P. 1
53737167-51361353-Indrumator-Beton-P-1

53737167-51361353-Indrumator-Beton-P-1

|Views: 0|Likes:

More info:

Published by: Diana Mihaela Ghiţă on May 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1. TEMA PROIECTULUI
  • 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
  • 2.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate
  • 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter
  • 2.3.2 Predimensionarea plăcii
  • 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare
  • 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale
  • 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş
  • 2.5. Predimensionarea stâlpilor
  • 2.5.1. Evaluarea încărcărilor acoperişului
  • 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi
  • 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi
  • 3. PROIECTAREA PLĂCII
  • 3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter
  • 3.2. Schema de calcul
  • 3.3. Calculul momentelor încovoietoare
  • 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă
  • 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat
  • 3.6. Alegerea armăturii
  • 4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
  • 4.1. Schema statică
  • 4.2. Evaluarea încărcărilor
  • 4.3. Calculul eforturilor
  • 4.4. Calculul armăturii longitudinale
  • 4.5. Calculul armăturii transversale
  • 4.6. Prevederi constructive
  • 4.6.1. Armături longitudinale
  • 4.6.2. Armături transversale
  • 4.6.3. Ancorarea armăturilor
  • 4.6.4. Înnădirea armăturilor
  • 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor
  • 5. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL
  • 5.1. Schema de calcul
  • 5.2. Caracteristici geometrice bare
  • 5.3. Încărcări pe grinzi
  • 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului
  • 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi
  • 5.3.3. Încărcări concentrate
  • 5.4. Ipoteze de încărcare
  • 6. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE
  • 6.1. Calculul armăturii longitudinale
  • 6.2. Prevederi constructive
  • 6.2.1. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate
  • 6.2.2. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate
  • 6.3. Calculul armăturii transversale
  • 6.4. Calculul etrierilor de suspendare
  • 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală
  • 7. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR
  • 7.1. Armarea longitudinală
  • 7.2. Armarea transversală
  • 7.3. Prevederi constructive pentru stâlpi
  • 8. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR
  • 8.1. Fundaţia stâlpului central
  • 8.1.1. Dimensionarea blocului de beton simplu
  • Figura 8.1. Fundaţia stâlpului central
  • 8.1.2. Dimensionarea cuzinetului
  • 8.1.3. Armarea cuzinetului
  • 8.2. Fundaţia stâlpului marginal
  • 8.2.1. Dimensionarea blocului de beton simplu
  • 8.2.2. Dimensionarea cuzinetului
  • 8.2.3. Armarea cuzinetului
  • 8.3. Prevederi constructive
  • BIBLIOGRAFIE

Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

5. 8.1. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Armarea longitudinală.1. 7. Dimensionarea cuzinetului. Postelnicu & D. 7. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Calculul etrierilor de suspendare. 6.3.1. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Anexa F. Dimensionarea blocului de beton simplu.2. 8.1.2.3. 8. Anexa G. Armarea cuzinetului. Calculul armăturii transversale.2.2. Calculul armăturii longitudinale. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. 8. 6. 6. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. 6.3. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Armarea cuzinetului. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.2.1. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Prevederi constructive. 8. 6. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME.5. Fundaţia stâlpului marginal. 6. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Dimensionarea fundaţiilor.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. Prevederi constructive. 8. Plan cofraj şi armare grindă principală.2. Anexa A.3. Dimensionarea blocului de beton simplu.2.1.2.1.4. Anexa E. Prevederi constructive pentru stâlpi. Fundaţia stâlpului central. 8. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Armarea transversală. Nistorescu -5- . Dimensionarea cuzinetului. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Anexa C. 7. 8. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A.1.2.3. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale.2. 6. Planşa 7: Detalii fundaţii. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Anexa D.1.2. 8. 7. Anexa B. 8.

2. 1. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri.20 m . ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6.2. cu deschiderea de 6.00 m². • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. Alcătuirea clădirii.1). amenajate în deschiderea centrală. 1.00 m . Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Finisajele sunt de tip curent.1 Date privind soluţia de arhitectură. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. grupuri sanitare.00 m . parter şi etaj (P + 1E). Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. 1. Nistorescu . Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.2.00 = 36. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Postelnicu & D.2. ‰ 1. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K.00 m.1. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. pe câte două travei. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum.00 = 27. Date privind structura de rezistenţă. respectiv axele M şi O.00 x 12.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit.

Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. Postelnicu & D. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. N mm 2 . Conţinutul proiectului.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. în gruparea fundamentală. plan cofraj şi armare fundaţie. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. 4.piese desenate: 1.96 kN m2 . plan cofraj şi armare planşeu peste parter.3. 2.3 1. 1. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. Îndrumător de proiectare – T. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. dimensionarea fundaţiei.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. predimensionarea elementelor. 4. secţiune transversală şi longitudinală. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. 2.20 m de la faţa terenului natural. plan cofraj şi armare stâlpi. plan cofraj şi armare grinda principală. 3. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). plan cofraj şi armare grinda secundară. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. B . 3. 6. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). dimensionarea plăcii. 5.5. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. evaluarea eforturilor secţionale. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). beton Bc 20 (pentru fundaţii). Nistorescu -7- .

00 6. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9. Îndrumător de proiectare – T.00 6.1.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 A 6.00 2 Figura 1.00 3 B B 9.00 6.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H . Postelnicu & D.00 6.00 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale.

Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. În consecinţă. în vederea limitării deformaţiilor elementelor.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.50 m. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare.1. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. sunt. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. Introducere. static nedeterminate. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. [11] Îndrumător de proiectare – T. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. respectiv de dimensiunile acestora. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. Nistorescu -9- . Postelnicu & D. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. • pe criterii de rezistenţă. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. în vederea obţinerii unei soluţii economice. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. în cazul solicitării de forţă tăietoare. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună.28 m conform schiţei din figura 2. Structurile de beton armat.00 – 2. Pentru a fi economic. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. de regulă. într-o primă aproximaţie. la limită nulă. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. 2. Procedând în acest fel. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. grinzi principale şi secundare).1.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. 3. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter.00 x 6. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere.

Grinzi secundare.200 1. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) . Se cunosc: .1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm . 2. Postelnicu & D. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. .30 2.traveea t = 6 m . Nistorescu .00 1. 2. hp = do 2035 mm = = 58.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2.00 1.300 3.500 15.08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2.00 1.10 - Tabelul 2.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. paralelă cu latura scurtă.10 1.20 2 18. de regulă. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali). Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite. În concluzie: h p = 80 mm . Grinzi principale. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric. Placa.1 2. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.3. .3. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T.1. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie.deschiderea L = 9 m .000 21.

00 2. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.03 25 2. De aceea pentru simplificare. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului.03 4 2. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul.1. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”. Pentru elementele secundare de planşeu. 2. Postelnicu & D. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.03 2 2.03 25 25 2.3. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.11 - 25 2.03 Panouri de placă 25 2. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].03 Grinzi secundare 5 1 5 .03 b c d e 25 2.03 Grindă principală 3 2. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. se renunţă la indicele „ c ” .00 l2 /l1> 2 Figura 2. 1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. Nistorescu .2 Predimensionarea plăcii. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. Observaţie. cu panouri de placă armate pe o direcţie. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. placa şi grinzile secundare. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9].00 l2 l1 2.00 5 2.00 25 a 2. Îndrumător de proiectare – T. În cele ce urmează.

2.1. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice. Secţiunea de calcul a plăcii.2.3.03 2. În faza de predimensionare. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă. Nistorescu ho h .0.12 Îndrumător de proiectare – T. Schema statică.3.035 2.3 . Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).2. 2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. 21.00 2.2.8 %.3.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.2. 2. Figura 2. Postelnicu & D. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb . Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).1.03 2.03 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).834. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. q .

Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.15 ) 2 pmax 0.03 5 250 2.15 ⋅ (1 − 0.3.55 mm . Nistorescu .1. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.4.5 ⋅ 2.068 kNm = 10. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.00 250 Figura 2.).Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.60 2.03 250 2.00 250 2. Predimensionarea grinzii secundare.00 250 2.60 400 .00 250 2. Postelnicu & D.03 250 5.55 + 15 = 84.75 = .55 mm . Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. 2.15 .775 kN m2 (vezi tabelul 3. 100 100 R 0.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm . Îndrumător de proiectare – T. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.035 2 = = 10.03 250 2.3.13 - 400 5.

5. 2.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. qgs 5. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.4.82 ⇒ qgs = 52. . adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.5.09) ⋅ 25 ⋅1.68 = 21. Rezultă astfel schema din figura 2. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.14 - Îndrumător de proiectare – T.3.8…1.60 qgs ⋅l 2 11 5. aşa cum se indică în figura 2.25 + ) = 13.3. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.1 = 2.8 %.1 = 0.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic.03 2. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”. Evaluarea încărcărilor. Nistorescu .25 ⋅ (0. pornite din colţurile plăcii.4: Aaf = 6. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.2.60 5. 2.68 m 2 2 2 kN 13. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.5 − 0.775 ⋅ = 49.65 6. În faza de predimensionare.03 + 0.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2. care constituie reazemele. definite prin linii înclinate la 45º. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. Schema statică.3. Postelnicu & D. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.65 qgs ⋅l 2 10 5.1.5.60 qgs ⋅l 2 11 5.60 qgs ⋅l 2 11 5.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.

100 100 R 1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.7).20 = .3. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.5 − 0.20 300 ⋅ = 0.15 - . Postelnicu & D.1. 2.3. 2.1 = 8.25 ⋅ (0.1 ⋅ = 5. În faza de predimensionare.775 ⋅ 6 = 130. Secţiunea de calcul a grinzii. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . Deci. Nistorescu . pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.91 mm .3.24 ⋅ (1 − 0. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .47 ⋅ 5. Evaluarea încărcărilor. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.90 − 0.81 mm .09) ⋅ 25 ⋅1.momentul de calcul: M = 52. a Figura 2.3.09) ⋅ 25 ⋅1.91 ⇒ qgp = 145.4. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0.1 = 0.1 ⋅ = 3 ⋅ 0.3.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.6.4.24 ) 2 = 455.55 kNm = 164.40 ⋅ (0. Predimensionarea grinzii principale.55 ⋅10 6 Nmm .81 + 35 = 490.24 . se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.6 2 = 164.

3.03 400 250 5. momentele maxime.2.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.03 250 2.16 - Îndrumător de proiectare – T. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.03 250 2. Nistorescu .00 250 2.00 250 2.8). La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.8.03 5 250 2. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.00 Figura 2. Schema statică. .00 250 6.00 250 2. Postelnicu & D.7. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.60 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . 2.4.

3. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. Postelnicu & D. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm.19 + 0.10).19 ⋅ 0.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. Nistorescu . greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.40 = .24 mm .24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.12 kN m = 1176.28 400 ⋅15 ⋅ 0.12 ⋅10 6 Nmm 10 .4.9.17 + 0. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.12 ⋅10 6 0. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.4. L L ÷ . Predimensionarea grinzii de acoperiş. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.17 - .24 + 50 = 952. 2.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.28 . Secţiunea de calcul a grinzii. 100 100 R 1.20 ⋅ 9 2 = 1176. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. M . Figura 2.

95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2. 2 1 2.5.75 Tabelul 2.18 - Îndrumător de proiectare – T. Evaluarea încărcărilor acoperişului.75 = 148.20 1.1.2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş. .5. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.2.30 1.10. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.1943 m² 2.5 kN . Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].25 % 2 1 8.52 1. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. .5. Predimensionarea stâlpilor. Postelnicu & D. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN . 2.50 0.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.70 0.60 0.2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .1.00 ⋅ 6. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.25 % 2.40 0. Nistorescu . Stâlpul central.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9. 2. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.63 2. 2. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).5. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.00 ⋅ 2.

Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.65 kN .6 0 400 . 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN . 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.60 ⋅ 0.00 ⋅ 9.2.00 ⋅ = 74.09) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ 9.5.20 ⋅ 25 ⋅1. Postelnicu & D.69 kN . Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.09 kN . Îndrumător de proiectare – T.00 5 .11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. 2.03 5 .1 ⋅ L = 1 ⋅ 0. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 250 2.00 = 67. la nivelul planşeului peste parter.11.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .03 250 2.25 kN .1 = 0.60 ⋅ 0.03 250 2.00 250 2. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].60 ⋅ 4.1 = 0.03 250 2. Nistorescu 250 2.00 = 1175.25 ⋅ (0.00 250 500 x 500 600 x 600 2. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.58 kN .09) ⋅ 25 ⋅1. TOTAL: 2. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 = 2.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0. Stâlpul marginal .1 ⋅ 6.1 = 41.6 5 400 250 2.20 − 0.4 ⋅ (1.60 ⋅ (4. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.50 − 0.19 - .00 = 90.00 − 0.1 = 40.03 250 2.09) ⋅ 25 ⋅1.75 ⋅ 6.2. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.775 ⋅ 6.

2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 − 0.20 ⋅ 25 ⋅1.5.50 ⋅ 0.00 ⋅ 6.28 kN .2 − 0.50 − 0.1 ⋅ t = 2.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.1 = 0.775 ⋅ 6.75 ⋅ L t 2 2 9.1 ⋅ 6. la nivelul planşeului peste acoperiş.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .0 0 H J K Figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 = 54.87 kN . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].5 9.40 ⋅ (1. Stâlpul de colţ.50 ⋅ 4.20 Îndrumător de proiectare – T.00 6.00 ⋅ = 37.5 ⋅ 0.20 ⋅ 6.00 = 21. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 = 42.1 = 28.09) ⋅ 25 ⋅1.00 ⋅ = 587. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.8 ⋅ 8 ⋅1.1 = 28.1 = 0. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.0 0 6 .26 kN .1 ⋅ = 45.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 . Postelnicu & D.92 kN .12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.07 kN . TOTAL: 2.5 ⋅ (4.09) ⋅ 25 ⋅1.04 kN . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.3.00 L = 1 ⋅ 0.5 ⋅ 0.2.40 ⋅ 0. Nistorescu .1 = 0. .25 ⋅ (0.09) ⋅ 25 ⋅1.12.

În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.50 ⋅ 0.50 ⋅ 4.2 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.00 = 1 ⋅ 0.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.00 = 22. Rc. la stâlpii centrali şi 0.5 ⋅ 0. Îndrumător de proiectare – T. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.09) ⋅ 25 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN . 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.14 kN .4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console. la stâlpii marginali şi de colţ. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.1 = 0.8 ⋅ 8 ⋅1. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.00 9.01 mm n ⋅ Rc 0.1 = 0. cu valori necunoscute în această fază.40 ⋅ 0.26 kN .25 ⋅ (0. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.1 ⋅ = 45. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Nistorescu .07) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0.50 − 0.20 ⋅ 25 ⋅1.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.4 ⋅ Rc .00 − 0. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.05 kN .93 mm n ⋅ Rc 0.5 ⋅ (4. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).21 - .1 ⋅ t D 6.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.775 ⋅ ⋅ = 293.62 mm 0.00 9.00 = 21.3 ⋅ Rc .58 kN . Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.1 = 28.1 ⋅ = 21.5 ⋅ 0.1 = 67. Postelnicu & D.40 ⋅ (1.00 = 2.87 kN .1 = 28.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

03 d 4 2. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă. a 1 2. Calculul momentelor încovoietoare.775 3.25 - . pe când în reazeme interesează . În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.079 0.505 -0. 3.813 -10.00 Figura 3. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.2. iar l deschiderea de calcul. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.1 ). Schema grinzii este dată în figura 3. b.00 [ kNm / m ] 8.046 b 0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.775 3.2.032 0.111 -0. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).033 -0. Nistorescu .596 6. Postelnicu & D.00 18.00 f 2.899 -9.145 7.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .00 18.00 18. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.035 2.03 e 5 2.032 2.021 [ kNm / m ] -0.775 [kN / m2 ] 18.03 5 b 2 2.046 -0.120 -0. Sectiunea Tabelul 3.00 18.085 c -0.099 0. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.2.026 -0.03 c 3 2.463 -2.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.775 3.030 2.555 -2.775 3. numai valorile maxime negative.030 2.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.079 0. c.030 [kN/ m2 ] 3. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.3.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă. Îndrumător de proiectare – T.014 0.105 0. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.072 -0.039 [m] 2. max ( 3.1 ) ( 3. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . practic.373 1.

3.2. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative. Nistorescu . Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. Secţiunea a.4.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. ho – înălţimea utilă a secţiunii. În calculul momentelor.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale.4.2).1. 3. Armarea plăcii în câmp la momente negative. Secţiunea de calcul este cea din figura 2.4. . h – grosimea plăcii: h = 90 mm . Dimensionarea armăturii de rezistenţă.26 - Îndrumător de proiectare – T.775 ⋅ 2.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0.4. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. ce se desfăşoară în mod asemănător.04556 ⋅ = 170.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. Postelnicu & D. b . datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). sunt prezentate în tabelul 3. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. calculat considerând zona întinsă integral plastificată.3.035 2 = = 3. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .85 mm 2 . Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).04556 (g + p) ⋅l 2 21.

Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.3.75 ⋅ We . care constituie reazemele plăcii (figura 3. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor.3.90 ⋅ 106 = 0. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. 3. Postelnicu & D. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.5.1 = 2598750 Nmm = 2. formând plase legate cu sârmă. Secţiunea 2 (armată la moment negativ).5).27 - . Numărul maxim de bare /m recomandat. Nistorescu .3. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare. în zonele întinse. Îndrumător de proiectare – T.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. numărul minim de bare este de 5 bare / m. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari.03498 ⋅ = 131. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii.3). 3. Aşadar: M = 1 ⋅1.4. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1.

se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior.5. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. calculat cu relaţia (3). Nistorescu . putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii.). În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. 3.28 Îndrumător de proiectare – T. 3. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate.5. Armăturile de la partea superioară a plăcii. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). 4 etc. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii.4). pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea .3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente.4. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. PC 60 OB 37 Tabelul 3. Postelnicu & D. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. care se livrează în colaci de lungimi mari.

Nistorescu lo(2) . soluţie recomandabilă.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. Alegerea armăturii. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari.6.5. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. pe considerente de simplicitate a execuţiei. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă.4). La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. 3. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). la plăci cu deschideri mici. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj.29 - .

6. În figurile 3.5.119 447. În tabelul 3.40 c 75 9. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.52 Tabelul 3. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.505 0.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.021 0. Postelnicu & D.079 294. 3.6 şi 3.21 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.6.31 a 75 0.087 326.72 2 75 6.463 0.555 0.7.60 3 75 7. Nistorescu .30 - Îndrumător de proiectare – T. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare. fără bare înclinate.373 0.046 1 75 8. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.84 0.85 0.134 502.106 399. Armarea plăcii fără bare înclinate.4 În tabelele 3.27 0.4 şi 3.60 b 75 10. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.1. . Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.22 0.

de cofraj şi respectiv se desenează separat.373 0.85 393 5 φ 10 drepte 0.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. Postelnicu & D.046 5φ8 călăreţi 1 75 8.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0.52 Tabelul 3. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.71 2 75 6.106 399.52 b 75 10. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.33 a 75 0. În cazul structurilor complicate. în cazul de faţă ale planşeului peste parter. Îndrumător de proiectare – T.463 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3. grinzilor secundare şi a grinzilor principale. lungimea de tăiere. planul devine plan de cofraj şi armare. care indică şi înălţimea elementelor structurale. cele două planuri. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.31 - .505 0.555 0. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata.52 c 75 9.119 447.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.27 393 5 φ 10 drepte 0.7. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.21 393 5 φ 10 drepte 0. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării.71 3 75 7. a plăcii. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.021 0.079 294. calitatea oţelului.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170.5 3. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.087 326. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. numărul armăturilor identice. Nistorescu .134 502.

Nistorescu . La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. În figura 3. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel).5.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice.8.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Postelnicu & D. . Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă.32 - Îndrumător de proiectare – T. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

2.1.3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm . 4. Postelnicu & D. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată.4.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753. Nistorescu a ho = 465 h .080 ⋅ = 452.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc .hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ. Aa ho Figura 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .4.65 2 = = 58.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4.8⋅to = 0. Secţiunea a.36 - Îndrumător de proiectare – T.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4. în care Δp ≤ lc / 6 . b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.4.04 ⋅ 5. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0.3. iar lc = 0. Secţiunea 1.

Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.18 > 0. iar lc = 0. Secţiunea b. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 . M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. h . Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .37 - = 35 Figura 4.4. Nistorescu a .4.47 kNm . Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.65 m.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.4.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii.5. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0. Postelnicu & D.33 kNm . Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.6⋅to = 0.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.4. în care Δp ≤ lc / 6 .47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. Secţiunea 2.023 ⋅ = 946.3.3. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.

Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. lăţimea bp.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.2. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.17 kNm . Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.5.4.6. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea c.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.5. Postelnicu & D.38 Îndrumător de proiectare – T.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 3. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.64 kNm .96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.0215 ⋅ = 685.0243 ⋅ = 773.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea 3.5.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: . 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.4.1 kNm . Nistorescu .4.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp .7. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.2).

Aşadar: M = 0. Postelnicu & D.7 ⋅1.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.85 500 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27.8. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.2. 4.3 1. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri. 4. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.00 0.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.70 ≥ 1000 Tabelul 4.4.3 kNm . 4. Calculul armăturii transversale.8 kNm . se interpolează liniar). Înălţimea secţiunii. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Nistorescu . ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) . În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.75 ⋅ We .0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) .4.1 = 14036458 Nmm = 14.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.9.5.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.39 - . Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.

1 Dacă Q ≤ 0. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.5 ho 0.5 ⋅ ho . unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.1.6.2 kN .8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).5.2 ⋅ 0.10 = ⋅ = 1. ae ≤ 300 mm . ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.40 - Îndrumător de proiectare – T.2 ⋅ p Ra 3. ⇒ 100 ⋅ 0.185% 3. Postelnicu & D.3 = = 217 mm 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % .457 si 1. Secţiunea a.5 .2 ⋅10 3 = = 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d . Nistorescu . Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.1 %.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. ae ≤ 3 ⋅h . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).546 < 2. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.874 1.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.5 ho se ia si = 2.185 0. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .1 % se ia pe = pemin = 0. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.

212% Ra 3.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.213 0.5.88 < 2.2 ⋅ 1.55 ⋅10 3 = = 1.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1. Secţiunea b.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.1.6. Prevederi constructive. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140. Secţiunea c.2 ⋅ 1.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.76 < 2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Armături longitudinale.61 ⋅10 3 = 1.5 0.01 1. 4.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0. Nistorescu .212 0.35 si 1. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.10 = ⋅ = 1.2 ⋅ p 3. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.41 - .212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.35 210 3.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.213% 3.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.10 si = ⋅ = 1.61 kN .5 0.2.23 2 1.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1. Postelnicu & D.5.6.14 2 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.55 kN .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.3. Îndrumător de proiectare – T.

Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. pentru a permite introducerea pervibratorului.6.6. Postelnicu & D.7. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4.7.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri. ca în figura 4. la turnare. . sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. acestea se dispun ca în figura 4.6. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. Totodată în figura 4.6. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire.5). Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. greşit Figura 4. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. Nistorescu .42 - Îndrumător de proiectare – T.6..6.6. Distanţele libere între bare (figura 4.

pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. 4 4. pentru armătura principală de rezistenţă. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. Îndrumător de proiectare – T. legate între ele prin agrafe transversale. Tabelul 4. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. Ancorarea armăturilor.5. în zonele întinse. ‰ ae ≤ 3 ⋅h .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor.4. se prevăd armături de montaj. este recomandabil să se utilizeze numai două. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. trebuie să fie de maxim 200 mm. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.2. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. cel mult 3 diametre diferite de bare. La grinzile cu înălţime peste 700 mm.43 - . Armături transversale. de regulă. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. dispuse din doi în doi etrieri.6. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.2. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. ‰ ae ≤ 300 mm . cel mult trei diametre diferite.2. Nistorescu . Postelnicu & D. respectiv întreruperea armăturilor.6.7 din STAS 10107/0-90).2 precum şi § 6. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. Ancorarea armăturilor. Se recomandă să se folosească numai 2.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. fără bare înclinate. fără placă la talpa superioară.3. 4.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. în cazul în care se realizează pe şantier.

în cazurile curente. Pentru armăturile din bare laminate la cald. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. Postelnicu & D. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. Nistorescu . Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90).Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale.8.4) d – diametrul armăturii.44 - Îndrumător de proiectare – T. Bc 20. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . Tabelul 4.8.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. lungimea de ancorare necesară. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. iar barele de la partea superioară. Bc 10. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. (3. În figura 4. călăreţii. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. Bc 10. Bc 20.5.

prevederea de cârlige nu este obligatorie. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare. de regulă. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T.45 - ≥5d d .25 d 3d R ≥ 2.6. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4.9.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Postelnicu & D.9. Nistorescu . 2. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.4.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52.5 Figura 4. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. dacă se prevăd totuşi cârlige. 4. se prevăd la capete cârlige. ≥ 2. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). Înnădirea armăturilor. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Înnădirea armăturilor se realizează.

de regulă. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare.4). neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. ks = 1 + 0.46 - Îndrumător de proiectare – T.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. Înnădirile se amplasează.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. Nistorescu . Pentru armăturile din bare laminate la cald. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune.6) la conform relaţiei (3.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. ri .50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. în zonele cu efort minim în armături. În figura 4. .10 este arătat exemplul unei grinzi continue. pentru înnădiri în zone întinse. Postelnicu & D. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. Figura 4. ks = 1 + 0.10.

valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15.47 - . II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Tabelul 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise.6. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. neprotejate. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire.2.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. Postelnicu & D. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. conform STAS 10107/0-90. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. paragraful 6. Nistorescu . conform STAS 10107/0-90. Elemente în contact cu exteriorul. în condiţii obişnuite de mediu. Etrieri. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent.5. Totodată. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. cu umidităţi relative interioare < 75 %). în mm. În tabelul 4.6.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. Elemente situate în aer liber. Elemente situate în aer liber.2 d (d – diametrul armăturilor).1. stâlpi. Tabelul 4. în tabelul 4.

1.2. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid.85 4 5 6 7 1 9. Schema statică a cadrului transversal. Schema de calcul a cadrului. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.2.1.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.48 Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Secţiunea transversală a clădirii.1.00 3 9. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. Nistorescu . Postelnicu & D. 9 8 10 9 11 10 12 4. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.00 9. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.00 9.00 Figura 5. Schema de calcul. 4.00 4 Figura 5.00 2 9. . în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3.

3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.1.2.3 cm 4 = 5208. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500). momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).1.1. Postelnicu & D.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.6 ⋅ L = 0. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2. Caracteristici geometrice bare. 5.12 = 4233369. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte. 5. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. Nistorescu .8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0.49 - . utilizată la calculul caracteristicilor geometrice.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.8 ⋅ L = 0.5. y 1000 44 CG iar lc = 0.3.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp .2.6 cm 4 = 42333. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. Pentru grinzile cu secţiune T.4.2. Tipuri de bare. Bara de tip 1 (grinda cadrului).2. în care Δp ≤ lc / 6 . Numerotare tipuri de secţiuni.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.

Se determină pe schema din figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.03 40 25 5.00 25 2.00 25 40 A1 A4 A3 5. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600).7. 25 2. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.03 5 25 2. 5.6.4 ⋅ 2 = 2. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. 5.03 25 2.00 25 2.8 m 2 2 . Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. Postelnicu & D. A3 şi A4.3.3. Încărcări pe grinzi.7.00 25 2. Nistorescu 40 .50 - Îndrumător de proiectare – T.60 2.2. ariile aferente A1.3.03 25 2. A2.60 A2 Figura 5. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.1.

5 m − 0.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.3.3.Încărcări concentrate permanente.775 kN 2 G2 = 54. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.60 = 5.4 m ⋅ (1. 3.1 = 14.2. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.60 m 2 ⋅ 0. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.03 + 0.3.7 m 2 = 40.35 kN 2 m3 3.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.2 kN m 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.00 + 0.6 m 2 = 40.1 = 14.25 ⋅ = 3.1.60 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.5 m − 0. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.3. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.2.2.2 m 2m ⇒ p = 25.035 +( − ) 2.74 kN .60 2.60 5.3.60 m 2 ⋅ 0. ¾ Forţa G2.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.035 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.8 m 2⋅ 1 kN = 25.015 kN m2 kN 5. Postelnicu & D.Încărcări permanente. Încărcări temporare.2.1 = 10.775 kN 2 ⋅ 2. Nistorescu G3 = 54.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.3.00 m − 0.25 ⋅ 5.25 ⋅ 5.37 kN m kN 5.25 m ⋅ (0. 5.60 2.25 m ⋅ (0.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.3.35 kN 2 m3 ⋅10.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3. 5.60 2.60 5.285 2 m m m kN kN 0.1.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Încărcări concentrate.295 kN m ⋅ 2.51 - .03 m 2 2 2 2 5.60 = 5.01 3 m m 3.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.

25 m ⋅ (0.25 2. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37. Ipoteze de încărcare.25 Figura 5. m kN 5.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele. Ipoteza 1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.4.25 2.8 kN ⋅10.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5. 18 kN m2 ⋅ 6.8.6 m 2 = 190.08 kN ⇒ P4 = 109.35 kN 2 m3 3. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.06 m 2 = 109.25 2. .25 2. Nistorescu .4. Postelnicu & D.6 kN P3 = 192.7 m 2 = 192.25 2.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.60 m 2 ⋅ 0. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.1.5 m − 0.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 1.22 kN ⋅10.25 2.3.3.2.775 kN 2 ⋅ 6.06 m 2 = 22.87 kN ⇒ 5.25 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.Încărcări concentrate temporare.25 2.25 2.25 2. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare. Ipotezele de încărcare semnificative.52 - Îndrumător de proiectare – T.1 = 14. 5.

25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor. din stâlpii structurii. 5. pentru unul din cele două sensuri.25 2.25 2.25 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.4.25 2.25 2.25 2.25 2. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.25 2.10. Ipoteza de încărcare numărul 3.2.25 2.25 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.25 Figura 5. 5.25 2. Nistorescu .25 2.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 2.9.3.25 2. Îndrumător de proiectare – T. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. Ipoteza 3. Postelnicu & D.25 Figura 5.4.2.25 2.25 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.25 2.25 2.53 - .25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.

iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.63 506.57 1017.87 652.28 79.28 97.03 473.75 97.86 79.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.51 164. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.92 95.32 973.31 584.82 640.2. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.29 968. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.89 97.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.4. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.38 193.35 584. Ipoteza 4.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.45 95.54 100. . Nistorescu .97 483. În tabelul 5.25 2.25 2.25 2. Postelnicu & D.25 2.48 79.32 411.28 118.28 79.55 1145.12).25 2.25 2.50 188.92 79. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.34 1029.11.25 2.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.1.25 2. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.25 Figura 5.1) şi (5.28 237.25 2.25 2.89 153.54 1210.4. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.67 506. Tabelul 5.89 118.50 79.52 97.25 2.63 973. Ipoteza de încărcare numărul 4. de asemenea.35 968. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.54 97.28 81.28 1145.73 201.38 596.54 97. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.54 186.49 260. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).54 - Îndrumător de proiectare – T.45 596.

2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. determinate cu deschiderile interax.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.1) (5. Îndrumător de proiectare – T. Dacă din relaţiile (5. 4 şi 5 (vezi figurile 5. Determinarea eforturilor la faţa reazemului.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. Postelnicu & D.13 ÷20).1) şi (5.12. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5. Nistorescu .85 ⋅ Qax (5. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.3) (5.55 - . 2.

Postelnicu & D.13. Nistorescu .14.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). .56 - Îndrumător de proiectare – T. Figura 5.

Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D.16. Nistorescu . Figura 5. Îndrumător de proiectare – T.57 - .15. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).

Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D. Figura 5.18. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). .17.58 - Îndrumător de proiectare – T.

59 - . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central).19. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.20. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Postelnicu & D. Figura 5. Nistorescu .

1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm . 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Bara 1 ( câmp ).13) Momentul de calcul este: M = 914. Postelnicu & D. Lăţimea activă a plăcii bp.2 kNm . rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . Nistorescu ho= 950 . ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.60 Îndrumător de proiectare – T. ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. (vezi figura 5. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. Calculul armăturii longitudinale.1.8 ⋅ 9000 = 7200 mm . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm .1. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.8 ⋅ L = 0.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . 2 Deoarece ⇒ x<hp . (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm . dictează condiţia ( ii ). *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].1. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . .76 kNm .1. 6. Se cunosc: 2 ‰ Rc . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . 2 În acest caz.2 ⋅10 6 Nmm = 2932. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal.

„a” . ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. Bara 2 ( câmp ). Postelnicu & D.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale.6 ⋅ L = 0.2.78 mm 42 5 97 a Figura 6. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. 6.61 - .02856 ⋅ = 3255. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare.5 ⋅ 982 = 58.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.02856 . Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914.57 kNm . Δp = lc 5600 = = 900 mm .22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.2. Nistorescu .84 mm 2 .5 ⋅ 2454 + 97.22 = 941. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul. Totuşi. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.1.78 − ) = 956.2. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.03 kNm > M = 914. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .6 ⋅ 9000 = 5600 mm .

Nistorescu 30 25 ho= 950 .85 kNm . Momentul de calcul este: M = 696. ho = h − a = 1000 − 42.4. . ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.02365 ⋅ = 2471.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.62 - Îndrumător de proiectare – T. (vezi figura 5.03 kNm . Postelnicu & D.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.5 = 957. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.4. ca în figura 6. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ).3. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687.

3. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .5 − ) = 834. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune.22 kNm > M = 260. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. (vezi fig.34 kNm a‘ = 58. Aa.1. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. 5.1) ‰ a‘.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. (vezi figura 6.34 kNm .34 ⋅10 6 = = 957.5.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) . Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. Aa’.02 kNm 6. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260. Postelnicu & D. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.78 = = 1568.22 mm .01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.78 b = 400 Figura 6.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.22 = 906.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.13 şi tabelul 5. Nistorescu .3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm . Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor.63 - .77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.12 kNm > M = 696. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.78 ⋅ mm . secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.

ha = ho − a' = 930 − 42. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. Nistorescu a‘ = 42.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.18 ⋅10 6 Nmm = 392.28 = 264.5 mm .18 kNm . ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.13 şi tabelul 5. Postelnicu & D.64 Îndrumător de proiectare – T.5 = 887.1.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6.3 kNm (vezi fig.1) a = 70 mm şi a' = 42.46 kNm 6. vezi figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6. 5. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1.5 = = 844. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.6. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.19). . Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .7.8 kNm < M = 1029. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.5 = 392. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .93 kNm > M = 260.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .4.5 mm .

25 mm Figura 6.17 = 3917.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029. 5.25 = 943. (vezi fig.98 kNm 8 6.12 kNm .5 = 901. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.7 mm .7 ⋅15 ⋅ (943.17 mm 2 .1. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. a = 70 mm şi a' = 42.5 = 887. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444. Postelnicu & D. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.5 mm . Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.3 − 392.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901. ca în figura 6. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.18 = 637.5 mm .63 kNm . b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.88 = 130.17 mm 2 . Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.65 - .5 ⋅ 982 = 56. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.5. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6.15 şi tabelul 5.5 ⋅ 2945 + 97. ha = ho − a' = 930 − 42. Nistorescu .8. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.1314 .75 − 42.25 = 2 2 9 = 1047.19) Îndrumător de proiectare – T.75 mm ha = ho − a' = 943.17). Bara 2 (reazem stânga).12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.1314 ⋅ = 2444.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.3 kNm .88 kNm > M = 1029.

89 = 3738. M2 = M − M1 = 973. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .1482 .63 kNm a‘ = 42.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.5 = 261.08 kNm < M = 973.10. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.46 kNm .1482 ⋅ = 2756.63 − 261.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.46 ⋅10 6 Nmm = 261.89 mm 2 .89 mm . Se alege: Aa = 3927 mm 2 . 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756.46 = 712. Nistorescu . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.9.5 ⋅1963 + 97. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.17 kNm .5 = = 714. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.66 - Îndrumător de proiectare – T.5 = 887.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.25 mm b Rc 400 15 . ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.5 mm Figura 6. Postelnicu & D.

Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. barele înclinate. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.11). distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. Îndrumător de proiectare – T.2. 6. Într-adevăr.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1. Se recomandă ca. pe considerente de economicitate a soluţiei. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. Postelnicu & D.2.11.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. a momentelor negative pe reazeme. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale.67 - • h . Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.1.5 h. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6. valabile pentru toate grinzile. precum şi a forţelor tăietoare. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. puternic solicitate.63 kNm 9 1018 = 127.5 h Figura 6. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. Prevederi constructive.6. în completarea prevederilor date la § 4. având de regulă unghiul de înclinare 45º.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147.

13.a şi se vor evita cele din figura 6. Postelnicu & D.12) Figura 6. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.b. Din acelaşi motiv. prezentate mai sus. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. . Nistorescu . se vor adopta soluţii ca în figura 6.c. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. Bară “flotantă”. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp.13. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. 6.68 - Îndrumător de proiectare – T.2. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1.2. în secţiunile înclinate . Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături.13.12.13. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.

Nistorescu . a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. Postelnicu & D. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare.II – distanţa între secţiunile I şi II. II I l2 II l1 45° lI.6. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). iar în figura 6.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. Îndrumător de proiectare – T. măsurată în proiecţie pe axul grinzii.14. lI. (vezi § 4. În figura 6. [10] De aceea.14. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată.II l l ≥ la l ≥ lI.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. c. În figura 6. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. în raport cu diagrama de momente “dilatată”.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale.69 - . la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.II I l2 li/2 li lI. pentru o bară înclinată. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. II – secţiunea în care.14.

Postelnicu & D. Nistorescu 100 .15.14. Observaţie.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. . care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6.70 - Îndrumător de proiectare – T.c.

71 - .16. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 . Nistorescu 5 2 .15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. dacă diametrele sunt egale. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. Postelnicu & D.

Nistorescu 8 3 4 . momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. ducând din punctele respective linii orizontale.72 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. .17. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte.

Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă.3 ). Îndrumător de proiectare – T. diagrama corectată („dilatată”) cu 0.17 este marcată prin linii groase. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←).16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. Pentru barele întrerupte. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În figura 6. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. În figura 6. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte.5 h. Postelnicu & D. respectiv înclinate. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale.6. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii).73 - . În figura 6. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓).17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. Nistorescu . Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. respectiv înclinării fiecărei bare. În figura 6. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare.

Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.74 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.18.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0. .

Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare.73 1. Nistorescu .3. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. este arătată in figura de mai jos. 1. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale.19. Postelnicu & D. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Calculul armăturii transversale. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.95 570 2.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6.30 2. Se constată că pe zonele dintre nervuri. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate.75 - . pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.

Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 ⋅ ho se ia si = 2.5 . = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473.1.90 < 2.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % . unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.5 0.3 = = 122. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.3.3 mm 2 . (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm . Dacă pe < 0.8 ⋅10 3 = 1.10 = ⋅ = 0.5 mm .1 % 3.10 N / mm 2 .1.2 ⋅ 0. pe ⋅b 0.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4. Postelnicu & D. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.1 %. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .5 ⋅1.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.256 % 400 ⋅ 957.2.2 ⋅ p Ra 3.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.125 .5 ⋅ ho .8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .5 mm .76 - Îndrumător de proiectare – T. 0.409 % > pe min = 0. (oţel PC 52) a .125 2 1. Bara 1 (reazem stânga). (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.256 si 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.5 = 957.98 mm . • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Nistorescu . ⇒ 100 ⋅ 0.1 % se ia pe = 0.1. 6. Secţiunea D (armare cu etrieri). .8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.3.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0.409 0.

10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.8 ⋅1. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941.2. Secţiunea C.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .27 ⋅10 3 = = 0.5 − 166.75 Îndrumător de proiectare – T. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.77 - . Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.2 = 941.25 = 943.2.8 ⋅ 300 ⋅ 0. 6. unde: 0.14.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri. Bara 1 (reazem dreapta).11).27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143. 6.63 = 473. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.1. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.141 . prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.50 < Q < 4 .63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. Nistorescu . Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α .04 % .2 mm ho = h − a = 1000 − 58. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare). Postelnicu & D.707 = 166.3.75 ⋅1. În continuare.87 ⋅10 3 = 1. 400 ⋅ 943.2. 5.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143.3.87 kN Q= p= Qeb 473. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).3. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58.345 < 0.1.

30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).8 ⋅ 300 ⋅ 0. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.792 < 2. 3. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.67 ⋅10 3 = 1.3 − 166. .1 % . Q= Qeb 435. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. 6.3 mm 2 .707 = 166.14) ho = h − a = 1000 − 42.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.5 ⋅1.137 .10 = ⋅ = 1. Postelnicu & D.04 si 1.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.208 0.5 mm Q = 602.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra 3. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.3. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 mm .2 ⋅ 1.3 = = 241.67 kN .208 % > 0. 8) .5 = 957.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.5 ho 0. .83 mm .63 kN . 6.2. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.78 - Îndrumător de proiectare – T.2.04 210 100 ⋅ 1. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3 kN . (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.141 1. Nistorescu .63 = 435. pe ⋅b 0.20.

Secţiunea C (armare cu etrieri).769 % .137 2 1. 3.21.241 % > 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1. • • pe = Rt 1.96 ⋅10 3 = = 0.3.1 % . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.8 ⋅ Ra 0.769 1. 6.2 mm . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58. 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.753 . Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311.1 Îndrumător de proiectare – T. Q = 311. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.2 ⋅ 0.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .8 mm . Nistorescu .3. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).2 = 941.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.79 - .3 mm 2 .2.618 < 2.3 = = 208 mm .769 210 3.5 ho pe 0.5 570 57 2. Postelnicu & D. 400 ⋅ 957.96 kN .241 0. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.8 ⋅1.

04 si Rt 1.5 0.5 = 0.3 kN .162 % > pe min = 0.753 2 1. 0.1.3.2 ⋅ p Ra 3. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).80 - Îndrumător de proiectare – T.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.54 > 2. 3.097 < pe min = 0.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . 210 • • • • • se ia si = 2.75 ⋅1.1 % .5 .912 % .1 ⋅ 400 .006 2 1. Postelnicu & D.006 .5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.67 kN . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.912 210 3.67 ⋅10 3 = = 1.75 mm . distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. pe ⋅b 0.10 = ⋅ = ⋅ = 2.25 mm . 400 ⋅ 941.707 = 166. Q= Qeb 417. 4. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.3. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2. 6.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3.3 mm 2 şi ne = 4 .162 0.1 % .912 si Rt 1.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. Bara 2 (reazem stânga).2 ⋅ 1.8 ⋅ Ra 0.73 < 2. Nistorescu .25 = 943.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.097 % .1 2.3 = = 310. 400 ⋅ 943.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. 8) .5 mm .63 = 417.8 Rt 0.3. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.04 % .8 ⋅ Ra 0. 6. Qeb = QA − Qi = 584. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.912 ) ⋅ 50 ⋅1.1 % . ⇒ φ 8 / 300 6.753 − = 0.3 mm 2 . 3. ho = h − a = 1000 − 56.8 ⋅ 300 ⋅ 0.3 − 166.63kN .097 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1.75 pe = Rt 1.2 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0. Q = 584.

83 mm .90 < 2. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Postelnicu & D.8 ⋅ 300 ⋅ 0.81 - Îndrumător de proiectare – T.942 2 1.3. Qeb = QB − Qi = 548.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. Q= Qeb 381.1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3. pe ⋅b 0.17 mm .2 ⋅ 0. 6.3.942 . 8) . 4. 3. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.162 0.1 kN . 400 ⋅ 920.2.22.63 = 381.83 ⋅1. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Nistorescu .17 = 920.5 0.63 kN .8 ⋅ Ra 0. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.799 1.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.83 pe = Rt 0.5 + 4 ⋅ 97. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.3 mm 2 .1 − 166. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).47 ⋅10 3 = = 0.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.3 = = 310.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2. a≈ Q = 548.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.799 % .2 ⋅ p Ra 3.707 = 166. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.5 = 79. 6 ho = h − a = 1000 − 79.47 kN .5 mm . Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).162 % .

5 mm Q = 255.5 %= % = 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. 0.2 ⋅ p 3. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 2.23.068 % .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.607 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3 = = 503 mm . Postelnicu & D.068 0. Se parcurg următoarele etape: 255. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).3.3. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Nistorescu .82 - Îndrumător de proiectare – T.5 Rt 0.607 2 1.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. 400 ⋅ 957.5 = 957.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0. ho = h − a = 1000 − 42.3.067 % .769 1. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. 210 Ra p se ia pe = 0.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.78 kN .91 > 2.78 ⋅10 3 Q = = 0.5 .8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.3 mm 2 şi ne = 4 .1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . pe ⋅b 0.769 % . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. 6.1 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.8 ⋅ Ra 0.1 % . Ra 3.5 ⋅1.2 ⋅ 0.5 mm .

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia.26.26).2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii.2.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6.86 - 45° li . Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. 250 . În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. Modul de cotare al etrierului . distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. În figura de mai jos. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. Postelnicu & D. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. li li = 1.25. Nistorescu c = 25 Figura 6. respectându-se indicaţiile date la § 6. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor.

Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. Schema de calcul a secţiunii stâlpului. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). x.17 şi tabelul 5.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.07 − 28. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . înălţimea zonei comprimate. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc .1.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.1.48 + 870 ⋅ 0. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).85 mm . Nistorescu . rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm . 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. Îndrumător de proiectare – T.15 mm 2 . corespunzătoare momentului încovoietor maxim. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7.85 430 − 500 ⋅133.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25).87 - .88 kNm . Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată.02 = 181. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. Armarea longitudinală. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . Momentul încovoietor de calcul: M = 153. 7.86 kN (vezi figura 5. Postelnicu & D.1.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133.2) 181.1.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm .

1 % b ⋅ ho (7.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212.5 mm 2 . pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.1.3): p= Aa ⋅100 % = 0. Momentul încovoietor de calcul: M = 201. 7.4 mm 2 .32 % (vezi § 7.2.2.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.10 % (vezi şi § 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.9 + 1655 ⋅ 0.3. Nistorescu . Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .3) ⇒ Aa = 0.19 şi tabelul 5. conform STAS 10107/090 este 0.).4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.88 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm . 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.69 ≈ 1655 kN . Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. Stâlpul central ( 600 x 600 ).2.9 kN .18 − 600 ⋅ 212. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .3.18 mm . 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).02 = 235 kNm . Postelnicu & D. 300 ⋅ 530 . Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.50 % > 0. (vezi figura 5.

2. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.32 % (vezi § 7. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.89 - . Postelnicu & D.28 kN . 7.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7. (vezi figura 5.28 ⋅10 3 Q = = 0. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.1.5 ⋅ 0.3.27) = 1.95 ⋅ (1 + 0. (7. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0. [10] • Q= 79. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N .3.47 ⋅ % > 0.316 < 0. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37). La elementele comprimate excentric. Nistorescu . Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0. 7.2.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 . Armarea transversală. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.3. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.3).95 N / mm 2 (beton Bc 25). Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.5 ⋅ n) .078 mm 2 .078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.

care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .3) = = 281 mm pe ⋅b 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. . din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.2. (iii) Dictează deci condiţia (ii).3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Pe direcţia fiecărei laturi. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.35 ⇒ Rt ' = 0. (vezi figura 5.1). Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv. la stâlpi din clasa C (vezi § 7.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.3.90 - Îndrumător de proiectare – T.54 kN .35) = 1.3.1 %.3 + 1.41 (pentru etrierul neperimetral) (7.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv.3) = = 262 mm pe ⋅b 0.3 + 2 ⋅ 28.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.5 ⋅ 0.3 mm 2 ).20). Stâlpul central ( 600 x 600 ). 7.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.1 %.95 ⋅ (1 + 0.3 mm 2 ). (iii) Dictează deci condiţia (ii). • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.41 ⋅ 28.2. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.1). din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . Pe direcţia fiecărei laturi. Nistorescu . Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.54 ⋅10 3 = = 0.1% ae ⋅b distanţa între etrieri. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .257 < 0. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.

mai mare de 2. 7.4. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. Prevederi constructive pentru stâlpi.5 %. de regulă. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. 7. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0.3. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm.3. T. conform tabelului 7. Armăturile longitudinale. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0.3.3. Secţiunea de beton.20 %. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L.91 - .1. 7. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă.4). Îndrumător de proiectare – T. Clase de stâlpi.05 ). Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7. • procentele totale de armare minime.3. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).2. Nistorescu . Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii.1.

Zona cu etrieri îndesiţi. la extremitatea inferioară a stâlpului.40 0. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. Pentru stâlpii din clasa C.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).92 - Îndrumător de proiectare – T.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. .80 0.4.50 În cazurile când. Armăturile transversale. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. Pentru stâlpii din clasele A şi B. 7. PC 52 OB 37 PC 60. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ). B. dar cel puţin 6 mm .3.60 0. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.50 0. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale). Postelnicu & D. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului. PC 52 Procent total de armare minim p% 0. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm . ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.60 0.Zona curentă. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . C.80 OB 37 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. la fiecare nivel).00 0. A.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.2.60 0. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. Nistorescu .90 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.70 1.70 0.10 %.70 PC 52 0.60 0.70 0. D. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.50 0.

5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. Îndrumător de proiectare – T.5 a). fiecare bară longitudinală. Nistorescu .93 - . Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. în afara zonelor plastice potenţiale. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. cu trei bare pe latură. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali.10 %. Procentul de armare transversală. Postelnicu & D. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură.5. pe direcţia fiecărei laturi. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. pe.

8.1. Cota de fundare este –1.00 care este cota pardoselii finite a parterului.50 M Q Nf .5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Fundaţia stâlpului central.1. 8.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa .70 450 600 600 450 600 2.50 m faţă de cota ± 0. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. Nistorescu 600 450 2. -94Îndrumător de proiectare – T.70 450 600 Figura 8.1. Dimensionarea blocului de beton simplu. Fundaţia stâlpului central.00 H = 800 1.70 600 .50 L = 2. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. Postelnicu & D.1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.

7 2. Considerând coeficientul de încărcare n = 1.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1. iar B dimensiunea pe direcţia normală.19).5) = 245. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.2 kPa< 1. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ). G f = 1.70 ⋅1. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.70 ⇒ max = 340. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.70 ⋅ 2. Postelnicu & D.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.12 m .2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196.2 ⋅ 2.54 ⋅ (0. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.70 ⋅ 2.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.3 ⋅ kN .12 1958 ) ⋅ (1 ± 2. Relaţiile de verificare.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.8 + 0.70 m2 M f 245. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN . Nistorescu -95- . Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268.44 kN ≈ 263 kN kN m3 . L fiind ‰ ‰ ).2 p1 = pef min p2 = pef = 340.50 ⋅ 20 = 262.70 ⋅ 2. la solicitări excentrice după o direcţie. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură.1).6 = 268. 2 = kN 6 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.5 + 97.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.

096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. 2 = 1729 6 ⋅ 0. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.27 = = = 0.50 1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni.1.50 ⋅1.27 = = 0.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.4 kN m kN m2 2 = 1.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . Postelnicu & D.096 m . Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.50 σ1 = 1063.2 ) . momentele încovoietoare. Dimensionarea cuzinetului. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.2) de mai jos (vezi şi figura 8.2 ⋅1. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. obţinându-se: e1 = Mc 167. duse din colţurile secţiunii stâlpului. 8. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. se pot determina cu formulele (8.50 ⋅ 0.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. Pentru cuzinetul de formă pătrată.50 ⋅1.1. considerată ca reacţiune.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.50 ⋅1. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.5 σ 2 = 473. Armarea cuzinetului.50 1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.3. 8. Nistorescu .2.

Nistorescu -97- .6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .9 kNm 6 6 754 ⋅ 0. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului. p + p2 N pmed = 1 = . pmed (8.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.5) = 120. Postelnicu & D.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.5 1.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.16 bare.4) Y X p1 p2 Figura 8.50 ⋅ 0.60) = 91.15 % > pmin % = 0. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T.50 − 0.2. 2 m2 1. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6. (8. ⇒ 1.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 ...45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870. Se aleg 13 bare 100.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0..50 + 0.50 m2 .Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.5) − ⋅ (1046 + 870..45 2 0.

875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0.20 .2.20 300 550 Figura 8.1.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2..115 % > pmin % = 0. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. Nistorescu 550 300 2.3.2. Dimensionarea blocului de beton simplu. Se aleg 10 bare 100.1. Postelnicu & D. 500 300 450 200 M Q N ± 0. -98- Îndrumător de proiectare – T. 8.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .17).00 1.16 bare.50 300 550 550 300 500 2.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.. Fundaţia stâlpului marginal..Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.05 % 455 ⋅1500 8.20 500 . Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare. Fundaţia stâlpului marginal.

2 ⋅1.4 kPa > 0 2.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.3).2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.00 ⋅ 2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.9 kN m2 kN m2 =419.00 m2 Mf 199 = = 0.6 kPa >1.135 m . Dimensionarea cuzinetului.28 ⋅ 0.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.1).1).19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.00 2. Postelnicu & D. max p1 = pef = 335.9 + 0.00 ⋅ 2.10 1.0 max p1 = pef = 419.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2. . Relaţiile de verificare.2 ⋅ 2.20 ⋅ 2. 8. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.00 m până la 2.00 ⋅ 2.10 ⋅ 0.3 kPa < 1.2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. la solicitări excentrice după o direcţie.20 Condiţia (8.4 127.6 min p2 = pef = 114. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.2 kPa ≤ 300 kPa 2.20 2.5 kN .4) = 199 kN .2 = 267.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.10 ⋅1.2.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.50 ⋅ 20 = 144 kN . Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.7 = = = 0.19 min ) ⇒ p1.00 ⋅1. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106. 2 = 1069 6 ⋅ 0.20 m (vezi figura 8. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.28 ⋅ (0.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.19 m .10 ⋅1.4 ⋅ 25 ≈ 14. dimensiune ce verifică (8. 2 = 940 6 ⋅ 0. Nistorescu -99- .

Armarea cuzinetului.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 . Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.14 % > pmin % = 0.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.11 bare. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 . (8.10 + 0. 2 m2 1. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8.. Se aleg 7 bare φ 100. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.3.30 2 ⋅ (2 ⋅1.. Postelnicu & D.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. 0.10 − 0.10 1.. 8. 0.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 . nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.2.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 ..7 = = 0.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 .10 ⋅ 0..4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 ...875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.1).3) şi (8.11 bare.10 m2 1. Nistorescu .50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.05 % ..138 m 925 N 925 6 ⋅ 0. 1. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.05 % . fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.10 % > pmin % = 0.10 ⋅1. Se aleg 5 bare φ 100.30 2 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.60 Bc 7. Tabelul 8.50 L pentru blocul cu o singură treaptă.70 1.6.40 K 0. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora.3. când este ancorat.60 1. Nistorescu -101- .50 1.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .5.10 1. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.30 1. h > 0. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.80 Bc 5 1.40 1.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.5. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte.5 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L .5 1. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel.30 1. Prevederi constructive.25 . pentru blocul cu 2 . Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm. Bc ) se aleg pe considerente economice. Înălţimea h a cuzinetului. Postelnicu & D. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.65 L Lc = 0.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8.1.20 1.20 1.50 1. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.3 trepte. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8.50 1. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.30 1. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.55 K 0. Lc Îndrumător de proiectare – T.40 1. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.

Dacă tgβ = h ≥1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. are valoarea 0. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. iar procentul de minim de armare. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare.05 %.5 şi până la clasa betonului din stâlp. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. Postelnicu & D. pe fiecare direcţie. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. -102- Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat.4. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie.

Lăţimea activă bp a tălpii.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. unde l este deschiderea de calcul. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. Îndrumător de proiectare – T. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0.8 l. în deschiderile interioare: lc = 0.5 l.6 l. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. este egală cu lăţimea reală a plăcii. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. cu placa în zona comprimată. bp Δp Δp Figura 1. Postelnicu & D Nistorescu .103 - .

b). atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .10 . ‰ ‰ dacă 0.05 ≤ hp / h < 0. c).05 . Pentru grinzi independente. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . Grinzi de planşee nerigidizate. d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. Pentru grinzi făcând parte din planşee.104 - Îndrumător de proiectare – T. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). Figura 3. Grinzi independente sau cu placa în consolă. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . Pentru grinzi făcând parte din planşee. dacă hp / h < 0. hp Figura 5. .10 . Postelnicu & D Nistorescu hp . atunci: Δ p = 0 . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale.10 . atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. Grinzi de planşee rigidizate.10 . dacă hp / h ≥ 0.

) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. Observaţie. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii.) b. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). b. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei.105 - .) pentru grinzi făcând parte din planşee. Lăţimea reală a plăcii: a. la valorile Δp determinate conform punctelor a. b.) Figura 6. Postelnicu & D Nistorescu hv hp .2. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. bv A. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. În cazurile când placa este prevăzută cu vute. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a.

974 ⋅ g ⋅ l +1.004 -0.354 0.174 -0.598 0. Grinda fiind simetrică.620 -0.021 -0.152 -0.063 -0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.078 0.075 -0.008 0.079 0.426 0.073 0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.030 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.074 -0.226 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.480 -0.526 0.085 Influenţa lui p c 0.290 0.005 -0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.025 0.062 0.100 0.032 0.037 -0.001 0.045 -0.400 0.000 -0.274 -0.094 -0.072 -0.014 0.079 -0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.058 -0.017 0.088 -0.605 0.089 0.205 -0.057 0.099 0.105 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.026 -0.200 0.318 -0. 10 şi 20).068 0.059 0.010 -0.079 -0.505 -0.300 0.053 -0.102 0.336 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.139 0.500 0.032 0.046 -0.037 -0.347 -0.111 -0.502 0.204 Reacţiuni: V0max = 0.026 -0.118 0.049 -0.039 α 0.014 0.215 0.110 -0.014 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.040 -0.004 -0.039 -0.020 0.204 Influenţa lui p γ -0.273 0. Postelnicu & D.143 -0.042 0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.160 -0.042 0.031 -0.041 0.270 0.018 0. 10.068 -0.395 0. 20.120 -0.120 -0.065 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).106 0.577 -0.050 -0.195 0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).126 0.014 0.395 ⋅ g ⋅ l −0.080 0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.043 -0.059 -0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.328 0. Nistorescu .034 0.305 -0.000 0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.099 0.414 0.043 -0.065 -0.018 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.188 -0.105 -0.016 -0.095 -0.039 0.392 -0.056 0.050 -0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.069 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.132 ⋅ g ⋅ l −0.406 0.106 -0.431 -0.026 0.067 0.075 0.474 0.042 -0.000 0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.494 0.128 -0.028 0.091 -0.272 -0.088 0.111 -0.005 -0.032 -0.072 -0. 40 şi 50.171 0.039 -0.103 0.105 -0.038 0. precum şi distanţele punctelor fixe.522 -0.295 0.147 0.207 -0.047 -0.204 0.405 -0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .073 0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.072 0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.078 -0.109 -0.245 -0.030 0.591 0.046 b 0.260 0.374 -0.026 0.447 0. 30.040 0.326 0.033 0.034 0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu -107- .

Postelnicu & D. Nistorescu -108- .Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T.

Postelnicu & D. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .2 Îndrumător de proiectare – T.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.

Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. fiind admise modificări ale datelor introduse. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. . În urma apelării apare ecranul din figura 1. modificarea acestora. ‰ de sus în jos. după care se revine în programul principal.exe. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Nistorescu . Postelnicu & D.T. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. Figura 1.110 Îndrumător de proiectare . După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. în aceeaşi poziţie. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). din directorul care conţine P-FRAME-ul. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. apelarea se face lansând comanda: pframe. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva.

111 - .număr cazuri de încărcare (maxim 99). c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. Postelnicu & D. b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). total ld combination . total springs .număr materiale (maxim 25). Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). descrierea cadrului şi numele utilizatorului. Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării.T. • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.număr secţiuni (maxim 99). Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>.număr noduri (maxim 700). e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. total joints . c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2).Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME.număr legături elastice (maxim 200). Eliberează prima dată butonul sting. Meniul principal (master) şi blocul Geometry. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. total materials .număr bare (maxim 999). Îndrumător de proiectare . b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. total sections . Figura 2.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). total ld cases . d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. Nistorescu .

<F5> REPT – Repetă date într-o coloană. Introducerea nodurilor. Nistorescu . Y şi Z (vezi figura 4). Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry.T. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. Postelnicu & D. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. Grade de libertate. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. Figura 4. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală.112 - Îndrumător de proiectare . În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F6> GEN – Generează linii de date. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. .Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y.

• În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. • mom.Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). • section mod . Nistorescu . .modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune.113 - .T. • shear area . Îndrumător de proiectare .modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). • Figura 5. • plastic mom capacity .aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.se poate lăsa celula goală).momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. inertia .aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). Postelnicu & D.

aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta.114 - Îndrumător de proiectare . începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Coeff exp . începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. Density . O valoare „1” face capătul barei încastrat.T.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. section number – număr secţiune. Figura 6.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. attribute type – număr atribut. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). greater joint – al doilea nod. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. şi când se tipăresc rezultate. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. lower end type – tip de legătură a primului nod. Postelnicu & D. Nistorescu . material number – număr material.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . . greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod.coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului.

Nistorescu . FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. SETS: Primul număr de linie din setul definit.T. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. FROM: TO: STEP: NO.115 - .Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. se introduc „0” în celula „Increment”. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). Ultimul număr de linie din setul definit. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. Îndrumător de proiectare . Postelnicu & D. Dacă se doreşte repetarea valorile.

support settlements . DB etc.T. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. Postelnicu & D.. Când aceasta fereastra de dialog apare.bare încărcate. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Blocul operaţional Loads. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări.116 Îndrumător de proiectare . loaded members .) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. Figura 8. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. Încărcări.numărul total de noduri incărcate. Ea va apărea in multiple tabele.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. describe load case . Nistorescu . Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran.tasări de reazem. şi în câteva ferestre de dialog. există câteva opţiuni: . va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints .

sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională.117 - . Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. atunci se revine la meniul încărcări. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat.T. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. se introduc în aceeaşi linie. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. torsional load – încărcare cu rotire de nod. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. atâta timp cât nu sunt duplicate. Postelnicu & D. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Nistorescu .(perpendiculară). horizontal load şi vertical load . Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. Figura 10. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. se apasă <F3> Începe. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare .

se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate.1). Aşadar. Încărcarea triunghiulară inversă. În schimb. Postelnicu & D. Încărcări parţiale. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect.T. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). O valoare negativa va cauza contracţia barei. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară).încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Încărcarea trapezoidală. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei.Structură etajată din beton armat Anexa F X. trebuie folosite noduri fictive. point load . Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Figura 11. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Nistorescu . Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. . ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. oricum.1. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică.118 Îndrumător de proiectare . Poziţia lor in lungul barei. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. ƒ local UDL kN/m perp .

1). 2) Tipări alegerea făcută. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. daca există instalat şi Ptools). Figura 12. Postelnicu & D. 3) Afişa o fereastra de dialog. Sistemul de meniuri (Menus). Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). 2. La orice articol de meniu. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. Blocul operaţional Analyze.1. Îndrumător de proiectare . ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar).T. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). 2b) După afişarea meniului. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. Se folosesc noduri fictive. Nistorescu . Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. cerând informaţii suplimentare. se poate afişa un submeniu. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui).119 - .

Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Pentru a calcula mărimea acestor forţe.bară sau o singură bară. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate.T. Fereastra Display Factors. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. scalare automată sau definită de utilizator. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. tipărirea în grup sau individuală. şi forţelor. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. Prin reducerea mărimii intervalului. Pentru a calcula distanţe pe ecran. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. ƒ Automate – Automat. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). deplasărilor. reazeme. (vezi figura 14): Figura 14. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. ƒ Ranges – Intervale. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. ƒ Display Factors – Factori Afişare. Determină intervalul de bare. Dacă se alege un interval de integrare prea mare. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. elastice. cum ar fi încărcări de intrare. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. Postelnicu & D. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. Netezirea este oricum limitată. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Nistorescu . De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară.Afişare integrală. Un interval de integrare mic.120 - Îndrumător de proiectare . Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. Selectează diagrame multi . numere bare. ƒ Display All . se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. etc. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) .

Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Figura 15. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. ƒ „P” format – Format „P”. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. a atributului afişat în lungul barei. barei. cu valoarea introdusa în aceasta celula. secţiunii. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. materialului. Îndrumător de proiectare .121 - . (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. Postelnicu & D. Fereastra Display All. Pentru calculul ne-liniar. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. Nistorescu . secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama.T. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura.

ƒ ƒ Draw single member force diagrams . În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. Fereastra Calibrated Choice. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. Fereastra Automate Choice. nivele sau combinări. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. cazuri de încărcare. tensiuni normale etc. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii).Diagrame forţe pe o singură bară. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. to fit screen – Scalare automată. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. forte axiale.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. pentru cazuri de încărcare. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Nistorescu . În special pentru tipărire. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe.122 - Îndrumător de proiectare . fără a trebui verificată scara de fiecare dată. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. Postelnicu & D. . afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare.).T. nivelul sau combinarea aferentă. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Afişare interval de bare. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). ƒ Figura 17. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare).

Nistorescu -123- .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

Nistorescu . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

Munteanu. Calculul elementelor din beton armat “.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton..: „Grinzi continue“. R. Postelnicu. beton armat şi beton precomprimat”.: „Beton armat (note de curs). Partea a II-a. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. 1992. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii.: „Construcţii din beton armat. Bucureşti. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. T. industriale şi agricole. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. M. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. Bucureşti. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu.. Prescripţii de calcul şi alcătuire”.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. C. M. Nistorescu -125- . 1981. T. Pavel. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. ICB. Bucureşti. Partea I. Încărcări date de zăpadă”. Postelnicu. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. D. UTCB. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Bucureşti. Avram. C. 1993. Editura Tehnică. T. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “... Bucureşti.: „Beton armat (note de curs). STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Postelnicu & D. ICB. industriale şi agrozootehnice”. Agent. 1965. Dumitrescu. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Munteanu. Partea I-a “. 1996.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->