Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

7.2. 7. Anexa A. Nistorescu -5- .2. 6.1. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. 8. Fundaţia stâlpului marginal.2. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T.2.2. Postelnicu & D. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Anexa D. 6. Anexa G.1. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. Planşa 7: Detalii fundaţii. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. 7. 8. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. 8. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat.3.3. 8. Prevederi constructive.2. Dimensionarea şi armarea stâlpilor.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. 8.3. Dimensionarea blocului de beton simplu. 8. Anexa B.2. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.5. Anexa C. Armarea transversală. 8. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale.1.1.2. Calculul armăturii transversale. Prevederi constructive. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Fundaţia stâlpului central. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.4. Calculul etrierilor de suspendare. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Armarea longitudinală. Armarea cuzinetului.2.2. Anexa E. Calculul armăturii longitudinale. Dimensionarea cuzinetului.1.1. 6.1. Dimensionarea fundaţiilor. 6. Plan cofraj şi armare grindă principală. 8. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Dimensionarea cuzinetului. 6.1. 8.3. 7. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Armarea cuzinetului.3. Prevederi constructive pentru stâlpi. Anexa F.2.5. 6. 6. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi.1.

00 m . Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson.00 m . TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri.2. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1. 1. parter şi etaj (P + 1E). Postelnicu & D. ‰ 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Finisajele sunt de tip curent. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. Alcătuirea clădirii. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. amenajate în deschiderea centrală. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.00 x 12. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit.1. 1. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. cu deschiderea de 6. 1. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1.00 = 36. Nistorescu . la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K.2. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum.1 Date privind soluţia de arhitectură.2. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9.2.20 m . • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4.1). ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. pe câte două travei. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit.00 m². Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. respectiv axele M şi O. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 .00 = 27. grupuri sanitare. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. Date privind structura de rezistenţă.00 m.

Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. beton Bc 20 (pentru fundaţii). intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. plan cofraj şi armare grinda principală. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi.3. B .96 kN m2 . plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Postelnicu & D.3 1. 2.piese desenate: 1. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). 6. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). dimensionarea fundaţiei.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. dimensionarea plăcii. plan cofraj şi armare stâlpi. 1. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat.5. 3. 4. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. în gruparea fundamentală. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale.20 m de la faţa terenului natural. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). neafectat de legături cu pereţii de zidărie. Conţinutul proiectului. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. secţiune transversală şi longitudinală. 5. plan cofraj şi armare grinda secundară. N mm 2 . Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. evaluarea eforturilor secţionale. 2. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). plan cofraj şi armare fundaţie. 4. predimensionarea elementelor. Îndrumător de proiectare – T. 3. Nistorescu -7- .

00 A 6. Îndrumător de proiectare – T.00 6.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 6. Postelnicu & D. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 6.00 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 2 Figura 1.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 3 B B 9.1.

este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. sunt. În consecinţă.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9.00 x 6. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă.1. 3. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. într-o primă aproximaţie. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. Nistorescu -9- . stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. de regulă. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. [11] Îndrumător de proiectare – T. • pe criterii de rezistenţă. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. static nedeterminate. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. respectiv de dimensiunile acestora. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter.28 m conform schiţei din figura 2. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. Pentru a fi economic. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. Postelnicu & D. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. în vederea obţinerii unei soluţii economice. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. grinzi principale şi secundare).50 m. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. 2. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2.00 – 2. în cazul solicitării de forţă tăietoare. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc.1. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. la limită nulă. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. Structurile de beton armat.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. Procedând în acest fel. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. Introducere. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2.

. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.deschiderea L = 9 m .200 1. 2. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare.10 - Tabelul 2.1. Se cunosc: .300 3. Grinzi secundare.000 21.3.20 2 18. Placa.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. În concluzie: h p = 80 mm .30 2.00 1. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.traveea t = 6 m .1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .3. hp = do 2035 mm = = 58. Grinzi principale.00 1. Nistorescu . 2. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .10 1. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . paralelă cu latura scurtă. Postelnicu & D. de regulă. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie.08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2.00 1.500 15.1 2. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali). .

Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. Pentru elementele secundare de planşeu.11 - 25 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. se renunţă la indicele „ c ” . Îndrumător de proiectare – T. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.03 b c d e 25 2. cu panouri de placă armate pe o direcţie. Nistorescu . 1. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. Observaţie.03 Panouri de placă 25 2. În cele ce urmează.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.00 5 2. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri.2 Predimensionarea plăcii. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11].00 25 a 2. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul.03 Grindă principală 3 2. 2. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.03 4 2.00 l2 /l1> 2 Figura 2. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale. Postelnicu & D.00 l2 l1 2.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz.1. De aceea pentru simplificare.03 25 2. placa şi grinzile secundare.00 2. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].03 25 25 2. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m.03 Grinzi secundare 5 1 5 .03 2 2.3.

2.3 .momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : .3.1. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.2. Schema statică. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). În faza de predimensionare.8 %. Postelnicu & D.0. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.3.2. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p).035 2. Figura 2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.00 2.2.834.2.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.12 Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de calcul a plăcii.03 2. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat.3.03 2.2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar. q . 2. Nistorescu ho h .1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*). Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2.03 2. 21. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .

Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.4. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.15 ) 2 pmax 0. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].55 + 15 = 84.60 400 .13 - 400 5.775 kN m2 (vezi tabelul 3.75 = .03 5 250 2.00 250 Figura 2.03 250 2.). Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. Predimensionarea grinzii secundare.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .15 ⋅ (1 − 0.55 mm .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.03 250 2.035 2 = = 10. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.5 ⋅ 2.3.068 kNm = 10. Îndrumător de proiectare – T. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.00 250 2.00 250 2. 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.00 250 2.03 250 5.60 2. 100 100 R 0.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.3. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.15 .55 mm .1. Nistorescu . Postelnicu & D.

Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.775 ⋅ = 49.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.60 5. aşa cum se indică în figura 2.5 − 0. Schema statică.5. În faza de predimensionare. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare. 2. care constituie reazemele.68 = 21.60 qgs ⋅l 2 11 5.8…1. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale. Rezultă astfel schema din figura 2.25 ⋅ (0.8 %.03 + 0.2. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare. .4. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.65 qgs ⋅l 2 10 5.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.4: Aaf = 6.3.1.1 = 0.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. qgs 5.03 2.1 = 2.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. 2.25 + ) = 13.5. Nistorescu . pornite din colţurile plăcii.60 qgs ⋅l 2 11 5. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.65 6.82 ⇒ qgs = 52.3. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.60 qgs ⋅l 2 11 5.09) ⋅ 25 ⋅1. definite prin linii înclinate la 45º. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.14 - Îndrumător de proiectare – T.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.68 m 2 2 2 kN 13. Postelnicu & D.5.3. Evaluarea încărcărilor.

ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M . valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm. a Figura 2. În faza de predimensionare.6.91 ⇒ qgp = 145.91 mm . 2.81 + 35 = 490.1 = 8.4. Deci. Nistorescu . Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.4.3.20 = .55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.3.24 ) 2 = 455.81 mm .25 ⋅ (0.90 − 0. Postelnicu & D. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm .09) ⋅ 25 ⋅1.3.55 kNm = 164.3.47 ⋅ 5. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.7).15 - . se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.5 − 0. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500. 2.1 ⋅ = 5.1 = 0. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.1 ⋅ = 3 ⋅ 0.775 ⋅ 6 = 130.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.6 2 = 164.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. 100 100 R 1. Predimensionarea grinzii principale. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.24 . Evaluarea încărcărilor.40 ⋅ (0. Secţiunea de calcul a grinzii.3.24 ⋅ (1 − 0.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.momentul de calcul: M = 52.1.55 ⋅10 6 Nmm .20 300 ⋅ = 0.

2.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2. momentele maxime.3.7. Aria aferentă de placă pentru grinda principală. Postelnicu & D. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5. Schema statică. 2.4.00 250 2.8).Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.00 250 2.16 - Îndrumător de proiectare – T.00 250 6.03 250 2. .00 Figura 2.03 250 2. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.60 2.03 5 250 2.00 250 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.8. Nistorescu .03 400 250 5.

Secţiunea de calcul a grinzii. Figura 2. 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.28 400 ⋅15 ⋅ 0.17 + 0. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. M .17 - .12 ⋅10 6 0.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.24 mm . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. Postelnicu & D.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T.3. Nistorescu .20 ⋅ 9 2 = 1176.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.3.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior. L L ÷ . 100 100 R 1. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.12 kN m = 1176.4. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000.24 + 50 = 952.12 ⋅10 6 Nmm 10 .4. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.9. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.28 .10). Predimensionarea grinzii de acoperiş.19 ⋅ 0.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.40 = .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.19 + 0.

70 0. Stâlpul central.25 % 2.75 = 148. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.18 - Îndrumător de proiectare – T.2.2. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni). Evaluarea forţelor axiale în stâlpi. 2.63 2.50 0. 2 1 2.60 0.20 1. Evaluarea încărcărilor acoperişului.10.5.2.30 1.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9. Nistorescu .95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .V reprezintă volumul grinzii de acoperiş. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm]. .5.5.52 1.00 ⋅ 6. 2. Postelnicu & D.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0.75 Tabelul 2.5.1943 m² 2.00 ⋅ 2. Predimensionarea stâlpilor.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.1.5 kN . • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .1. .40 0. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0. 2.2.25 % 2 1 8. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.

00 ⋅ 9. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN . TOTAL: 2.03 5 .09 kN .25 kN .00 = 67.00 ⋅ = 74.1 ⋅ 9.25 ⋅ (0.00 250 500 x 500 600 x 600 2.6 0 400 .03 250 2.75 ⋅ 6.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.2.00 − 0. Stâlpul marginal .00 = 90.6 5 400 250 2.50 − 0.20 − 0.1 ⋅ 6.09) ⋅ 25 ⋅1.03 250 2.00 5 . 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.65 kN . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 40.1 = 0. Postelnicu & D. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.03 250 2. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Îndrumător de proiectare – T.58 kN .69 kN .20 ⋅ 25 ⋅1.03 250 2.1 = 41.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.09) ⋅ 25 ⋅1.4 ⋅ (1. 2.5.60 ⋅ (4. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN . Nistorescu 250 2. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.1 = 0.00 250 2. la nivelul planşeului peste parter.2.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.00 250 2.00 = 1175.11.19 - .09) ⋅ 25 ⋅1.60 ⋅ 4.775 ⋅ 6.60 ⋅ 0. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .60 ⋅ 0.00 = 2.

din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.00 = 42.5.2. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.8 ⋅ 8 ⋅1.92 kN .775 ⋅ 6.00 ⋅ = 587. TOTAL: 2.40 ⋅ (1.00 = 21. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].5 ⋅ 0.20 ⋅ 6.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.00 ⋅ = 37.20 Îndrumător de proiectare – T.1 = 0. .5 ⋅ 0.26 kN .07 kN .1 = 0.1 = 28. Nistorescu . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.75 ⋅ L t 2 2 9.09) ⋅ 25 ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 54.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.0 0 H J K Figura 2.12.1 = 0. la nivelul planşeului peste acoperiş.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 . Postelnicu & D.00 L = 1 ⋅ 0. Stâlpul de colţ. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ = 45.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.00 ⋅ 6.25 ⋅ (0.87 kN .50 ⋅ 0.28 kN .3.00 6.5 9.0 0 6 .2 − 0. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.04 kN .00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .00 − 0.5 ⋅ (4.1 ⋅ 6.1 = 28.50 ⋅ 4.50 − 0.20 ⋅ 25 ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.40 ⋅ 0.1 ⋅ t = 2.

3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.00 = 22. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.1 = 0.1 = 0. Nistorescu .775 ⋅ ⋅ = 293.58 kN . mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi.25 ⋅ (0.1 = 28.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.00 = 21.40 ⋅ (1.87 kN .26 kN .09) ⋅ 25 ⋅1. Rc.05 kN .20 ⋅ 25 ⋅1.2 − 0.00 = 1 ⋅ 0.8 ⋅ 8 ⋅1.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.62 mm 0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.40 ⋅ 0. la stâlpii marginali şi de colţ.5 ⋅ 0.3 ⋅ Rc .4 ⋅ Rc .00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.00 9.1 = 67.00 − 0. Îndrumător de proiectare – T.1 = 0.21 - .1 ⋅ t D 6.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .5 ⋅ (4. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.00 9. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective. Postelnicu & D. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”). din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.5 ⋅ 0.09) ⋅ 25 ⋅1. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6. la stâlpii centrali şi 0.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.14 kN . Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.50 ⋅ 4.1 = 28.01 mm n ⋅ Rc 0.50 − 0. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.1 ⋅ = 21.00 = 2.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).1 ⋅ = 45. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.93 mm n ⋅ Rc 0. cu valori necunoscute în această fază.50 ⋅ 0.07) ⋅ 25 ⋅1.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

030 [kN/ m2 ] 3.030 2.032 0.555 -2.2.085 c -0. Îndrumător de proiectare – T.026 -0.1 ) ( 3.463 -2.03 d 4 2.03 5 b 2 2. Calculul momentelor încovoietoare. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .775 3.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor.00 18. b.072 -0.2.00 [ kNm / m ] 8. 3. Sectiunea Tabelul 3. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.1 ).032 2.035 2.00 18.00 Figura 3. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă. c.03 c 3 2.775 [kN / m2 ] 18.145 7.105 0.021 [ kNm / m ] -0. Postelnicu & D.03 e 5 2.2.030 2.099 0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B. practic. numai valorile maxime negative. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.813 -10. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.079 0. Nistorescu . max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.3.00 18.120 -0.111 -0. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.046 -0.596 6. a 1 2.014 0.079 0.775 3.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.775 3. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3. max ( 3.00 f 2. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).899 -9.373 1. Schema grinzii este dată în figura 3.00 18. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale. iar l deschiderea de calcul.046 b 0.505 -0. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.25 - . pe când în reazeme interesează .775 3.039 [m] 2.033 -0.

‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Secţiunea de calcul este cea din figura 2.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0.775 ⋅ 2.04556 (g + p) ⋅l 2 21.2).04556 ⋅ = 170.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Postelnicu & D. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. 3. ho – înălţimea utilă a secţiunii. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. h – grosimea plăcii: h = 90 mm .2.1.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.4. b .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %.035 2 = = 3. ce se desfăşoară în mod asemănător. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). sunt prezentate în tabelul 3. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. Secţiunea a.85 mm 2 . . momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). 3.26 - Îndrumător de proiectare – T.4. Armarea plăcii în câmp la momente negative.4. În calculul momentelor. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă.3. Nistorescu .757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.

27 - .1 = 2598750 Nmm = 2. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. Numărul maxim de bare /m recomandat. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.90 ⋅ 106 = 0. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.03498 ⋅ = 131. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. Îndrumător de proiectare – T. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3.5. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. în zonele întinse. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2.75 ⋅ We .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii.3. Nistorescu .3.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. formând plase legate cu sârmă. 3. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Postelnicu & D. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. Aşadar: M = 1 ⋅1. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3.3).75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. care constituie reazemele plăcii (figura 3. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. numărul minim de bare este de 5 bare / m. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.4. 3. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2.5). ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare.3.

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. 3. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii.4.28 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . calculat cu relaţia (3).3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. Armăturile de la partea superioară a plăcii. PC 60 OB 37 Tabelul 3. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. care se livrează în colaci de lungimi mari. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. 3.5.5. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente.4). De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea .). completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). 4 etc.

Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme.6. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). pe considerente de simplicitate a execuţiei. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3.29 - . Postelnicu & D. Nistorescu lo(2) . Alegerea armăturii. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1).5. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. la plăci cu deschideri mici. 3. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. soluţie recomandabilă. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3.4). ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. Îndrumător de proiectare – T.

Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare. În figurile 3. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.555 0.60 b 75 10.40 c 75 9.087 326.4 În tabelele 3. Postelnicu & D.30 - Îndrumător de proiectare – T. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.134 502. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.84 0. .373 0. În tabelul 3.6.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare. fără bare înclinate.079 294.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.106 399.6 şi 3.22 0.021 0. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.046 1 75 8.119 447.72 2 75 6.463 0.27 0.52 Tabelul 3.21 0. Nistorescu .85 0. 3.6.4 şi 3.31 a 75 0.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie. Armarea plăcii fără bare înclinate.1.5.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.60 3 75 7.505 0.7. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.

87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare. Îndrumător de proiectare – T. care indică şi înălţimea elementelor structurale.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.52 c 75 9. Postelnicu & D. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale.119 447. de cofraj şi respectiv se desenează separat.71 3 75 7. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.373 0. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor.31 - . în cazul de faţă ale planşeului peste parter. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.463 0. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.71 2 75 6.079 294.106 399.52 Tabelul 3. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.021 0. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. calitatea oţelului. Nistorescu .505 0.555 0. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.33 a 75 0.046 5φ8 călăreţi 1 75 8.52 b 75 10.7. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.21 393 5 φ 10 drepte 0. În cazul structurilor complicate.27 393 5 φ 10 drepte 0. lungimea de tăiere.85 393 5 φ 10 drepte 0.5 3. numărul armăturilor identice. planul devine plan de cofraj şi armare. a plăcii.087 326.134 502. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. cele două planuri.

5. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel).8. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3. Nistorescu . . Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice.32 - Îndrumător de proiectare – T. În figura 3. Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem. 4.4. Secţiunea 1.36 - Îndrumător de proiectare – T.2.4. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm .04 ⋅ 5.080 ⋅ = 452.8⋅to = 0.1.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal. iar lc = 0. Postelnicu & D.65 2 = = 58.4. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44. În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .3. Aa ho Figura 4. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc .3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 .8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753. în care Δp ≤ lc / 6 .58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. Secţiunea a. Nistorescu a ho = 465 h .

65 m. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. iar lc = 0. Secţiunea 2.33 kNm .4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162.5.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. Nistorescu a . Secţiunea de calcul este cea din figura 4.6⋅to = 0. Secţiunea de calcul este dată în figura 4. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162.3.4. Postelnicu & D.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .18 > 0.4. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea b.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . h .37 - = 35 Figura 4.023 ⋅ = 946. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). Momentul de calcul este în acest caz: M = 130. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90. în care Δp ≤ lc / 6 .27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4.4. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.3.47 kNm . Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.

M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.38 Îndrumător de proiectare – T.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.2).210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.6. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143. Postelnicu & D.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.5.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. Secţiunea c.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4.7.5.0243 ⋅ = 773.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.2. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105. Nistorescu . Secţiunea de calcul este cea din figura 4.1 kNm .96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.5. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.64 kNm . Secţiunea de calcul este cea din figura 3. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.17 kNm . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: . lăţimea bp. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.0215 ⋅ = 685.4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Secţiunea 3.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.

7 ⋅1. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Înălţimea secţiunii. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). 4. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. se interpolează liniar).Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. 4. Postelnicu & D.2. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.8. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.5. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.4.70 ≥ 1000 Tabelul 4. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.39 - .0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.3 1.3 kNm .0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.85 500 0. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.00 0.8 kNm . Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Nistorescu .4. Aşadar: M = 0. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.75 ⋅ We .3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. 4.1 = 14036458 Nmm = 14. Calculul armăturii transversale.9. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.

2 ⋅ 0.5 ⋅ ho .5 .874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1.1 Dacă Q ≤ 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor. unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.2 ⋅10 3 = = 0. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.185% 3.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) . ae ≤ 300 mm .874 1.457 si 1.6.185 0.2 kN .5 ho se ia si = 2.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice). Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108. Secţiunea a.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.10 = ⋅ = 1.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară). ae ≤ 3 ⋅h .40 - Îndrumător de proiectare – T.1 % se ia pe = pemin = 0. Postelnicu & D.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. ⇒ 100 ⋅ 0.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d . Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .3 = = 217 mm 0.8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.2 ⋅ p Ra 3.1 %.5 ho 0. Nistorescu . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.546 < 2. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.5.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.

5 0.61 ⋅10 3 = 1.212% Ra 3.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.41 - .01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.5 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.5. Postelnicu & D.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.212 0.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.14 2 1.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Secţiunea b.6.61 kN .3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.55 kN .01 1. Nistorescu .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.213 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.5.10 si = ⋅ = 1.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.3.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.2 ⋅ p 3.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.10 = ⋅ = 1.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.2 ⋅ 1. 4. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.55 ⋅10 3 = = 1.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.2 ⋅ 1.76 < 2.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.35 210 3. Armături longitudinale.88 < 2. Îndrumător de proiectare – T. Prevederi constructive.213% 3.23 2 1.1.35 si 1. Secţiunea c. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.2.6.

6.42 - Îndrumător de proiectare – T.5). greşit Figura 4. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor.6. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. Distanţele libere între bare (figura 4. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături.6. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.6.6. Nistorescu .6. . pentru a permite introducerea pervibratorului. Totodată în figura 4. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. ca în figura 4. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând.6.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. acestea se dispun ca în figura 4.7.. Postelnicu & D. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. la turnare.7. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.

La grinzile cu înălţime peste 700 mm.2. fără placă la talpa superioară. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. cel mult 3 diametre diferite de bare.4. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. de regulă.2 precum şi § 6. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. Se recomandă să se folosească numai 2. pentru armătura principală de rezistenţă. se prevăd armături de montaj. fără bare înclinate.2. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. cel mult trei diametre diferite. este recomandabil să se utilizeze numai două. 4. ‰ ae ≤ 3 ⋅h .7 din STAS 10107/0-90). Ancorarea armăturilor. respectiv întreruperea armăturilor. dispuse din doi în doi etrieri. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. Îndrumător de proiectare – T. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. 4 4. legate între ele prin agrafe transversale. Armături transversale. în cazul în care se realizează pe şantier. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. Postelnicu & D. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. ‰ ae ≤ 300 mm . trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0.6. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).3.6. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. în zonele întinse. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). trebuie să fie de maxim 200 mm.2.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. Tabelul 4. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60.43 - .5. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. Ancorarea armăturilor. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4.

Bc 20. Nistorescu . călăreţii.4) d – diametrul armăturii. lungimea de ancorare necesară.5. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar.8. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. în cazurile curente. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. Pentru armăturile din bare laminate la cald. iar barele de la partea superioară. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. Bc 20. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Postelnicu & D. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 .44 - Îndrumător de proiectare – T. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). (3.8. Bc 10. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3. Bc 10.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. Tabelul 4. În figura 4.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună.

5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.9. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60).25 d 3d R ≥ 2. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare. Postelnicu & D. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. Înnădirea armăturilor. Nistorescu . ≥ 2. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. 2. prevederea de cârlige nu este obligatorie.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60).5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Înnădirea armăturilor se realizează. de regulă. 4.5 Figura 4.6.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. se prevăd la capete cârlige. dacă se prevăd totuşi cârlige.45 - ≥5d d .4.9.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52.

astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. ks = 1 + 0.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. Pentru armăturile din bare laminate la cald.4). conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite.6) la conform relaţiei (3. Nistorescu .5 ⋅ ri Înnădirile se decalează.10. . La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. ri .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. În figura 4.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. Postelnicu & D. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. în zonele cu efort minim în armături. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. pentru înnădiri în zone întinse. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. de regulă. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. ks = 1 + 0. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim.46 - Îndrumător de proiectare – T. Figura 4.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. Înnădirile se amplasează.10 este arătat exemplul unei grinzi continue.

1.47 - . Tabelul 4. conform STAS 10107/0-90. Totodată. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. în mm.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. Postelnicu & D. Nistorescu .6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii.5. Elemente situate în aer liber. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. în condiţii obişnuite de mediu. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. stâlpi.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. conform STAS 10107/0-90. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. Elemente în contact cu exteriorul. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4. Elemente situate în aer liber. Etrieri.2.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. în tabelul 4. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. paragraful 6. Tabelul 4. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. În tabelul 4.6. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. neprotejate. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe.2 d (d – diametrul armăturilor). cu umidităţi relative interioare < 75 %). 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T.6.

1. Schema statică a cadrului transversal.2. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte. 9 8 10 9 11 10 12 4. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.1. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5. Nistorescu . în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.00 2 9.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Schema de calcul.2.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.00 9.1.00 Figura 5. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. 4. . Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5.85 4 5 6 7 1 9. Schema de calcul a cadrului. Secţiunea transversală a clădirii.00 9.00 3 9.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3.48 Îndrumător de proiectare – T.00 4 Figura 5.

8 ⋅ L = 0. Postelnicu & D.5. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5.4.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea.1. Tipuri de bare.2.12 = 4233369. în care Δp ≤ lc / 6 .3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. 5.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A). ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45.1.6 ⋅ L = 0. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.1. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . 5.3 cm 4 = 5208.6 cm 4 = 42333. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. y 1000 44 CG iar lc = 0. Îndrumător de proiectare – T. Bara de tip 1 (grinda cadrului). Pentru grinzile cu secţiune T.49 - .2.2. Caracteristici geometrice bare. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.2.3. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. Numerotare tipuri de secţiuni.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.7.4 ⋅ 2 = 2. 5.3.3. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. ariile aferente A1.00 25 2. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5. 5. Nistorescu 40 . 25 2. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului.2. Postelnicu & D.03 25 2.60 2.00 25 2.03 25 2.03 5 25 2.1.50 - Îndrumător de proiectare – T. Se determină pe schema din figura 5. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal. A3 şi A4. A2.00 25 40 A1 A4 A3 5.3. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.60 A2 Figura 5. Încărcări pe grinzi.8 m 2 2 .03 40 25 5.00 25 2.6.7.

60 5.6 m 2 = 40.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.60 m 2 ⋅ 0.3.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.01 3 m m 3.60 5. 5.1.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.3.60 2.51 - .775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.60 5.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.25 m ⋅ (0. Nistorescu G3 = 54.3.1 = 14.60 2.285 2 m m m kN kN 0.03 + 0.25 m ⋅ (0.00 + 0.2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.60 2.775 kN 2 ⋅ 2.3. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.3.74 kN .35 kN 2 m3 3.60 = 5.3.60 m 2 ⋅ 0.295 kN m ⋅ 2. Încărcări temporare. 3.035 5.25 ⋅ = 3.8 m 2⋅ 1 kN = 25.5 m − 0.4 m ⋅ (1.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.Încărcări permanente.60 = 5.35 kN 2 m3 ⋅10. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.015 kN m2 kN 5.2 kN m 5.00 m − 0.25 ⋅ 5.775 kN 2 G2 = 54.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.3.1 = 14.25 ⋅ 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5. ¾ Forţa G2. 5.7 m 2 = 40.Încărcări concentrate permanente. Postelnicu & D.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.035 +( − ) 2. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.2 m 2m ⇒ p = 25. Încărcări concentrate.2.1 = 10.03 m 2 2 2 2 5.5 m − 0.37 kN m kN 5.1. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.2.

09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.2.7 m 2 = 192.25 2.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.35 kN 2 m3 3.Încărcări concentrate temporare.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.1.4.3. 18 kN m2 ⋅ 6.87 kN ⇒ 5. m kN 5.8.4.08 kN ⇒ P4 = 109. Ipoteza de încărcare numărul 1. .775 kN 2 ⋅ 6. Ipotezele de încărcare semnificative. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă. Ipoteza 1.6 kN P3 = 192.6 m 2 = 190.25 2.06 m 2 = 22.25 2. 5.25 2.25 2.06 m 2 = 109.25 2.25 2.25 2. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37. Ipoteze de încărcare.25 2.25 2.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.3.25 Figura 5. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.22 kN ⋅10.60 m 2 ⋅ 0. Nistorescu .25 2.5 m − 0.52 - Îndrumător de proiectare – T.1 = 14.8 kN ⋅10. Postelnicu & D.25 m ⋅ (0.

9.25 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.4. Ipoteza 3.25 2.25 2.25 2.25 2. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. Ipoteza de încărcare numărul 3.25 2.25 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. Ipoteza de încărcare numărul 2.25 2.2. pentru unul din cele două sensuri. Nistorescu .25 2.4. din stâlpii structurii.25 2.10. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2.25 2.25 2.25 Figura 5. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.25 2.3. 5.25 2. 5.25 2.25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.25 2.).25 2.2.53 - . Îndrumător de proiectare – T.25 2.25 Figura 5.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.

Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5. Nistorescu .50 79.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.89 118.32 973. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.28 79.25 2.25 2.4.50 188.1) şi (5.34 1029.55 1145.54 1210.25 Figura 5.25 2.54 - Îndrumător de proiectare – T.92 95. În tabelul 5.25 2.97 483.54 97.1.48 79. Ipoteza 4. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.89 97.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.45 95. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.25 2.2.89 153.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.29 968.11.82 640. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.54 186. Postelnicu & D.4. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).38 193.25 2.03 473.67 506. de asemenea. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.57 1017.73 201.12). Tabelul 5.25 2. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1. .35 968.32 411.31 584.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 4.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.63 973. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.35 584.28 237.25 2.28 79.25 2.49 260.54 100.92 79.28 118.51 164.38 596.25 2.86 79.28 97.28 81.63 506.54 97. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.75 97.52 97.45 596. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.28 1145.87 652.

Postelnicu & D.1) şi (5.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.85 ⋅ Max Qred ≥ 0. Îndrumător de proiectare – T. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. Dacă din relaţiile (5. Determinarea eforturilor la faţa reazemului.13 ÷20).3) (5. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod.55 - . se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.85 ⋅ Qax (5.1) (5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic. 4 şi 5 (vezi figurile 5.12.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. determinate cu deschiderile interax. Nistorescu . 2. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.

Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).56 - Îndrumător de proiectare – T. Figura 5. .14. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).13.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Nistorescu .

15. Figura 5. Nistorescu .57 - . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Îndrumător de proiectare – T.16.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).

58 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.17. Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). .18. Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.59 - . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Figura 5. Nistorescu .19.20. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T.

2 Deoarece ⇒ x<hp . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. Postelnicu & D. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . . 6.8 ⋅ L = 0.76 kNm .1. (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm .1. ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . Lăţimea activă a plăcii bp. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. dictează condiţia ( ii ). 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Calculul armăturii longitudinale. Bara 1 ( câmp ). rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . 2 În acest caz. ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.13) Momentul de calcul este: M = 914. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932.1. (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm .8 ⋅ 9000 = 7200 mm . (vezi figura 5.2 kNm .2 ⋅10 6 Nmm = 2932. Se cunosc: 2 ‰ Rc . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. Nistorescu ho= 950 . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm .1.60 Îndrumător de proiectare – T.

63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.57 kNm . Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Δp = lc 5600 = = 900 mm .2. 6.78 mm 42 5 97 a Figura 6. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.6 ⋅ L = 0. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914.6 ⋅ 9000 = 5600 mm . asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare.03 kNm > M = 914.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.78 − ) = 956. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941. Nistorescu . Dacă se doreşte un calcul absolut riguros.02856 .1. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. Bara 2 ( câmp ). Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0. „a” .02856 ⋅ = 3255. Totuşi. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.84 mm 2 .2.61 - .76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .5 ⋅ 982 = 58. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor.22 = 941. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42.5 ⋅ 2454 + 97. Postelnicu & D.2.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.

ho = h − a = 1000 − 42.4.03 kNm . ca în figura 6. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale. Momentul de calcul este: M = 696. (vezi figura 5. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . . Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.4.3.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp . Postelnicu & D. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm .02365 ⋅ = 2471.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .85 kNm .02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696.62 - Îndrumător de proiectare – T.5 = 957. Nistorescu 30 25 ho= 950 .

22 ⋅15 ⋅ (965 − 58. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.34 ⋅10 6 = = 957. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139. Aa. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii).78 = = 1568. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.22 kNm > M = 260. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.34 kNm a‘ = 58.5 − ) = 834. (vezi fig.78 ⋅ mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) .22 mm . armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem.02 kNm 6.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. Nistorescu .1. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune.22 = 906.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' . ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. 5.12 kNm > M = 696. (vezi figura 6. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.5. Aa’.78 b = 400 Figura 6.34 kNm .13 şi tabelul 5.3. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .63 - . Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. Postelnicu & D.1) ‰ a‘.

(o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.18 ⋅10 6 Nmm = 392. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.5 = = 844.5 = 392. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6.64 Îndrumător de proiectare – T. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.19).6. 5.7.3 kNm (vezi fig.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.4.13 şi tabelul 5.1.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. vezi figura 6.18 kNm . Nistorescu a‘ = 42.93 kNm > M = 260.8 kNm < M = 1029.5 mm .5 mm .5 = 887. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. . Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.46 kNm 6.1) a = 70 mm şi a' = 42. ha = ho − a' = 930 − 42. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .28 = 264. Postelnicu & D.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.

8.5 ⋅ 2945 + 97. 5.1314 .12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.63 kNm . Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.18 = 637. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122.5 mm .3 − 392. Postelnicu & D. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.5 mm .7 ⋅15 ⋅ (943. (vezi fig.17 mm 2 .3 kNm . Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.25 = 943. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.17 = 3917.65 - . ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. a = 70 mm şi a' = 42.15 şi tabelul 5.1314 ⋅ = 2444.75 − 42. ca în figura 6.5 = 901. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .19) Îndrumător de proiectare – T.75 mm ha = ho − a' = 943. Bara 2 (reazem stânga).25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.98 kNm 8 6.1.5 ⋅ 982 = 56.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047. ha = ho − a' = 930 − 42.17 mm 2 .5.5 = 887.7 mm . ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.88 kNm > M = 1029.88 = 130. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.12 kNm .75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901. Nistorescu . Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.25 mm Figura 6.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.25 = 2 2 9 = 1047.17).

( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.5 ⋅1963 + 97. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.1482 .17 kNm . Se alege: Aa = 3927 mm 2 .66 - Îndrumător de proiectare – T. M2 = M − M1 = 973.46 kNm .9.89 mm 2 . Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.5 = = 714.46 = 712.63 − 261.63 kNm a‘ = 42.10. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.08 kNm < M = 973. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.1482 ⋅ = 2756.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .5 mm Figura 6.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Postelnicu & D.89 = 3738.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.5 = 887.46 ⋅10 6 Nmm = 261.89 mm .5 = 261. Nistorescu . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.25 mm b Rc 400 15 .5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.

precum şi a forţelor tăietoare. valabile pentru toate grinzile. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.1.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. având de regulă unghiul de înclinare 45º. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147.6. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. barele înclinate. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă.67 - • h .11). pe considerente de economicitate a soluţiei. 6.63 kNm 9 1018 = 127.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. Prevederi constructive. Se recomandă ca.5 h. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.11. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. Postelnicu & D. a momentelor negative pe reazeme. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri.2. Îndrumător de proiectare – T.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1.2. Într-adevăr. Nistorescu . în completarea prevederilor date la § 4. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii.5 h Figura 6. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. puternic solicitate. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate.

13. se vor adopta soluţii ca în figura 6.12) Figura 6. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. .68 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. Din acelaşi motiv. prezentate mai sus.c. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor.2. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp.2.13. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.13. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare.12. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. în secţiunile înclinate . Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Nistorescu . Bară “flotantă”. 6. deasupra barelor înclinate ca în figura 6.a şi se vor evita cele din figura 6.13. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1.b.

iar în figura 6. În figura 6. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime. pentru o bară înclinată. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. Postelnicu & D. măsurată în proiecţie pe axul grinzii. II I l2 II l1 45° lI. Îndrumător de proiectare – T. [10] De aceea. În figura 6.II l l ≥ la l ≥ lI. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente.14. c.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI.II – distanţa între secţiunile I şi II.6. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. II – secţiunea în care. lI. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate. (vezi § 4. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.II I l2 li/2 li lI.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero.14. Nistorescu . în raport cu diagrama de momente “dilatată”.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect.14.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d).69 - . bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. Observaţie. Nistorescu 100 .70 - Îndrumător de proiectare – T. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6.15. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.14. .5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. Postelnicu & D.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.c. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.

16. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. Nistorescu 5 2 .71 - . cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. Îndrumător de proiectare – T. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. dacă diametrele sunt egale.

ducând din punctele respective linii orizontale.17. Postelnicu & D.72 Îndrumător de proiectare – T. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. Nistorescu 8 3 4 . Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. . • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6.

16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). respectiv înclinării fiecărei bare. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. În figura 6. Pentru barele întrerupte. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. Nistorescu . Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. În figura 6. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală.17 este marcată prin linii groase. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). În figura 6. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte.3 ). Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. Îndrumător de proiectare – T.5 h.6. În figura 6. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. diagrama corectată („dilatată”) cu 0.73 - . Postelnicu & D. respectiv înclinate.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←).

. Postelnicu & D.18.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .74 Îndrumător de proiectare – T.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.

unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. Nistorescu . 1. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate.3. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Postelnicu & D.19. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). Calculul armăturii transversale. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale.95 570 2.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6.75 - .30 2. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Se constată că pe zonele dintre nervuri.73 1. este arătată in figura de mai jos.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.

5 mm .5 0.5 = 957. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm . Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473.2 ⋅ 0.5 ⋅1. pe ⋅b 0.125 .256 % 400 ⋅ 957. Dacă pe < 0.5 ⋅ ho se ia si = 2.1. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.1 % se ia pe = 0.3.3 mm 2 .76 - Îndrumător de proiectare – T.409 % > pe min = 0.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0.1 % 3. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .10 = ⋅ = 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). (oţel PC 52) a .409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4. Secţiunea D (armare cu etrieri).8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.8 ⋅10 3 = 1.1. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.256 si 1.2 ⋅ p Ra 3. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % . ⇒ 100 ⋅ 0.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.5 mm .409 0.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.5 ⋅ ho .1 %.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2.3.1. Nistorescu . Postelnicu & D. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.90 < 2.125 2 1. 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.5 . • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.6. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.3 = = 122.98 mm . Bara 1 (reazem stânga). (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm . (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42. 0. . = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.10 N / mm 2 .

2.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .2. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8. Nistorescu .5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.8 ⋅ 300 ⋅ 0.345 < 0.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4. 400 ⋅ 943.2.87 kN Q= p= Qeb 473. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).63 = 473.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. 6.77 - .5 − 166.8 ⋅1.50 < Q < 4 .04 % . Secţiunea C.2 mm ho = h − a = 1000 − 58.3.2 = 941. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri. 6.11). Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1.1.14.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α .75 ⋅1.75 Îndrumător de proiectare – T. Bara 1 (reazem dreapta). Postelnicu & D.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). În continuare. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).141 .3. 5.27 ⋅10 3 = = 0. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.3.87 ⋅10 3 = 1.25 = 943.707 = 166. unde: 0.

30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 8) .04 si 1. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Nistorescu .137 .3 mm 2 .3 = = 241. 6. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). Q= Qeb 435. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.5 mm .208 0. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.2.3 kN .63 kN .5 mm Q = 602.141 1. 3.83 mm . . .10 = ⋅ = 1.208 % > 0.04 210 100 ⋅ 1. 6.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.5 = 957.3. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.3 − 166.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.2.792 < 2. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.5 ⋅1.78 - Îndrumător de proiectare – T. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.8 ⋅ 300 ⋅ 0.20.63 = 435.1 % .67 kN .707 = 166.2 ⋅ 1. pe ⋅b 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.2 ⋅ p Ra 3.67 ⋅10 3 = 1.14) ho = h − a = 1000 − 42. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.5 ho 0. Postelnicu & D.

3 mm 2 . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. Q = 311.96 ⋅10 3 = = 0.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .769 % . Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311.1 % .137 2 1.241 % > 0.3.21.2 ⋅ 0.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6. Nistorescu .241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.3 = = 208 mm . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.5 570 57 2.5 ho pe 0.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0. 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.10 = ⋅ = ⋅ = 1. 3.3. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.769 1.8 ⋅1.241 0.2 mm .96 kN . 2 7 ho = h − a = 1000 − 58. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).8 mm . 400 ⋅ 957. 6. Postelnicu & D.79 - .8 ⋅ Ra 0.1 Îndrumător de proiectare – T. • • pe = Rt 1.769 210 3.618 < 2.753 . Secţiunea C (armare cu etrieri).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.2 = 941.2.

pe ⋅b 0.04 % . 3.80 - Îndrumător de proiectare – T.63kN .67 kN .097 0.912 % .3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.1 % .162 0. Postelnicu & D.75 ⋅1. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.63 = 417.54 > 2. 6.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.006 2 1. 6.3. ⇒ φ 8 / 300 6.8 Rt 0. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.2 ⋅ 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).3. Q= Qeb 417.10 = ⋅ = ⋅ = 2. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.25 = 943. 400 ⋅ 941.3 kN .5 = 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.73 < 2.006 .75 pe = Rt 1.75 mm .04 si Rt 1. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. 0. 400 ⋅ 943.5 0.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.097 % .2 ⋅ 1.3. 8) .8 ⋅ Ra 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.25 mm . 210 • • • • • se ia si = 2.3 − 166.3 mm 2 .1 ⋅ 400 .2 ⋅ p Ra 3.3 mm 2 şi ne = 4 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 mm .5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0. Qeb = QA − Qi = 584.1 % .8 ⋅ 300 ⋅ 0.707 = 166.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.912 si Rt 1. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.1 2.162 % > pe min = 0.912 ) ⋅ 50 ⋅1.67 ⋅10 3 = = 1. 3.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .097 < pe min = 0.753 − = 0.3 = = 310. Q = 584.8 ⋅ Ra 0.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.1 % . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.1. Bara 2 (reazem stânga).10 = ⋅ = ⋅ = 1. Nistorescu .753 2 1. 4.912 210 3.5 . ho = h − a = 1000 − 56.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.

a≈ Q = 548.707 = 166.2 ⋅ 0.47 kN .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.83 ⋅1.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.63 = 381. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.63 kN .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. Q= Qeb 381. Nistorescu . ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.3 mm 2 . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 400 ⋅ 920.5 + 4 ⋅ 97.799 % .162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .799 1.1 − 166.3 = = 310.17 mm .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).5 0. 6.8 ⋅ Ra 0.942 2 1.942 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ 300 ⋅ 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.17 = 920. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.162 % .1 kN .5 = 79. 3.3. Qeb = QB − Qi = 548.81 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.47 ⋅10 3 = = 0.162 0. Postelnicu & D. 8) .83 mm . 4.83 pe = Rt 0. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). pe ⋅b 0.3.22.90 < 2.5 mm . 6 ho = h − a = 1000 − 79.2.

8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.1 2.067 % . Postelnicu & D. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 %= % = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.2 ⋅ p 3.5 = 957. Nistorescu . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.769 % .607 − ) ⋅ 50 ⋅1.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .5 ⋅1.5 2.78 kN .5 mm Q = 255.607 . Secţiunea C (armare numai cu etrieri). b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.2 ⋅ 0.78 ⋅10 3 Q = = 0.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.3.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.3. ho = h − a = 1000 − 42.5 Rt 0.23.82 - Îndrumător de proiectare – T. 400 ⋅ 957.5 .3 = = 503 mm .607 2 1.91 > 2.3 mm 2 şi ne = 4 . Se parcurg următoarele etape: 255. 6.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.8 ⋅ Ra 0.769 1. 0.5 mm . pe ⋅b 0.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.3.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.068 0. 210 Ra p se ia pe = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.068 % .1 % . Ra 3.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii.26. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. 250 .2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. În figura de mai jos. Modul de cotare al etrierului .2.25. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. respectându-se indicaţiile date la § 6. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. Nistorescu c = 25 Figura 6. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.26).86 - 45° li . Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. Postelnicu & D. li li = 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului.

85 430 − 500 ⋅133.1. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7.1. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. înălţimea zonei comprimate. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Nistorescu .26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . corespunzătoare momentului încovoietor maxim.15 mm 2 .1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54. Armarea longitudinală. x.17 şi tabelul 5.88 kNm .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). Îndrumător de proiectare – T. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.07 − 28.85 mm .85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175.02 = 181. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7.2) 181. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7.1.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133. Postelnicu & D. 7. Schema de calcul a secţiunii stâlpului.87 - .86 kN (vezi figura 5.1.48 + 870 ⋅ 0. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .

02 = 235 kNm . Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.10 % (vezi şi § 7. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.3.19 şi tabelul 5. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Postelnicu & D.69 ≈ 1655 kN . 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ). 300 ⋅ 530 .9 kN .18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.2.9 + 1655 ⋅ 0.5 mm 2 .18 − 600 ⋅ 212.88 - Îndrumător de proiectare – T. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.2.50 % > 0.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . 7. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .1 % b ⋅ ho (7. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.3): p= Aa ⋅100 % = 0.3.4 mm 2 .3) ⇒ Aa = 0. Stâlpul central ( 600 x 600 ).32 % (vezi § 7. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .). conform STAS 10107/090 este 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. Nistorescu .1.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232. (vezi figura 5.2.18 mm .

5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . ƒ p= Aa ⋅100 % = 0. 7. Nistorescu .3.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1.5 ⋅ n) .3.5 ⋅ 0. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.89 - . ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.27) = 1.95 N / mm 2 (beton Bc 25). (7.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .3.2. Armarea transversală.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.47 ⋅ % > 0. Postelnicu & D. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.95 ⋅ (1 + 0. La elementele comprimate excentric.32 % (vezi § 7. (vezi figura 5. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ). Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.316 < 0.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8]. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.28 ⋅10 3 Q = = 0. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.2. 7.1. [10] • Q= 79. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.3).28 kN .32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.078 mm 2 . Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.

3 mm 2 ).257 < 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .35 ⇒ Rt ' = 0.41 (pentru etrierul neperimetral) (7. 7.20).1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.3 + 2 ⋅ 28.2.1 %.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv.35) = 1.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Pe direcţia fiecărei laturi.41 ⋅ 28.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.3) = = 281 mm pe ⋅b 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.1% ae ⋅b distanţa între etrieri. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.95 ⋅ (1 + 0. .3) = = 262 mm pe ⋅b 0.54 kN . corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.2. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.1 %. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.54 ⋅10 3 = = 0. la stâlpi din clasa C (vezi § 7. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . Postelnicu & D.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. (vezi figura 5.5 ⋅ 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii). Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.1).1).1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . Nistorescu . (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.3.3 mm 2 ).90 - Îndrumător de proiectare – T. (iii) Dictează deci condiţia (ii). procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.3. Stâlpul central ( 600 x 600 ). Pe direcţia fiecărei laturi.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3 + 1.

p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie.3.3. 7. mai mare de 2. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7. Clase de stâlpi.5 %. Îndrumător de proiectare – T.3.4. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. Nistorescu .2. Postelnicu & D. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L.05 ). Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. de regulă. T. Secţiunea de beton. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm.4). 7. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).20 %. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm.3.1.3. Armăturile longitudinale. • procentele totale de armare minime. conform tabelului 7. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. 7.1.91 - . Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Prevederi constructive pentru stâlpi.

secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică.80 OB 37 0. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale). Nistorescu .90 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.60 0. A.3.70 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ). Pentru stâlpii din clasele A şi B. la fiecare nivel). 7. PC 52 OB 37 PC 60. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.60 0.Zona cu etrieri îndesiţi.70 1.50 În cazurile când.92 - Îndrumător de proiectare – T.50 0.70 PC 52 0. Postelnicu & D. Pentru stâlpii din clasa C. Armăturile transversale. . Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. C. dar cel puţin 6 mm .60 0. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0.10 %. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.60 0. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale). ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .4. D.50 0. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi.70 0. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. la extremitatea inferioară a stâlpului.80 0. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului.00 0.2.40 0. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7. B.Zona curentă.

5 a).5. Îndrumător de proiectare – T. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. cu trei bare pe latură.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. Procentul de armare transversală. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. pe direcţia fiecărei laturi. fiecare bară longitudinală. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . Nistorescu .10 %. Postelnicu & D. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm.93 - . ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. pe.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. în afara zonelor plastice potenţiale.

70 450 600 600 450 600 2. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie.70 600 .50 m faţă de cota ± 0. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L.50 M Q Nf .50 L = 2. Dimensionarea blocului de beton simplu.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. 8. Nistorescu 600 450 2.1.00 care este cota pardoselii finite a parterului. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. Postelnicu & D. 8. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa .70 450 600 Figura 8.1. Cota de fundare este –1.1. -94Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. Fundaţia stâlpului central.1.1.00 H = 800 1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118. Fundaţia stâlpului central.

Relaţiile de verificare. Nistorescu -95- .2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei. 2 = kN 6 ⋅ 0.2 p1 = pef min p2 = pef = 340. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ). G f = 1.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.6 = 268.2 ⋅ 2. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.70 m2 M f 245.1).50 ⋅ 20 = 262. Considerând coeficientul de încărcare n = 1. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .8 + 0.70 ⋅1. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T. iar B dimensiunea pe direcţia normală.70 ⋅ 2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.70 ⋅ 2. Postelnicu & D. la solicitări excentrice după o direcţie.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.12 m . L fiind ‰ ‰ ).5 + 97.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .70 ⇒ max = 340. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.19). N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.3 ⋅ kN .7 2.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.5) = 245.54 ⋅ (0.70 ⋅ 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196.2 kPa< 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.

2.2 ⋅1.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0.27 = = 0. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. Postelnicu & D. obţinându-se: e1 = Mc 167. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.50 σ1 = 1063.096 m .3. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.1.2) de mai jos (vezi şi figura 8.50 ⋅1. 8.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.50 1.50 ⋅1. momentele încovoietoare.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.50 ⋅ 0. se pot determina cu formulele (8. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1. duse din colţurile secţiunii stâlpului. Nistorescu . sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.2 ) . nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. 2 = 1729 6 ⋅ 0. Armarea cuzinetului.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.5 σ 2 = 473. considerată ca reacţiune. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. Pentru cuzinetul de formă pătrată.50 ⋅1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°.50 1. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN .1. 8. Dimensionarea cuzinetului.27 = = = 0.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.4 kN m kN m2 2 = 1.07 >0 N mm 2 < Rc = 6.

5 1.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 .6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.4) Y X p1 p2 Figura 8. pmed (8. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.45 2 0..3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .15 % > pmin % = 0. p + p2 N pmed = 1 = . Se aleg 13 bare 100..875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6. (8.50 ⋅ 0.50 m2 .5) = 120.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870. ⇒ 1.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.16 bare.2. 2 m2 1.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.5) − ⋅ (1046 + 870.50 − 0.60) = 91..875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0..45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1. Postelnicu & D. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 . Nistorescu -97- .50 + 0.

-98- Îndrumător de proiectare – T.20 500 ..61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0.50 300 550 550 300 500 2. 8. Postelnicu & D. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.115 % > pmin % = 0.3.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0..2. 500 300 450 200 M Q N ± 0.16 bare. Fundaţia stâlpului marginal. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare. Se aleg 10 bare 100..2.1.20 . Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.05 % 455 ⋅1500 8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91. Nistorescu 550 300 2.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6..00 1. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500.1. Dimensionarea blocului de beton simplu. Fundaţia stâlpului marginal.20 300 550 Figura 8.17).

135 m . la solicitări excentrice după o direcţie.1). Relaţiile de verificare. 8.10 ⋅1.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.00 ⋅ 2.7 = = = 0.4 127.2 kPa ≤ 300 kPa 2.00 2.4) = 199 kN .3 kPa < 1. Postelnicu & D.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.1). max p1 = pef = 335.10 ⋅ 0. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.2 ⋅1.28 ⋅ 0.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.2 ⋅ 2. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.0 max p1 = pef = 419. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.20 2.3). Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.6 kPa >1.4 ⋅ 25 ≈ 14. .2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1. 2 = 1069 6 ⋅ 0. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.9 kN m2 kN m2 =419. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.00 ⋅ 2.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.10 1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.4 kPa > 0 2.28 ⋅ (0. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.00 ⋅ 2.00 m2 Mf 199 = = 0.00 m până la 2.5 kN .2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0. Dimensionarea cuzinetului. Nistorescu -99- . 2 = 940 6 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.20 ⋅ 2.20 Condiţia (8.19 m . dimensiune ce verifică (8.20 m (vezi figura 8. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.50 ⋅ 20 = 144 kN .9 + 0. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.10 ⋅1.2 = 267.00 ⋅1.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.2.19 min ) ⇒ p1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.6 min p2 = pef = 114.2.

11 bare. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.30 2 0.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .30 2 ⋅ (2 ⋅1.10 % > pmin % = 0.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj..10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0.10 ⋅1.1).. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 .2.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.11 bare..3. 0.05 % . (8. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.10 1.7 = = 0.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50. 8. 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. Se aleg 7 bare φ 100. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.10 + 0.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 .5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 .. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.10 − 0.14 % > pmin % = 0.3) şi (8.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.05 % .30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.10 ⋅ 0. 0. Nistorescu . Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. Armarea cuzinetului. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. Se aleg 5 bare φ 100.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . 2 m2 1....10 m2 1.

50 1. pentru blocul cu 2 . Postelnicu & D. când este ancorat. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.55 K 0. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte.40 K 0. h > 0. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8.30 1.60 Bc 7. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. Lc Îndrumător de proiectare – T. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.5 1.60 1. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.65 L Lc = 0. Prevederi constructive. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .3.20 1. Tabelul 8. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm. Nistorescu -101- .50 1. Înălţimea h a cuzinetului.70 1.1. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.5.40 1. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 .6.80 Bc 5 1.50 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte.30 1.25 .10 1.5 1.30 1. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel.3 trepte.50 L pentru blocul cu o singură treaptă.5.20 1.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8. Bc ) se aleg pe considerente economice.40 1.

5 şi până la clasa betonului din stâlp. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. iar procentul de minim de armare. are valoarea 0. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.05 %. Dacă tgβ = h ≥1. Postelnicu & D. -102- Îndrumător de proiectare – T. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat.4. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. Nistorescu . pe fiecare direcţie. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii.

• • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l .8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0. bp Δp Δp Figura 1.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1.6 l. unde l este deschiderea de calcul. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2.103 - .8 l. cu placa în zona comprimată. Îndrumător de proiectare – T.5 l. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. este egală cu lăţimea reală a plăcii. Lăţimea activă bp a tălpii. în deschiderile interioare: lc = 0. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. Postelnicu & D Nistorescu .

Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). Pentru grinzi făcând parte din planşee.10 .05 . . Grinzi de planşee rigidizate.10 .104 - Îndrumător de proiectare – T. ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . Figura 3. Pentru grinzi independente. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .10 . dacă hp / h ≥ 0. d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. atunci: Δ p = 0 . la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Postelnicu & D Nistorescu hp . b). c). rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. Grinzi de planşee nerigidizate.10 . dacă hp / h < 0. Grinzi independente sau cu placa în consolă.05 ≤ hp / h < 0. hp Figura 5. ‰ ‰ dacă 0. atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. Pentru grinzi făcând parte din planşee.

c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7.) Figura 6. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv.2. Observaţie. bv A.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă.105 - . se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. la valorile Δp determinate conform punctelor a. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. b.) pentru grinzi făcând parte din planşee. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. Lăţimea reală a plăcii: a. În cazurile când placa este prevăzută cu vute.) b. Îndrumător de proiectare – T. b. Postelnicu & D Nistorescu hv hp .

091 -0.039 α 0.018 -0.042 -0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.406 0.426 0.270 0.174 -0.037 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.099 0.505 -0.598 0.017 0.050 -0.075 0.047 -0.500 0. 10.405 -0.204 Reacţiuni: V0max = 0.088 0.046 b 0.100 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.120 -0.049 -0.305 -0.014 0.042 0.103 0.046 -0.001 0.068 -0.111 -0.043 -0.085 Influenţa lui p c 0.074 -0.273 0.126 0.010 -0.105 -0.039 -0.018 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE. Grinda fiind simetrică.132 ⋅ g ⋅ l −0.067 0.000 0.050 -0.072 0.188 -0.039 0.026 -0.032 0.111 -0.095 -0.974 ⋅ g ⋅ l −0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.139 0.021 -0.034 0. 40 şi 50.152 -0.065 0.094 -0.245 -0.078 -0.065 -0.354 0.207 -0.004 -0.041 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p). Nistorescu .336 0.102 0.073 0.226 0.028 0.494 0. 30.069 0.620 -0.274 -0.037 -0.204 0.016 -0.030 0.591 0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.032 0.160 -0.040 0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.431 -0.079 0.014 0.295 0.195 0.063 -0.974 ⋅ g ⋅ l +1.143 -0.058 -0.075 -0.000 -0. Postelnicu & D.318 -0.109 -0.215 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.004 -0.073 0.057 0.014 0.045 -0.205 -0.171 0.474 0.059 -0.020 0.040 -0. precum şi distanţele punctelor fixe.347 -0.072 -0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.079 -0.026 0.089 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.014 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.326 0.272 -0.078 0.605 0.502 0.026 -0.056 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.526 0.008 0.005 -0.043 -0.042 0.480 -0.522 -0.392 -0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).088 -0.099 0.120 -0.395 ⋅ g ⋅ l −0.204 Influenţa lui p γ -0.025 0.328 0.033 0.105 -0.080 0.374 -0.118 0.447 0.290 0.031 -0.030 0.053 -0. 20.038 0.059 0.072 -0.260 0.105 -0.026 0.106 0.300 0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.577 -0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.400 0.147 0. 10 şi 20).000 0.068 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .395 ⋅ g ⋅ l +0.106 -0.200 0.395 0.128 -0.034 0.079 -0.005 -0.062 0.039 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.110 -0.414 0.032 -0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu -107- .

Nistorescu -108- . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T.

ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .2 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .

exe. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). Figura 1. modificarea acestora. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. apelarea se face lansând comanda: pframe. după care se revine în programul principal. Postelnicu & D. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. din directorul care conţine P-FRAME-ul. fiind admise modificări ale datelor introduse. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. În urma apelării apare ecranul din figura 1. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. ‰ de sus în jos. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. .110 Îndrumător de proiectare . Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. Nistorescu . Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. în aceeaşi poziţie.T. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori.

b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99).număr secţiuni (maxim 99). total sections . În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members . c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. Figura 2. ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). Nistorescu . Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. Eliberează prima dată butonul sting. De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). Îndrumător de proiectare . optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). total joints . Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. Meniul principal (master) şi blocul Geometry.număr legături elastice (maxim 200).număr bare (maxim 999).T. total springs . descrierea cadrului şi numele utilizatorului. d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. total ld combination . total materials .număr cazuri de încărcare (maxim 99).Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME.număr materiale (maxim 25). trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare. Postelnicu & D.111 - .număr noduri (maxim 700). total ld cases . b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0).

Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. Y şi Z (vezi figura 4). . <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. Figura 4. Grade de libertate.112 - Îndrumător de proiectare . Introducerea nodurilor. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. <F6> GEN – Generează linii de date. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. Postelnicu & D. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“.T. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Nistorescu . În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme.

aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). • shear area . Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune.T. Postelnicu & D.momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. inertia . Nistorescu . Îndrumător de proiectare .se poate lăsa celula goală).momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). • Figura 5.modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . • section mod . • mom.113 - . . • plastic mom capacity . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry.aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare).Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area .

attribute type – număr atribut. Postelnicu & D.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. . Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. Figura 6. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. greater joint – al doilea nod. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta.T. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. Coeff exp . greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod.114 - Îndrumător de proiectare . Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. Nistorescu . O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura).coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. şi când se tipăresc rezultate. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. O valoare „1” face capătul barei încastrat. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). Density . section number – număr secţiune. lower end type – tip de legătură a primului nod. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). material number – număr material.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod.

Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. Nistorescu . Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. Dacă se doreşte repetarea valorile. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. se introduc „0” în celula „Increment”. Îndrumător de proiectare . Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental.115 - . TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. Ultimul număr de linie din setul definit. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi.T. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. SETS: Primul număr de linie din setul definit. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). Postelnicu & D. FROM: TO: STEP: NO.

Ea va apărea in multiple tabele. Nistorescu . support settlements . Încărcări.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu.T. FROM = 3 şi INCREMENT = 7.numărul total de noduri incărcate. Postelnicu & D.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.tasări de reazem.116 Îndrumător de proiectare . DB etc. Când aceasta fereastra de dialog apare. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. Figura 8. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. şi în câteva ferestre de dialog. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări.. Blocul operaţional Loads. describe load case . Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. există câteva opţiuni: . În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . loaded members .bare încărcate. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA.

horizontal load şi vertical load . se apasă <F3> Începe. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. atâta timp cât nu sunt duplicate. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare .T. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. torsional load – încărcare cu rotire de nod. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări.117 - .(perpendiculară). ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Figura 10. se introduc în aceeaşi linie. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Nistorescu . sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. atunci se revine la meniul încărcări. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat.

1). Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Figura 11. Nistorescu . Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. trebuie folosite noduri fictive. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Încărcarea triunghiulară inversă. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. O valoare negativa va cauza contracţia barei. Încărcări parţiale. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1.T. Postelnicu & D. Poziţia lor in lungul barei. oricum.1. În schimb. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. . nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). point load . distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula).încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Aşadar. ƒ local UDL kN/m perp . Încărcarea trapezoidală.118 Îndrumător de proiectare . Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită.

119 - . Îndrumător de proiectare . Nistorescu . Sistemul de meniuri (Menus). P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. 2b) După afişarea meniului.1). se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit.1. La orice articol de meniu. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. 2) Tipări alegerea făcută. Figura 12. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. Blocul operaţional Analyze. Postelnicu & D. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. daca există instalat şi Ptools).T. cerând informaţii suplimentare. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Se folosesc noduri fictive. 2. 3) Afişa o fereastra de dialog. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). se poate afişa un submeniu.

Dacă se alege un interval de integrare prea mare. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura.120 - Îndrumător de proiectare . ƒ Display All . elastice. ƒ Display Factors – Factori Afişare. reazeme.T. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. etc. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. Netezirea este oricum limitată.Afişare integrală. deplasărilor. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . Postelnicu & D. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. (vezi figura 14): Figura 14. numere bare. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice).Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). Un interval de integrare mic. Determină intervalul de bare. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. Prin reducerea mărimii intervalului. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. Nistorescu . Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. cum ar fi încărcări de intrare. Selectează diagrame multi . Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. Fereastra Display Factors. ƒ Ranges – Intervale. tipărirea în grup sau individuală. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate.bară sau o singură bară. Pentru a calcula distanţe pe ecran. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). scalare automată sau definită de utilizator. şi forţelor. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Acest factor scalează structura în forma nedeformată. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. ƒ Automate – Automat.

T. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. ƒ „P” format – Format „P”. secţiunii. cu valoarea introdusa în aceasta celula. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. Postelnicu & D. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. Nistorescu .121 - . Îndrumător de proiectare . moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Figura 15. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. Fereastra Display All. Pentru calculul ne-liniar. materialului. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. a atributului afişat în lungul barei. barei. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente.

ƒ ƒ Draw single member force diagrams . Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă.). Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). Nistorescu . În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. to fit screen – Scalare automată. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte.122 - Îndrumător de proiectare . nivele sau combinări. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Fereastra Automate Choice. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. forte axiale. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. pentru cazuri de încărcare. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare).T. ƒ Figura 17. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. cazuri de încărcare. Postelnicu & D. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare.Diagrame forţe pe o singură bară. Fereastra Calibrated Choice. Afişare interval de bare. tensiuni normale etc. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. nivelul sau combinarea aferentă. . În special pentru tipărire. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea.

Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -123- . Postelnicu & D.

Postelnicu & D. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

industriale şi agricole. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. Bucureşti.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Postelnicu. Bucureşti.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “.. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. 1981. Postelnicu.: „Grinzi continue“. UTCB. Pavel. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. Postelnicu & D. T. Încărcări date de zăpadă”. Partea I-a “.. T. Munteanu. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “.: „Construcţii din beton armat. Partea I. Bucureşti. ICB. beton armat şi beton precomprimat”. Editura Tehnică. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. 1996. ICB. Nistorescu -125- .. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. Dumitrescu. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. D.: „Beton armat (note de curs). Partea a II-a. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. 1965. Avram.: „Beton armat (note de curs). R. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. C. 1992. industriale şi agrozootehnice”. M.. Agent. C. Calculul elementelor din beton armat “. T. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. 1993. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Munteanu. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Bucureşti. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. Bucureşti. Postelnicu. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful