Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Fundaţia stâlpului central.5. Calculul armăturii longitudinale.1.2. Armarea transversală. Dimensionarea fundaţiilor. Anexa A.2.3. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.1. 8. Anexa E.1. Plan cofraj şi armare grindă principală. 7. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. Anexa G.4. Fundaţia stâlpului marginal.3. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Calculul armăturii transversale. 8. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale.2. Calculul etrierilor de suspendare. 8.5.1. 8. Nistorescu -5- .2. Postelnicu & D. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. 7. Anexa C.1. 8. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu.3. 8. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. 8.1. 6.3.2.1.Structură etajată din beton armat Cuprins 6.2. Dimensionarea cuzinetului. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat.2. 6. Dimensionarea cuzinetului. 7. Anexa F. 6. Armarea longitudinală. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Dimensionarea blocului de beton simplu.1. 6. 8. Armarea cuzinetului.2.3. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.2. 6. Armarea cuzinetului.2.2. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. 6. 6. Prevederi constructive. Planşa 7: Detalii fundaţii. 7. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. 8. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Anexa B. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Anexa D. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Prevederi constructive pentru stâlpi.1. Prevederi constructive.

dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. ‰ 1. Alcătuirea clădirii. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 .00 m. Date privind structura de rezistenţă. Nistorescu . Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc.2. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. parter şi etaj (P + 1E).20 m . 1. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii.00 m .00 x 12.2. Finisajele sunt de tip curent.00 = 27. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. 1. Postelnicu & D.00 m².00 = 36. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.1 Date privind soluţia de arhitectură.1). cu deschiderea de 6. pe câte două travei. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6.2. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. respectiv axele M şi O. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4.1. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale.00 m . iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum.2. grupuri sanitare. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. amenajate în deschiderea centrală. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. 1. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren.

Conţinutul proiectului. în gruparea fundamentală. Postelnicu & D. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). plan cofraj şi armare stâlpi. 4. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1.96 kN m2 . 5.20 m de la faţa terenului natural. 3. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. secţiune transversală şi longitudinală. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). predimensionarea elementelor. plan cofraj şi armare fundaţie. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. N mm 2 . 1. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. Îndrumător de proiectare – T.3 1. plan cofraj şi armare grinda secundară. 4. 2. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei.3.5. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. dimensionarea plăcii.piese desenate: 1. dimensionarea fundaţiei. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. 3. beton Bc 20 (pentru fundaţii).[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. 2. 6. evaluarea eforturilor secţionale. plan cofraj şi armare grinda principală. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). B . intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. Nistorescu -7- .

Îndrumător de proiectare – T.00 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 6.1.00 3 B B 9.00 6.00 6.00 A 6. Postelnicu & D.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 6.00 2 Figura 1.

Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. în cazul solicitării de forţă tăietoare. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii.1.28 m conform schiţei din figura 2. Introducere. în vederea obţinerii unei soluţii economice. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. static nedeterminate. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci.1. [11] Îndrumător de proiectare – T. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. de regulă. sunt. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. la limită nulă. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. • pe criterii de rezistenţă. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. Procedând în acest fel.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale.00 x 6.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. Pentru a fi economic. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. În consecinţă. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. respectiv de dimensiunile acestora. 3. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. Structurile de beton armat. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. grinzi principale şi secundare). dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. Postelnicu & D. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. într-o primă aproximaţie.50 m. 2. Nistorescu -9- . Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”.00 – 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2.

200 1.20 2 18. 2.00 1.3.1.300 3.10 - Tabelul 2. Se cunosc: . Nistorescu .1 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. Grinzi secundare. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) . Placa.10 1. 2. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm . armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0.00 1. Postelnicu & D. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. 2.30 2. Grinzi principale.3. . Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric. . de regulă. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. În concluzie: h p = 80 mm . hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.deschiderea L = 9 m . paralelă cu latura scurtă. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. hp = do 2035 mm = = 58.08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare.00 1. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.500 15.000 21.traveea t = 6 m .

Observaţie. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. cu panouri de placă armate pe o direcţie. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice.00 5 2. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.03 4 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. Nistorescu . întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul.11 - 25 2.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri. În cele ce urmează.00 l2 l1 2. Pentru elementele secundare de planşeu. se renunţă la indicele „ c ” . Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. 2.03 b c d e 25 2.03 25 2.03 Panouri de placă 25 2. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10]. 1. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.2 Predimensionarea plăcii. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.03 Grinzi secundare 5 1 5 . Postelnicu & D.03 2 2.03 25 25 2.00 l2 /l1> 2 Figura 2. placa şi grinzile secundare. De aceea pentru simplificare. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11].00 25 a 2.03 Grindă principală 3 2.1.00 2.3. Îndrumător de proiectare – T. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0.

5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. q . 2. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).03 2.1.00 2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.12 Îndrumător de proiectare – T. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).834.0. Postelnicu & D. Figura 2. Schema statică. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar. 21. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.03 2.3.3.8 %.2.3.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .1.03 2.3 . Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. În faza de predimensionare.2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).035 2.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : .2. Nistorescu ho h . 2.2.2. Secţiunea de calcul a plăcii.

Nistorescu .068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm . Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.03 5 250 2.60 400 . 100 100 R 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21. 2.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10.00 250 2.3.00 250 2.55 + 15 = 84. Predimensionarea grinzii secundare.00 250 Figura 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69. Îndrumător de proiectare – T.00 250 2. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.4.03 250 2.15 .13 - 400 5.035 2 = = 10.75 = .5 ⋅ 2.1. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.15 ) 2 pmax 0.). Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.03 250 5.068 kNm = 10. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. Postelnicu & D.15 ⋅ (1 − 0.775 kN m2 (vezi tabelul 3.03 250 2.55 mm .60 2.55 mm .3.

03 2.5. Nistorescu . În faza de predimensionare.14 - Îndrumător de proiectare – T. Schema statică.1 = 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.03 + 0.2. .5 − 0. Postelnicu & D.3.4: Aaf = 6. definite prin linii înclinate la 45º. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.60 5. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.60 qgs ⋅l 2 11 5.09) ⋅ 25 ⋅1.4. 2.8 %.68 = 21.3.25 ⋅ (0. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.25 + ) = 13.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.1. care constituie reazemele.82 ⇒ qgs = 52. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.65 6.775 ⋅ = 49.60 qgs ⋅l 2 11 5.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic.60 qgs ⋅l 2 11 5.65 qgs ⋅l 2 10 5. Evaluarea încărcărilor. qgs 5.68 m 2 2 2 kN 13.1 = 2. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.3.5. Rezultă astfel schema din figura 2. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.3.8…1. aşa cum se indică în figura 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2. pornite din colţurile plăcii. 2.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.5.

1 ⋅ = 5.6 2 = 164.55 kNm = 164.47 ⋅ 5. Predimensionarea grinzii principale.775 ⋅ 6 = 130.90 − 0.7). Evaluarea încărcărilor.81 + 35 = 490.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M . 100 100 R 1.3. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.4. Postelnicu & D.24 ) 2 = 455.1.5 − 0.24 ⋅ (1 − 0.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.81 mm .15 - .40 ⋅ (0.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Deci. a Figura 2.09) ⋅ 25 ⋅1.4.1 ⋅ = 3 ⋅ 0. În faza de predimensionare.momentul de calcul: M = 52. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.6.20 300 ⋅ = 0. Nistorescu . 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1. 2.24 .1 = 8.3. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.09) ⋅ 25 ⋅1. Secţiunea de calcul a grinzii.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.25 ⋅ (0. 2.1 = 0. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.91 ⇒ qgp = 145.3. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.3. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.91 mm .55 ⋅10 6 Nmm .20 = .

16 - Îndrumător de proiectare – T.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.03 400 250 5.03 250 2.4.03 5 250 2.00 250 2. Schema statică.8.8).7. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2. 2.60 2. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . . Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.00 250 2.00 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.3. Nistorescu . Postelnicu & D.03 250 2.00 Figura 2.00 250 6. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect. momentele maxime.2.

Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.9.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.3. 100 100 R 1. Figura 2. Predimensionarea grinzii de acoperiş.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.12 ⋅10 6 Nmm 10 .28 . L L ÷ . Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.24 mm . Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.17 - . Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele.40 = . valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.28 400 ⋅15 ⋅ 0. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.12 ⋅10 6 0.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T.10).4.20 ⋅ 9 2 = 1176.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.17 + 0. M .19 + 0. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.12 kN m = 1176. 2. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.3. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.19 ⋅ 0. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. Secţiunea de calcul a grinzii.4. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.24 + 50 = 952. Postelnicu & D.

• din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .5.2.60 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .50 0.γb densitatea aparentă pentru betonul armat. Nistorescu .2. . Postelnicu & D. Predimensionarea stâlpilor. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].25 % 2 1 8. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.5. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.20 1.00 ⋅ 6.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş. 2.00 ⋅ 2. 2.5. Evaluarea încărcărilor acoperişului.1. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.30 1.18 - Îndrumător de proiectare – T.5 kN .75 Tabelul 2.63 2.1.70 0.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.52 1. .2.1943 m² 2.25 % 2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.2.10.5. 2.75 = 148. 2 1 2. Stâlpul central.40 0.

00 ⋅ = 74.1 ⋅ 6.1 ⋅ 9.6 0 400 .00 = 1175.4 ⋅ (1.09) ⋅ 25 ⋅1.00 = 2. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.75 ⋅ 6.11.03 250 2.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.03 250 2.50 − 0. la nivelul planşeului peste parter.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.1 = 41.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.2.25 ⋅ (0. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .00 = 90. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm]. Stâlpul marginal . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .03 250 2.1 = 40.775 ⋅ 6. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.03 250 2. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1. Postelnicu & D.25 kN .00 250 500 x 500 600 x 600 2.19 - .60 ⋅ 0. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.00 250 2.00 ⋅ 9.60 ⋅ (4.60 ⋅ 0.20 − 0.03 5 . Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.1 = 0. Nistorescu 250 2.00 − 0.69 kN . 2.6 5 400 250 2.58 kN .00 5 .20 ⋅ 25 ⋅1.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. TOTAL: 2.00 = 67.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .1 = 0. Îndrumător de proiectare – T.2.09 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.60 ⋅ 4.65 kN .00 250 2.

28 kN .1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.40 ⋅ (1.1 ⋅ t = 2.1 ⋅ = 45. Nistorescu .09) ⋅ 25 ⋅1.00 − 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].26 kN .1 = 54.09) ⋅ 25 ⋅1.00 = 42.1 = 0.92 kN .50 − 0.20 ⋅ 25 ⋅1.00 = 21. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. TOTAL: 2.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 . la nivelul planşeului peste acoperiş.8 ⋅ 8 ⋅1.5 ⋅ 0.1 = 28.1 = 0.00 6.5 ⋅ 0.3.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9. Postelnicu & D.50 ⋅ 4.00 ⋅ 6. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.5.5 ⋅ (4.04 kN .20 ⋅ 6. .00 L = 1 ⋅ 0.2 − 0.25 ⋅ (0.1 = 0.1 ⋅ 6.5 9.2.20 Îndrumător de proiectare – T.40 ⋅ 0. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.775 ⋅ 6.00 ⋅ = 37.1 = 28. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.07 kN .12.50 ⋅ 0. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.00 ⋅ = 587.0 0 6 .75 ⋅ L t 2 2 9.87 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .0 0 H J K Figura 2. Stâlpul de colţ. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.

775 ⋅ ⋅ = 293.3 ⋅ Rc .07) ⋅ 25 ⋅1.00 = 21. Rc. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.26 kN . stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500). la stâlpii centrali şi 0.87 kN .5 ⋅ (4.00 = 1 ⋅ 0.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.1 = 67.1 ⋅ = 45.00 − 0.14 kN . Postelnicu & D.1 = 28.50 − 0. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.1 = 0.1 = 0.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.4 ⋅ Rc . de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.00 9.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.05 kN .96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.09) ⋅ 25 ⋅1.93 mm n ⋅ Rc 0.25 ⋅ (0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5 ⋅ 0. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”). la stâlpii marginali şi de colţ. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.01 mm n ⋅ Rc 0. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.09) ⋅ 25 ⋅1. cu valori necunoscute în această fază. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.1 = 28.21 - . folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.00 = 22. Îndrumător de proiectare – T.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.50 ⋅ 0.00 = 2. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.00 9.40 ⋅ 0.62 mm 0.5 ⋅ 0. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.2 − 0. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.40 ⋅ (1.50 ⋅ 4. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi.58 kN . Nistorescu .8 ⋅ 8 ⋅1.1 = 0.1 ⋅ = 21.20 ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ t D 6. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

145 7. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .079 0.099 0. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. Îndrumător de proiectare – T. Sectiunea Tabelul 3. Calculul momentelor încovoietoare.039 [m] 2. c.00 f 2.111 -0.2.00 18.775 3. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative. iar l deschiderea de calcul. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.00 [ kNm / m ] 8.03 5 b 2 2.555 -2.032 2. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.03 e 5 2.030 2.032 0.775 [kN / m2 ] 18. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).021 [ kNm / m ] -0.25 - .030 2. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a. pe când în reazeme interesează .033 -0.899 -9. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi .079 0. practic.3.03 d 4 2.072 -0. Nistorescu .014 0.596 6.120 -0. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.085 c -0.775 3. a 1 2.00 18. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.046 b 0.2.046 -0.373 1. 3.775 3. numai valorile maxime negative.00 Figura 3. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c. Schema grinzii este dată în figura 3.035 2. max ( 3.463 -2.1 ). b.00 18.505 -0. Postelnicu & D. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.813 -10.030 [kN/ m2 ] 3.2.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.1 ) ( 3.105 0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.00 18.775 3.026 -0.03 c 3 2. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.

4. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. b .757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.85 mm 2 .04556 ⋅ = 170. În calculul momentelor.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. Armarea plăcii în câmp la momente negative. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).1. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3.04556 (g + p) ⋅l 2 21. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. Secţiunea a. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii.4. sunt prezentate în tabelul 3. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. Nistorescu . In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.4.2.4. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. 3.26 - Îndrumător de proiectare – T.035 2 = = 3. ho – înălţimea utilă a secţiunii.2).3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .3. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. Secţiunea de calcul este cea din figura 2. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . ce se desfăşoară în mod asemănător. .757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Postelnicu & D. Dimensionarea armăturii de rezistenţă.775 ⋅ 2. 3.

pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.5).03498 ⋅ = 131. 3.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. 3. Numărul maxim de bare /m recomandat.27 - .75 ⋅ We .3. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1.3.90 ⋅ 106 = 0. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. formând plase legate cu sârmă. numărul minim de bare este de 5 bare / m. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.3). Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. Îndrumător de proiectare – T. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor.4.3.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Aşadar: M = 1 ⋅1. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. în zonele întinse. Nistorescu . Postelnicu & D. care constituie reazemele plăcii (figura 3.5.1 = 2598750 Nmm = 2. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii.

se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente.4. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. calculat cu relaţia (3). pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. Postelnicu & D. 3. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor.28 Îndrumător de proiectare – T. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. care se livrează în colaci de lungimi mari. Armăturile de la partea superioară a plăcii. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului.5. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. Nistorescu .). La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi).4). Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . 4 etc.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată.5. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. 3. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. PC 60 OB 37 Tabelul 3. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3.

lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. soluţie recomandabilă. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj.29 - . dar cel puţin 4 φ 6 mm /m.4). Îndrumător de proiectare – T. Alegerea armăturii. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. pe considerente de simplicitate a execuţiei.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă).5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. Nistorescu lo(2) . • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3.5. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. Postelnicu & D. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. la plăci cu deschideri mici. 3.6. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie.

85 0.4 În tabelele 3.30 - Îndrumător de proiectare – T.31 a 75 0. Nistorescu .22 0. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3. Postelnicu & D.60 3 75 7. 3. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.021 0.505 0. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.5.52 Tabelul 3. În tabelul 3. fără bare înclinate. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.6 şi 3.555 0.6.40 c 75 9. .84 0.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.6.60 b 75 10. În figurile 3.373 0. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.079 294.106 399.119 447.046 1 75 8.134 502.087 326.7.4 şi 3.27 0.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.463 0.72 2 75 6.1. Armarea plăcii fără bare înclinate.21 0.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.

Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.85 393 5 φ 10 drepte 0. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.27 393 5 φ 10 drepte 0. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect. Postelnicu & D.463 0.71 2 75 6.33 a 75 0.505 0. cele două planuri. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.5 3. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. calitatea oţelului.021 0. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.7.079 294.555 0.71 3 75 7.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.134 502.21 393 5 φ 10 drepte 0. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.52 b 75 10. care indică şi înălţimea elementelor structurale. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. Îndrumător de proiectare – T.373 0. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.119 447. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.31 - . a plăcii. Nistorescu .52 c 75 9.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. În cazul structurilor complicate. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.087 326. numărul armăturilor identice. planul devine plan de cofraj şi armare.52 Tabelul 3. de cofraj şi respectiv se desenează separat.106 399. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. lungimea de tăiere.

Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.5. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Nistorescu .8. . Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. Postelnicu & D. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). În figura 3.32 - Îndrumător de proiectare – T.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

04 ⋅ 5.2. Postelnicu & D.4.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . iar lc = 0.4.65 2 = = 58. 4.080 ⋅ = 452. Secţiunea a. Secţiunea 1.8⋅to = 0. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm .36 - Îndrumător de proiectare – T.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.1.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4. Aa ho Figura 4. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h . Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58.4. Nistorescu a ho = 465 h . Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem. în care Δp ≤ lc / 6 .3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc . înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0.3.

Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.4.5.33 kNm .4.6⋅to = 0.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . Nistorescu a . Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.023 ⋅ = 946.47 kNm .3.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Postelnicu & D.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .3. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.4. în care Δp ≤ lc / 6 . pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).18 > 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.4.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162.65 m. h .243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.37 - = 35 Figura 4.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Secţiunea b. Secţiunea 2. Secţiunea de calcul este dată în figura 4. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0. iar lc = 0. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162.

210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Nistorescu . M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.4.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Secţiunea 3.0243 ⋅ = 773. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.5.6. Postelnicu & D. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.2.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.5.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.4. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.5. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.4. lăţimea bp.17 kNm . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .0215 ⋅ = 685.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.38 Îndrumător de proiectare – T.7. Secţiunea c.2).64 kNm .1 kNm .96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Secţiunea de calcul este cea din figura 3.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.

0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) . Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). calculat considerând zona întinsă integral plastificată.85 500 0.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.8 kNm .0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. h (mm) cpl ≤ 100 200 0. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.3 1.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.7 ⋅1. Aşadar: M = 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. se interpolează liniar).3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.2. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38. Calculul armăturii transversale.75 ⋅ We . Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. 4.3 kNm .5.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.9. Înălţimea secţiunii.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. 4.00 0.8. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.70 ≥ 1000 Tabelul 4. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.4.1 = 14036458 Nmm = 14. Nistorescu .4.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1. Postelnicu & D.39 - . Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. 4. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T.

2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.5 ho 0.1 % se ia pe = pemin = 0.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice). ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.5 ⋅ ho .874 1.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.185% 3. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .5 . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.5.1 %. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.2 ⋅ 0.546 < 2. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % .5 ho se ia si = 2. ⇒ 100 ⋅ 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.1.2 kN . Secţiunea a.2 ⋅10 3 = = 0.457 si 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108. Nistorescu . ae ≤ 3 ⋅h .40 - Îndrumător de proiectare – T.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). Postelnicu & D.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.6. unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.3 = = 217 mm 0. ae ≤ 300 mm .10 = ⋅ = 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.1 Dacă Q ≤ 0.185 0. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).

3 = = 189 mm pe ⋅ b 0. Îndrumător de proiectare – T.88 < 2.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.35 si 1.6.55 ⋅10 3 = = 1.2 ⋅ 1.6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5. Secţiunea b.2.61 ⋅10 3 = 1.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.55 kN .1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.23 2 1.5.2 ⋅ 1. Postelnicu & D.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1. 4.01 1.2 ⋅ p 3.3.61 kN . Nistorescu .41 - .213% 3.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.35 210 3.10 = ⋅ = 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.5 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152. Armături longitudinale. Secţiunea c.5 0.14 2 1.213 0.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1. Prevederi constructive.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.76 < 2.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.212% Ra 3. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.212 0. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.1.10 si = ⋅ = 1.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.

7. Postelnicu & D. Distanţele libere între bare (figura 4. Totodată în figura 4. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.5). . Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm..2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4.6. pentru a permite introducerea pervibratorului.6. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.7. ca în figura 4. la turnare. greşit Figura 4. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor.6. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4.6.6.6.6. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. ≥d ≥ 25 mm În figura 4.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. acestea se dispun ca în figura 4. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.42 - Îndrumător de proiectare – T.

respectiv întreruperea armăturilor.2 precum şi § 6. Tabelul 4. cel mult trei diametre diferite. fără placă la talpa superioară. cel mult 3 diametre diferite de bare. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).3.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri. 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare.2. de regulă. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. ‰ ae ≤ 3 ⋅h . La grinzile cu înălţime peste 700 mm. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. se prevăd armături de montaj. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. 4 4. în zonele întinse.2. Ancorarea armăturilor. dispuse din doi în doi etrieri. Îndrumător de proiectare – T. în cazul în care se realizează pe şantier. fără bare înclinate.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. legate între ele prin agrafe transversale. ‰ ae ≤ 300 mm .6. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. este recomandabil să se utilizeze numai două. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. Ancorarea armăturilor.6. trebuie să fie de maxim 200 mm.7 din STAS 10107/0-90). sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). pentru armătura principală de rezistenţă.5. Se recomandă să se folosească numai 2. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.43 - . • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. Armături transversale. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier.2.4. Postelnicu & D. Nistorescu .

Bc 20. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. în cazurile curente.8. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. lungimea de ancorare necesară. (3. Nistorescu . Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. iar barele de la partea superioară. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. În figura 4. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. Bc 10. Tabelul 4. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3.8.4) d – diametrul armăturii.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. călăreţii.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună.5. Pentru armăturile din bare laminate la cald. Bc 20. Bc 10. Postelnicu & D.44 - Îndrumător de proiectare – T. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar.

5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. Postelnicu & D. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. Înnădirea armăturilor se realizează. prevederea de cârlige nu este obligatorie. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. 2.5 Figura 4.4. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4.9. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. dacă se prevăd totuşi cârlige. Nistorescu . ≥ 2. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.6. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60).9. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. de regulă. se prevăd la capete cârlige.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. Înnădirea armăturilor. 4.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.45 - ≥5d d . Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52.25 d 3d R ≥ 2.

Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. Înnădirile se amplasează. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. Pentru armăturile din bare laminate la cald. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. Nistorescu . . ri .10 este arătat exemplul unei grinzi continue. Figura 4. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă.10. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. de regulă.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. ks = 1 + 0. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. în zonele cu efort minim în armături.4). În figura 4.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. ks = 1 + 0.6) la conform relaţiei (3.46 - Îndrumător de proiectare – T. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. pentru înnădiri în zone întinse.

stâlpi. neprotejate. paragraful 6. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. în tabelul 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. Postelnicu & D. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1.2 d (d – diametrul armăturilor). Nistorescu . În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. conform STAS 10107/0-90.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. în mm. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire.6. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Elemente situate în aer liber.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe.5. Totodată.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii.1. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. conform STAS 10107/0-90.47 - . Tabelul 4.6. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă.2. cu umidităţi relative interioare < 75 %). În tabelul 4. Elemente situate în aer liber. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. Tabelul 4.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Elemente în contact cu exteriorul. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. Etrieri. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. în condiţii obişnuite de mediu.

2.85 4 5 6 7 1 9. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. Schema statică a cadrului transversal.1. Schema de calcul. Postelnicu & D. 9 8 10 9 11 10 12 4.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.00 2 9.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Secţiunea transversală a clădirii. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.1.00 9. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.00 Figura 5. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid.1. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.00 3 9. Schema de calcul a cadrului. 4.2.48 Îndrumător de proiectare – T. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor. .00 9.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3.00 4 Figura 5.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9. Nistorescu .

Pentru grinzile cu secţiune T.5.49 - .6 ⋅ L = 0. 5. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A). Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).2.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.1.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.2. Bara de tip 1 (grinda cadrului). Caracteristici geometrice bare. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. Tipuri de bare. în care Δp ≤ lc / 6 .5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5. 5.2. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833.12 = 4233369. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5.8 ⋅ L = 0. Îndrumător de proiectare – T.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Numerotare tipuri de secţiuni. Nistorescu .6 cm 4 = 42333.3.2. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45.4. Postelnicu & D. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice.1.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0.3 cm 4 = 5208. y 1000 44 CG iar lc = 0.

7.00 25 40 A1 A4 A3 5. Încărcări pe grinzi.60 2.7.03 25 2.60 A2 Figura 5. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.3.03 25 2. A3 şi A4. 25 2.3.6.00 25 2. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. Nistorescu 40 .00 25 2. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.50 - Îndrumător de proiectare – T.2. Postelnicu & D.03 5 25 2.00 25 2.03 40 25 5. 5. A2.8 m 2 2 . A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3.4 ⋅ 2 = 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Se determină pe schema din figura 5. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). 5.1. ariile aferente A1.3.

60 2.1.35 kN 2 m3 ⋅10.35 kN 2 m3 3.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.285 2 m m m kN kN 0.25 m ⋅ (0.00 m − 0.60 m 2 ⋅ 0.5 m − 0.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. ¾ Forţa G2.00 + 0. 5.2.60 2.2.3.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.60 2.25 ⋅ 5.295 kN m ⋅ 2.03 + 0.1 = 14.Încărcări permanente.1 = 10.60 5. Nistorescu G3 = 54.37 kN m kN 5.3.6 m 2 = 40.2 kN m 5.5 m − 0.60 5.035 +( − ) 2.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.035 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5. Postelnicu & D.775 kN 2 ⋅ 2.015 kN m2 kN 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10. Încărcări temporare.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.7 m 2 = 40.Încărcări concentrate permanente.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.1 = 14. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.2. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.25 ⋅ 5.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.3.3. 5.60 5.8 m 2⋅ 1 kN = 25.3.03 m 2 2 2 2 5.60 = 5.775 kN 2 G2 = 54.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.51 - .25 ⋅ = 3.2.2 m 2m ⇒ p = 25.3.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.60 m 2 ⋅ 0.74 kN .09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.4 m ⋅ (1.25 m ⋅ (0.1.01 3 m m 3. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.3. Încărcări concentrate.60 = 5.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite. 3.

1 = 14.60 m 2 ⋅ 0.25 2. m kN 5.7 m 2 = 192.8 kN ⋅10. Postelnicu & D.25 2. Ipotezele de încărcare semnificative. .08 kN ⇒ P4 = 109. Nistorescu .Încărcări concentrate temporare. Ipoteza de încărcare numărul 1.25 Figura 5.25 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.6 kN P3 = 192.4.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.3. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.6 m 2 = 190.52 - Îndrumător de proiectare – T.25 2. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37. Ipoteza 1.22 kN ⋅10.3.25 m ⋅ (0.775 kN 2 ⋅ 6.25 2. Ipoteze de încărcare. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.06 m 2 = 22.06 m 2 = 109.35 kN 2 m3 3.87 kN ⇒ 5.8.25 2.4.25 2.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.25 2.1.25 2.25 2.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă. 5. 18 kN m2 ⋅ 6.5 m − 0.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.2. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.

25 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.25 2.25 2.2. Nistorescu .25 Figura 5.2. Ipoteza de încărcare numărul 2. Ipoteza 3. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.3.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii.25 2.10.25 2.25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.4.25 Figura 5.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 3.25 2.25 2. pentru unul din cele două sensuri.9. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.25 2. 5. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 2.25 2. 5.25 2.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.4. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5. Postelnicu & D.53 - .25 2.). forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.25 2. din stâlpii structurii.25 2.25 2. Îndrumător de proiectare – T. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.25 2.

35 968. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.1) şi (5.54 186.97 483. Nistorescu .29 968.25 2.49 260.25 2. Tabelul 5.73 201.87 652. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.25 2.31 584. Postelnicu & D.2.54 - Îndrumător de proiectare – T.54 97.35 584.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.45 596.34 1029.25 2. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.82 640.52 97.28 118. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.25 Figura 5.51 164.54 97.03 473.28 1145.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.54 1210.28 81.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.75 97.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.28 97. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.45 95. Ipoteza de încărcare numărul 4. În tabelul 5.67 506.63 506.25 2.89 118.92 79. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.4.25 2. Ipoteza 4.89 97.89 153.57 1017.12).86 79.32 973. de asemenea.28 79.63 973.28 79.25 2.1. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.54 100.38 596.28 237.4.32 411.25 2.50 79.92 95. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame. .11.25 2.55 1145.48 79. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F). Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.38 193.25 2.50 188.25 2.

55 - . În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1.13 ÷20). 2. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. Dacă din relaţiile (5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.12.85 ⋅ Qax (5.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. determinate cu deschiderile interax.85 ⋅ Max Qred ≥ 0. Îndrumător de proiectare – T. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare. Postelnicu & D. 4 şi 5 (vezi figurile 5.1) (5. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. Nistorescu .3) (5.1) şi (5. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0.

14. Postelnicu & D. .13.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Nistorescu .56 - Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).

Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).15.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).57 - . Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T.16.

Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).18.58 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . .17. Postelnicu & D.

Figura 5.19. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Postelnicu & D.59 - . Îndrumător de proiectare – T.20. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.

DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6.1. ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . Se cunosc: 2 ‰ Rc . Bara 1 ( câmp ). dictează condiţia ( ii ).60 Îndrumător de proiectare – T.76 kNm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. 2 În acest caz. Calculul armăturii longitudinale. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm . Postelnicu & D. Lăţimea activă a plăcii bp.13) Momentul de calcul este: M = 914.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .8 ⋅ L = 0. 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal.2 ⋅10 6 Nmm = 2932. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. 2 Deoarece ⇒ x<hp .1. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm .1. se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0.1.2 kNm . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .8 ⋅ 9000 = 7200 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. (vezi figura 5. 6. ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. . (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . Nistorescu ho= 950 .

6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .78 − ) = 956.2. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.6 ⋅ 9000 = 5600 mm .63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.1. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.78 mm 42 5 97 a Figura 6.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. Postelnicu & D.22 = 941.03 kNm > M = 914. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.2.5 ⋅ 2454 + 97.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.2. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.6 ⋅ L = 0. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.84 mm 2 . Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.57 kNm .22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58. Δp = lc 5600 = = 900 mm . a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Nistorescu . Bara 2 ( câmp ).61 - .63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.5 ⋅ 982 = 58.02856 . ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. 6.02856 ⋅ = 3255. „a” . asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul. Totuşi. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.

Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. (vezi figura 5.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm . Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm .42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. ca în figura 6. Postelnicu & D. ho = h − a = 1000 − 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm .02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.62 - Îndrumător de proiectare – T.02365 ⋅ = 2471.4. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. Nistorescu 30 25 ho= 950 .15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687.3.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.03 kNm . Momentul de calcul este: M = 696.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.5 = 957. . bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ).85 kNm . 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .4.

secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1. Aa’. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii).22 kNm > M = 260. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. (vezi figura 6.63 - .3. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .78 b = 400 Figura 6. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906.12 kNm > M = 696. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem.22 = 906.78 ⋅ mm .22 Deoarece x < 2 ⋅ a' . a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .22 ⋅15 ⋅ (965 − 58. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune.22 mm .77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260.5. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.34 ⋅10 6 = = 957. (vezi fig. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.34 kNm a‘ = 58.1. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.5 − ) = 834.34 kNm .1) ‰ a‘. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară. 5.13 şi tabelul 5.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) . Postelnicu & D.78 = = 1568. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58.02 kNm 6. Aa.

5 mm . vezi figura 6.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 . 5. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.18 kNm . Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.18 ⋅10 6 Nmm = 392.5 = 887. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.5 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.19).1.7.6. ha = ho − a' = 930 − 42.93 kNm > M = 260.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. Postelnicu & D.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) . Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .4. .5 = = 844.8 kNm < M = 1029.28 = 264.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. Nistorescu a‘ = 42.1) a = 70 mm şi a' = 42.3 kNm (vezi fig.64 Îndrumător de proiectare – T.46 kNm 6.13 şi tabelul 5. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .5 = 392.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.

65 - .7 mm .88 = 130. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .5. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.17). ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. Postelnicu & D.5 mm .98 kNm 8 6. a = 70 mm şi a' = 42.25 = 2 2 9 = 1047.5 ⋅ 2945 + 97. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.1.12 kNm .75 mm ha = ho − a' = 943.88 kNm > M = 1029.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6. ha = ho − a' = 930 − 42.5 mm .5 = 901. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune. 5. Bara 2 (reazem stânga). Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6.17 = 3917.8.5 ⋅ 982 = 56.25 mm Figura 6.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.19) Îndrumător de proiectare – T.15 şi tabelul 5.75 − 42.18 = 637.3 − 392. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. Nistorescu . Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.25 = 943.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.5 = 887. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.17 mm 2 .3 kNm .17 mm 2 .63 kNm . Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.1314 ⋅ = 2444. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . (vezi fig.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.1314 . ca în figura 6.7 ⋅15 ⋅ (943.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.

89 = 3738.1482 ⋅ = 2756.10.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 mm Figura 6.89 mm 2 .9. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.63 kNm a‘ = 42. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42. Postelnicu & D.5 = = 714. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.46 ⋅10 6 Nmm = 261.89 mm .46 kNm . Se alege: Aa = 3927 mm 2 .1482 .5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.5 = 261. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. M2 = M − M1 = 973. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.08 kNm < M = 973. Nistorescu . ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.5 = 887.17 kNm .63 − 261.46 = 712.5 ⋅1963 + 97.66 - Îndrumător de proiectare – T.25 mm b Rc 400 15 .

11. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. Se recomandă ca. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. Nistorescu . indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.5 h Figura 6. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. a momentelor negative pe reazeme.2.5 h. Îndrumător de proiectare – T. Într-adevăr. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. pe considerente de economicitate a soluţiei.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. Prevederi constructive. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.2.6. precum şi a forţelor tăietoare. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor.67 - • h .25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.11). 6.1. valabile pentru toate grinzile. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. barele înclinate. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante.63 kNm 9 1018 = 127. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. Postelnicu & D. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. având de regulă unghiul de înclinare 45º.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. în completarea prevederilor date la § 4. puternic solicitate.

Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. Bară “flotantă”. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. . Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor.2. 6.c. se vor adopta soluţii ca în figura 6. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. prezentate mai sus. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.13.13. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. în secţiunile înclinate . Nistorescu .12.b.13. Din acelaşi motiv.68 - Îndrumător de proiectare – T. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp.13. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. Postelnicu & D.12) Figura 6. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare.2.a şi se vor evita cele din figura 6. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp.

Îndrumător de proiectare – T. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. c.II – distanţa între secţiunile I şi II. Postelnicu & D.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect.14. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero.II I l2 li/2 li lI. măsurată în proiecţie pe axul grinzii.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). În figura 6. iar în figura 6. în raport cu diagrama de momente “dilatată”. II I l2 II l1 45° lI. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată.14.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. Nistorescu . II – secţiunea în care. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6.6. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate. [10] De aceea. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. pentru o bară înclinată.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei.69 - . (vezi § 4.14. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. În figura 6.II l l ≥ la l ≥ lI. lI.

Observaţie. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.70 - Îndrumător de proiectare – T.14.c. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. Postelnicu & D. . Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.15. Nistorescu 100 .5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6.

cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Nistorescu 5 2 . dacă diametrele sunt egale. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .16. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau.71 - . sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6.

72 Îndrumător de proiectare – T. ducând din punctele respective linii orizontale. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite.17. Nistorescu 8 3 4 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. Postelnicu & D. . Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare.

respectiv înclinării fiecărei bare. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. În figura 6.3 ). barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul.17 este marcată prin linii groase. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă.73 - . În figura 6. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). În figura 6.6. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. Postelnicu & D. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. În figura 6. respectiv înclinate. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale.5 h. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Pentru barele întrerupte. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 . .74 Îndrumător de proiectare – T.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală. Postelnicu & D.18.

73 1. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. Calculul armăturii transversale. Nistorescu . Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate.30 2. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6.95 570 2. Se constată că pe zonele dintre nervuri.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. este arătată in figura de mai jos.75 - . 1. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8. Postelnicu & D. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală.19.

409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.90 < 2.5 = 957.10 N / mm 2 . Bara 1 (reazem stânga).8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473. Dacă pe < 0.1 %.76 - Îndrumător de proiectare – T. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. ⇒ 100 ⋅ 0.5 0. 6. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .3 mm 2 .409 % > pe min = 0. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.1.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.3 = = 122.3. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 .10 = ⋅ = 0.1 % se ia pe = 0.256 % 400 ⋅ 957. (oţel PC 52) a .1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0.8 ⋅10 3 = 1.5 ⋅1.5 ⋅ ho se ia si = 2. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .1 % 3.5 mm .2 ⋅ p Ra 3.98 mm . Nistorescu . Postelnicu & D.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .acoperirea cu beton de calcul: a = 42.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.6. 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .256 si 1.5 mm .1.5 ⋅ ho . Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.409 0.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. Secţiunea D (armare cu etrieri).125 . .1. pe ⋅b 0.3. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.125 2 1. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.2.2 ⋅ 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .

1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % . Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. 400 ⋅ 943.3.63 = 473.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.141 . 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.2.25 mm ho = h − a = 1000 − 56. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.75 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.8 ⋅1.5 − 166.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941.27 ⋅10 3 = = 0. Bara 1 (reazem dreapta).11). se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare). Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.77 - . Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α .8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. 6.75 ⋅1.04 % .2.345 < 0. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.50 < Q < 4 . Nistorescu .1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6.707 = 166.3. unde: 0.2 = 941. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.8 ⋅ 300 ⋅ 0.14.25 = 943. 6.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.3.1. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.87 ⋅10 3 = 1. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).87 kN Q= p= Qeb 473. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6. În continuare.2 mm ho = h − a = 1000 − 58.2. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.1. 5. Secţiunea C.

3 = = 241.14) ho = h − a = 1000 − 42.78 - Îndrumător de proiectare – T.83 mm .67 kN .5 ho 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 3. 6.3 kN . Nistorescu .63 kN .3. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. Postelnicu & D.04 si 1. Q= Qeb 435.2 ⋅ 1.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.5 = 957.5 ⋅1. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). 6. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602. .208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.137 .3 − 166.2 ⋅ p Ra 3.2.1 % . (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.792 < 2.5 mm . = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2. pe ⋅b 0.208 % > 0.208 0.2.5 mm Q = 602.8 ⋅ 300 ⋅ 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.3 mm 2 .141 1. 8) .67 ⋅10 3 = 1.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.20.10 = ⋅ = 1.63 = 435.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.04 210 100 ⋅ 1.707 = 166. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.

1 Îndrumător de proiectare – T.8 ⋅ Ra 0. • • pe = Rt 1.3.241 % > 0. 3.618 < 2.769 210 3.8 ⋅1. Q = 311. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. Nistorescu . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.96 ⋅10 3 = = 0.3 = = 208 mm . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. 0. 6.2.241 0.137 2 1.96 kN .5 570 57 2. Postelnicu & D.79 - .2 mm . 400 ⋅ 957.5 ho pe 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2 ⋅ 0.3. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Secţiunea C (armare cu etrieri).2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.8 mm .1 % .769 1.769 % . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.21.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.2 = 941.10 = ⋅ = ⋅ = 1. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941.753 .30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3 mm 2 .

63 = 417. 3.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.1.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0. Nistorescu .912 si Rt 1.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. 6.1 % .097 % .63kN . 400 ⋅ 941.3.67 kN .1 2. 4. Q = 584. Qeb = QA − Qi = 584. 8) . Postelnicu & D.3.3 kN .753 − = 0.006 2 1.80 - Îndrumător de proiectare – T. 210 • • • • • se ia si = 2.3 mm 2 şi ne = 4 . Bara 2 (reazem stânga).1 % .10 = ⋅ = ⋅ = 1.2 ⋅ p Ra 3.3.912 210 3.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.5 mm .1 ⋅ 400 .8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.753 2 1.25 = 943. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1. ho = h − a = 1000 − 56.3 = = 310. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.2 ⋅ 1.10 = ⋅ = ⋅ = 2. ⇒ φ 8 / 300 6.04 % .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.5 0.707 = 166. pe ⋅b 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3 − 166.75 mm . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.67 ⋅10 3 = = 1. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).912 ) ⋅ 50 ⋅1. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.097 < pe min = 0.162 % > pe min = 0.097 0.75 pe = Rt 1.73 < 2. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Q= Qeb 417.5 .04 si Rt 1.006 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 300 ⋅ 0. 0.75 ⋅1.3 mm 2 .5 = 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.1 % . 400 ⋅ 943.8 Rt 0.3.8 ⋅ Ra 0.912 % . 3.8 ⋅ Ra 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3 = = 503 mm pe ⋅b 0.25 mm .54 > 2.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .2 ⋅ 0.162 0.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0. 6.

799 1.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.3 = = 310.1 kN .30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.5 0.162 0.1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.707 = 166. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.8 ⋅ Ra 0. Qeb = QB − Qi = 548.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.3. 400 ⋅ 920. a≈ Q = 548.2. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). pe ⋅b 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 mm .3.2 ⋅ p Ra 3.47 ⋅10 3 = = 0.3 mm 2 . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.63 = 381.47 kN .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.1 − 166. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.942 2 1. Nistorescu .83 pe = Rt 0.8 ⋅ 300 ⋅ 0.83 ⋅1. 6 ho = h − a = 1000 − 79.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.90 < 2.799 % . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).17 = 920.22.2 ⋅ 0. 8) . 4.5 + 4 ⋅ 97.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . Q= Qeb 381. Postelnicu & D.17 mm . ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.5 = 79.942 .162 % .83 mm .63 kN .81 - Îndrumător de proiectare – T. 3. 6.

8 ⋅ Ra 0.3.3 mm 2 şi ne = 4 .5 = 957.5 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. Se parcurg următoarele etape: 255.607 .607 2 1.5 2.91 > 2. pe ⋅b 0.769 1.769 % . Postelnicu & D.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.3.5 Rt 0.5 mm Q = 255.068 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. 0.5 ⋅1. 210 Ra p se ia pe = 0.067 % .2 ⋅ p 3.1 2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.78 ⋅10 3 Q = = 0.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.5 %= % = 0.5 mm .769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.2 ⋅ 0.1 % .068 % . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3 = = 503 mm . se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Ra 3.78 kN . ho = h − a = 1000 − 42.3.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .23. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. 400 ⋅ 957. Secţiunea C (armare numai cu etrieri). 6.5 ho (Q − ⇒ pe = 0. Nistorescu .82 - Îndrumător de proiectare – T.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

Postelnicu & D. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului.2.86 - 45° li . Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate.25. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.26). ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune).26. În figura de mai jos. li li = 1. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. Modul de cotare al etrierului . se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. Nistorescu c = 25 Figura 6. 250 . respectându-se indicaţiile date la § 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6.

Schema de calcul a secţiunii stâlpului. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.1.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' .88 kNm .1. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .2) 181. Armarea longitudinală. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25).1. Îndrumător de proiectare – T.86 kN (vezi figura 5. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm . Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . 7. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.85 mm .17 şi tabelul 5. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.15 mm 2 .88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133.87 - .1.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm .48 + 870 ⋅ 0. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).02 = 181. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10].85 430 − 500 ⋅133. Momentul încovoietor de calcul: M = 153. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter.07 − 28. x. înălţimea zonei comprimate. Nistorescu .

3) ⇒ Aa = 0. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm .3. Stâlpul central ( 600 x 600 ). conform STAS 10107/090 este 0.10 % (vezi şi § 7. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.2.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.4 mm 2 .1 % b ⋅ ho (7.18 mm .32 % (vezi § 7.69 ≈ 1655 kN . p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.3.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0. Nistorescu .1.18 − 600 ⋅ 212.88 - Îndrumător de proiectare – T.19 şi tabelul 5.02 = 235 kNm .). S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ). Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.3): p= Aa ⋅100 % = 0. Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7. 7.9 + 1655 ⋅ 0.2.50 % > 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. 300 ⋅ 530 .9 kN .18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540. Postelnicu & D.2.5 mm 2 . pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj. (vezi figura 5.

47 ⋅ % > 0.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7. [10] • Q= 79.89 - .316 < 0. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.3).28 kN . betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8]. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T. Armarea transversală. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.3.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .3. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.5 ⋅ n) . Postelnicu & D. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). 7.28 ⋅10 3 Q = = 0. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).3.27) = 1. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0. La elementele comprimate excentric.078 mm 2 .2.1.95 ⋅ (1 + 0.5 ⋅ 0.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. Nistorescu . (7. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. 7.95 N / mm 2 (beton Bc 25). (vezi figura 5.32 % (vezi § 7. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.

3 + 1. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.2.95 ⋅ (1 + 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.35 ⇒ Rt ' = 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .90 - Îndrumător de proiectare – T.257 < 0.1 %.35) = 1. Postelnicu & D.20). Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0. (vezi figura 5.3) = = 262 mm pe ⋅b 0.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. la stâlpi din clasa C (vezi § 7.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.1).6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3 mm 2 ). Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . . 7.1). Pe direcţia fiecărei laturi. Pe direcţia fiecărei laturi. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.1 %.3.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv.54 kN .3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.2. (iii) Dictează deci condiţia (ii).3 + 2 ⋅ 28.3) = = 281 mm pe ⋅b 0. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.5 ⋅ 0. Stâlpul central ( 600 x 600 ). Nistorescu . corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .3 mm 2 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.41 ⋅ 28.41 (pentru etrierul neperimetral) (7.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97.1% ae ⋅b distanţa între etrieri.54 ⋅10 3 = = 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii).

Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm.05 ).4.91 - . • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37.20 %.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Secţiunea de beton. 7.2. Îndrumător de proiectare – T. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. Nistorescu . Postelnicu & D.1. mai mare de 2.3.3. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.1.3. • procentele totale de armare minime. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. Armăturile longitudinale. de regulă. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C). Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. conform tabelului 7. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7.3. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. 7.3.5 %. 7. T. Prevederi constructive pentru stâlpi.4). Clase de stâlpi. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă.

40 0.2.Zona cu etrieri îndesiţi. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică.10 %.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).4. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale). PC 52 OB 37 PC 60. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. C.80 0. Nistorescu .80 OB 37 0. PC 52 Procent total de armare minim p% 0. 7.3. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).00 0.60 0. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. Armăturile transversale.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. Pentru stâlpii din clasa C. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă.92 - Îndrumător de proiectare – T. la fiecare nivel).70 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.60 0.70 1.70 PC 52 0.50 0. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .90 0. B.60 0.Zona curentă. Pentru stâlpii din clasele A şi B.50 În cazurile când.60 0.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. Postelnicu & D. A. la extremitatea inferioară a stâlpului. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc. dar cel puţin 6 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7. D.70 0. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. .50 0.

• la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură.93 - . Procentul de armare transversală. Postelnicu & D. în afara zonelor plastice potenţiale. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. fiecare bară longitudinală. cu trei bare pe latură.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. pe.5. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. pe direcţia fiecărei laturi. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă.10 %.5 a).

iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.50 L = 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. 8.00 care este cota pardoselii finite a parterului.50 m faţă de cota ± 0. Postelnicu & D.70 450 600 600 450 600 2.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0.70 450 600 Figura 8.50 M Q Nf .1. Dimensionarea blocului de beton simplu.1. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . Fundaţia stâlpului central. Nistorescu 600 450 2.00 H = 800 1.70 600 .1.1. Fundaţia stâlpului central. 8. -94Îndrumător de proiectare – T. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L.1. Cota de fundare este –1.

Postelnicu & D.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.70 ⋅ 2.70 ⋅ 2. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.54 ⋅ (0.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.3 ⋅ kN . M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.19). G f = 1. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1. Relaţiile de verificare.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.70 ⇒ max = 340.1).50 ⋅ 20 = 262.6 = 268.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. Nistorescu -95- . W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ). Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.70 ⋅ 2.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.70 ⋅1.5) = 245. L fiind ‰ ‰ ). la solicitări excentrice după o direcţie.2 kPa< 1. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.8 + 0. iar B dimensiunea pe direcţia normală.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.70 m2 M f 245. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0.12 m . 2 = kN 6 ⋅ 0.5 + 97.2 p1 = pef min p2 = pef = 340. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5. Considerând coeficientul de încărcare n = 1.7 2. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .2 ⋅ 2.

8.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.5 σ 2 = 473. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8. Pentru cuzinetul de formă pătrată.50 ⋅1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.50 ⋅ 0.27 = = = 0.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Postelnicu & D.2) de mai jos (vezi şi figura 8.2 ) .096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN .2 ⋅1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni.3. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .50 σ1 = 1063.1.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.50 ⋅1.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. 8. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.27 = = 0. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. obţinându-se: e1 = Mc 167.50 ⋅1.2.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.1. considerată ca reacţiune. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.096 m . momentele încovoietoare.50 1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1. 2 = 1729 6 ⋅ 0. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. se pot determina cu formulele (8.4 kN m kN m2 2 = 1. Armarea cuzinetului. Dimensionarea cuzinetului. duse din colţurile secţiunii stâlpului.50 1.

. (8.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .5) = 120.50 − 0.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870. Se aleg 13 bare 100.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 . p + p2 N pmed = 1 = .875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.5) − ⋅ (1046 + 870. pmed (8.50 ⋅ 0.45 2 0.16 bare.. Nistorescu -97- .45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.50 m2 . ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx. 2 m2 1.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0..4) Y X p1 p2 Figura 8.5 1..50 + 0. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.15 % > pmin % = 0. ⇒ 1.2.60) = 91.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. Postelnicu & D. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.

20 . Nistorescu 550 300 2.2.3.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .. Fundaţia stâlpului marginal.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. Fundaţia stâlpului marginal.00 1.115 % > pmin % = 0. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. Dimensionarea blocului de beton simplu.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.20 300 550 Figura 8. -98- Îndrumător de proiectare – T. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0. 500 300 450 200 M Q N ± 0.1.2.50 300 550 550 300 500 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91..20 500 .05 % 455 ⋅1500 8. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.. Postelnicu & D. Se aleg 10 bare 100.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.17)..10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5. 8.16 bare.1.

2 = 1069 6 ⋅ 0.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.00 ⋅ 2. Nistorescu -99- .00 m2 Mf 199 = = 0.9 + 0.4) = 199 kN .9 kN m2 kN m2 =419.28 ⋅ 0.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.4 127.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.2.6 kPa >1.28 ⋅ (0. Relaţiile de verificare.4 ⋅ 25 ≈ 14.00 ⋅ 2. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79. max p1 = pef = 335.00 2.5 kN .20 Condiţia (8. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.0 max p1 = pef = 419. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.3 kPa < 1.20 2.2 ⋅ 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.20 m (vezi figura 8. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.10 ⋅ 0.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1. dimensiune ce verifică (8. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.10 ⋅1.50 ⋅ 20 = 144 kN .00 m până la 2.2. .6 min p2 = pef = 114.3).5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T. Dimensionarea cuzinetului.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.135 m . Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.00 ⋅1.7 = = = 0.10 1. 2 = 940 6 ⋅ 0.2 = 267.20 ⋅ 2.19 m .19 min ) ⇒ p1.10 ⋅1.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.1). la solicitări excentrice după o direcţie. Postelnicu & D.4 kPa > 0 2.00 ⋅ 2.1).2 kPa ≤ 300 kPa 2. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.2 ⋅1. 8. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.

10 m2 1.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50. Se aleg 5 bare φ 100. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.10 ⋅ 0.2.30 2 0.10 ⋅1. Se aleg 7 bare φ 100. 0. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127. 8. 0.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 . nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 .10 1.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.7 = = 0. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 ..14 % > pmin % = 0.05 % .10 − 0.30 2 ⋅ (2 ⋅1... Postelnicu & D.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 . Nistorescu . dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. 2 m2 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0..11 bare.. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8..1).. (8.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.05 % .250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.10 + 0. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T.11 bare.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50.10 % > pmin % = 0.3) şi (8.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 . Armarea cuzinetului.3. 1..

pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8.5 1. Tabelul 8. Prevederi constructive. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.5.6.3 trepte.3. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. Bc ) se aleg pe considerente economice.40 1.60 1. pentru blocul cu 2 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 .25 . h > 0.50 1. Nistorescu -101- . Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.5.50 L pentru blocul cu o singură treaptă.30 1.40 1.20 1.10 1. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc . Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.20 1.80 Bc 5 1. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.5 1. Înălţimea h a cuzinetului. Postelnicu & D. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.50 1.40 K 0. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.65 L Lc = 0. când este ancorat. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.30 1.70 1. Lc Îndrumător de proiectare – T.55 K 0.60 Bc 7.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8.50 1.1.30 1.

Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. iar procentul de minim de armare. Postelnicu & D. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. pe fiecare direcţie. Dacă tgβ = h ≥1.05 %.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8.4. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.5 şi până la clasa betonului din stâlp. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. -102- Îndrumător de proiectare – T. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. are valoarea 0. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Nistorescu .

este egală cu lăţimea reală a plăcii. cu placa în zona comprimată. unde l este deschiderea de calcul. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. Postelnicu & D Nistorescu .5 l.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1.103 - .8 l. Lăţimea activă bp a tălpii. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. bp Δp Δp Figura 1. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . în deschiderile interioare: lc = 0. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0.6 l. Îndrumător de proiectare – T. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.

rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. ‰ ‰ dacă 0. dacă hp / h < 0.10 . Figura 3. ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. Pentru grinzi făcând parte din planşee. hp Figura 5. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. Grinzi de planşee rigidizate. b). . Pentru grinzi făcând parte din planşee. d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. atunci: Δ p = 0 . Grinzi independente sau cu placa în consolă.104 - Îndrumător de proiectare – T. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Grinzi de planşee nerigidizate.05 . atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4.05 ≤ hp / h < 0. c). Postelnicu & D Nistorescu hp .10 .10 . atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Pentru grinzi independente.10 . dacă hp / h ≥ 0. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp .Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a).

se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei.2. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. la valorile Δp determinate conform punctelor a. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. b.) b.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. Îndrumător de proiectare – T.) pentru grinzi făcând parte din planşee.) Figura 6. Lăţimea reală a plăcii: a.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă.105 - . În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). Observaţie. b. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. În cazurile când placa este prevăzută cu vute. bv A.

038 0.143 -0. precum şi distanţele punctelor fixe.094 -0.160 -0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).099 0. 30.139 0. 10 şi 20).020 0.111 -0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.406 0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.109 -0.598 0.000 0. Postelnicu & D.018 0.041 0.414 0.075 -0.065 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.031 -0.426 0.100 0.577 -0.395 0.042 0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.147 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.058 -0.005 -0.017 0.204 0.106 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.073 0.474 0.026 0.000 0.215 0.405 -0.032 0.040 0.118 0.010 -0.336 0.033 0.088 0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii). 40 şi 50.091 -0. Grinda fiind simetrică.067 0.274 -0.347 -0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.014 0.034 0.260 0.204 Influenţa lui p γ -0.004 -0.395 ⋅ g ⋅ l −0.040 -0.095 -0.273 0.110 -0.047 -0.043 -0.318 -0. Nistorescu .078 0.502 0.103 0.106 -0.025 0.043 -0. 20.014 0.105 -0.392 -0.591 0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.974 ⋅ g ⋅ l +1.008 0.046 -0.050 -0.295 0.072 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.120 -0.431 -0.102 0.270 0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.245 -0.026 -0.105 -0.080 0.005 -0.290 0.188 -0.300 0.059 -0.226 0.072 -0.120 -0.494 0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .132 ⋅ g ⋅ l −0.088 -0.042 0.354 0.526 0.400 0.326 0.037 -0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.447 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.053 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.018 -0.059 0.105 -0.065 -0.032 -0.028 0.014 0.045 -0.500 0.001 0.200 0.039 -0.057 0.126 0.068 0.039 0.034 0.099 0.072 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.128 -0.069 0.062 0.079 0. 10.195 0.068 -0.078 -0.089 0.205 -0.004 -0.111 -0.207 -0.030 0.620 -0.032 0.305 -0.016 -0.063 -0.039 α 0.079 -0.152 -0.042 -0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.073 0.026 -0.328 0.204 Reacţiuni: V0max = 0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.075 0.056 0.026 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.480 -0.014 0.037 -0.374 -0.079 -0.605 0.171 0.074 -0.085 Influenţa lui p c 0.272 -0.021 -0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.030 0.174 -0.039 -0.050 -0.049 -0.046 b 0.000 -0.522 -0.505 -0.

Nistorescu -107- .Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

Nistorescu -108- .Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .2 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .

în aceeaşi poziţie. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. din directorul care conţine P-FRAME-ul. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. În urma apelării apare ecranul din figura 1. modificarea acestora. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). ‰ de sus în jos. . Postelnicu & D. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. după care se revine în programul principal. apelarea se face lansând comanda: pframe. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. Nistorescu . Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului.T. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie.110 Îndrumător de proiectare . Figura 1. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric).exe. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. fiind admise modificări ale datelor introduse.

Meniul principal (master) şi blocul Geometry. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). total joints . total materials . total sections . Figura 2. descrierea cadrului şi numele utilizatorului. Îndrumător de proiectare . ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME.număr cazuri de încărcare (maxim 99).număr legături elastice (maxim 200). optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. total springs . Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>.T. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.număr noduri (maxim 700). Nistorescu . Eliberează prima dată butonul sting. d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. Postelnicu & D. Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor.111 - . total ld cases .număr materiale (maxim 25). De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării.număr bare (maxim 999).număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat.număr secţiuni (maxim 99). total ld combination . b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0).

<F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. Figura 4. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. Y şi Z (vezi figura 4). Introducerea nodurilor. .112 - Îndrumător de proiectare . Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată.T. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). Postelnicu & D. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. Grade de libertate. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. Nistorescu . precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. <F6> GEN – Generează linii de date.

modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). • mom. inertia . • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . .113 - . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry.aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). • section mod .T. Îndrumător de proiectare . Nistorescu .se poate lăsa celula goală). trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. • Figura 5.modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). • shear area .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii.aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul).Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . Postelnicu & D. Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • plastic mom capacity .

Postelnicu & D. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). attribute type – număr atribut.T. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). material number – număr material. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. Density . O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. Nistorescu . începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). şi când se tipăresc rezultate.114 - Îndrumător de proiectare . O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). greater joint – al doilea nod. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Figura 6. Coeff exp . Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. section number – număr secţiune.coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. . O valoare „1” face capătul barei încastrat. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. lower end type – tip de legătură a primului nod.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod .modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică.

Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. SETS: Primul număr de linie din setul definit. Postelnicu & D. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile.T. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental.115 - . Ultimul număr de linie din setul definit. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Îndrumător de proiectare . FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. FROM: TO: STEP: NO. Dacă se doreşte repetarea valorile. Nistorescu . se introduc „0” în celula „Increment”. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată.

Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Încărcări. Figura 8. şi în câteva ferestre de dialog. describe load case . FROM = 3 şi INCREMENT = 7. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. DB etc.116 Îndrumător de proiectare . loaded members .bare încărcate. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara. Postelnicu & D.tasări de reazem.T.numărul total de noduri incărcate. Nistorescu . ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. support settlements . va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare..) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . Când aceasta fereastra de dialog apare. Blocul operaţional Loads. există câteva opţiuni: . Ea va apărea in multiple tabele.

Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională.T. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. se introduc în aceeaşi linie.(perpendiculară). Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. Postelnicu & D. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. Figura 10. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată.117 - . Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. atunci se revine la meniul încărcări. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. horizontal load şi vertical load . Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. Nistorescu . Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. atâta timp cât nu sunt duplicate. se apasă <F3> Începe. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. torsional load – încărcare cu rotire de nod.

Poziţia lor in lungul barei. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. . Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Figura 11. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Postelnicu & D. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. O valoare negativa va cauza contracţia barei. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. Aşadar.118 Îndrumător de proiectare . IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale.Structură etajată din beton armat Anexa F X.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). Încărcări parţiale. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. Încărcarea triunghiulară inversă. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Introducerea datelor în fereastra Member Loads. oricum. ƒ local UDL kN/m perp .1. Nistorescu . Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. În schimb. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare.T. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. trebuie folosite noduri fictive. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Încărcarea trapezoidală. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X.1). point load .

Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. Blocul operaţional Analyze. 2. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Postelnicu & D. Se folosesc noduri fictive. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). 3) Afişa o fereastra de dialog. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. 2) Tipări alegerea făcută. cerând informaţii suplimentare. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). Nistorescu . La orice articol de meniu. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. 2b) După afişarea meniului.119 - . Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Figura 12. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic.1. Îndrumător de proiectare . Sistemul de meniuri (Menus). 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program.1). daca există instalat şi Ptools). Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams).T. se poate afişa un submeniu.

etc. elastice. deplasărilor. Postelnicu & D. Selectează diagrame multi . Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. ƒ Display All . Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Prin reducerea mărimii intervalului. şi forţelor. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. scalare automată sau definită de utilizator. cum ar fi încărcări de intrare.bară sau o singură bară. (vezi figura 14): Figura 14. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. ƒ Automate – Automat. ƒ Display Factors – Factori Afişare.Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . îndemeniul Diagram opţiuni (Options). informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. tipărirea în grup sau individuală. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. Determină intervalul de bare. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. Pentru a calcula distanţe pe ecran. Netezirea este oricum limitată.Afişare integrală. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. numere bare. Un interval de integrare mic. reazeme. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Dacă se alege un interval de integrare prea mare. Fereastra Display Factors.120 - Îndrumător de proiectare . se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice).T. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. ƒ Ranges – Intervale. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. Nistorescu .

Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. a atributului afişat în lungul barei. secţiunii. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. Nistorescu . În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Fereastra Display All. barei. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare.121 - . Postelnicu & D. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. cu valoarea introdusa în aceasta celula. Îndrumător de proiectare . Figura 15. materialului. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Pentru calculul ne-liniar.T. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. ƒ „P” format – Format „P”.

Afişare interval de bare. cazuri de încărcare. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. pentru cazuri de încărcare. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. tensiuni normale etc. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. forte axiale. ƒ ƒ Draw single member force diagrams . Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). . nivele sau combinări. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. Fereastra Calibrated Choice.122 - Îndrumător de proiectare . fără a trebui verificată scara de fiecare dată.). Fereastra Automate Choice. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. ƒ Figura 17. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Postelnicu & D. În special pentru tipărire. to fit screen – Scalare automată. nivelul sau combinarea aferentă. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară.Diagrame forţe pe o singură bară. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata.T. Nistorescu . (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16.

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -123- .

Nistorescu . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

1993. Munteanu. Editura Tehnică. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. industriale şi agricole. C. Postelnicu. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Pavel. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. D. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpadă”. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. 1965. beton armat şi beton precomprimat”. 1996. Bucureşti. Editura Tehnică. T. UTCB. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. Dumitrescu. Agent. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. Bucureşti. Bucureşti. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Nistorescu -125- . Postelnicu & D. Bucureşti..: „Construcţii din beton armat. Partea I-a “.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Partea I. Munteanu.: „Beton armat (note de curs).. 1981. C. industriale şi agrozootehnice”. R.. Avram. Partea a II-a. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii.: „Grinzi continue“. ICB. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii.. M. ICB. Bucureşti.: „Beton armat (note de curs). M. T. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. T. 1992. Calculul elementelor din beton armat “. Postelnicu.