ADMINISTRATIA LACURI, PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI

STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE BUSTENI-PUNCT DE LUCRU GHENCEA 1.Caracteristicile incendiilor Un incendiu izbucnit la depozitul de busteni se dezvolta lent.Din cauza cantitatii mari de apa pe care o contine si a grosimii lor,bustenii ard cu viteza redusa.Daca bustenii sunt uscati,incendiul se propaga mai repede. La depozitele de lemn rotund viteza liniara de propagare a inc endiului ajunge in medie la valori de 0,33-0,70 m/min ;la lemnul pentru celuloza viteza de propagare a incendiului este de aprox. 0,10-0,15 m/min la o umiditate de 40-50% si la 0,70m/min la o umiditate mai redusa. 2.Stingerea incendiului Incendiile izbucnite la depozitul de busteni se sting cu apa multa refulata cu tevi tip B cu ajutaje si presiuni mari,deci jeturi compacte.Tevile se amplaseaza frontal,jeturile de apa dirijandu-se la inceput de jos in sus,apoi se deplaseaza de-a lungul stivei,aceasta operatie necesara pentru lichidarea rapida a incendiului repetandu-aer de mai multe ori pana la stingerea completa.Daca incendiul a cuprins doua stive,atunci se va actiona de la inceput cu jeturi puternice de apa indreptate spre intervalul dintre stive. Pe timpul stingerii incendiului se va tine seama de posibilitatea rostogolirii bustenilor de pe partea frontala a stivei,datorita arderii sustinerilor sau despartiturilor.De aceea sefii de teava vor ocupa pozitii corespunzatoare pentru a actiona in aceste locuri. STINGEREA INCENDIILOR LA HALA GATERE 1.Caracteristicile incendiilor In procesul arderii lemnului se produce descompunerea lui,degajandu-se vapori si gaze combustibile.Dupa depasirea temperaturii de 270 grade Celsius adsorbtia de oxigen a stratului de carbune format la suprafata sa este tot mai mare,astfel incat la aprox.290-300 grade C. se produce arderea cu flacara.Lemnul arde foarte repede,iar viteza de ardere depinde de volumul,umiditatea,raportul dintre suprafata si volum,pozitia diferitelor parti in curentul de caldura,temperatura mediului exterior si viteza curentilor de aer.Halele gater ocupa volume foarte mari,au acoperisul combustibil.Natura constructiilor ceruta de procesul tehnologic,marea casntitate de material combustibil favorizeaza dezvoltarea si propagarea incendiilor.In subsolul acestor hale,ale caror plansee sunt in mare majoritate din lemn,exista aproape in permanenta mult rumegus,talas,si deseuri de lemn colectate. Un incendiu izbucnit la subsol se propaga prin canalele de transport rumegus,colectoarele de deseuri,golurile practicate in planseu si prin diferitele deschideri si se stinge foarte greu,mai ales in cazul cand se prabuseste acoperisul. Viteza liniara de propagare a incendiului in halele de gatere este in medie 2,00-2,50m/min,putand ajunge si la mai mult in anumite situatii. In hala gater rezistenta la foc viteza de crestere a suprafetei incendiate este de aprox.30 – 35 mp/min,iar la cele de gradul II rezistenta la 20 – 40mp/min. Curentii de convectie si caldura de radiatie incalzesc materialele din lemn pana la temperatura de aprindere,dupa ce flacarile au cuprins aprox. 50% din suprafata incaperii.In acest moment practic incaperea este cuprinsa de incendiu in cateve minute.Astfel se poate explica valoarea ridicata a vitezei liniare de ardere si de crestere a suprafetei incendiului. Pe timpul incendiului,in interior temperatura se ridica la 800-1.000 grade C. si se degaja fum in cantitati mari.In cazul incendiilor care se manifesta si la exterior(mai ales la constructii 1/4

existand pericolul de electrocutare in deosebi in cazul in care are loc prabusirea acoperisului si a altor elemente de constructie. Actiunea de stingere nu va fi inceputa pana nu se intrerupe curentul electric.Daca se produce prabusirea partiala a acoperisului.In acest caz se vor organiza sectoare de interventie in interior.ipoteza prevazuta in planul de interventie.Ca substanta de stingere se foloseste apa.La acoperis este recomandat sa se foloseasca tevi B si C si unde este cazul la exterior si interior tunuri de apa.cand scanteile si bucatile de lemn aprins sunt transportate la mari distante.la acoperis dispre interior si la exterior daca invelitoarea acestuia este combustibila. In toate sectoarele se vor utiliza tevi suficiente pentru a se putea acoperi intreaga suprafata incendiata si cea care este amenintata.cu tevi de diametre care sa asigure debit si presiuni ridicate.indeosebi pe timpul formarii curentilor de aer si a unui vant puternic.cu debite si presiuni mari din interior si numai in cazul in care incendiul se manifesta si la exterior se va lucra si din aceasta pozitie.atunci se organizeaza un sector de interventie la acoperis.cand invelitoarea este combustibila.la nevoie chiar tunuri de apa.Daca suprafata acoperisului este mare si incendiul se manifesta cu violenta.sefii de teava vor ocupa pozitii dominante(inaltimi corespunzatoare. De la inceput trebuie sa se ia masuri pentru oprirea functionarii masinilor si a ventilatiei prin aspiratie si intreruperea instalatiilor de forta aflate sub tensiune.actionand cu curaj si abnegatie.Fara indoialaca alimentarea cu apa trebuie sa fie asigurata in permanenta si in cazul cand fortele si mijloacele existente in faza initiala a incendiului nu sunt suficiente.iar in caz ca apar semne de prabusire se vor lua masuri de retragere a personalului de interventie pe pozitii de siguranta Pentru a mari eficienta in actiunea de stingere.De aceea este absolut necesar sa se intervina imediat pentru localizarea si stingerea incendiului de catre personalul de pe locul de munca.Concomitent se vor raci partile din acoperis cuprinse de incendiu si se va actiona la lichidarea flacarilor pe suprafetele lemnoase care ard.dupa o operativa recunoastere.pasarele etc. PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI combustibile)exista in permanenta pericolul propagarii in sectiile vecine si la alte obiective din apropiere. Daca acoperisul halei isi mentine rezistenta mecanica se va actiona pentru protejarea elementelor de sustinere ale acestuia.). Primele tevi care se pun in functiune sunt indreptate de regula catre frontul principal de propagare a incendiului.vor actiona in principiu.adica prima interventie are un rol hotarator.folosindu-se jeturi compacte de apa.pentru a preveni propagarea incendiului la partile necuprinse de incendiu.intoxicarile etc.pe scari.pentru oprirea propagarii incendiului se vor executa taieri si desfaceri. 2.respectand intocmai regulile stabilite pentru asigurarea securitatii personalului angajat in aceasta operatie ca si a celor care sa evite electrocutarile. la restul halei de a intrerupe procesul de ardere la elementele combustibile prabusite si de a proteja elementele de sustinere si un altul pentru oprirea propagarii incendiului in subsolul halei.ADMINISTRATIA LACURI.arsurile. Pe timpul interventiei la incendii se va supraveghea permanent rezistenta mecanica a elementelor de constructie ale acoperisului.care alimenteaza diferiti consumatori. Serviciul de pompieri civili trebuie sa puna in practica in timpul cel mai scurt posibil.avand in vedere faptul ca in interiorul halei de gatere sunt multe circuite electrice.un alt sector de interventie in interior cu scopul de a opri extinderea arderii.Stingerea incendiilor Exista suficiente conditii de propagare rapida a incendiului si nu rare au fost cazurile cand unele hale de gatere au fost distruse de incendiu in cateva minute.mai ales daca suprafata incendiata este mare se va actiona la 2/4 .

Daca incendiul nu a luat inca amploare. Incendiile izbucnite la depozitele de cherestea se caracterizeaza prin : • Viteza mare de propagare a incendiului pe suprafata .lemn pentru celuloza. • Alegerea punctelor de grupare pentru fortele de interventie in caz de regrupare fortata etc. Pentru stingerea incendiilor la depozitele de cherestea. PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI localizarea incendiului.organizate in stive. • Radiatie termica intensa. La recunoastere trebuie sa se stabileasca : • Gradul de pericol al stivelor vecine si numarul aproximativ de grupe de stive . • Determinarea directiei si intensitatii vantului .grupe de stive si sectoare cu spatii intre ele si uneori de inaltimi destul de mari. • Raspandirea incendiului la distante mari datorita scanteilor si bucatilor de scanduri aprinse.efectul caldurii simtindu-se pe o zona apreciabila .grinzi.dreptunghiulara sau unghiulara.la lemn rotund valorile sunt mai reduse. La un mare depozit din strainatate.ADMINISTRATIA LACURI.rezultate satisfacatoare obtinanduse si cu apa imbunatatita chimic.de asemenea este necesar sa se concentreze agregate pentru efectuarea unor lucrari auxiliare ca buldozere.Caracteristicile incendiilor In depozitele de cherestea se gasesc.in functie de o serie de factori determinanti . 25m) .se pot folosi tevi cu spuma mecanica.dulapi. Din analizele unor incendii si din datele experimentale obtinute in stainatate rezulta ca viteza liniara de propagare a incendiului la depozitele de cherestea.6-10 min de la izbucnirea unui incendiu.literatura de specialitate indica limite foarte largi.variaza intre 1 si 4 m/min. STINGEREA INCENDIILOR LA DEPOZITELE DE CHERESTEA 1.La folosirea concomitenta a tevilor cu apa si a tevilor cu spuma.iar uneori si mai mult.de la 100 la 2.Suprfata incendiului poate sa aiba forma circulara.cele cu spuma se vor folosi la protejarea stivelor care nu sunt cuprinse de incendiu. • Stabilirea limitei de oprire a propagarii incendiului(in latime de aprox.se pot folosi toate tipurile de masini de interventie care au posibilitatea sa refuleze substantele stingatoare adecvate asupra incendiului .pana la sosirea fortelor detasamentului de pompieri militari alertate la numarul de telefon 112.de regula. Dupa aprox. • Posibilitatea formarii unui tiraj in zona de ardere etc. Depozitele de cherestea se intind pe suprafete mari.lemn rotund.deci o viteza de crestere a suprafetei incendiate de 3.000 mp.aflandu-se de regula organizate in aer liber.scanduri.750 mp/min. Inca de la prima actiune a serviciului de pompieri civili si a subunitatilor de pompieri militari se vor folosi pentru stingerea incendiului tevi de refulare a apei tip B cu diametre mari si tunuri de apa.de la 40 la 252 mp/min. 2.valoarea ei depinzand in primul rand de gradul de umiditate a lemnului si viteza vantului. • Situatia spatiilor de siguranta dintre ele .50 m/min intr-un timp de 110-150 min. Referindu-se la viteza de crestere a suprafetei incendiului la depozitele de cherestea.acesta poate sa cuprinda 3-5 stive.autobasculante etc.uneori pana la cateva sute de matri .Singerea incendiilor Substantele stingatoare cele mai eficiente sunt apa si spuma.la o viteza liniara de propagare a incendiului de 10.500 mp/min. 3/4 .deseuri si chiar lemn de foc.suprafata incendiata a ajuns la 140.

25-0. La depozitele de lemn rotund.precum si tevi B.talas si lemn maruntit.atunci cand se urca pe stive de cherestea sau depozite de busteni.incepand cu capetele frontale.folosind si mijloacele de stingere din dotare ca stingatoare.muncitori si alte forte chemate in sprijin.De asemenea.galeti cu apa etc.unde vor actiona. Inspector SSM Simona Gornateanu TOP HUMAN TARGET Noiembrie 2010 4/4 . Daca pentru stingerea incendiului gasit intr-o stare inaintata nu exista suficiente forte si mijloace se iau masuri pentru localizarea acestuia pe linia spatiilor de siguranta. Pentru localizarea unui incendiu care a cuprins cateva grupe de stive este necesar sa se refuleze o cantitate de 0.la nevoie folosind masti si aparate izolante si cu aer comprimat.35 l/s x mp(pentru un spatiu de siguranta dintre stive de 10m).6 l/s la 1 m din frontul de ardere la un spatiu de siguranta de 25 m si 2 l/s la un spatiu de siguranta de 10 m.Pentru protejarea obiectivelor necuprinse de incendiu.la inceput trebuie actionat pentru distrugerea flacarilor de pe suprafetele exterioare ale acestora pentru a reduce influienta radiatiei termice.de regula. Succesul in actiunea de stingere depinde in mare masura de rapiditatea cu care se concentreaza efectivele si de introducerea la timp in functiune a unui numar suficient de tevi catre directiile de propagare a incendiului si de manevrarea lor cu iscusinta.pentru stingerea incendiului in limitele unei grupe. Pentru desfacerea stivelor se folosesc muncitori si fortele chemate in sprijin.procesul de ardere se intrerupe prin folosirea jeturilor de apa pulverizata si compacta.in care scop trebuie sa fie echipati cu costume de protectie.sefii de teava trebuie sa se apropie cat mai mult de focar.in directia de propagare. Stingerea definitiva si udarea stivelor de cherestea se poate face cu tevi speciale.si cele din rezerva.atunci stingerea incendiului capata caracter de durata.se vor lua masuri de asigurare a securitatii lor.intensitatea de refulare a apei se ia egala cu 0.In a doua etapa de actiune pentru stingere se recomanda sa se foloseasca spuma cu coeficient mare de infoiere. Practica a demonstrat ca daca inca de la inceperea actiunii de stingere in faza initiala a incendiului nu se asigura intensitatea necesara de refulare a apei.folosind un debit de 10-12 l/s.pe partea ferita de vant adica neamenintata de scantei.ADMINISTRATIA LACURI.aschii sau scanduri aprinse purtate de vant este recomandabil sa se organizeze un sector independent. PARCURI SI AGREMENT BUCURESTI Se organizeaza sectoare de interventie pentru stingerea stivelor aprinse si protejarea celor necuprinse de incendiu. Pentru eficienta actiunii de stingere a incendiului.apoi se va continua folosirea jeturilor compacte de apa cu debite si presiuni mari in interiorul stivelor.In caz de vant tevile de refulare a substantelor stingatoare se vor indrepta contrar directiei de deplasare a curentilor de aer.concomitent cu desfacerea gramezii respective. In caz de incendiu la gramezile de rumegus.precum si efectivele care actioneaza in sectorul respectiv. In procesul de stingere a incendiului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful