Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

2.1. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Nistorescu -5- .2. 6.2. 7. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A.3.3. Fundaţia stâlpului central. 8. Dimensionarea fundaţiilor. 7.2. Planşa 7: Detalii fundaţii. Prevederi constructive pentru stâlpi. 8.3.4. Anexa E. 6. 7. Anexa G. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. Anexa B. Fundaţia stâlpului marginal. 6.5. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Anexa C. 6. Anexa A.1.2.2.1.1. Dimensionarea cuzinetului. Anexa D. Armarea longitudinală. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Calculul armăturii transversale.1. Postelnicu & D. 8.3. 8. Armarea transversală. 6. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Dimensionarea şi armarea grinzii principale. 8. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. 8. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500.1. Dimensionarea blocului de beton simplu.2. Calculul etrierilor de suspendare.2.1. Plan cofraj şi armare grindă principală. 8. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. Prevederi constructive. Prevederi constructive.1. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. 7. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.2. Armarea cuzinetului. 8. 8. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Anexa F.2.1. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. Calculul armăturii longitudinale. 6. 6.2. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Dimensionarea cuzinetului.5.3. Armarea cuzinetului.

Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. Finisajele sunt de tip curent. cu deschiderea de 6.1). Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson.1. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum.1 Date privind soluţia de arhitectură. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1. amenajate în deschiderea centrală. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. respectiv axele M şi O. parter şi etaj (P + 1E). 1. 1. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. Date privind structura de rezistenţă. Nistorescu . Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . Alcătuirea clădirii. pe câte două travei.2. ‰ 1.00 m . 1.00 m².2. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului.20 m .2. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Postelnicu & D.00 x 12. grupuri sanitare. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit.00 m. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1.00 m . Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri.00 = 27. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari.2.00 = 36.

Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. 3.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. dimensionarea fundaţiei. 2. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. 4. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). 5. B . plan cofraj şi armare grinda principală. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. 1. secţiune transversală şi longitudinală. evaluarea eforturilor secţionale. 6. beton Bc 20 (pentru fundaţii). plan cofraj şi armare grinda secundară. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. dimensionarea plăcii. predimensionarea elementelor. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). Nistorescu -7- . N mm 2 . Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă.20 m de la faţa terenului natural.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi.3 1. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. Îndrumător de proiectare – T.3.5. Postelnicu & D. 2. Conţinutul proiectului. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92).piese desenate: 1. plan cofraj şi armare stâlpi.96 kN m2 . Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. 3. în gruparea fundamentală. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. 4. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. plan cofraj şi armare fundaţie. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L.

00 6.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.1. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 A 6. Îndrumător de proiectare – T.00 3 B B 9.00 6.00 6.00 2 Figura 1. Postelnicu & D.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H . Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 6.

00 – 2. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. static nedeterminate. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. în cazul solicitării de forţă tăietoare. [11] Îndrumător de proiectare – T. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. sunt. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. Postelnicu & D. Introducere. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. la limită nulă. Structurile de beton armat.00 x 6. 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.50 m. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. 3.1. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. grinzi principale şi secundare). În consecinţă. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil.1. în vederea obţinerii unei soluţii economice.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. Procedând în acest fel. într-o primă aproximaţie.28 m conform schiţei din figura 2. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. • pe criterii de rezistenţă. respectiv de dimensiunile acestora. de regulă. Pentru a fi economic. Nistorescu -9- .

Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric. 2. hp = do 2035 mm = = 58.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali). dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem. de regulă. Se cunosc: .3.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .1. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm .000 21. 2.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T.3. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. Grinzi principale. 2. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) . În concluzie: h p = 80 mm .deschiderea L = 9 m . Postelnicu & D.20 2 18.300 3.08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. Nistorescu . . hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite. paralelă cu latura scurtă.00 1.30 2.500 15.traveea t = 6 m .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.00 1. . Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. Grinzi secundare. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.200 1.10 - Tabelul 2. Placa.1 2.00 1.10 1.

eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi. 1.03 4 2.03 Panouri de placă 25 2. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].1. În cele ce urmează. Nistorescu .00 5 2. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11].2 Predimensionarea plăcii.00 l2 /l1> 2 Figura 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale.00 2. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. se renunţă la indicele „ c ” .03 25 25 2. De aceea pentru simplificare.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz.03 b c d e 25 2. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9].03 25 2. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0.03 2 2. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.00 25 a 2. 2. Postelnicu & D.03 Grindă principală 3 2. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. Îndrumător de proiectare – T. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice.11 - 25 2.3. Observaţie.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.03 Grinzi secundare 5 1 5 . Pentru elementele secundare de planşeu. placa şi grinzile secundare. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. cu panouri de placă armate pe o direcţie.00 l2 l1 2. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.

Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. 21.3. 2. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .3. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p).1. q .8 %. Figura 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. În faza de predimensionare. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2.0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*). Nistorescu ho h .momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.2.1.3.2. Secţiunea de calcul a plăcii. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.03 2. Schema statică.2. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.834. Postelnicu & D.035 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.00 2.3 . reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.2.03 2.2. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. 2.03 2.12 Îndrumător de proiectare – T.

035 2 = = 10. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. 100 100 R 0.3. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.).068 kNm = 10.03 250 2.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.00 250 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.775 kN m2 (vezi tabelul 3. Postelnicu & D.3.55 + 15 = 84.00 250 2.60 400 .03 250 5. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2. Nistorescu .55 mm .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.1. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69. Predimensionarea grinzii secundare.15 .00 250 Figura 2.15 ⋅ (1 − 0.75 = . Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69.03 250 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .13 - 400 5. Îndrumător de proiectare – T. 2.00 250 2.55 mm .15 ) 2 pmax 0.60 2.03 5 250 2.5 ⋅ 2.4.

65 qgs ⋅l 2 10 5.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.14 - Îndrumător de proiectare – T.1 = 0. Evaluarea încărcărilor.2. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare. 2. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.1 = 2.5.3. Schema statică.3.65 6.25 + ) = 13.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2.5.775 ⋅ = 49.82 ⇒ qgs = 52. Rezultă astfel schema din figura 2.5 − 0. 2.5. care constituie reazemele.68 = 21.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. Nistorescu .25 ⋅ (0. pornite din colţurile plăcii. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.8 %.4: Aaf = 6.4.1. qgs 5.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2. . şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.68 m 2 2 2 kN 13. definite prin linii înclinate la 45º.60 qgs ⋅l 2 11 5.03 + 0. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.60 qgs ⋅l 2 11 5.3.60 qgs ⋅l 2 11 5. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.3. Postelnicu & D. aşa cum se indică în figura 2. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.60 5.09) ⋅ 25 ⋅1.03 2. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.8…1.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. În faza de predimensionare.

1 = 0. Nistorescu .7). În faza de predimensionare.3.40 ⋅ (0.55 ⋅10 6 Nmm . a Figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.91 ⇒ qgp = 145.47 ⋅ 5.3.3. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.24 .15 - .55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. 2.1.09) ⋅ 25 ⋅1. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.1 ⋅ = 3 ⋅ 0.20 300 ⋅ = 0.25 ⋅ (0. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.6. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2. Evaluarea încărcărilor. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm .3. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1. Deci.24 ) 2 = 455.6 2 = 164.09) ⋅ 25 ⋅1. 100 100 R 1. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. 2.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .momentul de calcul: M = 52.81 + 35 = 490.81 mm .91 mm .775 ⋅ 6 = 130.5 − 0.1 ⋅ = 5. Predimensionarea grinzii principale.4. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.20 = .55 kNm = 164.1 = 8.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.3.4. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.24 ⋅ (1 − 0. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.90 − 0. Secţiunea de calcul a grinzii. Postelnicu & D.

60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală.2.03 250 2.03 250 2. momentele maxime. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.03 5 250 2.00 250 2. Schema statică.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.8. . qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală. 2.16 - Îndrumător de proiectare – T.7. Postelnicu & D.60 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.4.00 Figura 2.00 250 6. Nistorescu .03 400 250 5.00 250 2.8).3.00 250 2.

valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.9. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.17 + 0.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.19 ⋅ 0. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului. Figura 2.12 kN m = 1176.17 - . 2.40 = .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T.20 ⋅ 9 2 = 1176.3. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.3. Predimensionarea grinzii de acoperiş.12 ⋅10 6 Nmm 10 . Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele.28 . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.12 ⋅10 6 0. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.19 + 0.4. Nistorescu .28 400 ⋅15 ⋅ 0.24 mm . Postelnicu & D.10). 100 100 R 1.4.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm. L L ÷ . Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.24 + 50 = 952. M . Secţiunea de calcul a grinzii. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.

2.00 ⋅ 2. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .25 % 2.1. Stâlpul central.70 0.1943 m² 2. 2.18 - Îndrumător de proiectare – T. Predimensionarea stâlpilor. Evaluarea încărcărilor acoperişului.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.00 ⋅ 6. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm]. Nistorescu .1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0.γb densitatea aparentă pentru betonul armat. Postelnicu & D.50 0.63 2.40 0.25 % 2 1 8. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.5 kN . .96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.5. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.10. . 2.20 1. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.5. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).75 Tabelul 2. 2 1 2.2. 2.1.75 = 148. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.60 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .30 1.5.2.52 1.5.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.

Îndrumător de proiectare – T. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ 9.19 - .1 ⋅ 6.09) ⋅ 25 ⋅1.11. Stâlpul marginal .85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.00 = 90.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.00 ⋅ 9.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.03 250 2. Nistorescu 250 2.69 kN .09 kN .11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].50 − 0.2.00 = 2. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.1 = 0.03 5 . Postelnicu & D. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN . la nivelul planşeului peste parter.00 250 2.58 kN .03 250 2.60 ⋅ 4. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5.6 0 400 .20 − 0.00 = 67.00 250 2. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.09) ⋅ 25 ⋅1. 2. TOTAL: 2.2.00 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1.20 ⋅ 25 ⋅1.03 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .60 ⋅ 0. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .00 5 .60 ⋅ (4.00 250 500 x 500 600 x 600 2. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.03 250 2. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.65 kN .1 = 40.1 = 41.25 ⋅ (0.25 kN .60 ⋅ 0. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.75 ⋅ 6.00 = 1175.6 5 400 250 2.775 ⋅ 6.4 ⋅ (1.00 ⋅ = 74.

5 ⋅ 0.00 − 0.87 kN . .0 0 H J K Figura 2.1 = 28.5 ⋅ 0.1 = 54.775 ⋅ 6.2.07 kN .40 ⋅ 0.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .5 9.5.00 = 21.5 ⋅ (4.00 ⋅ = 587.1 = 0.09) ⋅ 25 ⋅1.12.09) ⋅ 25 ⋅1. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.50 − 0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .20 ⋅ 25 ⋅1. la nivelul planşeului peste acoperiş.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.3.00 L = 1 ⋅ 0.50 ⋅ 0.00 ⋅ 6.04 kN .0 0 6 .00 = 42.25 ⋅ (0.1 ⋅ = 45.1 ⋅ t = 2.00 ⋅ = 37.1 = 28.1 ⋅ 6. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.50 ⋅ 4.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. TOTAL: 2.00 6.09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].28 kN .92 kN . Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.8 ⋅ 8 ⋅1. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.2 − 0.20 Îndrumător de proiectare – T.40 ⋅ (1.1 = 0. Nistorescu . Postelnicu & D.26 kN .20 ⋅ 6.75 ⋅ L t 2 2 9. Stâlpul de colţ.

se consideră o rezistenţă inferioară celei efective. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6. Îndrumător de proiectare – T.00 − 0.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.40 ⋅ 0.00 = 22.5 ⋅ 0.07) ⋅ 25 ⋅1.21 - . stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).50 ⋅ 0.1 = 0. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. la stâlpii centrali şi 0.00 = 1 ⋅ 0.00 = 2.1 ⋅ = 21.93 mm n ⋅ Rc 0. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.09) ⋅ 25 ⋅1.00 9.1 ⋅ = 45.09) ⋅ 25 ⋅1.26 kN . de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.20 ⋅ 25 ⋅1. cu valori necunoscute în această fază.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.1 = 28. Nistorescu .5 ⋅ (4.00 = 21.01 mm n ⋅ Rc 0.1 = 67.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .05 kN .50 − 0. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.58 kN .1 = 28. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.2 − 0.25 ⋅ (0. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).62 mm 0.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570. Rc.1 = 0.5 ⋅ 0.50 ⋅ 4.3 ⋅ Rc . Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0. Postelnicu & D.00 9. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.40 ⋅ (1.775 ⋅ ⋅ = 293. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.8 ⋅ 8 ⋅1.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.4 ⋅ Rc . mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.14 kN .1 = 0.87 kN .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.1 ⋅ t D 6. la stâlpii marginali şi de colţ.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

085 c -0. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.463 -2.014 0. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.3.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.026 -0.046 b 0.505 -0.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă. Calculul momentelor încovoietoare.079 0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.03 e 5 2. a 1 2.032 2.00 [ kNm / m ] 8. b.775 3.596 6.033 -0.00 18. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).030 [kN/ m2 ] 3. Nistorescu .555 -2. c.00 18. practic.105 0.775 3.099 0.25 - .021 [ kNm / m ] -0. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor.120 -0.030 2.032 0.030 2. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.899 -9.775 [kN / m2 ] 18. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3. pe când în reazeme interesează .03 c 3 2. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .035 2.00 Figura 3. Sectiunea Tabelul 3.373 1.813 -10. max ( 3.111 -0.1 ).2.039 [m] 2.775 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.775 3. numai valorile maxime negative.145 7.046 -0. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.03 5 b 2 2. Îndrumător de proiectare – T. Schema grinzii este dată în figura 3. iar l deschiderea de calcul.00 18.00 18.072 -0.079 0. Postelnicu & D. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.1 ) ( 3.03 d 4 2.2.2.00 f 2. 3.

ce se desfăşoară în mod asemănător.3. 3.04556 ⋅ = 170.775 ⋅ 2. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.04556 (g + p) ⋅l 2 21. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3.26 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Armarea plăcii în câmp la momente negative. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Dimensionarea armăturii de rezistenţă. În calculul momentelor. Postelnicu & D. Secţiunea de calcul este cea din figura 2. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora.2. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. 3. . ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. b .757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.4.4.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.035 2 = = 3. Secţiunea a. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.1.4.4.85 mm 2 .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. sunt prezentate în tabelul 3.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .2). datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). ho – înălţimea utilă a secţiunii. calculat considerând zona întinsă integral plastificată.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.

în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.27 - .90 ⋅ 106 = 0. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat.5). a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm.1 = 2598750 Nmm = 2.3. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. în zonele întinse.75 ⋅ We .75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1.3. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. 3. Postelnicu & D. Nistorescu .60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat.3). Aşadar: M = 1 ⋅1. 3. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m. Numărul maxim de bare /m recomandat.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. numărul minim de bare este de 5 bare / m. care constituie reazemele plăcii (figura 3. Îndrumător de proiectare – T. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare.4. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare. formând plase legate cu sârmă. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari.5.3.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.03498 ⋅ = 131.

5. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. 3.4.28 Îndrumător de proiectare – T. care se livrează în colaci de lungimi mari. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. Postelnicu & D. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . Nistorescu . la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). Armăturile de la partea superioară a plăcii. 4 etc.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată.5. 3. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative.4). În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. PC 60 OB 37 Tabelul 3. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme.). În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. calculat cu relaţia (3).

Nistorescu lo(2) . pe considerente de simplicitate a execuţiei.6. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate.29 - . dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60.5. la plăci cu deschideri mici. soluţie recomandabilă. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. Îndrumător de proiectare – T.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. Postelnicu & D. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj.4). Alegerea armăturii. 3. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură.

72 2 75 6.21 0.31 a 75 0. Armarea plăcii fără bare înclinate. fără bare înclinate. 3.087 326.60 3 75 7.85 0. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.1.555 0.373 0.7.6.6.505 0.4 În tabelele 3.40 c 75 9.27 0.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.84 0.5.079 294.463 0. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.60 b 75 10.52 Tabelul 3.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.4 şi 3.6 şi 3.046 1 75 8. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.021 0. . Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.30 - Îndrumător de proiectare – T.106 399.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.22 0. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3. Nistorescu .134 502. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3. În figurile 3.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă. Postelnicu & D. În tabelul 3.119 447.

27 393 5 φ 10 drepte 0. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.52 Tabelul 3.33 a 75 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.079 294. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. a plăcii. lungimea de tăiere.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0.52 b 75 10.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. planul devine plan de cofraj şi armare.555 0. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii. cele două planuri. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.7.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170.373 0. de cofraj şi respectiv se desenează separat. calitatea oţelului. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat.21 393 5 φ 10 drepte 0. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect. în cazul de faţă ale planşeului peste parter. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului.71 2 75 6. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.71 3 75 7. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. care indică şi înălţimea elementelor structurale.505 0.087 326. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. Nistorescu .85 393 5 φ 10 drepte 0.021 0.31 - .119 447. numărul armăturilor identice. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. În cazul structurilor complicate.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. Îndrumător de proiectare – T.463 0.5 3.52 c 75 9. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.134 502. Postelnicu & D.106 399. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.

Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.5. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). Postelnicu & D.8.32 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. . La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. În figura 3.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .4. În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. Secţiunea a. iar lc = 0.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0.4.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.1.080 ⋅ = 452.2. Secţiunea 1. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).4. Aa ho Figura 4.3. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.36 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.65 2 = = 58. în care Δp ≤ lc / 6 .3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc .58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .04 ⋅ 5.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753. Nistorescu a ho = 465 h . Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .8⋅to = 0. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.

4.5. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.4.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).3.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.37 - = 35 Figura 4. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.4.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. Postelnicu & D.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.3.33 kNm . în care Δp ≤ lc / 6 .25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .4.65 m. Nistorescu a .47 kNm .18 > 0. Secţiunea b. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . h .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130. Secţiunea 2. iar lc = 0.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii.023 ⋅ = 946.6⋅to = 0.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162.

0243 ⋅ = 773. Secţiunea de calcul este cea din figura 3.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.1 kNm .2. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.6. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .64 kNm . In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.5.4.5. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94. Postelnicu & D.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4. Secţiunea 3.0215 ⋅ = 685. 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .4.38 Îndrumător de proiectare – T.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.5. lăţimea bp.7.2). Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp .4. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4. Secţiunea c. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.17 kNm . Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.

se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.4. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.8 kNm .4.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1. Nistorescu .3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.3 1.00 0. 4. 4. Calculul armăturii transversale.7 ⋅1. Postelnicu & D. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.9. Înălţimea secţiunii.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. Aşadar: M = 0.85 500 0. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T.39 - .0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.3 kNm .3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative).75 ⋅ We . Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.1 = 14036458 Nmm = 14. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .8. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.5.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.70 ≥ 1000 Tabelul 4. se interpolează liniar). calculat considerând zona întinsă integral plastificată.2.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38. 4.

ae ≤ 300 mm .546 < 2.1 %.3 = = 217 mm 0.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară). unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.2 ⋅ 0.5 .5 ⋅ ho .6.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice). Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.457 si 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.185 0.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .5 ho 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % .diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).40 - Îndrumător de proiectare – T. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.2 ⋅10 3 = = 0. Secţiunea a.8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0. ae ≤ 3 ⋅h .185% 3.10 = ⋅ = 1.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.1 % se ia pe = pemin = 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.2 kN . ⇒ 100 ⋅ 0. Nistorescu . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue. Postelnicu & D.5 ho se ia si = 2.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.1. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .2 ⋅ p Ra 3.874 1. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .1 Dacă Q ≤ 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.5.

Postelnicu & D.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.213 0.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.61 ⋅10 3 = 1. Armături longitudinale.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.5.35 210 3. Secţiunea c.55 kN . Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.6.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.10 si = ⋅ = 1. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.5.10 = ⋅ = 1.2.212% Ra 3.41 - .2 ⋅ p 3.5 0.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.2 ⋅ 1. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.61 kN . Nistorescu .23 2 1.6. Îndrumător de proiectare – T. Prevederi constructive.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.5 0.1.55 ⋅10 3 = = 1.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.88 < 2.35 si 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Secţiunea b.76 < 2.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.3.01 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.2 ⋅ 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.14 2 1.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.213% 3.212 0.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4. 4.

pentru a permite introducerea pervibratorului. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând.7. greşit Figura 4. Postelnicu & D. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Totodată în figura 4. ca în figura 4. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri. Distanţele libere între bare (figura 4.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. la turnare.6. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4..6.5).6.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.7.6.6.6.42 - Îndrumător de proiectare – T. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. Nistorescu . .6. acestea se dispun ca în figura 4. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.

4. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. Ancorarea armăturilor. ‰ ae ≤ 300 mm . respectiv întreruperea armăturilor.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. cel mult 3 diametre diferite de bare. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).6. Se recomandă să se folosească numai 2. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. este recomandabil să se utilizeze numai două. dispuse din doi în doi etrieri. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor.2. legate între ele prin agrafe transversale. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor.2 precum şi § 6. Îndrumător de proiectare – T.3. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. fără placă la talpa superioară. 4 4. fără bare înclinate. în zonele întinse. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. ‰ ae ≤ 3 ⋅h . cel mult trei diametre diferite. Tabelul 4.43 - .5. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. de regulă. Ancorarea armăturilor. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare.2.7 din STAS 10107/0-90).4. Postelnicu & D. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. se prevăd armături de montaj. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). în cazul în care se realizează pe şantier.6. Armături transversale. Nistorescu . pentru armătura principală de rezistenţă.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. La grinzile cu înălţime peste 700 mm. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.2. trebuie să fie de maxim 200 mm. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.

(3. Bc 20. lungimea de ancorare necesară. iar barele de la partea superioară. în cazurile curente. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. Bc 10. Tabelul 4. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. călăreţii. Nistorescu . dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). Bc 10. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit.8.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. În figura 4.8.44 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. Pentru armăturile din bare laminate la cald. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3.4) d – diametrul armăturii. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. Bc 20.5.

9. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2.6. Înnădirea armăturilor se realizează. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. 4. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). ≥ 2. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. prevederea de cârlige nu este obligatorie. dacă se prevăd totuşi cârlige.4. Înnădirea armăturilor.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60.5 Figura 4. Nistorescu .9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60).25 d 3d R ≥ 2. Postelnicu & D.9. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare. de regulă.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. 2.45 - ≥5d d . • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus. se prevăd la capete cârlige.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52.

lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. Nistorescu . Figura 4.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune.46 - Îndrumător de proiectare – T. în zonele cu efort minim în armături. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. Înnădirile se amplasează. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă.6) la conform relaţiei (3. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. de regulă. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm.4). Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. ks = 1 + 0. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. . ks = 1 + 0. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. pentru înnădiri în zone întinse. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. Pentru armăturile din bare laminate la cald.10. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. ri . În figura 4.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. Postelnicu & D.

În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. conform STAS 10107/0-90. În tabelul 4. neprotejate. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. Tabelul 4.2 d (d – diametrul armăturilor). Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. Postelnicu & D. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.6. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. conform STAS 10107/0-90. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. Etrieri.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. Tabelul 4. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. Nistorescu . Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. cu umidităţi relative interioare < 75 %). în condiţii obişnuite de mediu. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. stâlpi.5. Elemente situate în aer liber. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent.1.2. Totodată. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. Elemente în contact cu exteriorul.47 - . Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. în mm. în tabelul 4.6. Elemente situate în aer liber. paragraful 6.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor.

Secţiunea transversală a clădirii.1. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.85 4 5 6 7 1 9.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.00 4 Figura 5.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. . Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. Schema de calcul a cadrului. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.2.1.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.00 Figura 5. Postelnicu & D. 9 8 10 9 11 10 12 4.00 3 9.48 Îndrumător de proiectare – T.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte. 4.00 9. Nistorescu . în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.2.00 9.00 2 9. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor. Schema de calcul. Schema statică a cadrului transversal.

940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp .4.49 - . 5. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. Tipuri de bare. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).2. Caracteristici geometrice bare.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Numerotare tipuri de secţiuni.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.3 cm 4 = 5208.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. Nistorescu .6 ⋅ L = 0.8 ⋅ L = 0. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.2. y 1000 44 CG iar lc = 0.6 cm 4 = 42333.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. Îndrumător de proiectare – T.1. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. 5. în care Δp ≤ lc / 6 . Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.5. Bara de tip 1 (grinda cadrului).3.12 = 4233369.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.2.2.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. Pentru grinzile cu secţiune T. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. Postelnicu & D.1.1.

A3 şi A4.00 25 2. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0. Nistorescu 40 .6. Se determină pe schema din figura 5. 25 2. A2.00 25 40 A1 A4 A3 5.1.3.3.03 40 25 5. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.2.60 A2 Figura 5. 5. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600).3. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. Încărcări pe grinzi. ariile aferente A1.03 5 25 2.7.7.60 2.4 ⋅ 2 = 2.03 25 2. 5.00 25 2.03 25 2. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.8 m 2 2 . Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului.50 - Îndrumător de proiectare – T.00 25 2.

51 - .1 = 14.35 kN 2 m3 ⋅10. 5.60 2.2. ¾ Forţa G2.3.3. Nistorescu G3 = 54.7 m 2 = 40.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.1.60 2.03 + 0.1 = 10.775 kN 2 G2 = 54.60 5.775 kN 2 ⋅ 2.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.00 + 0.60 m 2 ⋅ 0. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.295 kN m ⋅ 2. Postelnicu & D.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.2.2 kN m 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.2.60 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.25 m ⋅ (0.60 = 5.035 5.3.Încărcări concentrate permanente.60 m 2 ⋅ 0. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.37 kN m kN 5.285 2 m m m kN kN 0.3.3. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.6 m 2 = 40.2.25 ⋅ = 3.4 m ⋅ (1.60 2.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2. 5.25 m ⋅ (0.35 kN 2 m3 3.1.2 m 2m ⇒ p = 25.Încărcări permanente.1 = 14.74 kN .25 ⋅ 5.035 +( − ) 2.5 m − 0.01 3 m m 3.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.00 m − 0. Încărcări concentrate. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate. 3. reprezentând reacţiunile grinzii secundare. Încărcări temporare.3.8 m 2⋅ 1 kN = 25.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.03 m 2 2 2 2 5.3.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.25 ⋅ 5. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.5 m − 0.60 5.60 = 5.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.015 kN m2 kN 5.

25 m ⋅ (0.22 kN ⋅10.Încărcări concentrate temporare.4.25 Figura 5.25 2.08 kN ⇒ P4 = 109.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 1.25 2.7 m 2 = 192.35 kN 2 m3 3.3.25 2.1. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.52 - Îndrumător de proiectare – T.775 kN 2 ⋅ 6.60 m 2 ⋅ 0.1 = 14.25 2.8.4. 5. Ipoteze de încărcare.25 2. 18 kN m2 ⋅ 6.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.25 2. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele. Postelnicu & D.5 m − 0. Ipoteza 1.87 kN ⇒ 5. Nistorescu .06 m 2 = 22.25 2.06 m 2 = 109.3.8 kN ⋅10. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.2.6 m 2 = 190.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.25 2. m kN 5.6 kN P3 = 192.25 2. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37. Ipotezele de încărcare semnificative. .

25 2.25 2.25 2.25 Figura 5.25 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Ipoteza de încărcare numărul 2.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 3. Postelnicu & D. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale.4.2.25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori. pentru unul din cele două sensuri.25 2. Îndrumător de proiectare – T.25 2.25 2.25 2.9. 5.25 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori. din stâlpii structurii. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.25 2. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.25 2.25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor. 5.25 2.2. Nistorescu .3.10.4.25 Figura 5. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.53 - . Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii.).25 2. Ipoteza 3.25 2.25 2.25 2.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 2.

Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.25 2.73 201.49 260. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.86 79.50 188.25 2.57 1017.54 - Îndrumător de proiectare – T.03 473.28 1145.35 968. Tabelul 5.51 164.28 237.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.38 596.25 2.87 652. .50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.25 2.25 2.25 2.28 118.2.45 596. Ipoteza de încărcare numărul 4.54 1210. Ipoteza 4.29 968.63 506.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.48 79. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate. Postelnicu & D.34 1029.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.54 186.82 640.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.92 95.25 2. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F). Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.35 584.89 118. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.28 79.63 973. Nistorescu .4.1) şi (5.12). Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.52 97.54 100.54 97.54 97. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.55 1145.75 97. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. de asemenea.25 2.32 411.4.92 79.31 584. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.45 95.89 97. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.89 153.11.28 81. În tabelul 5.25 2.97 483. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.67 506.25 2.32 973.50 79.25 2.25 Figura 5.28 97.28 79.38 193.1.

2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. determinate cu deschiderile interax. Nistorescu .3) (5. 2. 4 şi 5 (vezi figurile 5.1) (5.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.55 - .1) şi (5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.12. Postelnicu & D. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. Îndrumător de proiectare – T. Dacă din relaţiile (5.85 ⋅ Qax (5.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.13 ÷20).85 ⋅ Max Qred ≥ 0.

Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Nistorescu .13. Figura 5. .14.56 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).16. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Îndrumător de proiectare – T.57 - . Postelnicu & D.15. Figura 5. Nistorescu .

17. Figura 5. . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Postelnicu & D. Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).58 - Îndrumător de proiectare – T.18.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.

Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central).59 - . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D.20. Nistorescu .19.

2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm .13) Momentul de calcul este: M = 914. 6. se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . Postelnicu & D. (vezi figura 5.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm . ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . dictează condiţia ( ii ).1. Se cunosc: 2 ‰ Rc . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.8 ⋅ 9000 = 7200 mm .1. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.1.76 kNm .2 kNm .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm .60 Îndrumător de proiectare – T. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. . DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . Calculul armăturii longitudinale. Lăţimea activă a plăcii bp. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. 2 În acest caz. Nistorescu ho= 950 .1.8 ⋅ L = 0. 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. Bara 1 ( câmp ). la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. 2 Deoarece ⇒ x<hp .2 ⋅10 6 Nmm = 2932.

5 ⋅ 982 = 58.03 kNm > M = 914. 6.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58. „a” . • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.61 - . asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.5 ⋅ 2454 + 97. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii.1.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. Δp = lc 5600 = = 900 mm .78 mm 42 5 97 a Figura 6. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914.22 = 941. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.84 mm 2 . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.02856 .02856 ⋅ = 3255.2.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii. Nistorescu . Bara 2 ( câmp ). Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.2.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Totuşi.6 ⋅ L = 0. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.6 ⋅ 9000 = 5600 mm .57 kNm .2.78 − ) = 956.

02365 ⋅ = 2471. ho = h − a = 1000 − 42. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .03 kNm . bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. . Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696.4.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. Postelnicu & D. Momentul de calcul este: M = 696.3.62 - Îndrumător de proiectare – T.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0. Nistorescu 30 25 ho= 950 .4.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . ca în figura 6.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ).5 = 957.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6. (vezi figura 5.85 kNm .03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.

34 kNm a‘ = 58. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) . Postelnicu & D. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957. Nistorescu .22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm . (vezi figura 6.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.5 − ) = 834. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Aa’. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii.34 kNm .03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139. Aa. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.02 kNm 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.5. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. 5.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906.12 kNm > M = 696.1. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.22 kNm > M = 260.22 mm .22 = 906.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem.3.78 ⋅ mm . (vezi fig.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.78 b = 400 Figura 6.1) ‰ a‘.34 ⋅10 6 = = 957. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii.13 şi tabelul 5.78 = = 1568. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .63 - .

93 kNm > M = 260. Nistorescu a‘ = 42. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 . Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029. ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) . (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. 5. .28 = 264.7. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.19).5 mm .8 kNm < M = 1029.5 mm .18 kNm .3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6.1.4.13 şi tabelul 5. vezi figura 6.18 ⋅10 6 Nmm = 392.5 = 887.1) a = 70 mm şi a' = 42. ha = ho − a' = 930 − 42.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132.64 Îndrumător de proiectare – T.3 kNm (vezi fig.46 kNm 6.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.5 = 392.5 = = 844. Postelnicu & D.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.6. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.

25 mm Figura 6. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.7 mm .19) Îndrumător de proiectare – T.8.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.3 − 392.5 ⋅ 2945 + 97.18 = 637.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.17 mm 2 . Bara 2 (reazem stânga).5 = 901.75 − 42. (vezi fig.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.15 şi tabelul 5.17 mm 2 .88 = 130. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .5 = 887.25 = 943.17).75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.1. Postelnicu & D.98 kNm 8 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.7 ⋅15 ⋅ (943. 5.1314 ⋅ = 2444.75 mm ha = ho − a' = 943.1314 . ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.25 = 2 2 9 = 1047.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.17 = 3917. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.63 kNm .3 kNm .5.88 kNm > M = 1029. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează. ca în figura 6.5 mm .5 mm .65 - .5 ⋅ 982 = 56. ha = ho − a' = 930 − 42.12 kNm . Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) . Nistorescu . b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune. a = 70 mm şi a' = 42.

Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.89 mm 2 .10.89 mm . Se alege: Aa = 3927 mm 2 .25 mm b Rc 400 15 .46 = 712.46 kNm .17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.46 ⋅10 6 Nmm = 261.08 kNm < M = 973.9.66 - Îndrumător de proiectare – T.63 − 261.1482 .17 kNm .5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.5 = = 714.1482 ⋅ = 2756.5 = 261.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.63 kNm a‘ = 42. M2 = M − M1 = 973.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .5 = 887. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. Postelnicu & D. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.5 mm Figura 6. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.89 = 3738.5 ⋅1963 + 97. Nistorescu . ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.

realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.6. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. Îndrumător de proiectare – T.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6.11. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. valabile pentru toate grinzile. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare. precum şi a forţelor tăietoare. a momentelor negative pe reazeme. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. Într-adevăr.1. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.5 h. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale.63 kNm 9 1018 = 127. pe considerente de economicitate a soluţiei. puternic solicitate. barele înclinate. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante.2. Nistorescu . având de regulă unghiul de înclinare 45º.67 - • h . Prevederi constructive. în completarea prevederilor date la § 4. Postelnicu & D. Se recomandă ca.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri.5 h Figura 6. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor.2.11). În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă.

12. se vor adopta soluţii ca în figura 6.68 - Îndrumător de proiectare – T. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare.13. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. . Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă.c. Bară “flotantă”. 6. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. prezentate mai sus. în secţiunile înclinate .b. Nistorescu .2. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6.2. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.12) Figura 6. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Postelnicu & D. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii.13. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Din acelaşi motiv.13. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă.13.a şi se vor evita cele din figura 6.

pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. Nistorescu . a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). pentru o bară înclinată. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). în raport cu diagrama de momente “dilatată”.6.69 - .3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. [10] De aceea. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.14. măsurată în proiecţie pe axul grinzii. lI. II I l2 II l1 45° lI. c.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI.II l l ≥ la l ≥ lI. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime. În figura 6. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.II I l2 li/2 li lI.14. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. Îndrumător de proiectare – T. (vezi § 4. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. II – secţiunea în care. iar în figura 6. Postelnicu & D.14. În figura 6.II – distanţa între secţiunile I şi II.

Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.70 - Îndrumător de proiectare – T.c. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. Postelnicu & D.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. .15. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. Observaţie. Nistorescu 100 . l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.14.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate.

pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. Postelnicu & D. Nistorescu 5 2 . dacă diametrele sunt egale. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6.71 - . Îndrumător de proiectare – T. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.16.

Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte.72 Îndrumător de proiectare – T.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. .17. ducând din punctele respective linii orizontale. Postelnicu & D. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. Nistorescu 8 3 4 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite.

O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. Pentru barele întrerupte. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale.17 este marcată prin linii groase. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I.6. Nistorescu . respectiv înclinate. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.3 ). respectiv înclinării fiecărei bare. În figura 6. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). În figura 6. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. Postelnicu & D. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. În figura 6.73 - .18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul.5 h. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În figura 6.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 . Postelnicu & D. .5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.18.74 Îndrumător de proiectare – T.

30 2.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8. Postelnicu & D. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Calculul armăturii transversale. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală.3.95 570 2. Se constată că pe zonele dintre nervuri. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). 1.19. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. este arătată in figura de mai jos.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6.75 - . Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Nistorescu .73 1.

98 mm .2. pe ⋅b 0.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.3.1 % 3.5 ⋅ ho .3 = = 122.3 mm 2 .5 0.8 ⋅10 3 = 1. Bara 1 (reazem stânga).1. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra 3.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.409 0.10 = ⋅ = 0.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.6.125 2 1. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.1.90 < 2. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.acoperirea cu beton de calcul: a = 42. Nistorescu .3. Secţiunea D (armare cu etrieri). ⇒ 100 ⋅ 0. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm . • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0.2 ⋅ 0.10 N / mm 2 .409 % > pe min = 0. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.5 mm .125 .5 mm .5 ⋅1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. (oţel PC 52) a . Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.256 si 1. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. 6. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.256 % 400 ⋅ 957.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.5 ⋅ ho se ia si = 2. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.1 % se ia pe = 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .5 = 957. 0.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .1. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.5 . Dacă pe < 0. . Postelnicu & D.1 %. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).76 - Îndrumător de proiectare – T.

50 < Q < 4 .3. Secţiunea C.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.707 = 166.87 ⋅10 3 = 1.8 ⋅ 300 ⋅ 0.75 ⋅1.2.2 = 941. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb). Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.2.11).77 - .8 ⋅1.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .75 Îndrumător de proiectare – T.1. 6.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.04 % .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.14.2 mm ho = h − a = 1000 − 58. unde: 0. Nistorescu . 400 ⋅ 943.3. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii. 6.3.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640. În continuare.1.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143.141 .27 ⋅10 3 = = 0. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).25 = 943.345 < 0. Bara 1 (reazem dreapta).25 mm ho = h − a = 1000 − 56. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. Postelnicu & D.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.63 = 473.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.87 kN Q= p= Qeb 473.5 − 166.2. 5.

Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.78 - Îndrumător de proiectare – T. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5. 3.3 kN .30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.14) ho = h − a = 1000 − 42. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.3 = = 241. 8) .2. pe ⋅b 0.63 = 435. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ 300 ⋅ 0. Nistorescu . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2 ⋅ 1. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.208 0.3 − 166.04 210 100 ⋅ 1. 6.63 kN .67 kN . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.707 = 166. . 6.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.5 mm .67 ⋅10 3 = 1. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602. Q= Qeb 435.04 si 1.792 < 2.2. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.5 ho 0.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).5 = 957. Postelnicu & D.208 % > 0.3 mm 2 .141 1.5 mm Q = 602.137 . .8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 ⋅1.20.1 % .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.83 mm .3.10 = ⋅ = 1.

2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.1 Îndrumător de proiectare – T. 6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.769 1.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .3.2.2 = 941. 3.21.8 mm .137 2 1. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58. Postelnicu & D.10 = ⋅ = ⋅ = 1.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.96 ⋅10 3 = = 0.2 ⋅ 0. 400 ⋅ 957. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.5 ho pe 0.2 mm .3 = = 208 mm . • • pe = Rt 1.3.769 % .241 % > 0.769 210 3. Secţiunea C (armare cu etrieri). Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. Nistorescu .3 mm 2 .79 - .96 kN .8 ⋅1. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. 0.618 < 2. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).241 0.5 570 57 2.8 ⋅ Ra 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. Q = 311.1 % .753 .

3.2 ⋅ p Ra 3. ho = h − a = 1000 − 56. Bara 2 (reazem stânga).3 kN .753 2 1. 400 ⋅ 941.75 ⋅1.10 = ⋅ = ⋅ = 2.1 % .8 ⋅ Ra 0.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.3 mm 2 .8 ⋅ Ra 0.75 pe = Rt 1.162 % > pe min = 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.25 = 943.3 − 166. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.1 % . ⇒ φ 8 / 300 6.5 = 0.5 mm .54 > 2.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.753 − = 0.912 si Rt 1.3.5 0. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.006 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Qeb = QA − Qi = 584. 4.3 = = 503 mm pe ⋅b 0. Postelnicu & D. 6. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.2 ⋅ 0. 6. 210 • • • • • se ia si = 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.3.5 .097 0.1.10 = ⋅ = ⋅ = 1.80 - Îndrumător de proiectare – T.3 mm 2 şi ne = 4 . 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.73 < 2. Q = 584.1 2. 3.63kN .63 = 417. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.2 ⋅ 1.912 210 3.006 2 1.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0. 8) . ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.8 Rt 0. 400 ⋅ 943.162 0.3.04 si Rt 1.67 kN .8 ⋅ 300 ⋅ 0. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).912 % . Q= Qeb 417.04 % .25 mm . 3.097 % .67 ⋅10 3 = = 1. pe ⋅b 0.912 ) ⋅ 50 ⋅1. Nistorescu . • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3 = = 310.75 mm .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.1 % .097 < pe min = 0.707 = 166.1 ⋅ 400 .04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.

162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .1 kN .799 1.17 = 920. 8) . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.63 kN .5 mm . 400 ⋅ 920. 4.83 ⋅1.47 ⋅10 3 = = 0. Postelnicu & D. Qeb = QB − Qi = 548.5 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.17 mm .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3. pe ⋅b 0.5 = 79.8 ⋅ Ra 0. a≈ Q = 548.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6. 6 ho = h − a = 1000 − 79.3 mm 2 .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.162 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3 = = 310.707 = 166. Nistorescu .162 % . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.90 < 2.3.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.799 % . ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0. 3.942 .2.2 ⋅ p Ra 3. 6. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).942 2 1.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.83 pe = Rt 0. Q= Qeb 381.5 + 4 ⋅ 97.1 − 166. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.3.63 = 381.22.8 ⋅ 300 ⋅ 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.47 kN .2 ⋅ 0.81 - Îndrumător de proiectare – T.83 mm .

Ra 3.3.91 > 2.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).5 ho (Q − ⇒ pe = 0.8 ⋅ Ra 0.068 % . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.607 2 1.2 ⋅ 0.067 % .769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .607 .23.5 %= % = 0.5 mm Q = 255.82 - Îndrumător de proiectare – T.5 mm . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Postelnicu & D.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.769 % .5 Rt 0.3 mm 2 şi ne = 4 .1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0. Nistorescu .3 = = 503 mm . pe ⋅b 0.3.5 = 957.068 0. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 400 ⋅ 957.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.78 ⋅10 3 Q = = 0.1 2. Se parcurg următoarele etape: 255.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.769 1.5 . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.78 kN . ho = h − a = 1000 − 42. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.2 ⋅ p 3.1 % .8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.5 2. 210 Ra p se ia pe = 0.5 ⋅1.3.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2. 6.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

respectându-se indicaţiile date la § 6. 250 . Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei.86 - 45° li . distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. Modul de cotare al etrierului .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6.26. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Postelnicu & D. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp.26). În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. Nistorescu c = 25 Figura 6.25. În figura de mai jos. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). li li = 1.2. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.

300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10].1.2) 181.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. Schema de calcul a secţiunii stâlpului.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.86 kN (vezi figura 5. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7.87 - .17 şi tabelul 5. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. 7. Momentul încovoietor de calcul: M = 153. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.48 + 870 ⋅ 0. Postelnicu & D. x. înălţimea zonei comprimate.1. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter.1.1.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.85 430 − 500 ⋅133. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). Armarea longitudinală.88 kNm .07 − 28.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .85 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7.02 = 181. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). corespunzătoare momentului încovoietor maxim. Îndrumător de proiectare – T. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . Nistorescu .15 mm 2 .

10 % (vezi şi § 7.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. 300 ⋅ 530 .69 ≈ 1655 kN .32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.).3. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.4 mm 2 .18 − 600 ⋅ 212.2.32 % (vezi § 7.3): p= Aa ⋅100 % = 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.1 % b ⋅ ho (7.2. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ). Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.9 kN . Stâlpul central ( 600 x 600 ).18 mm .3. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.9 + 1655 ⋅ 0.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm . Postelnicu & D. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . (vezi figura 5.2.5 mm 2 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.02 = 235 kNm .18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.88 - Îndrumător de proiectare – T. conform STAS 10107/090 este 0.4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0. Nistorescu . p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.50 % > 0.3) ⇒ Aa = 0. 7.1.19 şi tabelul 5.

5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N .32 % (vezi § 7.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .47 ⋅ % > 0. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.95 ⋅ (1 + 0.27) = 1. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. La elementele comprimate excentric. 7.316 < 0. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.078 mm 2 .32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].2.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.5 ⋅ 0.5 ⋅ n) . Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.3).50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.3.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. (vezi figura 5.28 ⋅10 3 Q = = 0. 7. Armarea transversală. Nistorescu . Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.89 - . Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).1.2. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.95 N / mm 2 (beton Bc 25).28 kN . Postelnicu & D.3. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0. (7. [10] • Q= 79.3.

50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv.3.41 (pentru etrierul neperimetral) (7.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.3 + 2 ⋅ 28.3 mm 2 ). Pe direcţia fiecărei laturi.90 - Îndrumător de proiectare – T. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.1 %.54 kN .54 ⋅10 3 = = 0. • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.1% ae ⋅b distanţa între etrieri.3 mm 2 ). Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. Nistorescu .35) = 1. (iii) Dictează deci condiţia (ii). Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . 7. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. . (iii) Dictează deci condiţia (ii).1 %.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .3 + 1. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .5 ⋅ 0. Pe direcţia fiecărei laturi.2.41 ⋅ 28.3. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .95 ⋅ (1 + 0. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.1). (vezi figura 5.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3) = = 281 mm pe ⋅b 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.2. la stâlpi din clasa C (vezi § 7. Stâlpul central ( 600 x 600 ).3) = = 262 mm pe ⋅b 0.20). Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0. Postelnicu & D.1).35 ⇒ Rt ' = 0. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.257 < 0.

Clase de stâlpi.3. Secţiunea de beton. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. • procentele totale de armare minime. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Prevederi constructive pentru stâlpi.3.5 %.2. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. 7.1. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. mai mare de 2. 7. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.1.3. de regulă. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. Îndrumător de proiectare – T.20 %.4. Postelnicu & D.3. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse.05 ).3. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. 7. Nistorescu . T. Armăturile longitudinale.4).91 - . conform tabelului 7. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii.

Armăturile transversale.70 0.90 0. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor. la fiecare nivel). cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0. D. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.50 În cazurile când. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).10 %. la extremitatea inferioară a stâlpului.3.80 OB 37 0.00 0.50 0. PC 52 OB 37 PC 60.70 PC 52 0. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.60 0. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).40 0.80 0.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. Nistorescu . Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. A. Postelnicu & D.4.2. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. Pentru stâlpii din clasa C. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . Pentru stâlpii din clasele A şi B.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. 7.70 1.60 0. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale). C. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. B.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .Zona cu etrieri îndesiţi.70 0.60 0.Zona curentă. dar cel puţin 6 mm .50 0. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.60 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60.92 - Îndrumător de proiectare – T. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. .

trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7.5. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali.93 - .10 %. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. Îndrumător de proiectare – T. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. pe. fiecare bară longitudinală. Nistorescu . cu trei bare pe latură. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. Postelnicu & D. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. în afara zonelor plastice potenţiale.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm.5 a). b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. pe direcţia fiecărei laturi. Procentul de armare transversală.

00 H = 800 1. Postelnicu & D.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Fundaţia stâlpului central. Dimensionarea blocului de beton simplu.70 450 600 600 450 600 2.50 m faţă de cota ± 0. 8.50 L = 2. Cota de fundare este –1.50 M Q Nf . ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. Fundaţia stâlpului central.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.70 600 . Nistorescu 600 450 2.1. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600.70 450 600 Figura 8.1. -94Îndrumător de proiectare – T.1. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L.1.1. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . 8.00 care este cota pardoselii finite a parterului. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie.

70 ⋅1.2 p1 = pef min p2 = pef = 340.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.70 ⋅ 2. Relaţiile de verificare.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei. L fiind ‰ ‰ ).70 ⋅ 2.50 ⋅ 20 = 262. G f = 1. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură.70 ⋅ 2. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.5) = 245. la solicitări excentrice după o direcţie.8 + 0.2 ⋅ 2. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118. Postelnicu & D.70 m2 M f 245.70 ⇒ max = 340.54 ⋅ (0.19). iar B dimensiunea pe direcţia normală. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.12 m .2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .7 2.5 + 97.3 ⋅ kN .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5. 2 = kN 6 ⋅ 0. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8. Considerând coeficientul de încărcare n = 1. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.1). Nistorescu -95- .6 = 268. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .2 kPa< 1.

8. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.50 1.1.2.2 ⋅1. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T. Pentru cuzinetul de formă pătrată.5 σ 2 = 473. 8. 2 = 1729 6 ⋅ 0.2) de mai jos (vezi şi figura 8.4 kN m kN m2 2 = 1. Postelnicu & D.27 = = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii.27 = = = 0. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.50 ⋅1. considerată ca reacţiune.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.50 ⋅1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. Armarea cuzinetului. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.50 1. momentele încovoietoare. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.2 ) . Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.096 m .50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.50 σ1 = 1063. se pot determina cu formulele (8.50 ⋅ 0. obţinându-se: e1 = Mc 167.50 ⋅1.1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Dimensionarea cuzinetului.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. Nistorescu .097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.3. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. duse din colţurile secţiunii stâlpului.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN .

250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 . ⇒ 1.2.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870..50 − 0.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ . Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.50 + 0.15 % > pmin % = 0.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1. 2 m2 1. (8.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0..Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx. Postelnicu & D.16 bare.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T. p + p2 N pmed = 1 = .60) = 91..4) Y X p1 p2 Figura 8.50 ⋅ 0. pmed (8.5) = 120..5) − ⋅ (1046 + 870. Se aleg 13 bare 100.50 m2 .5 1. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului. Nistorescu -97- .45 2 0. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .

20 300 550 Figura 8.3..Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91.20 500 . Postelnicu & D. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5. 500 300 450 200 M Q N ± 0.50 300 550 550 300 500 2.1.05 % 455 ⋅1500 8.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.2.17). Dimensionarea blocului de beton simplu. Nistorescu 550 300 2.00 1. Fundaţia stâlpului marginal.2.115 % > pmin % = 0.16 bare.. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare...875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. Fundaţia stâlpului marginal. Se aleg 10 bare 100.20 . Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. -98- Îndrumător de proiectare – T. 8.1.

1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.20 m (vezi figura 8.6 min p2 = pef = 114.20 ⋅ 2.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.10 ⋅ 0. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.28 ⋅ 0. max p1 = pef = 335.2 = 267. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.20 2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.50 ⋅ 20 = 144 kN .5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.4 kPa > 0 2.10 ⋅1.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.19 min ) ⇒ p1. Nistorescu -99- .0 max p1 = pef = 419.4 127. 2 = 940 6 ⋅ 0.2.20 Condiţia (8. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.00 ⋅ 2.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.19 m .00 m până la 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0. .4 ⋅ 25 ≈ 14.00 2.9 kN m2 kN m2 =419. Postelnicu & D. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.00 ⋅1.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. 8.00 ⋅ 2. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1. la solicitări excentrice după o direcţie. Dimensionarea cuzinetului.2 ⋅1. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.4) = 199 kN .135 m .1).7 = = = 0.00 ⋅ 2.28 ⋅ (0.3 kPa < 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.5 kN .2 kPa ≤ 300 kPa 2. dimensiune ce verifică (8.00 m2 Mf 199 = = 0.1).2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.2.10 ⋅1.2 ⋅ 2. 2 = 1069 6 ⋅ 0.10 1. Relaţiile de verificare.6 kPa >1.9 + 0.3). Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.

Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.10 1. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.10 m2 1.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 .30 2 0.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 . dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 ..875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.11 bare.7 = = 0..05 % . 2 m2 1. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.3.30 2 ⋅ (2 ⋅1.14 % > pmin % = 0.2. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8. Nistorescu . 8. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. 0.. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T.10 ⋅ 0.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0. Se aleg 7 bare φ 100.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50. 1. Postelnicu & D...3) şi (8.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.11 bare.1).10 % > pmin % = 0.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5. Se aleg 5 bare φ 100. Armarea cuzinetului.. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.10 ⋅1. (8.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 . 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 .05 % ..10 − 0..10 + 0.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.

25 .1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8. Postelnicu & D.30 1.6. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.65 L Lc = 0.50 1.80 Bc 5 1. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.20 1.1.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc . Tabelul 8.3 trepte.5. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.20 1.50 1.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren. Lc Îndrumător de proiectare – T.60 Bc 7. pentru blocul cu 2 . h > 0.55 K 0.5 1.60 1. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare. când este ancorat. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.70 1. Nistorescu -101- . Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora.10 1.30 1. Bc ) se aleg pe considerente economice.5 1.3. Prevederi constructive.50 1.40 1.30 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Înălţimea h a cuzinetului. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.5.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.40 K 0. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.40 1.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.

pe fiecare direcţie. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. -102- Îndrumător de proiectare – T.5 şi până la clasa betonului din stâlp. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. Dacă tgβ = h ≥1. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Postelnicu & D. are valoarea 0. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.4. Nistorescu . În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului.05 %.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. iar procentul de minim de armare. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie.

Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. în deschiderile interioare: lc = 0. unde l este deschiderea de calcul. Postelnicu & D Nistorescu . în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . Îndrumător de proiectare – T.6 l.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.5 l. bp Δp Δp Figura 1. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1).103 - . pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. cu placa în zona comprimată. Lăţimea activă bp a tălpii.8 l. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. este egală cu lăţimea reală a plăcii. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0.

10 . c). atunci: Δ p = 0 . ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . dacă hp / h ≥ 0. dacă hp / h < 0. b). Grinzi de planşee nerigidizate.10 . Grinzi independente sau cu placa în consolă. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .10 . .104 - Îndrumător de proiectare – T.05 ≤ hp / h < 0. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . hp Figura 5. atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. Pentru grinzi făcând parte din planşee.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). Postelnicu & D Nistorescu hp . Figura 3.05 . ‰ ‰ dacă 0. Grinzi de planşee rigidizate. d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. Pentru grinzi independente.10 . Pentru grinzi făcând parte din planşee. rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale.

bv A. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. În cazurile când placa este prevăzută cu vute. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp.105 - . având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv.2. b. b.) b. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute.) pentru grinzi făcând parte din planşee.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. la valorile Δp determinate conform punctelor a. Lăţimea reală a plăcii: a. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7.) Figura 6.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . Observaţie. Îndrumător de proiectare – T.

017 0. 40 şi 50.039 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.032 0.392 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.042 0.620 -0.147 0.106 -0.014 0.354 0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.102 0.143 -0.139 0.305 -0.059 -0.079 -0.431 -0.005 -0.074 -0.046 b 0. 10 şi 20).026 0.447 0.474 0.056 0.494 0.045 -0.500 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .041 0.014 0.038 0. Nistorescu .167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0. precum şi distanţele punctelor fixe.005 -0.326 0.328 0.260 0.200 0.014 0.128 -0.414 0.395 ⋅ g ⋅ l −0.042 -0.021 -0.046 -0.026 0. 30.004 -0.018 -0.591 0.063 -0.000 0.039 -0.100 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.272 -0.079 -0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.088 0.088 -0.111 -0.037 -0.033 0.067 0.374 -0.174 -0.040 0.577 -0.034 0.300 0.480 -0.010 -0.105 -0.025 0.072 -0.126 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.030 0.152 -0.347 -0.042 0.073 0.026 -0.075 0.336 0.031 -0.099 0.171 0.405 -0.120 -0.226 0.605 0.020 0.065 -0.050 -0.106 0.245 -0.073 0.080 0. 20.000 0.195 0.273 0.028 0.062 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.295 0.069 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).270 0.030 0.109 -0.065 0.068 -0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.049 -0.068 0.522 -0.039 0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.043 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.188 -0.120 -0.160 -0.103 0.026 -0.215 0.204 Influenţa lui p γ -0.426 0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE. Postelnicu & D.974 ⋅ g ⋅ l +1.058 -0.001 0.395 0.274 -0.110 -0.016 -0.032 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.105 -0.598 0.526 0.047 -0.072 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.078 0.094 -0.091 -0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.505 -0.018 0.204 0.008 0.318 -0.078 -0.207 -0.014 0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.040 -0.050 -0.132 ⋅ g ⋅ l −0.118 0.000 -0.502 0.085 Influenţa lui p c 0.053 -0.075 -0. Grinda fiind simetrică.290 0.079 0.059 0.039 α 0.089 0.034 0.004 -0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.037 -0. 10.057 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.095 -0.111 -0.205 -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.105 -0.072 -0.032 -0.099 0.406 0.043 -0.204 Reacţiuni: V0max = 0.400 0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Nistorescu -108- . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T.

1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 . Postelnicu & D.ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.2 Îndrumător de proiectare – T.5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 . Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .

După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. apelarea se face lansând comanda: pframe. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). ‰ de sus în jos. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului.exe. din directorul care conţine P-FRAME-ul. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. Figura 1. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). după care se revine în programul principal. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. . În urma apelării apare ecranul din figura 1. în aceeaşi poziţie. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. modificarea acestora. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric).T. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva.110 Îndrumător de proiectare . fiind admise modificări ale datelor introduse. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Nistorescu .

Îndrumător de proiectare . Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. total materials . ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). total springs .număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). Meniul principal (master) şi blocul Geometry.număr noduri (maxim 700). descrierea cadrului şi numele utilizatorului.111 - . Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. total ld cases .T. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului.număr bare (maxim 999). Nistorescu . În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. total ld combination . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare. b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. Figura 2. Eliberează prima dată butonul sting.număr materiale (maxim 25). Postelnicu & D. total sections . optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2).număr cazuri de încărcare (maxim 99). b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării.Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME.număr legături elastice (maxim 200). • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .număr secţiuni (maxim 99). total joints .

<F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. <F6> GEN – Generează linii de date. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii.112 - Îndrumător de proiectare . Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. Postelnicu & D. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. Figura 4. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). Y şi Z (vezi figura 4). precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Grade de libertate. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. Introducerea nodurilor. Nistorescu . .T. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y.

113 - . • plastic mom capacity .se poate lăsa celula goală).Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . • Figura 5. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză).T. trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. • shear area . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. Nistorescu .aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). • mom. Îndrumător de proiectare .modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză.momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). inertia . .aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • section mod .momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. Postelnicu & D.

114 - Îndrumător de proiectare . şi când se tipăresc rezultate. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. lower end type – tip de legătură a primului nod. O valoare „1” face capătul barei încastrat. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. section number – număr secţiune. Nistorescu . Figura 6. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. attribute type – număr atribut. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. Density . material number – număr material.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod .coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. Coeff exp . O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. . greater joint – al doilea nod. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura).T. Postelnicu & D.

|<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. Nistorescu . <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată.T. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. Ultimul număr de linie din setul definit. Îndrumător de proiectare . se introduc „0” în celula „Increment”. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Postelnicu & D. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. FROM: TO: STEP: NO. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile.115 - . Dacă se doreşte repetarea valorile.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. SETS: Primul număr de linie din setul definit.

. loaded members . Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. Când aceasta fereastra de dialog apare. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Încărcări.116 Îndrumător de proiectare . În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu.bare încărcate.tasări de reazem. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Figura 8.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. şi în câteva ferestre de dialog. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. Blocul operaţional Loads. support settlements . Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. DB etc. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads.numărul total de noduri incărcate.T. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. Nistorescu . Ea va apărea in multiple tabele. describe load case . există câteva opţiuni: .

încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. se apasă <F3> Începe. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe.(perpendiculară). şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. atunci se revine la meniul încărcări.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. se introduc în aceeaşi linie. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. Postelnicu & D. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. horizontal load şi vertical load . se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană.T. torsional load – încărcare cu rotire de nod. Figura 10. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive.117 - . un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. atâta timp cât nu sunt duplicate. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. Nistorescu .

Încărcarea trapezoidală. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Aşadar. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X.118 Îndrumător de proiectare . Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Nistorescu . trebuie folosite noduri fictive.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. ƒ local UDL kN/m perp . Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. Încărcări parţiale. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare.1). În schimb.1. Figura 11. oricum.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). point load .încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. O valoare negativa va cauza contracţia barei. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. . Postelnicu & D. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. Încărcarea triunghiulară inversă. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale.T. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Poziţia lor in lungul barei.

nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare.119 - . 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică).T. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). Îndrumător de proiectare . ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar).1. Blocul operaţional Analyze. Postelnicu & D. Sistemul de meniuri (Menus). Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. daca există instalat şi Ptools). P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). se poate apăsa tasta <x> de doua ori.1).Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. Se folosesc noduri fictive. 2. 2b) După afişarea meniului. Nistorescu . Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. 3) Afişa o fereastra de dialog. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. cerând informaţii suplimentare. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. 2) Tipări alegerea făcută. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. La orice articol de meniu. se poate afişa un submeniu. Figura 12.

e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. tipărirea în grup sau individuală. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Dacă se alege un interval de integrare prea mare. Fereastra Display Factors.120 - Îndrumător de proiectare .T. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Prin reducerea mărimii intervalului. Un interval de integrare mic. ƒ Ranges – Intervale. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. elastice. Pentru a calcula distanţe pe ecran. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. cum ar fi încărcări de intrare. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. scalare automată sau definită de utilizator. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Selectează diagrame multi . ƒ Display Factors – Factori Afişare. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. depinzând de rezoluţia plăcii grafice.Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). şi forţelor. (vezi figura 14): Figura 14. deplasărilor. numere bare. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. reazeme. ƒ Automate – Automat. Nistorescu . etc. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). ƒ Display All . Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată.Afişare integrală. Postelnicu & D.bară sau o singură bară. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. Netezirea este oricum limitată. Determină intervalul de bare.

Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. a atributului afişat în lungul barei. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). Îndrumător de proiectare . Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Figura 15. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare.T. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. ƒ „P” format – Format „P”. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. Nistorescu . secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. Pentru calculul ne-liniar. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. materialului. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. Fereastra Display All.121 - . secţiunii. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). cu valoarea introdusa în aceasta celula. Postelnicu & D. barei.

Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor.Diagrame forţe pe o singură bară.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16.122 - Îndrumător de proiectare . ƒ Figura 17.). Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. Afişare interval de bare. Postelnicu & D. nivele sau combinări. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. pentru cazuri de încărcare. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Fereastra Calibrated Choice. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. cazuri de încărcare. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). tensiuni normale etc. forte axiale. ƒ ƒ Draw single member force diagrams . nivelul sau combinarea aferentă.T. În special pentru tipărire. . Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Fereastra Automate Choice. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Nistorescu . programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. to fit screen – Scalare automată.

Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu -123- .

Nistorescu . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. C. Dumitrescu. Bucureşti. Pavel.: „Beton armat (note de curs). Partea I. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Editura Tehnică. ICB. D. Bucureşti.: „Grinzi continue“. C. Calculul elementelor din beton armat “.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. T. Nistorescu -125- .. industriale şi agrozootehnice”. R. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Postelnicu.: „Beton armat (note de curs). 1965. 1996.. Bucureşti. industriale şi agricole.. Munteanu. M. 1993. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. Agent. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. Încărcări date de zăpadă”.. ICB. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. beton armat şi beton precomprimat”. Bucureşti. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Postelnicu. Avram. Munteanu. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. Partea I-a “. Postelnicu. Bucureşti. Postelnicu & D.: „Construcţii din beton armat. T. Editura Tehnică. Partea a II-a. 1992. M. UTCB. 1981. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. T.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful