P. 1
crima_organizata.pdf

crima_organizata.pdf

|Views: 8|Likes:
Published by Cristi Silaghi

More info:

Published by: Cristi Silaghi on May 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2014

pdf

text

original

CRIMĂ ORGANIZATĂ. CONSIDERAŢII PRIVIND GRUPUL INFRACŢIONAL ORGANIZAT Petre BUNECI Prof. univ.

dr Decanul Facultăţii de Drept Universitatea Ecologică Abstract This article refers to some aspects concerning the organized crime in the view of Law no. 39/2003, and the concept of organized criminal group as presented rigorously, unambiguously and without possibilities of contradictory interpretations in article 2 of Law no. 39/2003, in comparison with the provisions contained in article 7 of Law no. 39/2003, which makes reference with general and undetermined character to the concept of support in any form of the organized criminal group, thus leaving room for different interpretations, fact that contravenes the principles of the ECHR under which the courts are obliged to apply a sole right and precise definitions. We consider in this context that is imposed de lege ferenda the completion of article 7 paragraph 1 of Law no. 39/2003, in the sense of explicit description of the concrete ways to support the criminal group. Keywords: organized crime, organized criminal group, support in any form.

Rezumat Prezentul articol se referă la unele aspecte vizând crima organizată în accepţiunea Legii nr. 39/2003, cât şi la conceptul de grup infracţional organizat astfel cum este prezentat în mod riguros, fără ambiguităţi şi fără posibilităţi de interpretări conradictorii în art. 2 din Legea nr. 39/2003, în comparaţie cu dispoziţiile cuprinse în art. 7 din Legea nr. 39/2003, care face referiri cu caracter nedeterminat şi general la noţiunea de sprijinire sub orice formă a grupului infracţional organizat, lăsând astfel loc la interpretări diferite, fapt ce contravine principiilor CEDO potrivit cărora instanţele sunt obligate să aplice un drept unic şi definiţii precise. Considerăm în acest context că se impune de lege ferenda completarea dispoziţiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, în sensul descrierii explicite a modalităţilor concrete de sprijinire a grupului infracţional. Cuvinte cheie: crimă organizată, grup infracţional organizat, sprijinire sub orice formă. În accepţiunea Legii nr.39/2003 prin „crimă organizată” se înţelege activităţile desfăşurate de orice grup constituit din cel puţin trei persoane, între care există raporturi ierarhice sau personale, care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii, pieţe ori sectoare ale vieţii economice şi sociale, interne sau străine, prin folosirea şantajului, intimidării, violenţei ori coruperii, urmărind fie comiterea de infracţiuni, fie infiltrarea în economia reală. Forma superioară de organizare a grupurilor de infractori se numeşte „mafie”, termen care a apărut în Italia după care s-a extins în multe ţări ale lumii precum Franţa, S.U.A., Columbia, Japonia, Mexic sau Rusia. În Europa Centrală şi de Est criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire în foste ţări ce au aparţinut Iugolaviei, Albania şi Bulgaria, forţa crimei organizate fiind pusă în evidenţă prin influenţa deosebită în planul destabilizării situaţiei interne care a cunoscut transformări esenţiale prin trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă şi de la regimul politic autoritar la cel democratic. Aşa fiind, Mass-media occidentală a acordat în ultimul timp o atenţie sporită extinderii organizaţiilor de tip mafiot pe continentul european făcând remarca potrivit căreia prăbuşirea cortinei de fier a înlesnit nu numai liberalizarea legăturilor dintre persoanele fizice şi organizaţiile legale din vest şi est, ci şi dintre cele ilegale. Referindu-ne la situaţia din România, trebuie făcută precizarea clară că ordinea civilă s-a degradat, că inflaţia a înregistrat un salt extraordinar şi că în acest context criminalitatea a crescut alarmant, piaţa neagră fiind o prezenţă cotidiană aproape la vedere. Deschiderea frontierelor în cadrul Uniunii Europene şi circulaţia nestingherită între ţările acesteia a facilitat mişcarea persoanelor şi a mărfurilor, impulsionând piaţa liberă dar în acelaşi timp şi criminalitatea. Folosind forţa financiară de care dispun, grupurile crimei organizate au penetrat mare parte din domeniile de activitate ale statului şi au corupt oficialităţi politice şi guvernamentale, situaţie în care autorităţile române au fost nevoite să intervină pentru combaterea fenomenului crimei organizate, legislativul adoptând importante acte normative dintre care enumerăm: - Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare;

27

control cât şi procurarea de instrumente.682/2002 privind protecţia martorilor. Referindu-se la noţiunea de grup infracţional organizat.Legea nr. În fapt. format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. 39/2003. ca apoi în art. caracterul coordonat presupune planificare. respectiv lămurire. planuri. În art. 39/2003.2 lit. . pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. este aceea ca el să nu aibă un caracter ocazional. Separat de acestea a fost adoptat un act normativ deosebit de important şi anume Legea nr. în art. încălcând cerinţele 28 . a din Legea nr.2 lit.b noţiunea de infracţiune gravă. prestabilită.Legea nr.Legea nr. organizare. trebuie arătat că fapta este săvârşită cu intenţie directă. 2 lit.2 lit. Iniţierea presupune nu numai concepţia. ci şi activităţi de materializare a ideii. arătăm că latura obiectivă a acesteia constă în acţiunea de a iniţia şi de a constitui un grup infracţional. consfătuiri. aderarea.Legea nr. în sensul că trebuie prevăzut rolul fiecărui membru în parte în comiterea infracţiunii.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane. nelăsând posibilitatea unor interpretări contradictorii. mijloace specifice. 1 din Legea nr. în timp ce sprijinirea grupului presupune furnizare de asistenţă. În schimb.a din Legea nr. întruniri . . este necesar ca grupul să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o anumită perioadă de timp şi în mod coordonat (vezi revista dreptul nr.39/2003. nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membri săi”. De asemenea.trebuie să urmărească obţinerea unor foloase sau avantaje materiale.. etc. grupul trebuie să aibă o structură determinată.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.158) Cu privire la modul coordonat de funcţionare. .39/2003 se arată că se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi „iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup”.persoana trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea. folosirea de combinaţii.6/2004.78/2000 pentru prevenirea. ştiind că urmează a fi comise infracţiuni grave. însuşiri şi specializări ale membrilor acestuia.39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. definind în art.Legea nr. 7 alin. pag. etc. Constituirea implică asocierea şi înţelegerea mai multor persoane în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti şi organiza infracţiuni prevăzute de lege. . ajutor sau sfaturi în vederea săvârşirii infracţiunilor. . fie de aderare sau sprijinire a acestuia. din Legea nr. Analizând elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi sprijinirea grupului. o aşa zisă diviziune a muncii în cadrul unei ierarhii cu roluri prestabilite şi reguli de comportare specifice unei unităţi structurate. de art. ci să fie constituit pe baza unui „studiu” prealabil care să aibă în vedere anumite calităţi. aceasta având la bază Convenţia ONU împotriva criminalităţii transnaţionale organizate. are un caracter nedeterminat şi general care lasă loc la interpretări diferite fiind prin excelenţă ambiguu.39/2003 „grupul infracţional organizat este acel grup structurat. legiuitorul l-a definit în mod riguros fără ambiguităţi.2 lit. pentru a fi în prezenţa unui grup infracţional organizat este necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ două condiţii şi anume: .c să se refere la infracţiunile cu caracter transnaţional săvârşite atât pe teritoriul unui stat cât şi în afara teritoriului acestuia. este nevoie ca în cadrul grupului să există o subordonare ierarhică.656/2002 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.în primul rând. . deoarece alimentează şi autorizează un amestec inadmisibil al procedurilor penale cu cele cuprinse în legea specială. fără a descrie modalităţile concrete ale acestuia aşa cum a făcut în art. Rezultă că. Legea reglementează măsuri specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate la nivel naţional şi internaţional. . Sub aspectul laturii subiective.Legea nr. 7 alin.302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. adică să aibă anumite componente cu sarcini complementare în realizarea activităţii infracţionale. aceasta trebuind să fie calificată de scop cel puţin din două considerente: .o a doua condiţie esenţială pentru existenţa grupului infracţional organizat. Potrivit art.7 din Legea nr.a noţiunea de grup infracţional organizat. textul cuprins în art. Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimţământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracţională. Apreciem că această formulare încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil. când face vorbire de sprijinirea sub orice formă a grupului infracţional organizat.

Editura Lumina Lex. pag. interpretarea ambiguă.imperative ale art. Teorie şi jurisprudenţă. considerăm că menţiunea cuprinsă în legea specială încalcă flagrant acest principiu cât şi procedurile instituite în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului deoarece are un caracter ambiguu. în judecarea cauzelor cu care sunt sesizate instanţele naţionale sunt obligate să aplice un drept unic şi definiţii precise pentru a se realiza un proces echitabil. este necesar ca instanţele naţionale. Potrivit prevederilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.. 21 alin. 94 ).02. s-a făcut sublinierea clară că dat fiind locul important pe care îl ocupă într-o societate democratică dreptul la un proces echitabil. pentru a se evita derapajele.7 alin. 3 din Constituţie raportat la art.130”. Voicu în lucrarea sa intitulată „Protecţia europeană a drepturilor omului. Tot Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în activitatea jurisdicţională principiul legalităţii impune judecătorului două obligaţii stricte: interpretarea strică a legii penale şi interzicerea analogiei. fiind interzisă interpretarea „in malam partem”.39/2003. citată de M. generală sau neunitară este inadmisibilă deoarece nu corespunde obiectului şi scopului acestuia şi nici textului art. lăsând loc la interpretări contradictorii de la caz la caz.a din Legea nr. Această precizare a fost făcută prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind egalitatea de arme. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ( a se vedea M.1975 în cauza Golder contra Regatului Unit. Legea penală este de strictă interpretare şi ea nu poate fi analizată extensiv prin analogie în defavoarea inculpatului. astfel cum este definit în mod riguros şi fără ambiguităţi grupul infracţional organizat în art. pag. Pentru considerentele expuse mai sus. În acest fel se răspunde exigenţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit cărora.39/2003 în sensul de a se descrie explicit care sunt acele modalităţi concrete de sprijinire sub orice formă a grupului infracţional.1 din Legea nr.2 lit. Câtă vreme procesul penal este guvernat de principiul dreptului la un proces echitabil. În acest context în literatura juridică. cu ocazia judecării cauzelor cu care vor fi sesizate.Voicu op.cit. să aplice un drept unic şi definiţii precise pentru a se realiza un proces echitabil într-un termen rezonabil. apreciem că se impune de lege ferenda completarea dispoziţiilor art. independenţa şi imparţialitatea justiţiei cât şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie. 29 . contradictorialitatea. neconcordanţele şi confuziile. Bucureşti 2001. ceea ce afectează grav principiul prezumţiei de nevinovăţie.

în condiţiile dezvoltării noilor tehnologii 1 . falsul de monede. contribuţii semnificative în acest sens. oficialităţi etc. ataşaţi culturali. P. problematica mijloacelor de protecţie a patrimoniului cultural.C. cererea de expertiză ştiinţifică depăşeşte. 3911/92 şi Directiva nr. Cristian Găzdac. 2 Despre imperativele cooperării în materia expertizei. 30 . Al.). a se vedea Aug. în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Viena şi Comitetul Ştiinţific Internaţional de Documentare a Patrimoniului Cultural (The International Scientific Committee for Documentation of Cultural Heritage . Germaniei. dr.CIPA) a examinat în cursul dezbaterilor realizate în plen şi pe ateliere de lucru. Lazăr. univ. manifestare organizată şi găzduită de Primăria şi Universitatea din Viena. Aug. fiind Regulamentul nr. Evoluţia rapidă a tehnologiilor I. ediţie bilingvă (română şi engleză) publicat de Editura Mega Cluj-Napoca. în materia cooperării judiciare. Elveţiei. la nivelul Uniunii Europene se remarcă o consolidare a cooperării în domeniul protecţiei patrimoniului cultural. arheologice..A. Foitoş. României şi Turciei. dr. la invitaţia Institutului Cultural Român din Viena şi a Primăriei oraşului Viena. dr. organizat în perioada 16 -18 noiembrie 2009. criminalistică şi penologie nr. Până în prezent. domeniile examinării muzeografice. care are misiunea de a examina evoluţia şi manifestările fenomenului de trafic cu bunuri culturale pe Internet şi de a propune un proiect de rezoluţie pentru combaterea fermă a acestuia. reprezentant al Serviciului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. începând cu cea de-a XIV-a ediţie a Congresului. Augustin LAZĂR Procuror general adj. compus din reprezentanţii Austriei. artefacte.T. O privire în viitor:noile tendinţe ale investigaţiei criminalistice la nivel european. France. univ. magistraţi. mandatul european de arestare şi decizia-cadru privind intensificarea cooperării în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii organizate transfrontaliere. european şi mondial. 15-16 oct. M. tablouri. Lazăr. În aceste circumstanţe. interdisciplinare. de Primăria şi Universitatea din Viena. În faţa unui auditoriu avizat. din 2009. Congresul practicienilor şi experţilor europeni pe tema „Patrimoniul Cultural şi Noile Tehnologii”. Cite international in Lyon. Procuror general adj. a condus la o specializare tot mai mare a investigării acestor fapte şi a administrării probelor ştiinţifice. Discuţiile au relevat faptul că o protecţie eficace a patrimoniului cultural este determinată în măsură importantă. Foitos. La deschiderea manifestării a avut loc lansarea volumului „Combaterea criminalităţii contra Patrimoniului Cultural European – Patrimonium II”. oferta existentă într-un anumit stat 2 . a echipamentelor de detecţii etc. C. evaluarea măsurilor imperative ale altor state şi obligă în mod expres la restituirea bunurilor culturale exportate ilegal. au fost consacrate principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti. de asemenea. Georgescu. Al. la dezvoltarea unei reflecţii la nivel european pe această temă. 93/7EC. a participat la cea de a XIV-a ediţie a Congresului Internaţional „Patrimoniul cultural şi Noile tehnologii ”. 1/2009 . Ciută. o delegaţie alcătuită din prof.-M. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba şi Scms. Revista de criminologie.” precum şi un grup de lucru. 1 În perioada 16-19 noiembrie 2009. gradul de cunoaştere a modurilor ilicite de operare în acest domeniu şi de capacitatea de cooperare internaţională şi interinstituţională a agenţiilor cu atribuţii în acest domeniu.COOPERAREA EUROPEANĂ ÎN COMBATEREA TRAFICULUI CU BUNURI CULTURALE PE INTERNET Prof. M. Activitatea grupului de lucru va contribui. dr. Drept consecinţă. Scientific evidence in criminal matters. a fost organizată secţiunea specială „Comerţul de bunuri culturale pe Internet. care prevăd cooperarea directă între statele Uniunii Europene. Georgescu. fiind implicate domenii variate. în condiţiile acestei specializări. experţi. Marius-Mihai CIUTĂ Serviciul Protejarea P. 2008.N. De asemenea. Seminar on Scientific Evidence. în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Viena şi Comitetul Ştiinţific Internaţional de Documentare a Patrimoniului Cultural (The International Scientific Committee for Documentation of Cultural Heritage .CIPA). operaţiuni de licitaţii pe internet etc. dr. opera unei echipe de cercetare. M. Lazăr. Aug. compus din peste 120 de participanţi la Congres (cadre didactice universitare. precum: recuperarea artefactelor originale (adeseori unicat). în cele mai multe cazuri. Alba Iulia Scms. de calitatea reglementării prin instrumente juridice a comerţului virtual cu bunuri culturale.

cu rezervele ei arheologice bogate. Din studiul operaţiunilor efectuate în reţea. înregistrate în atitudinea societăţii româneşti faţă de protecţia Patrimoniul Cultural Naţional. principala problemă la nivelul ţărilor de origine nu este atât furtul artefactelor înregistrate în muzee.cercetător la Academia Română. cum sunt Sotheby’s. întâmpină. Reflections regarding the cultural evolutions in Romania. din Argentinierstrasse. deoarece. s-au dezvoltat constant şi au devenit o piaţă locală stabilă. dar şi aniversarea a 20 de ani de la intrarea României în cadrul democraţiilor europene (1989-2009). Canga. Ciuta. respectiv a manifestat diligenţa cuvenită pentru a-i afla originea? Obiectul a fost exportat legal? etc. România.  4 Conf. o nevoie ştiinţifică de arhivare şi publicare a tuturor informaţiilor şi imaginilor disponibile ale obiectelor vândute. pentru a preîntâmpina viitoare orori ale traficului cu bunuri culturale.   3 31 . denumită şi piaţa fizică sau „faţă în faţă”. într-un mod atractiv. Pedepsele şi sancţiunile inhibitorii din legislaţia statelor cu piaţă de artă dezvoltată şi a statelor-ţintă ale contrabandei ar trebui să fie armonizate ca şi convenţiile internaţionale. colecţionari privaţi. cumpărătorul şi vânzătorul se confruntă cu aceleaşi întrebări. De unde provine artefactul? Când a fost descoperit? Ce ştim despre provenienţa obiectului? Posedă vânzătorul “just-titlu”. deschiderea oficială şi coctail-ul de recepţie au avut loc la sediul Institutului. piaţa de artefacte. case de licitaţii. Turkey. de câţiva ani. vamă şi agenţiile de aplicare a legii. M-M. Reţeaua Internet creează un mediu de desfacere ce solicită un capital redus. în proximitatea Palatului Belvedere. Guner.” a fost moderat de H. problemele lipsei transparenţei şi a diligenţei cuvenite în cazul comerţul virtual. 47. casele de licitaţii renumite. 5 Atelierul „Comerţul de bunuri culturale pe Internet. iar scopul lor principal este cercetarea de specialitate. Ele sunt obligate să obţină legal artefactele şi să certifice această împrejurare. Studiile despre consecinţele materiale şi intelectuale ale comerţului cu obiecte culturale. oferă bunuri culturale datând din toate perioadele şi provenind din toate regiunile lumii 5 . de asemenea. Ciută. ci excavarea artefactelor necunoscute şi neînregistrate. atât informativ cât şi formativ. Dimensiunea virtuală a comerţului ilegal cu bunuri culturale presupune două probleme diferite. Astfel. însă global în ceea ce priveşte afacerile comerciale. a prezentat volumul ca fiind o contribuţie importantă şi originală în domeniul protecţiei patrimoniului cultural european. conf. Sesiunea din anul 2009 a manifestării ştiinţifice din Viena a încercat să ofere o documentare de ansamblu despre piaţa bunurilor culturale de pe web – îndeosebi în sectorul antichităţilor – a discutat probleme etice şi juridice. precum şi exportul lor prin mijloace ilegale. funcţionarii guvernamentali. de bunuri culturale. se observă faptul că aceasta este susceptibilă de utilizare abuzivă. Prima problemă e reprezentată de situaţia artefactelor oferite spre vânzare prin cataloage online ale caselor de licitaţii. Odată cu trecerea anilor. nedocumentate adesea. 6 Chiar dacă problema contrabandei cu bunurile culturale se încearcă a fi soluţionată juridic prin legi naţionale şi convenţii internaţionale. Deşi comerţul electronic este extrem de diferit de piaţa de artefacte convenţională. În cazul în care se face o menţiune despre un artefact oferit spre vânzare. Austria / S. nu numai specialiştii. Ciută a prezentat o comunicare. comerţul desfăşurat pe Internet şi licitaţiile online. muzee. După douăzeci de ani. Aceste rezerve reprezintă o bază naturală pentru contrabanda cu bunuri culturale. tocmai pentru a conştientiza şi sensibiliza. Întâlnirea şi-a propus să încurajeze cooperarea internaţională între oamenii de ştiinţă. Platformele online cum sunt: e-bay. prin săpături ilegale. Filiala Cluj-Napoca. O tratare a problemei contrabandei cu bunuri culturale nu poate ignora examinarea modului de manifestare a fenomenului pe Internet. dar şi a disfuncţiilor. Există. anumite probleme ale contrabandei cu bunuri culturale de origine anatoliană nu au fost încă soluţionate. Szemethy. dată fiind calitatea de coorganizator a Institutului Cultural Român din Viena. univ. care a realizat o sintetică trecere în revistă a progreselor. 6 M. Bonhams sau Christie’s. Reflecţii privind evoluţiile culturale din România / Twenty years after. dr. între altele. încă insuficient cunoscute. Discuţiile participanţilor au pus în evidenţă faptul că. Internetul a început să joace un rol important în piaţa de artefacte. univ. compania este obligată să furnizeze informaţii despre origine. M-M. dr. ci şi opinia publică de imensitatea si gravitatea răului social produs de fenomenul traficului ilegal cu antichităţi În completarea deschiderii româneşti. 3 S-a subliniat că ideea în jurul căreia gravitează studiile volumului este aceea de a prezenta realităţi şocante din braconajul arheologic şi traficul cu antichităţi la nivel european şi mondial. bogat ilustrată. nr. îndeosebi cele care datează din perioada Imperiului Hittit. Ediţia acestui an a fost una deosebită pentru participarea românească. Turkey / M. textele sunt redactate pe înţelesul publicului larg. privind evoluţiile culturale din România în ultimii douăzeci de ani. un domeniu de excepţie în cadrul Patrimoniului Cultural European şi Mondial 4 . Illicit Cultural Property Trade Over the Internet. precum şi dealerii de artefacte ori persoanele private. Deşi autorii materialelor sunt experţi în domeniile lor de activitate. Experţii din Turcia au relevat faptul că Anatolia ocupă un loc fundamental în cadrul Patrimoniului Arheologic Mondial. dar şi de a realiza un demers educativ.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. fără a avea obligaţia de a da relaţii vreunei autorităţi cu privire la provenienţă sau dreptul de proprietate asupra bunului vândut. din Munţii Orăştiei. în cele mai apropiate bănci străine. Alt mod de operare este „triangulaţia”. Tranzacţiile electronice rapide oferă posibilitatea rulării unui volum imens de piese arheologice în cadrul licitaţiilor şi obţinerii unor sume de bani importante.A doua problemă priveşte obligaţiile companiilor angajate în comerţul de pe Internet care ar trebui reevaluate. care poate fi controlat. cu scopul de a le „spăla”. care permite încasarea banilor de la orice bancă. Alt mod de vânzare este cel în care vânzătorul care îşi prezintă artefactul stabileşte un preţ fix. Cooperarea dintre state ar trebui. de transfer electronic al banilor. oferind spre vânzare brăţări dacice din aur şi tezaure monetare antice. 7 Prof. Modus Operandi in the criminal electronic trade of Cultural Objects 32 . administrator de societăţi comerciale cu sediul social în Marea Britanie şi SUA. le conferă celor implicaţi o siguranţă sporită privind păstrarea anonimatului. jurisprudenţa a remarcat practica „congelării”. artefactul putând aparţine vânzătorului sau altei persoane. Dobrogea şi alte regiuni ale României. acest tip de tranzacţii rapide. Apariţia comerţului electronic a oferit un modus operandi evoluat pentru reţelele de traficanţi ce comercializează bunuri culturale a căror provenienţă licită nu o pot demonstra cu documente legale. mod cunoscut în domeniul e-Bay sub denumirea de “cumpără acum. necunoscându-şi partenerii de tranzacţie. în cel al vânzătorului. În circumstanţele în care site-urile internet le oferă posibilitatea de a efectua operaţiunile fără a da amănunte clienţilor privind provenienţa bunurilor. Modul de vânzare frecvent utilizat este licitaţia. sau exportării ilicite a bunurilor arheologice. Este de remarcat că preţurile moderate şi subevaluate ale pieselor arheologice tranzacţionate pe e-Bay nu atrag atenţia. procuror general adj. evitând să le localizeze provenienţa în situl arheologic de origine. Investigaţiile efectuate în spaţiul virtual au pus în evidenţă împrejurarea că prin e-Bay se vând un număr mare de bunuri de patrimoniu. „orfani”. cu un control al administratorilor site-ului foarte redus. ascunderii originii criminale şi creşterii artificiale a valorii de piaţă a acestora. Administratorii site-ului îşi declină orice responsabilitate privind bonitatea tranzacţiilor efectuate. mai ales cele de serie cum sunt monedele. provenind din siturile arheologice clasate monument istoric. Reprezentanţii României au arătat că practica judiciară europeană 7 a relevat moduri de operare perfecţionate utilizate de reţelele de infractori în comiterea acestor fapte. rezultate din vânzarea acestor bunuri. Plăţile se efectuează prin modalităţile indicate de vânzător. Aug. provenind din „arealul cultural al Peninsulei Balcanice”. artefacte arheologice. dr.România. de asemenea. acestea urmând a fi dirijate spre pieţele care oferă cel mai mare profit. rezultate din săpături ilegale. iar vânzările individuale nu depăşesc baremurile legale pentru a fi raportate ca sume susceptibile de a constitui operaţiuni de spălare a banilor. denumite în jargonul branşei. similar unui cec la purtător. unele bunuri culturale. Lazăr. fie prin sistemul money order. consolidată. făptuitorul cetăţean român. Practica de urmărire penală în mediul tranzacţiilor cu bunuri rezultând din braconajul arheologic a relevat ca modalitate de operare precaută a vânzătorilor indicarea ca loc de provenienţă a artefactelor zone vaste aparţinând aceleiaşi culturi. vânzătorul având posibilitatea de a-şi ascunde identitatea. fie prin sistemul pay pal. din contul cumpărătorului. Astfel. pentru o perioadă minimă de 5-6 ani a bunurilor culturale exportate ilicit. în scopul scoaterii ilegale peste frontieră. la acest preţ” (“buy it now”). cunoscute ca fiind ferme în păstrarea secretului bancar. respectiv exportarea artefactelor către un stat terţ care nu a ratificat convenţiile UNESCO în materia protejării patrimoniului cultural. reproduceri ale acestora. Fragmentarea obiectelor arheologice excavate ilicit sau nerestaurarea lor urmăreşte facilitarea ascunderii la controlul vamal. Utilizatorii sistemului e-Bay răspund personal de toate aspectele privind descrierea cu acurateţe a obiectului.. precum şi creşterea profitului obţinut prin vânzarea acestor fragmente. ar trebui efectuaţi noi paşi în direcţia protecţiei patrimoniului cultural prin investigaţii curente desfăşurate de administratorii şi supraveghetorii website-urilor. obiecte de artă autentice. alături de controlul exercitat de stat prin legile adoptate. transmiterea către cumpărător. le-a prezentat pe site-ul firmelor sale ca fiind „artefacte de origine tracică”. Frecvent. participanţii în aceste circumstanţe. respectiv de a le conferi o origine legitimă. În această conjunctură. sunt introduse în colecţii private sau colecţii care nu sunt documentate în întregime. Spre exemplu.

După depistare. contractate de consignaţie sau facturi. acordarea unei aparenţe de legalitate a banilor murdari produşi prin valorificarea ilicită a pieselor care formează obiectul traficului. îi oferă acestuia posibilitatea să achiziţioneze piesa. Practicienii din Germania au prezentat cazul rezolvat al unei pretinse colecţii de peste 400 monede antice care a fost ridicată pentru confiscare de poliţia germană din Hessen în decembrie 2006. monedele au fost predate „voluntar. Colecţia împachetată într-o pungă de plastic cu o bandă adezivă neagră a fost transportată spre un renumit dealer de antichităţi din sudul Germaniei. vânzătorii scot pe piaţă tezaurele mari. locuinţe. au valorificat restul tezaurului pe piaţa neagră a antichităţilor. În prezenţa unor atari circumstanţe. În mod similar. factorii „intra muros” care favorizează criminalitatea la adresa Patrimoniului arheologic. 33 . Pe de altă parte. numai în cazul oferirii acestui preţ. raritatea unui obiect cât şi importanţa sa culturală. M-M. banul miroase. Ulterior. loturi de câte 200 de monede. până în secolul al IV-lea A. comercianţii au adoptat câteva procedee tehnice de vânzare cum sunt: luarea bunului cultural pentru vânzare în regim de consignaţie. în fapt. în cadrul secţiunii dedicate Comerţului ilicit cu bunuri culturale pe Internet. în continuare. Pentru reducerea acestui risc. din ţara de provenienţă „nu se poate vedea pe el”. dar şi cu reprezentanţii administraţiilor locale şi/sau naţionale. prezentate ca fiind moştenite de la antecesori. Aparenţa de legalitate creată artificial pentru artefactele care traversează „zona gri” şi ajung în ţara cu piaţă de artă se întemeiază pe părerea că modul de ieşire a unui obiect. legate de evoluţia problematicii protejării patrimoniului cultural naţional. la vânzarea următoarelor piese este invocată buna-credinţă rezultând din vânzarea publică a pieselor anterioare. începând cu gropile săpate în situl arheologic. au oferit spre vânzare Muzeului Naţional de Istorie a României şi Băncii Naţionale a României. The „Intra Muros” favorizing factors of the illegal traffic with archaeological artifactsstudy of case:Romania (1995-2009). în momentul atingerii lor de către licitator.).000 monede din aur. cumpărătorul percepe riscul pe care şi-l asumă şi poate pretinde ca preţul artefactului să scadă în mod corespunzător. Artefactul este adjudecat astfel. divizate în tranşe de zeci sau sute de piese la fiecare sesiune de licitaţie. însă preferă să nu fie informat despre traseul pe care aceasta l-a străbătut de la locul descoperirii şi până la galeria de artă. datată în secolul al V-lea B. în scopul identificării autorilor sustragerilor de artefacte. după care acesta este considerat „spălat”. denumite “preţuri de rezervă”. cu plata unui comision reprezentând un procent din preţul de vânzare.C. cu motivarea că fiind expus public nu s-au formulat revendicări. alte piese („orfanii”) ale tezaurului rămase asupra acestora sau în ţară. În acest mod. detectoarele şi documentele care indică preocupările braconierilor. o ficţiune. Astfel. Reprezentanţii organelor judiciare române au prezentat rezultatele obţinute de România în destructurarea unor reţele de traficanţi cu bunuri culturale şi recuperarea de pe piaţa neagră a antichităţilor a unor tezaure antice importante pentru Patrimoniul Cultural Naţional. „colecţia” a fost moştenirea unui soţ decedat. echipamente de detecţie etc. Riscul unei cereri de repatriere creşte proporţional cu preţul artefactelor. România. sumele de bani virate în conturile participanţilor la trafic. cum ar fi brăţări dacice. respectiv al combaterii traficului internaţional şi a comerţului electronic ilicit cu bunuri culturale 8 . la efectuarea ofertei nu este riscat întregul tezaur. care. care începuse deja colectarea din Rusia şi a continuat-o în Germania. Experienţa judiciară în materie de combatere a spălării banilor este în măsură să elucideze natura banilor murdari. nu întotdeauna încurajatoare. achiziţionarea unor bunuri de valoare (autoturisme de lux. după vânzarea unui lot de piese. Studiul s-a înscris pe direcţia prezentării realităţilor. Astfel. internă şi internaţională. legal sau ilegal. univ. mesajele de pe Internet şi imaginile prin care bunurile sunt ofertate la vânzare. adagiul latin „Pecunia non olet” (Banul nu miroase). împrumutarea bunului unui muzeu pentru a fi expus o perioadă de timp. aceasta este repusă în procedura licitaţiei la o sesiune viitoare. cum ar fi stabilirea unor preţuri de referinţă care sunt ascunse licitatorilor. Era un lot de monede antice din zona nordică a Mării Negre. Acelaşi mod de operare presupune şi alte precauţii. de către licitator. În caz contrar.Conform aceluiaşi mod de operare precaut. lasă urme iar traseul său poate fi verificat. Un modus operandi similar spălătorilor de bani murdari îl reprezintă achiziţionarea de către traficanţi a unor spălătorii auto care să le permită. Comerciantul ştie sau bănuieşte din ce ţară provine piesa. dr. un tezaur compus din 3. “Spălarea antichităţilor” este o manevră frauduloasă destinată să disimuleze originea şi natura ilicită a pieselor arheologice rezultate din activitatea infracţională. După cum s-a invocat. întrucât acesta cuprinde atât calitatea artistică. a fost parafrazat „Pecunia olet”.D. tip Koson. să creeze o aparenţă de legalitate şi să le insereze în fluxul afacerilor legitime cu antichităţi. Investigaţiile ulterioare au dovedit însă că pretinsa colecţie era. după ce au localizat şi sustras prin detecţii şi săpături neautorizate efectuate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia. făptuitorii. în continuare. membri ai unei echipe de braconaj arheologic din Munţii Orăştiei. a modului de conlucrare a organelor judiciare cu experţii din domeniul arheologiei.” În mai 2009 “moştenitoarea” şi curierul au fost 8 Conf. Ciută. nemulţumiţi de sumele primite. bunurile culturale furate lasă urme. Au fost analizaţi.

). A pus în evidenţă împrejurarea că statul austriac nu a semnat o serie din tratatele şi convenţiile care instituie un regim restrictiv pentru comerţul cu bunuri culturale şi a concluzionat că legile care îngrădesc comerţul cu bunuri culturale trebuie abrogate sau cel puţin schimbate. Internet trade coins and archaeology 11 Reprezentantul dealer-ilor susţine că legalitatea comercializării de antichităţi este greşit interpretată de arheologi. Internet trade coins and archaeology). 483 and 5 ancient coins. sunt furate (H. Laufer. Arheologii si numismaţii se comportă ca nişte frustraţi atunci când consideră ca piesele fără origine puse la vânzare de casele de licitaţii. După formularea concluziilor asupra documentărilor ştiinţifice. ajunge la concluzia că „nu este obligaţia proprietarului de casă de licitaţie să fie preocupat de originea piesei”. alte state cu o abordare „democratică şi liberală” au o piaţă sănătoasă şi legală pentru aceleaşi obiecte. exemplificând situaţia legislaţiilor din Turcia. Amândouă pieţele au aceeaşi problemă. sursele financiare. 10 După părerea dealer-ilor. însă de asemenea şi pentru ştiinţă. În timp ce toate statele cu legi foarte restrictive se confruntă cu o piaţă ilegală de foarte mari proporţii. a început acum aproximativ 12 ani ca o platformă pentru vânzătorii privaţi. anume că nu sunt disponibile documente de provenienţă. Italia. Germany. Plecând de la prezumţia că până când un obiect nu este dovedit a fi furat. în special cu referire la comercializarea acestor bunuri este inspirată din legislaţia totalitară. Apoi. el este apreciat licit. în cadrul procedurilor penale? Oare legile privind protecţia bunurilor culturale îşi ating scopul? Cât de importantă este cooperarea cu funcţionarii Ministerului Culturii pentru rezolvarea problemelor privind aceste bunuri ? Ce rol au agenţiile de investigaţii ale statelor lezate? Care este rolul comerţului cu antichităţi şi al Internetului? Investigarea în comun a problematicii va oferi răspunsuri concrete acestor întrebări şi celor care vor urma. agenţiile au opţiunea de a cumpăra obiectele interesante de valoare ştiinţifică mare la un preţ corect şi de a returna obiectele de o valoare ştiinţifică redusă descoperitorului şi proprietarului. Numismaţii si arheologii trebuie să fie fericiţi că există case de licitaţii si magazine de antichităţi. Landeskriminalpolizei Hessa.condamnaţi. care şi-au vândut bunurile proprii şi micii colecţionari de bunuri cu valoare redusă. dintr-un sentiment de frustrare. Banii guvernează tot. Acestea însă trebuie să aibă posibilitatea de a studia obiectele raportate într-un anumit timp. (sic!). în principal pe e-bay SUA. consideră că şi codurile deontologice şi morale trebuie schimbate. deschiderea de pieţe în aşa-zisele ţările-sursă cu legislaţie restrictivă. comunitatea arheologică încearcă să restricţioneze piaţa legală numind-o ilegală. în materie. Este absolut necesară anunţarea descoperirilor singulare sau a tezaurelor. E. ei au sugerat că toate piesele trebuie să fi fost furate de undeva. pe care altfel nu au nici o şansă să le vadă. agenţiilor culturale. Conform aceleiaşi opinii. Consideră ca autorităţile turce au greşit flagrant atunci când au arestat un tânăr german de 16 ani. vor dispărea ca instituţii. Internetul ca mod de comercializare a monedelor si artefactelor. aceasta fiind şansa lor de a obţine banii. pentru tăinuirea bunurilor furate. care a utilizat un detector de metale pe o plajă turcească. necesare pentru asi finanţa lucrările de cercetare (sic!). De asemenea. unde sunt slab plătiţi – adevăraţii experţi şi specialişti sunt cei angajaţi de casele de licitaţii. Adevăraţii experţi in arheologie şi numismatică nu sunt angajaţii instituţiilor de stat (muzee. iar bunurile ce le deţin vor fi cu adevărat pierdute pentru umanitate. universităţi etc. Este şansa arheologiei să liberalizeze acum piaţa cu bunuri de patrimoniu deoarece este o cerere mare de astfel de bunuri pe piaţa europeană si americană. aceştia putând astfel să obţină obiecte pentru propriile studii. întrucât colecţionarii îşi vor ascunde identitatea şi oamenii de ştiinţă nu vor obţine informaţiile necesare pentru munca lor. naţionalistă. muzeele nu sunt capabile să protejeze. institute. Grecia. a sintetizat problemele care confruntă protecţia patrimoniului cultural în câteva întrebări provocatoare. Altfel. experţi si specialişti. Lanz. Lanz. 10 9 34 . care i-au selectat pe cei mai buni şi care îi plătesc pe măsura muncii lor. Germany. Experienţa germană. chiar dacă ele nu au origine licită dovedită. in societatea actuală. liberă. Ce importanţă are comerţul ilegal cu obiecte antice în societatea noastră? Care este înţelesul dovezilor privind originea bunurilor culturale oferite spre vânzare. Internetul însuşi reprezintă o mare şansă pentru oamenii de ştiinţă. iar arheologii trebuie să lase „piaţa liberă”. care nu au fost interesaţi de prezentări de monede sau întâlniri de club şi-au dat seama că sunt mult mai multe monede antice pe piaţa deschisă. fapt ce dă naştere unei situaţii negative pentru colecţionari. România etc. întreţină şi să valorifice cu adevărat bunurile aparţinând patrimoniului cultural. Bulgaria. la pedeapsa de un an de închisoare cu punere în libertate sub supraveghere 9 . Desigur. H. în opinia dealer-ilor. pentru a fi vândute pe o piaţă deschisă şi liberală. pentru care au nevoie de personal academic suficient. arheologii. regimul juridic al comerţului cu monede şi antichităţi a fost adesea greşit înţeles şi reglementat. Dintr-o dată. Arată că „numai cu banii obţinuţi pe un tanc american din Iraq. care sunt expuse pieţei libere mondiale şi care altfel ar fi vândute fără urmă pe o piaţă privată 11 . Germany. Toate aceste ţări trebuie să accepte legalitatea colecţiilor de patrimoniu cultural. decât şi-au putut ei imagina vreodată. ar putea fi rezolvate problemele tuturor muzeelor din Turcia”. Doar astfel se pot salva din sărăcia care le guvernează şi doar în acest mod pot supravieţui. Singura soluţie la această problemă ar fi. deoarece numai astfel au ocazia de a mai cunoaşte si vedea piese rare. Apreciază că legislaţia restrictivă în materia protecţiei bunurilor de patrimoniu. Conform reprezentantului dealer-ilor europeni.

reprezentanţii Austriei. Participarea românească a reprezentanţilor structurilor judiciare la ediţiile viitoare ale Congresului ar reprezenta profitabile investiţii în viitor. În principiu. în special din partea colecţionarilor particulari din Europa Centrală. arheologii germani au contactat e-bay-ul din Danemarca în vederea soluţionării acestei probleme. pe baza experienţei acumulate. Comunicările prezentate în cadrul secţiunilor Congresului au evidenţiat faptul că la nivelul Uniunii Europene protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural se bucură de o atenţie specială. Organizatorii Congresului au acordat o atenţie specială problemelor expuse de ofiţerii de poliţie participanţi. pentru cunoaşterea cazuisticii şi a experienţei europene în domeniu. în ultimii ani se constată o intensificare deosebită a activităţilor de braconaj arheologic. Germaniei. a fost o remarcabilă reducere a ofertelor. vândute astfel. cinic şi interesat exclusiv de obţinerea profitului. Rezultatul aplicării acestui protocol. în calitate de coorganizator al manifestării. 12 Biroul Interpol din Viena. În condiţiile specializării domeniului. Antiques – Original: pedigrees for archaeological objects sold on e-bay 35 . actele de provenienţă au fost introduse pe e-bay. Elveţiei. de Vest şi din S. în cele mai multe cazuri. cererea de expertiză ştiinţifică depăşeşte. cât şi fragmente de ceramică şi artefacte din piatră. existând în acest sens strategii naţionale şi comunitare coerente.A. au fost solicitaţi să pregătească. a insistat asupra necesităţii cunoaşterii reciproce a situaţiilor reale (operative) cu privire la fenomenul traficului ilicit de bunuri de patrimoniu cultural. Datorită numărului tot mai mare de artefacte de origine necunoscută. cercetători. cu riscul decontextualizării şi pierderii multor bunuri arheologice.U. contactele realizate între reprezentanţii agenţiilor naţionale de aplicare a legii. precum şi cunoaşterea poziţiei dealer-ilor europeni în domeniu. oferta existentă într-un anumit stat. reprezentanţi ai agenţiilor naţionale de aplicare a legii (law enforcement). De când licitaţia online a devenit o posibilitate comună de vânzare a obiectelor prin Internet. României şi Turciei. care să abordeze problematica măsurilor de combatere a traficului cu bunuri aparţinând patrimoniului cultural pe piaţa electronică (e-bay). Germany. de calitatea reglementării prin instrumente juridice a comerţului virtual cu bunuri culturale. Protecţia eficace a patrimoniului cultural este realizată în măsură importantă. precum şi cu experţii. care să abordeze problematica măsurilor de combatere a traficului cu bunuri aparţinând patrimoniului cultural pe piaţa electronică (e-bay). prin stabilirea unor contacte profesionale şi obţinerea de informaţii necesare soluţionării cauzelor în curs. Concluzionând. în condiţiile în care. Este remarcabilă preocuparea de redactare. în sensul interzicerii vânzării pe piaţa e-bay a bunurilor culturale „fără pedigriu”. Compania de Internet americană e-bay este cel mai important jucător în acest domeniu. dovedindu-se a fi deosebit de utile pentru activitatea curentă. fiind nevoie de asistenţă mutuală. dar şi pentru realizarea unor proiecte de protocoale de cooperare cu structurile specializate în combaterea traficului cu bunuri aparţinând patrimoniului cultural. a unui proiect de rezoluţie a Congresului. gradul de cunoaştere a modurilor ilicite de operare în acest domeniu şi de capacitatea de cooperare internaţională şi interinstituţională a agenţiilor cu atribuţii în acest domeniu. La finalul dezbaterilor. experţi în domeniul patrimoniului cultural. proiecte şi fonduri substanţiale.Acest punct de vedere a format obiectul unei critici severe din partea participanţilor cadre didactice. întemeiate pe tradiţie în domeniu şi pe o conştiinţă civică fermă. Proiectul. care l-au apreciat ca fiind mercantil. De un interes special s-a dovedit a fi experienţa germană originală. prin reprezentanta sa. dar şi investiţii profitabile în viitor. precum şi perspectivele viitoare sunt prezentate în lucrarea experţilor germani. 12 J. Varietatea obiectelor conţine atât descoperiri excepţionale. fapt ce ar trebui să justifice originea legală a obiectelor arheologice. propunînd soluţii viabile. pentru reuniunea din anul 2010. Scheschkewitz. putem aprecia că manifestarea ştiinţifică a constituit un excelent prilej de stabilire a unor noi oportunităţi de cooperare şi informare. concomitent cu o tendinţă tot mai crescândă a cererii pe „piaţa neagră a Internetului” a unor astfel de bunuri. pentru ediţia din 2010. tot mai multe obiecte arheologice au fost vândute în acest mod. redactarea unui proiect de rezoluţie a Congresului. d-na Anita Gach. cercetătorii şi cadrele didactice ale unor universităţi europene cu preocupări ştiinţifice în domeniu. nici o informaţie despre origine nu a fost oferită şi a fost evident faptul că problemele judiciare nu au fost luate în considerare deloc. De atunci.

36 . Sala Blazoanelor.Primăria din Viena. Aspecte din timpul dezbaterilor.

cercetător al Academiei Române. Filiala Cluj-Napoca. de către dr.Prezentarea volumului Patrimonium II. 37 . la sediul Institutului Cultural Român din Viena. Cristian Găzdac.

Vizită de studii la Universitatea din Viena 38 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->