcţie de simulare a astfel de fotografii. Cel mai adesea vine sub formă de creta sau un creion. Tehnica pastelului uscat este utilizate pe scară largă metoda ștergerii. unde a fost folosit de artişti precum Boucher.un grup de materiale folosite in artă grafică şi pictură. Greuze mai tarziu de Lyotard. Pasta . Există trei tipuri de pastel.(Fig. fotografiile in tonul sepiei sunt asociate cu cele vechi.sepiei este o conversie sulfurii de arginti metalizat.5) 5. este produs și pastelul uscat. In secolul al XVIIIlea pastelul devine o tehnică independentă şi are o popularitate deosebită in Franţa.Tehnica sos 7 . care este mai rezistent la decolorare. care insemna desenarea cu creion negru italian i cu sepie in acel ș ași timp. Baza de amestec a pastelului de ceară sunt fabricate din ceara de inaltă calitate şi pigmenţi.(Fig. La Tour. fără cadru in formă de mine rotunde. De aceea fotografiile vechi alb-negru au mai multe şanse de a supravieţui la această timpului. Delacroix. utilizate de către artiştii italieni ai secolului al XVI-lea. care dă efectul de trecere moale si de finețe a culorii. cu ulei şi cu ceară.aluat) ."uscate". Acum.Tehnica pastel Pastelul-(din latină. sau cu margini pătrate. Pastel de ulei se face din pigmenți cu ulei de in prin presare. in timp ce cel uscat este utilizat şi in scopuri de formare profesională și in scopuri artistice. In mod similar. Cuvântul pastel iși are originea de la cuvintul “pastello”. Chardin.

Sos este uşor de şters cu gumă de şters.7) 7. se diferențiază printr-o culoare pură de negru. Caracteristică pentru acuarelă este transparența culorilor. cu un număr mare de gradaţii tonale. Tonul rezultat este considerat cu ca tonul general al viitorului model.(Fig.Tehnica acuarelei Acuarela este o tehnică picturală în care vopselele se utilizează diluate cu mai multă sau mai puțină apă. si funingine de gaz presată. sos este unul dintre tipurile de pasteluri. dar materialul rămane flexibil pentru umbrire. De fapt. Aceasta se produce din aceleaşi materiale ca și pastelul negru: caolină. In magazinele noastre sosul poate fi găsit in nuanţe negru. După uscare sosul umed se fixează in așa fel că nu se năruie. modelind forma. dar și modelarea atentă a formei. alb şi diferite griuri. similae pastelului. au o opacitate specială şi mai ales nu este nevoie de fixare. Sosul este uşor solubil in apă astfel incat cu el se poate lucra folosind o pensulă. Tehnica uscată de lucru cu sosul este similară tehnicii cu cărbune. apoi semitonurile. Este interesant efectul in cazul in care foaia este total acoperită cu o sos umed. Pentru sos este cel mai convenabil de utilizat hartie facturată capabilă să menţină pigment. Acest material are o putere mare de opacitate şi oferă tonuri frumose catifelate de la foarte inchis la foarte luminoase. creta. 8 . Sosul este convenabil pentru a efectua schițe rapide. alegand radier dintii petele luminoase. Acest sos nu este intotdeauna negru. Prin ștergere se face tranziţia de la luminos la tonuri mai inchise.Sos este de asemenea numit "cretă neagră". Sos este produs sub formă de scurte tije cilindrice. care permite să se facă tranziţia de la inchis la deschis pe uscat. Picturi făcute cu sos umed.

Tehnica a fost folosită începând cu secolul al XIX-lea la ilustrarea cărților. însă precizia detaliilor este redusă. in special a celor pentru tineret. formând aureole cu un contur mai opac. un exemplu fiind carnetele de călătorii ale lui Eugène Delacroix. degradeuri și camaieuri. ud pe ud (engleză Wet-in-Wet). ceea ce o face greu de stăpânit. însă în realitate spontaneitatea și foarte puținele posibilități de corectare necesită măiestrie. în zona umedă difuzează. de origine anglo-saxonă este încă mult folosită.[7] transportat. întărind treptat concentrația colorilor. Ea permite colorarea rapidă a desenelor schițate în creion sau în tuș. acuarela este o tehnică care se pretează bine pentru schițe și studii efectuate în călătorii. cum sunt lucrările lui Dürer. datorită faptului că întreaga suprafață este umedă și pigmenții migrează. la crearea benzilor desenate și a desenelor animate tradiționale. alături de guașă. care este necesar să Deoarece materialele necesare sunt ușor de fie prezervat în zonele luminoase. Această tehnică. Aparenta sa simplitate o face atractivă pentru începători. sau Turner. [6] Pe o hârtie de calitate pigmentul rămâne pe suprafața hârtiei și. nici contraste locale dintre alb și zonele colorate. Este folosită și pentru realizarea decorurilor în teatru. Tehnica permite obținerea culorilor intense și o mulțime de efecte de fondu. nu se obțin zone de alb pure. iar actual este folosită. Asta însă nu exclude folosirea ei în lucrări elaborate. în care hârtia este umezită în prealabil. iar culoarea diluată este așternută în straturi suprapuse. lucruri care impietează asupra prospețimii și spontaneității atât de apreciate în acuarelă. Acuarela poate fi făcută în manieră tradițională. însă. Tehnica necesită o bună înțelegere a teoriei 9 .[6] Lumina este dată de albul hârtiei.

În caz de greșeală este greu de redat luminozitatea hârtiei. În tehnica ud pe uscat (engleză Wet-in-Dry) culoarea se aplică în tușe umede pe hârtia uscată. iar spontaneitatea are de suferit. În tehnica „uscat pe uscat” (engleză Dry Brush) culoarea foarte puțin diluată se aplică cu pensula aproape uscată. nu se sterge prin atingere. (2005) culorile pierd puțin din intensitate. Trebuie ținut cont și de faptul că prin uscare Modelul: Acuarelistă pictând un Lucrarea:Acuarelista.luminozitate si puritate. dupa uscare.Principiile acuarelei constau in transparenta. [6] Această manieră nu permite decât puține retușuri. Acuarela în România Primele miniaturi românești cunoscute sunt cele patru executate în 1429 de monahul Gavril Uric pe un Tetravanghel aflat acum la Biblioteca Bodleiană a 10 . cu efecte neasteptate si expressive. Lefébure. pe hârtia uscată. obtinandu-se un lichid colorat si care asternut cu pensula pe hartie.Marie-Claire peisaj din Ermeton-sur-Biert.culorilor și a efectelor amestecului lor și a interacțiunii cu hârtia. Acuarela se fluidizeaza cu apa. [6] Metoda este folosită pentru evidențierea detaliilor. Pe suprafata umeda fuzioneaza cu usurinta obtinandu-se amestecuri diverse de culoare.Ea se poate folosi pe hartie umeda sau uscata.prospetime. Se obțin forme clare cu contururi bine delimitate.

Iași. și „Peisaj de deal cu copaci” la Biblioteca Academiei. Ștefan Luchian (1868 – 1916) a pictat numeroase acuarele. acuarele și pasteluri. Multe din ele au ca subiect portul popular și scene din târguri. deși sunt executate în culori de apă. aflate pe paginile de gardă. Nicolae Tonitza (1886 – 1940) a pictat Nud cu draperie. dintre care doar Biblioteca Academiei Române posedă 345. Theodor Aman (1831 – 1891) a pictat acuarele ca „Eliberarea țiganilor” (1848) „Dominoul verde” (1882). dar și în alte muzee din țară: Pe prispă. care în perioada 1868 – 1869. Miniaturile. Portret de femeie. în timpul cărora a făcut peste 250 de acuarele și guașe. Cum s-a spus mai sus. Bal mascat (1882) (acuarelă combinată cu guașă). Nicolae Grigorescu (1938 – 1907) a făcut numeroase desene. tuș și acuarelă mai multe studiile în tuș și 11 . Bragagiul. la invitația domnitorului Carol I a făcut două călătorii în România. În călătoriile sale a făcut numeroase acuarele cu scop documentar. acestea. Nud și Portretul Laurei Coceala Muzeul de Artă . îi înfățișează pe evangheliști. Livadă. În 2009 s-a licitat La fântână. dintre care majoritatea sunt în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României: Puțul din Strada Clucerului (1902-1904). desfășurată sub egida Academiei Române și sub patronajul regelui Carol al II-lea. Unul dintre primii acuareliști remarcabili din România a fost Carol Popp de Szathmáry (1812 – 1887). nu sunt acuarele propriu-zise. Copii de școală. o acuarelă a sa care a făcut parte din colecția lui Ioan Nicolau și a fost expusă în retrospectiva din 4-31 martie 1939 a Fundației Dalles. însă în epocă nu se făcea distincția. Alt acuarelist din epocă a fost Amedeo Preziosi (1816 – 1882).Universității Oxford.

precum și acuarelele Peisaj din Vlaici/Peisaj cu dealuri. de Louis-Gustave Ricard. 12 . 1970 Gheorghe Petrașcu (1872 – 1949) a pictat Natură statică cu mere. Acuarele deținute în muzeele din România O foarte cunoscută acuarelă în România este Inundația II de Joan Miró. de 57 x 46 cm a fost donată statului român în august 1970 pentru a servi ca machetă pentru un timbru poștal. valorificat pentru ajutorarea sinistraților în urma inundațiilor din 1970. Alte acuarele deținute în muzeele din România sunt Peisaj din Paris de Maurice Utrillo (1926) Bătrână pe fotoliu. Peisaj cu geamie.Peisaj dobrogean/Peisaj citadin oriental.Nicolae Dărăscu (1883 – 1959) a pictat și în acuarelă peisaje din Saint-Tropez. Acuarela se află la Muzeul Național Filatelic. / Scenă de gen în peisaj . (1931) Ștefan Popescu (1872 – 1948 a pictat Peisaj din Filipoiu. Curse de cai în Dobrogea Inundaţia II Joan Miró. și Târg anual la Sibiu de Franz Neuhauser cel Tânăr (1789). Peisaj dobrogean/Peisaj oriental.acuarelă Mangalia pentru ca Acoperișuri și din Mangalia Curtea cofetăriei din Mangalia (1927-1929) și peisaje ca Peisaj dobrogean / Peisaj cu case. Turci la cafenea/Interior cu personaje . Peisaj/Peisaj panoramic.[ și numeroase scene din Dobrogea: Case tătărești/ Compoziție cu case. Lucian Grigorescu (1894 – 1965) a pictat Case în port (Martignes) (1931-1933)Iosif Iser (1881 – 1958) a pictat Două spaniole (tehnici combinate). Acuarela.

• • Acuarele din România Lăptăreasă din satul TunariCarol Popp de Szathmáry(1854-1855)[ • • Biserica Sfântul Spiridon Carol Popp de Szathmáry(1860) • Primirea lui Carol I în Bulgaria Carol Popp de Szathmáry(1877) • Stradă din Constantinopol Amedeo Preziosi(1868) • Surugii din Obor Amedeo Preziosi(1868) • Dominoul verde Theodor Aman(1882) 13 .

folosită in pictura aşa-zisă opacă. care permite aplicarea culorilor deschise peste tentele inchise. In fapt. Termenul iniţial a apărut in secolul al XVIIIlea in Franţa. amestecată Mcu pigmenţi minerali şi apă. In Renaştere. Spre deosebire de tempera obişnuită.Tehnica guaş Guaşă (fr. Cu guaşă au fost executate miniaturi in Evul Mediu. guaşa rămane aproape la fel de 14 . datorită emulsiei pe care o conţine işi păstreză calităţile după uscare. dar spre deosebire de aceasta. 1900) • Mangalia Nicolae Tonitza(1930) • Case la mare Nicolae Dărăscu(1933) 8. deşi tehnica de producere a aceastei vopsele este mult mai veche fiind utilizată deja in secolul al XVI-lea in Europa. precum şi pentru miniaturi de portret. guaşa este o rudă a temperei.• Portret de ţărăncuţă Nicolae Grigorescu acuarelă şi guaşă • La fântână Ştefan Luchian(c. artiştii folosit tehnica guaș pentru schițe.Gouache) este o vopsea preparată din gumă arabică. cartoane şi alte lucrări pregătitoare.

Guaşa este o tehnică de pictură ieftină. deoarece se usucă rapid. pentru că o hartie prea subţire riscă să se rupă. Dacă este necesar se aplică şi alte straturi pană obţinem ideea propusă. cu luciu diamantin. deoarece curăţarea lor nu este posibilă. După uscare pictura capătă o tonalitate mai deschisă. care este realizat prin inlocuirea zincului de culoare albă cu 15 . Această problemă poate fi intr-o anumită măsură. fiindcă acest tip de pictură se poate retuşa. placaj. Este prferabil să se folosească o hartie groasă sau carton.saturată cromatic dupa uscare. aquapasto. Datorită adaosului de inălbitor după uscare guașa se inălbește. alb sau cenuşiu. ca şi acuarelele. Guaşele sunt utilizate pe scară largă in pictura decorativă. conţine ceruză. ca şi tempera. guaşa poate crăpa la uscare. Suprafeţele se acoperă cu un strat subţire dar dens de pigment. prin utilizarea unei baze mai gros. Guaşa de poster diferă de cea simplă prin capacitatea acoperire şi saturaţia culorilor mai mare. făcand-o mai compactă. guaşa. care o lipsesc de transparenţă. Cand este folosită ca pastă are un aspect lucios. denumit şi alb de plumb. Guaşa se foloseşte uşor. Spre deosebire de acuarelă. şi gravurile. in funcţie de umiditate. carton. de exemplu. care foloseşte ca diluant apa şi se spală foarte uşor. Ceruza este un carbonat natural de plumb. fiind potrivită pentru inceputuri nesigure şi incercări. pastelurile. care permite corectări ulterioare. Cu guașa se poate pe diferite suprafețe: țesătură gruntuită. Atunci cand sunt expuse guaşele. Strat de vopsea de o grosime medie se usucă de la 30 de minute la 3 ore. Cu guaşa este uşor de operat oferă oportunitatea de a face corecţii in pe parcurs. Dacă stratul este prea gros. trebuie protejate sub sticlă.

de exemplu albuşul sau gălbenuşul de ou. albastru şi verde. In prezent tempera obţinută industrial este de două tipuri: cazeină-petrol şi acetat de polivinil (PVA). In plus. Guaşa fluorescentă nu este rezistentă la apă. cum ar fi fresca. Ea face posibilă aplicarea mai multor straturi de culori. bogată şi sonoră. Nu este insă destul de rezistentă la umiditate. Tempera pe PVA este mai uşor de folosit. așa că utilizarea in aer liber nu este recomandată 9. obţinandu-se astfel nuanţe deosebite.Tehnica tempera Tempera este o vopsea al cărei liant este de origine organică. Aceste vopsele au capacitatea de acoperire redusă. Aceste vopsele au capacitatea de fluorescenţă in conformitate cu razele ultraviolete. violet vizibile. Tempera pe lemn gruntuit este tehnica 16 . această emulsie este foarte potrivită la pictura pe lemn. in reţeaua de comercializare este oferită o gamă largă de pigmenţi uscați pentru pregătirea temperei. din acest motiv nu se poate lucra cu tempera pe suprafeţe proaspăt vopsite. amestecat cu ulei vegetal sau clei. Guașa fluorescentă are proprietatea de iradiere a luminozității sale. de aceea este recomandat să se aplice pe un suport de culoare albă ceea ce le face mai vii. Pentru arta decorativa si oformarea spectacolelor sunt produse guașele fluoriscente.și sunt folosite pentru efecte decorative in intuneric. Datorită capacităţii sale adezive excepţionale. mai rar laptele de smochină. dar cu dezavantajul său major este ca cu timpul aceasta tinde să crape. şi vopseaua ar trebui să fie aplicată slab.caolina şi o face mai densă. Picturile celebre a sarcofagelor faraonilor egipteni sunt efectuate in temperă. guma arabică sau cazeina.

mică şi altele. Ocazional se mai pot folosi şi alte uleiuri vegetale.( Fig. aşa cum se intamplă in cazul majorităţii vopselelor diferitelor tehnici artistice bazate pe dizolvarea unui pigment intr-o soluţie apoasă.10) 10. Uscarea vopselelor bazate pe ulei se face intre o zi pană la două săptămani. ci prinoxidare. oxid de crom. variind de la panză. Pictura in ulei reprezintă o tehnică artistică care este efectuată pe suprafeţe foarte diferite. Cel mai frecvent ulei vegetal folosit in Europa modernă timpurie era un ulei vegetal de in. dintre care cel de mac sau de nucă erau mai frecvent utilizate. dar intreaga pictură devine destul de uscată după cateva luni. diferind 17 . Uleiul nu se usucă prin evaporare. In calitate de componente auxiliare in compoziţia de vopselelor de ulei sunt introduși catalizatori de uscare (uscator) solubili in suspensii-sare de cobalt. magneziu. precum şi gata de utiliza(lichide). produs din uleiuri vegetale sau din ulei derăşini alchidice cu o capacitate suficient de mare de uscare. la panele de lemn şi pană la perete. oxid de fier. Pigmenţii vopselelor de ulei sunt dioxid de titan. Pe tencuială proaspătă in antichitate cu temperă era executată fresca. ocru. caolin. care constă din aplicarea unui vopsele bazate pe un pigment inglobat intrun mediu de bază care este un ulei vegetal rezistent la intemperii şi la acţiunea de eroziune a aerului şi luminii. plumb. cromat de plumb. Sunt produse 2 tipuri de vopsele de ulei: aşa-numita groasă (sub formă de pastă).tradițională a iconografiei.Tehnica ulei Ulei-suspensii de pigmenţi anorganici şi umplutură din ulei de in. Adaosurile care sunt utilizate in principal pentru a economisi pigmenții sunt talc.

Vopseaua in sine este fară miros. etil şi acrilat de butil) precum şi copolimerii lor. Se usucă foarte repede-că avantajul lor asupra alte vopsele. pinza şi aşa mai departe. lemn. opacă. Vopselele şi lacurile acrilice pot fi folosite pe orice tip suprafața fară grăsimi: pe sticla.după tipul de ulei folosit. Vopseaua acrilică proaspătă poate fi indepărtată cu uşurinţă cu apă. Ele pot fi de asemenea utilizate ca o alternativă a uleiului. pol ț imeri de metil. puțin lucitoare. compoziţia chimică.Tehnica acryl Acryl-vopsele pe bază de poliacrila i(in principal.11) 11. Acrylul pe locul de muncă se așează ca o peliculă.12) 12. solubile in apă. fiind respectiv o funcţie de condiţiile aerobe şi de iluminare in care pictura este menţinută şi/sau conservată.Gradul de uscare.(Fig. după uscare se spală doar cu solvenţi speciali. La uscare vopselele de acryl devin mai intunecate.Tehnica tuş 18 . tuşa personală şi stilul personal de acoperire a suprafeţei al unui pictor anume. consistenţa vopselelor folosite. metal.(Fig.80 de ani. Este intresant că profesioniştii recondiţionării operelor de artă nu consideră o pictură in ulei cu adevărat uscată pană nu atinge venerabila varstă de 60 . Acrylul poate fi aplicat atit sub forma diluată cit și sub fomă de pastă și cit de gros nu ar fi aplicat el nu va da fisuri spre deosebire de vopsele de ulei. respectiv gradul de oxidarea al uleiului care este la baza vopselelor sunt tot atatea elemente esenţiale in stabilirea vechimii şi autenticităţii unei opere de artă pictată folosind această tehnică artistică. dar la uscare necesită solvenţi speciali. și are o consistență păstoasă.

Tușul(germ. pniță. stuf. Tusche) există sub formă lichidă şi sub formă uscată in bastonașe.(Fig. mov-negru şi negru. sub formă de mine sau plăci sunt utilizate in Est pe parcursul ultimilor 2000 ani. Acest tuș este transparent şi are o inalta puritate a culorii. Compoziţia se incălzeşte şi tușul este modelat in formă de bastonașe. ea se poate schimba de la hașura opacă la transparentă. densă și netedă-astfel grșelileproduse in desen pot fi corectate cu o lamă de ras fară a fi vizibile.Tehnica colaj Colajul (Fr. Combinaţiile tușului color şi a celui negru crează un efect vizual puternic.sunt lipite pe un suport de hartie. Printre cei mai renumiți artişti angajaţi in colaj sunt Max Ernst. şi John Hartfild. panză sau format digital. camfor şi apa roză. Multe din aceste instrumente schimbă grosimea liniei sub presiuneadesignul devenind plin de viaţă. atunci cand lucrarea este creată dintr-o varietate de fragmente tăiate din alte imagini. Foarte repede acest concept a inceput să fie 19 . stilou. se minuiește ușor şi după uscare nu se spală de pe hartie. penița tehnică. Cu tușul se poate lucra cu un toc de oţel. Tușul lichid este o suspensie din pigmenți de carbon legați intre ei cu liant pe bază de rășini. materialul este presat in forme de lemn. curăţat şi lustruit. Hirtia pentru tuș aleasă groasă. De asemenea tușul este de diferite culori. Una dintre tehnicile speciale expresive atunci cand se lucrează cu tuș este hașura. Apoi. uscat. “papier Colle”-hartie lipită) este un gen de creație. Acest tuș este de calitate inaltă are un ton catifelat. Tușul chinez este compus din funingine de lampă de gaz cu clei de peşte. in acest stadiu i se adaugă arome: mosc.13) 13. Tușul chinez. Printre cele mai populare culori putem distinge albastru.

14. rupturi de reviste. lemn. carton. acuarelă.Pe 18 septembrie. fragmentara a unor materiale lipite in prealabil pe un suport de hartie.Tehnica gravură Termenul gravură este folosit pentru a defini o tehnică precum şi rezultatul său. in interpretarea modernă este. mesaj expresiv din fragmentele altor texte.In 2007. la Galeria din Moscova artistul I. ziare. care utilizează o varietate de obiecte şi fragmente ale acestora colectate pe acelaşi plan. de asemenea. Termenul de "colaj". folosit pentru a desemna. guaș. efecte şi transparenţă. Un alt gen ar fi asamblarea. Colajul poate fi prelucrat cu orice alte mijloace-cu cerneală. a fost prezentată o expoziţie cu numele "Current colaj". in Togliatti la centrul de artă modernă "Două puncte". cutii. A constat din colaje abstracte realizate din gunoi. In procesul de creare a unui colaj pot fi aplicate diferite tipuri de facturi.14) Decolajul expressive se este obtin procedeul prin prin care prin efectele ruperea dezlipirea. documente. Cei mai vestiți artiști ai expozitiei au fost: Eva Han şi Fred Free(Fig. Uneori este utilizată notaţia “ready-made”. In ce priveşte rezultatul 20 .panza. Kamenev a prezentat un nou stil in arta modernă-"Photoart". scrisori. de obicei se utilizează programe de calculator cum ar fi Adobe Photoshop si alte editoare grafice.folosit pe larg-un amestec de elemente diferite. Baza creării unui colaj digital este lucrul cu straturile. tuș. la Muzeul Rus din SanktPetersburg a avut loc o expozitie mare de"Colaj".In 2006. pentru a primi o imagine dintr-o serie de fragmente separate de alte imagini.

este folosit in egală măsură şi termenul de exemplar sau tiraj. piatra in cazul litografiei. incizarea. Notarea tirajului se face pe fiecare exemplar in parte in ordinea in care au fost imprimate. litografie.Placa. iar apoi prin presare se transferă desenul de pe placă pe hartie. De asemenea termenul mai este folosit şi referitor la incizarea diverselor obiecte in scopul decorări lor. De asemenea pe fiecare exemplar se scrie titlul lucrării. Chiuveta este urma lăsată de grosimea plăci pe hartie. anul şi semnătura artistului. perforarea sau obturarea prin diverse procedee fizice ori chimice a unei suprafeţe de regulă plane (placă de gravură) in vederea imprimării şi multiplicării ulterioare a imaginii. Odată zgariat desenul este acoperit cu un strat fin de cerneală tipografică. reproducerea unui număr (tiraj) de exemplare identitce. Cu ajutorul unei panze apretate se elimină cerneala in surplus şi se acoperă cu o hartie (de regulă umedă). sau xilogravură 2 plăci). tehnica (ex. Mai intai se notează numărul exemplarului iar pe urma numărul total de exemplare imprimate. Astfel procesul poate fi repetat teoretic fără a avea diferenţe intre exemplare. de metal cu ajutorul cărora se zgarie suprafaţa netedă a plăcii (din metal moale precumcupru ori zinc). sita in cazul serigrafiei este suprafaţa supusă alterării fizice sau chimice ce permite prin aplicarea cernelei de gravură. Uneltele pentru tipar inalt sunt de regulă ace sau alte instrumente ascuţite. Tehnica presupune săparea. 1. Ea este o adancitură dreptunghiulară ce inconjoară suprafaţa imprimată.Aquaforte 21 .

Primele lucrări in această tehnică datează din 15011507. cerneala se aplică pe placă. metalul este acoperit cu lac rezistent la acid. Dupa tratare lacul este inlăturat.(Fig. in procesul creării imaginii suprafa a fiind t ț ratată cu acid azotic. inainte de tratarea cu acid pe suprafa a de lucru este api ț cată răşină 22 .apă.Aquaforte(fr. Eau-Forte-acid azotic)-tip de gravură pe metal. norii). care corodează metalul in zone neprotejate. Esenţa acestei metode se reduce la faptul că. Tehnică este cunoscută incă de la inceputul secolului al XVI-lea.culoare)-este o tehnică de gravură foarte asemănătoare cu acquaforte. tinta .Gravura aceasta e folosită mai ales pentru reprezentarea unor obiecte şi suprafeţe cu aspect difuz sau pentru redarea atmosferei (cerul. placa este plasată in acid. lat. şi apoi suprafaţa netedă a formei tipărite este curățată de ea. pe care cu unelte speciale sunt zgariate contururile imaginii dorite.Aquatinta Aquatint (lat. Apoi. iar aceasta asemănare a dus la originea numelui. Gravarea in acest mod aminteşte pictura in acuarel[. acestea fiind operele maestrului Daniel Hopfer. Inainte de imprimare. acquatinta se foloseşte impreună cu acquaforte datorită diferenţei de claritate şi complementarităţii dintre ele. Efectul va fi punctiform deoarece granulele sapă gropiţe pe suport. Pentru crearea formei de imprimare.15) 2.De obicei. cu deosebirea că pe plăcuţa de gravură inainte de scufundarea in acid se presară granule dintr-o substanţă răşinoasă. topindu-le. care apoi se incălzeste la o flacără. cerneala raminind doar in cavităţile gravate.Aqua . La imprimare această cerneală din cavități este transferată pe hartie.

(Fig. Colorarea manuală a plăcii.rezistentă la acid-pe bază de colofoniu. Pregătirea negativului pe o placă de sticlă. imaginea fotografică este gravată chimic in placa de cupru. Apoi. creind asfel la imprimare o suprafață cu tonalități spațiale. Placa apoi fiind acoperita cu cerneală tipografică și care rămine doar in cavități in cantitate suficientă pentu a imprima o imagine sau mai multe. Obţinerea unei imprimării pe o parte a mșinii manuale de imprimat. asfalt sau pulbere alte origine. 5. in cazul in care transferul imaginii pe suportul de hartie este infăptuită de pe formă tipărită. care sunt in procesul de incălzire a plăcii de imprimare se topesc şi crează pe suprafaţă prin spaţiile dintre particule mici de metal adancimi de diferite marime. Acest proces constă in cinci etape: 1. Fotogravura este utilizată pentru imprimarea tiparului adanc(intaglio). și iluminată și intarită-rămane pe 23 . 3. Realizarea pozitivului comform negativului dat pe o placă de sticlă. Transferarea imaginilor de pe pozitiv pe o placă de cupru prin gravare. placa este plasată in apă caldă şi gelatina neiluminată se spală. In procesul fotogravării. In procesul de fotogravare plăcuţele lustruite sunt acoperite cu un amestec de dicromat de cupru şi gelatină şi sunt expuse cu o imagina pozitivă prin metodă de contact ea. pe care elementele de tiparire sunt adancite.Fotogravură Fotogravura . executată cu ajutorul unei plăci de metal.o reproducere a unui tablou sau o fotografie. produsă fotochmic. ea permitea ca aceste gravuri sa fie produse manual. Această metodă a fost inventată in 1879.16) 3. 4. 2.

și nici prea puțină-ca să nu rămina locuri nevopsite după imprimare.17) 4. "piatră" + γράφω .Litografie Litografie (din greaca veche λίθος .18) 5. Prin contrast cu litografierea. este important de a regla cantitatea de vopsea aplicată pe linoleum: nu trebuie să fie prea multă. corodată ori punctată pentru a realiza cavităţile care 24 . Grosimea stratului de acoperire din gelatină depinde de lumină. odată cu inventarea linoleumului. placa este plasată intr-o soluţie de clorură ferică şi placa de cupru este gravată.(Fig.suprafaţa unei plăci de cupru. Cerneala este cel mai bine de o aplicat cu o rola cu puf. A apărut. cu atit mai adancă este suprafaţa de metal gravată. creand un fel de matrice pentru imprimare. Linoleum este un material bun pentru gravuri de mari dimensiuni.grafein.5 la 5 mm. la răscrucea sec. Pentru gravuri este utilizat linoleum cu grosimea de la 2. Pentru imprimare la linogravură sunt utilizate aceleaşi vopsele ca și pentru xilografie.XIX-XX.litos.(Fig. Cu cit este mai subțire stratul de gelatină. in intaglio placa sursă este gravată. "a scrie") este o metodă de tipar utilizand o placă sau o piatră cu o suprafaţă perfect netedă. Instrumente pentru gravarea linoleumului sunt aceleaşi ca şi pentru gravura longitudinală: Scobitoare unghiulare şi longitudinale şi cuţitașe pentru tăierea precisă a pieselor de mici dimensiuni. După uscare.Linogravură Linogravurăun procedeu de reproducere şi multiplicare pe hartie a unui desen săpat intr-o placă de linoleum. pentru a nu umplea săpăturile mici.

21) 7. In psihologie şi pedagogie monotipia este utilizată ca o tehnică pentru dezvoltarea imaginaţiei la copiii de varstă preşcolară mai mari. vor deveni fundalul imaginii. care prin refuzarea absorbţiei apei. francezul Edgar Degas (1834-1917) care combinase monotipia cu tempera. respectiv gumă arabică pentru a separa suprafaţa fină in regiuni hidrofobe. mai ales toate tipurile de text de mare volum. in rezultat această imagine fiind unică. in 1796. inventată de_autorul bavarez austriac Alois Senefelder. respectiv in tipărirea cu blocuri de lemn sau in cazul tiparului cu litere fixe cerneala este aplicată pe suprafeţele ridicate pentru a crea litere. şi deci a cernelii. tipos-amprentă) această tehnică constă in aplicarea vopselei manual. Cele mai multe cărţi. pe o suprafaţă perfect netedă.Monotipie Monotipie (gr. poate fi folosită pentru a imprima textul sau opera de arta pe hartie sau pe alt material adecvat. Printre cei mai renumiți maeștri ce au utilizat monotipia sunt: italianul Giovanni Castiglione (16071665). englezul William Blake (1757-1828). Apariția acestui tip de grafică este atribuită pictorului şi gravorului Italian Giovanni Castiglione (16071665).(Fig. semen şi/sau imagini. şi regiunihidrofile. cea mai comună formă de producţie de imprimare. Litografia. care vor absorbi ulterior cerneala tipografică sau tuşul.reţin cerneala de tipar. acum sunt printate utilizand litografia.19) 6. (Fig.mono-unu.Monoprint 25 . apoi fiind apicat pe suprafața foii. Litografia utilizează ulei sau grăsime.

piele. pe de altă parte.pyro–foc.20) 8. prin modificarea de tipului. Exemple de tehnici de gravură care pote fi folosite pentru a face monoprint includ litografie. datorită 26 . In a doua jumătate a secolului XX. panză. cu un ac fierbinte este aplicat un desen. piele. Diferenţa dintre monoprint şi monotipe este că monoprintul are o matrice care poate fi refolosită. Insă la monotipie nu există semne permanente pe matrice. și deseori pot fi obținute două. carton. plută. şi presiunii cernelii utilizate.Pirogravură Pirogravură (gr. Monoprint poate fi făcut.Monoprinting este o formă a graficii care a carei imagini sau linii nu pot fi reproduse exact. placaj. oase.fierbnte-desen fierbinte)-o tehnică utilizată in arta decorativa i artele grafice. dar nu pentru a produce un rezultat identic. sau alta suprafață care va păstra urma operei de artă. Există mai multe tehnici de monoprint. hartie. este rezultatul unor caracteristici permanente pe placa de metal sau tipar. Spre deosebire de pirotipie această tehnică in trecut a fost considerată rară şi era utilizată in principal ca o metodă suplimentară pentru gravare pe lemn. Esen ș ța sa constă in faptul că pe o suprafaţă din orice material organic: lemn. paslă. şi aquaforte. din plastic. stofă.(Fig. culorii. Monoprintul şi monotipia sunt foarte asemănătoare. precum şi o formă de trasare prin care cerneala groasă este aplicată pe un suport. hartia este plasată deasupra şi apoi este trasă brusc transferind cerneala pe hartie. Ambele presupun un transfer de cerneala de pe o placă pe hartie. de asemenea. inclusiv colajul. texturi-care persista in procesul imprimării. Monoprintul poate fi gandit ca o variaţie pe diferite teme din tema care rezultă din unele caracteristici permanente ale acesti plăcilinii. Monoprintul. pirogravura.

gravură in lemn. rareori fiind utilizat singur. mai ales pe plăci din cupru (cu excepţia cazului cind placa este din crom). principala şi cea mai veche tehnică de gravare.22) 9.VI. Astfel gravarea cuprului face ca așchiile de metal să fie mai delicate și mai rezistente. In 1512 Durer şi Rembrandt in jurul anului 1650 se numără printre puţinii artişti care ar avea plăci gravate in intregime in pointe seche. Nu pemite de a face un tiraj numeros. Acelaşi nivel de calitate putea fi astfel menţinut pe perioada intregului tiraj. Pointe seche este mai degrabă utilizat ca un adaos la alte procese.scrie.23) 10. Cea mai veche gravură chineză păstrată datează din secolul al 27 . Pointe sèche Pointe seche-gravura in această tehnică constă in taierea directă in placa de metal cu o tijă de oţel ascuțită.(Fig. proiectului său. Pointe seche a fost slab dezvoltat pană in secolul al XIX-lea pentru a-și vedea reapariția datorită inventării galvanoplastiei.lemn şi γράφω . egal) . In acelaşi timp. pirogravura pe lemn este una dintre cele mai populare (impreună cu broderie si modelarea) ocupații creative pentru copii și amatorii din intreaga lume.Xilogravură Xilogravura-(greacă ξύλον . (Fig.inventării aparatului electric de pirogravură-aceasta tehnică a evoluat ca o tehnica independentă in artele grafice. Fiind fragil la imprimare pointe seche nu poate fi executat in mai mult de cateva exemplare. de unde și denumirea acestui proces. Istoricii literaturii chineze iscriu prima imagine imprimată pe scanduri de lemn sec. care rețin cerneala şi dau un aspect catifelat printului. Pointe seche lasă pe suprafața gravată așchii de metal.

(Fig. In sistemul de xilogravură hașura albă ocupă un loc modest. in xilografie). Xilografia a apărut in China nu mai tarziu de secolul al X. Au existat chiar şi gravuri scobite ca un negativ-alb pe negru. conturul insăși raminind intact. Dupa care placa de lemn este vopsită cu cerneală. de exemplu. de multe ori putind fi văzută in gravurile vechi.Tehnica desenării cu ceară Se deseneaza cu ceara bruta. Meșterii moderni de xilogravură folosesc inafara cuţitelor şi instrumente care sunt utilizate in linogravură. de exemplu in activitatea artistului elveţian al secolului XVIlea Urs Graf ( "maniera neagră".24) 15.dupa care se astern culorile de apa[acuarela 28 . in ilustraţii florențiene de la rascrucea secolelor XV-XVI. ca şi in Orient. Caracteristica cea mai importantă a vechii gravuridominaţia hașurei negre. a fost asemănătoare tehnicii folosite pentru a face placi de lemn pentru tesături. Dar toate acestea sunt percepute mai mult ca o excepţie de la regula generală. Gravura iniţială in Europa de Vest. formele plastice pe hartie.IX. solida. Pe suprafata șlefuită a plăcii de lemn se fac liniile caracteristice desenului. vopsea și se execută imprimarea pe hirtie. și gravorul avea la indemină un set de cuțite de diferite mărimi și forme. după care aceste contururi sunt scobite pe ambele părți cu un cuțit ascuțit. Acestea sunt niște dălți unghiulare şi semicirculare-drepte sau uşor incovoiate care sunt introduse in minere speciale. Din punct de vedere tehnic fiind posibilă insă şi hașura de culoare albă. In gravura longitudinală veche principalul element pentru construirea formei era cuţitul. fonul fiind scobit cu o daltă la o adancime de 2-5 mm.

In pictura pe sticla se folosesc culori vii.al se penitei cu toc.pe fondul acesteia.peste care.inversata dreapta.acestea devenind placute si atragatoare. 29 .se va suprapune peste intreaga lucrare.Culoarea tempera in amestec cu aracet sau de ulei mai diluat va acoperii la inceput detaliile. armonioase.guasa diluata]in functie de subiectul compozitiei.transpunand desenul cu tus negru prin intermediul unei pensule fine. 17. sau in prima faza se realizeaza un fond colorat peste care se deseneaza cu o bucata de ceara.sau a altor de instrumente.Tehnica picturii pe sticlă Se realizeaza desenul pe hartie. 16.dupa uscare. cu aspect decorative.Solutia de pic decoloreaza cerneala si desenul apare deschis. aproape alb.Aceste foi imprimate pot constitui fondul unor compozitii cu subiecte diferite.Tehnica decolorării cu PIC Se acopera intreaga suprafata a hartiei cu cerneala apoi cu varful unei pensule subtiri sau a unui betisor ascutit inmuiat in solutia de pic. 18. se deseneaza deasupra o compozitie plastica. peste care se aseaza sticla. Se poate folosi picul si sub forma de pulbere presarata neuniform peste cerneala umeda cu care afost acoperita o compozitie mai veche.apoi acoperindu-se cu o culoare intreaga suprafata.peste care punem alta foaie de hartie pe care o presam.Tehnica imprimării cu ţesături rărite Se aseaza pe o coala de hartie materialul textile.dupa caz.stanga fata de desenul de pe hartia model.Tusul fixeaza.Trebuie sa tinem cont de faptul ca imaginea pictata apare pe spatele sticlei. dupa ce in prealabil a fost imbibat in culoare si apoi stors.

plastilina.Stampila se acopera cu culoare umeda.Suprafata structurata se acopera cu un amestec fluid de culoare si apoi se preseaza cu fata colorata pesta foaia de desen. cu ajutorul creionului negru moale sau al creioanelor colorate.19.Tehnica amprentei şi a ştampilei Stampilele se confectioneaza din diferite materiale cum ar fi :plastilina. pluta. cu care se freaca atent hartia.care au diferite profile si forme[semirotunde.Modelarea realizeaza ajutorul palmelor sau al degetelor.triunghiulare]. prin gravarea desenului pe suprafata materialului respective. 30 . Se poate freca si cu minele colorate asezate pe lat. usor denivelata. cartof. 21. dupa care se aseaza pe suprafata de hartie prin presare urmarind anumite retele compozitionale.numite ebosoare.Se pot realiza: -basoreliefuri (gen de modelaj in relief putin profilat fata de suprafata de fundal).urmarind intentia compozitionala.Tehnica modelajului Prin artistica aceasta a unor tehnica se realizeaza maleabile se prelucrarea cum ar cu materiale fi:lutul.Pentru obtinerea unor forme in aceasta tehnica.argila.Este tehnica imprimarii dupa suprafetele unor structuri din natura. Tehnica amprentei se refera la imprimarea unor structuri usor denivelate din natura.Tehnica frotajului . se folosesc si instrumente speciale. Se imprima prin suprapunea foii de hartie peste structura aleasa. guma de cauciuc. 20.

-altorelief(gen de modelaj in relief. avînd posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse propriile idei. Concluzii Prin folosirea diversificată a tehnicilor de lucru în activitățile plastice. 31 . Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru le măreşte curiozitatea şi imprimă activităţilor artisticoplastice un caracter atractiv şi creativ. copiii îşi dezvoltă capacitatea de expunere artistico-plastică.forma in care poate fi vazuta de jur sine ce poate reprezenta diferite obiecte. trăiri şi sentimente. Este important să dezvoltăm la copii dorinţa de a realiza ceva inedit. puternic profilat fata de suprafata plata de fundal). iar acest lucru îl putem realiza avînd ca linie directoare diversitatea. De asemenea. Cunoaşterea limbajului şi a tehnicilor de lucru de către copii duce la dezvoltarea creativităţii în realizarea ideilor în forme artistice variate. -rond-bosse(forma imprejur. familiarizarea treptată a copiilor cu unele tehnici de lucru măreşte curiozitatea lor şi caracterul atractiv al activităţilor artistico-plastice.portrete. pasari).

VIRGINIA NITESCU. 32 .BIBLIOGRAFIE  CRISTEA MARIA . Educatia plastica in ciclul primar. Ghid metodic de educatie plastica.1997. Editura Polirom.Iasi. AUREL.  DASCALU. Editura Petrion. Bucuresti.

2(Creion 33 .1(Creion simplu) colorat) Fig.Anexe grafice Fig.

3 (Cărbune) Fig.Fig.4(Sanghină) 34 .

6(Pastel) 35 .Fig.5(Sepia) Fig.

Fig.8(Acuarelă) 36 .7(Sos) Fig.

9(Guașă) Fig.10(Temperă) 37 .Fig.

11(Ulei) Fig.Fig.12(Acryl) 38 .

13(Tuș) Hamilton 1956) Fig. Richard 39 .Fig.14(Colaj.

15(Aquaforte) Fig.Fig.16(Aquatinta) 40 .

18(Linogravură) 41 .17(Fotogravură) Fig.Fig.

Fig.20(Monoprint) 42 .19(Litografie) Fig.

22(Pirogravură) 43 .21(Monotipie) Fig.Fig.

Fig.24(Xilogravură) 44 .23(Pointe-seche) Fig.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.