Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Anexa D.2. Armarea longitudinală. Anexa A.1. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. 8. Fundaţia stâlpului marginal.1.1. Nistorescu -5- .3. 8.5. Armarea transversală.2. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. 8. Prevederi constructive. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. 8. Fundaţia stâlpului central. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. 7.2.1. Planşa 7: Detalii fundaţii. Dimensionarea blocului de beton simplu.2.1. 6.2. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T.3. Calculul etrierilor de suspendare. Dimensionarea fundaţiilor. 8.1. 6. 8. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. Dimensionarea blocului de beton simplu.2. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1.1. Anexa G. Prevederi constructive pentru stâlpi.3. 8.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. Prevederi constructive.2. Dimensionarea şi armarea grinzii principale. Calculul armăturii longitudinale.2. Calculul armăturii transversale. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000.2. Dimensionarea cuzinetului. 7.3. 6. Postelnicu & D. 6. 6.5.4. 8. 6. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat.2. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A.1. 8. Anexa E. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Anexa B. Armarea cuzinetului. 7.3. Plan cofraj şi armare grindă principală.1. Anexa C.2. 8. 7. 6. Dimensionarea cuzinetului. Armarea cuzinetului. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Anexa F.

• • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. Postelnicu & D. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat.00 m. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson.2. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. Alcătuirea clădirii.00 m². Elementele structurii de beton nu se tencuiesc.2. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri.00 = 36.1. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9.00 m .00 = 27. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. Finisajele sunt de tip curent. 1. pe câte două travei. 1. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. amenajate în deschiderea centrală. Date privind structura de rezistenţă.1). Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1. grupuri sanitare. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. ‰ 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Nistorescu . Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.00 m .2.1 Date privind soluţia de arhitectură. parter şi etaj (P + 1E). respectiv axele M şi O. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. 1. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului.20 m . Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare.00 x 12. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . cu deschiderea de 6.2.

5. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. 4. plan cofraj şi armare grinda principală. 2. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. dimensionarea fundaţiei. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. Conţinutul proiectului. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92).Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. în gruparea fundamentală. Îndrumător de proiectare – T. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. 3. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). Nistorescu -7- . Postelnicu & D. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). 1. 4. N mm 2 . secţiune transversală şi longitudinală. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale.3 1.96 kN m2 . 6. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. plan cofraj şi armare stâlpi. beton Bc 20 (pentru fundaţii). oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală).3.piese desenate: 1. plan cofraj şi armare fundaţie. plan cofraj şi armare grinda secundară. predimensionarea elementelor. 2. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. dimensionarea plăcii. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. B . 5. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1.20 m de la faţa terenului natural.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. 3. evaluarea eforturilor secţionale.

00 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 6. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.00 6.00 2 Figura 1.1.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 A 6. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 6.00 6.00 3 B B 9.

dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. Pentru a fi economic. în vederea obţinerii unei soluţii economice. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. [11] Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -9- . în cazul solicitării de forţă tăietoare. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. de regulă. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. grinzi principale şi secundare). sunt. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9.00 x 6. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. 3. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. static nedeterminate. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. Structurile de beton armat. într-o primă aproximaţie. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. În consecinţă. la limită nulă.1.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. respectiv de dimensiunile acestora.1. Procedând în acest fel. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter.00 – 2. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. Introducere.28 m conform schiţei din figura 2. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. Postelnicu & D. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. • pe criterii de rezistenţă. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. 2.50 m.

3.traveea t = 6 m . de regulă. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă.200 1.20 2 18.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .10 - Tabelul 2. .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).300 3. Grinzi secundare. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm .00 1.30 2. Grinzi principale. Postelnicu & D. Nistorescu . În concluzie: h p = 80 mm .500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. 2.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate.500 15. hp = do 2035 mm = = 58. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.1 2. paralelă cu latura scurtă.00 1. .10 1. Se cunosc: . Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie.1. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie.00 1. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.000 21. Placa.deschiderea L = 9 m .08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.3. 2. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .

întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. Postelnicu & D. Pentru elementele secundare de planşeu.03 Panouri de placă 25 2.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz.03 25 25 2. Nistorescu . eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi. cu panouri de placă armate pe o direcţie. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale.00 l2 l1 2.03 Grinzi secundare 5 1 5 . De aceea pentru simplificare. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice.11 - 25 2. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri.2 Predimensionarea plăcii.03 4 2. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11].3. În cele ce urmează.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.00 2. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.03 25 2. Îndrumător de proiectare – T.00 5 2. Observaţie.03 b c d e 25 2.00 25 a 2. 1.00 l2 /l1> 2 Figura 2. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.03 Grindă principală 3 2.03 2 2. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. 2. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. se renunţă la indicele „ c ” . rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].1. placa şi grinzile secundare.

3.12 Îndrumător de proiectare – T.03 2. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.03 2.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2. 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.8 %. În faza de predimensionare.2.2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2.0. Postelnicu & D. Schema statică. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0. q .00 2.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : .2. Figura 2.3.2.03 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.2.3 .3. 2.035 2. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). 21. Secţiunea de calcul a plăcii.834. Nistorescu ho h .1. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*). b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.1. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).

60 400 . Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.3.15 .775 kN m2 (vezi tabelul 3. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2. Predimensionarea grinzii secundare.068 kNm = 10.60 2. Îndrumător de proiectare – T.3.03 5 250 2.03 250 2.00 250 2. Postelnicu & D. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0. Nistorescu .13 - 400 5.).15 ⋅ (1 − 0. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.00 250 2.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm . 100 100 R 0.00 250 2.00 250 Figura 2.4.5 ⋅ 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.55 mm .03 250 5.03 250 2.55 mm .55 + 15 = 84. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.15 ) 2 pmax 0.1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.75 = .035 2 = = 10. 2.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].

2. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.03 2.25 + ) = 13.68 m 2 2 2 kN 13. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.60 qgs ⋅l 2 11 5.65 qgs ⋅l 2 10 5. qgs 5.1 = 0.03 + 0.14 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.60 5. Evaluarea încărcărilor. care constituie reazemele.5.3.4: Aaf = 6. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2.09) ⋅ 25 ⋅1.60 qgs ⋅l 2 11 5.8 %.3.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. Schema statică.25 ⋅ (0.5.5 − 0. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.82 ⇒ qgs = 52. Nistorescu . În faza de predimensionare.60 qgs ⋅l 2 11 5.775 ⋅ = 49.3.2.65 6. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.1 = 2.68 = 21. .1.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Rezultă astfel schema din figura 2. aşa cum se indică în figura 2. definite prin linii înclinate la 45º. pornite din colţurile plăcii.4.3. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.8…1.5. 2.

15 - . 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm .775 ⋅ 6 = 130. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.4. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.91 ⇒ qgp = 145.47 ⋅ 5. Secţiunea de calcul a grinzii.20 300 ⋅ = 0. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0.1 ⋅ = 5.24 ) 2 = 455. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.24 ⋅ (1 − 0.momentul de calcul: M = 52.7). Deci.3.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .4.6.90 − 0. a Figura 2.25 ⋅ (0.55 ⋅10 6 Nmm . ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455. 2.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.6 2 = 164.09) ⋅ 25 ⋅1.5 − 0. Postelnicu & D.55 kNm = 164.3.81 + 35 = 490.81 mm .1 ⋅ = 3 ⋅ 0. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.91 mm . Evaluarea încărcărilor.1 = 8.3.3.09) ⋅ 25 ⋅1. 2. Predimensionarea grinzii principale. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.20 = . 100 100 R 1.1. Nistorescu . • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.1 = 0. În faza de predimensionare.40 ⋅ (0.24 .

00 250 2. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.00 250 2. 2.03 250 2. Postelnicu & D. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5. . momentele maxime.4.60 2.03 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.2.03 5 250 2.00 250 6.3.03 400 250 5.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2. Nistorescu .8).7.00 Figura 2.00 250 2. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . Aria aferentă de placă pentru grinda principală. Schema statică.8.16 - Îndrumător de proiectare – T.

24 mm .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. Predimensionarea grinzii de acoperiş.40 = .28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.19 + 0.10). Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.24 + 50 = 952. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele.17 + 0. Postelnicu & D.20 ⋅ 9 2 = 1176.3.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0. M .24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.4. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. L L ÷ .12 ⋅10 6 0.17 - . greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. Figura 2.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0. Secţiunea de calcul a grinzii.28 .4.28 400 ⋅15 ⋅ 0.12 kN m = 1176. Nistorescu . Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului. 2.19 ⋅ 0. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.12 ⋅10 6 Nmm 10 . valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm.3.9. 100 100 R 1. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.

.25 % 2.75 Tabelul 2. Postelnicu & D.1.2.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. 2 1 2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: . 2.20 1.00 ⋅ 6. 2.2. .5 kN . Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.5. Stâlpul central.2. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.52 1.60 0.18 - Îndrumător de proiectare – T. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .25 % 2 1 8. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.50 0. 2. Evaluarea încărcărilor acoperişului.63 2.30 1.5. Nistorescu . Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).10.5.5.1.75 = 148.1943 m² 2.2.00 ⋅ 2. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0. Predimensionarea stâlpilor.70 0.40 0. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].

25 ⋅ (0. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.03 250 2.60 ⋅ 0. TOTAL: 2. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].00 250 2.00 = 1175.00 − 0.5.1 ⋅ 9.00 ⋅ = 74.19 - .03 250 2.00 5 . 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2. Postelnicu & D.09) ⋅ 25 ⋅1. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Îndrumător de proiectare – T.00 250 2.25 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.69 kN .1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.1 = 0.50 − 0.1 = 0. Nistorescu 250 2.20 − 0.2.1 = 41.20 ⋅ 25 ⋅1.60 ⋅ 4. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 40.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig. la nivelul planşeului peste parter. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.60 ⋅ (4. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .00 ⋅ 9.00 = 2. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.09 kN .4 ⋅ (1.00 = 90. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.58 kN .1 ⋅ 6.6 0 400 .11.65 kN .03 5 .2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .1 ⋅ t = 4 ⋅ 0. 2.03 250 2.6 5 400 250 2.00 250 500 x 500 600 x 600 2.09) ⋅ 25 ⋅1.775 ⋅ 6.75 ⋅ 6. Stâlpul marginal .03 250 2.00 = 67.60 ⋅ 0.

50 ⋅ 4.20 Îndrumător de proiectare – T.00 − 0.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1. Nistorescu . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.20 ⋅ 6. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. .1 ⋅ t = 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 = 28.00 = 21.00 L = 1 ⋅ 0.1 = 54.12.50 − 0.28 kN . ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.0 0 6 .04 kN .00 = 42. Stâlpul de colţ.92 kN . TOTAL: 2.1 = 0.40 ⋅ 0.00 6.1 ⋅ = 45.1 = 28.3.87 kN .5 ⋅ 0.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.40 ⋅ (1.75 ⋅ L t 2 2 9.5 ⋅ (4.00 ⋅ = 587.0 0 H J K Figura 2.5 ⋅ 0.25 ⋅ (0.8 ⋅ 8 ⋅1.5 9.2.09) ⋅ 25 ⋅1.00 ⋅ 6. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].09) ⋅ 25 ⋅1.26 kN .07 kN . din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.09) ⋅ 25 ⋅1.50 ⋅ 0.1 = 0.20 ⋅ 25 ⋅1.5. la nivelul planşeului peste acoperiş.775 ⋅ 6.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .2 − 0.1 ⋅ 6. Postelnicu & D. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .1 = 0. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.00 ⋅ = 37.

14 kN .20 ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ = 21.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.00 = 2. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.01 mm n ⋅ Rc 0. cu valori necunoscute în această fază. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).1 = 0.1 = 0.00 9.1 = 67.00 9.1 = 28. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.00 − 0.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .40 ⋅ 0.1 = 0. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.1 = 28. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.05 kN .8 ⋅ 8 ⋅1. Nistorescu .96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.62 mm 0. la stâlpii centrali şi 0.775 ⋅ ⋅ = 293. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.3 ⋅ Rc .00 = 1 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.50 ⋅ 4. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.25 ⋅ (0.00 = 21. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ t D 6.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului. Îndrumător de proiectare – T. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.58 kN .40 ⋅ (1. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.4 ⋅ Rc .21 - .5 ⋅ 0. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.5 ⋅ (4.09) ⋅ 25 ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.07) ⋅ 25 ⋅1.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.50 ⋅ 0.26 kN .93 mm n ⋅ Rc 0. Postelnicu & D. la stâlpii marginali şi de colţ. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).50 − 0. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.2 − 0. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.00 = 22. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.87 kN . Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. Rc.1 ⋅ = 45. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.5 ⋅ 0.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

035 2.25 - . folosind relaţii de forma: + 2 Mi .046 b 0.2.596 6.775 3.03 e 5 2. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3. iar l deschiderea de calcul. Îndrumător de proiectare – T. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).030 2. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . Postelnicu & D.775 [kN / m2 ] 18. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.033 -0.2.032 2.00 Figura 3.463 -2.1 ).079 0.505 -0.775 3.085 c -0.039 [m] 2. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B. practic.046 -0.03 5 b 2 2. Schema grinzii este dată în figura 3. c.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă. a 1 2. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă. Sectiunea Tabelul 3. numai valorile maxime negative.099 0.373 1.030 2.032 0.00 18. b.079 0.1 ) ( 3.00 18.899 -9.00 f 2. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.00 18.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.030 [kN/ m2 ] 3.555 -2. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.03 d 4 2.2.072 -0. pe când în reazeme interesează .111 -0.145 7.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1. Nistorescu .2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0. 3.813 -10.00 18. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.03 c 3 2.775 3. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.775 3.026 -0.00 [ kNm / m ] 8. Calculul momentelor încovoietoare.021 [ kNm / m ] -0. max ( 3. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.3.105 0.120 -0.014 0.

neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. . In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).3. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.2).26 - Îndrumător de proiectare – T.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m . momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv.4.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. b . sunt prezentate în tabelul 3.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. În calculul momentelor. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Secţiunea a. Armarea plăcii în câmp la momente negative.4.04556 ⋅ = 170.775 ⋅ 2.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.035 2 = = 3.4.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. Secţiunea de calcul este cea din figura 2. Postelnicu & D. Nistorescu . ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.2.04556 (g + p) ⋅l 2 21. h – grosimea plăcii: h = 90 mm .1. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. ho – înălţimea utilă a secţiunii.85 mm 2 . ce se desfăşoară în mod asemănător. 3. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3.

3.03498 ⋅ = 131. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. Nistorescu .90 ⋅ 106 = 0. 3. Postelnicu & D.75 ⋅ We . se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3.27 - .90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. Îndrumător de proiectare – T. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. Aşadar: M = 1 ⋅1.3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor.5.3. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm.1 = 2598750 Nmm = 2. formând plase legate cu sârmă. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. în zonele întinse. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. numărul minim de bare este de 5 bare / m.3).4. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat.5). pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.3. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). care constituie reazemele plăcii (figura 3. Numărul maxim de bare /m recomandat.

se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior.5. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. PC 60 OB 37 Tabelul 3.28 Îndrumător de proiectare – T.5. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2.4. care se livrează în colaci de lungimi mari. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). 3.4). Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme.). În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. 4 etc. Postelnicu & D. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. Nistorescu . Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. calculat cu relaţia (3). putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. Armăturile de la partea superioară a plăcii. 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente.

5. la plăci cu deschideri mici.29 - . Postelnicu & D.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. Nistorescu lo(2) . Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3.4).6. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. pe considerente de simplicitate a execuţiei. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. 3. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). Îndrumător de proiectare – T. Alegerea armăturii. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. soluţie recomandabilă. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă.

Armarea plăcii fără bare înclinate.106 399. 3.134 502.119 447.6.555 0. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.6.1. Nistorescu . Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.505 0.30 - Îndrumător de proiectare – T. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.5.079 294.40 c 75 9.463 0.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.22 0. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare. fără bare înclinate. În figurile 3.4 În tabelele 3.84 0.60 3 75 7.087 326.021 0.72 2 75 6.6 şi 3. .7.85 0. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.21 0.046 1 75 8.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.31 a 75 0.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.373 0.60 b 75 10. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie. Postelnicu & D.4 şi 3. În tabelul 3.27 0. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.52 Tabelul 3.

7. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. de cofraj şi respectiv se desenează separat. care indică şi înălţimea elementelor structurale. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.27 393 5 φ 10 drepte 0. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat.463 0. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata.555 0.134 502.33 a 75 0.52 c 75 9.21 393 5 φ 10 drepte 0. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu. a plăcii. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.119 447. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.505 0.71 3 75 7. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul. În cazul structurilor complicate. Nistorescu . dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0.046 5φ8 călăreţi 1 75 8.079 294. planul devine plan de cofraj şi armare. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.85 393 5 φ 10 drepte 0. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii. lungimea de tăiere. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.52 Tabelul 3. cele două planuri.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.71 2 75 6.5 3. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. Îndrumător de proiectare – T.106 399.021 0. numărul armăturilor identice.087 326. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. calitatea oţelului.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170.52 b 75 10.31 - . Postelnicu & D. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.373 0.

Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). Postelnicu & D. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă.5. Nistorescu . . În figura 3. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3.32 - Îndrumător de proiectare – T.8.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

65 2 = = 58.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . 4.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.4.1.8⋅to = 0.4.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4. Nistorescu a ho = 465 h . Secţiunea a.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.36 - Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.4.3. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.04 ⋅ 5. iar lc = 0. în care Δp ≤ lc / 6 . În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. Secţiunea 1.2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).080 ⋅ = 452.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753. Aa ho Figura 4.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h . Postelnicu & D. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0.

47 kNm .10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar. Secţiunea 2. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.3. iar lc = 0.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Secţiunea de calcul este dată în figura 4. Postelnicu & D.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.37 - = 35 Figura 4.4.65 m. Nistorescu a . Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T.023 ⋅ = 946. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 . Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp.4. Secţiunea b.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.33 kNm . Secţiunea de calcul este cea din figura 4.5. h .6⋅to = 0.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.18 > 0.3. în care Δp ≤ lc / 6 . Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).4.

210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.5.5.64 kNm .17 kNm .96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.4.4.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea c.1 kNm . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: . Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 3. Postelnicu & D. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.0243 ⋅ = 773. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.6.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. lăţimea bp. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.2. Secţiunea 3.0215 ⋅ = 685. Nistorescu . Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.2).8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94.4.38 Îndrumător de proiectare – T. 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp .7. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.5.

8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.3 kNm . Aşadar: M = 0.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.7 ⋅1. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.4. Postelnicu & D.39 - .0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.2. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27. Calculul armăturii transversale.1 = 14036458 Nmm = 14. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.5.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.85 500 0.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.8. Nistorescu .70 ≥ 1000 Tabelul 4.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.75 ⋅ We . Înălţimea secţiunii.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) . în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.8 kNm .9.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel.3 1. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. 4. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27.4. 4. h (mm) cpl ≤ 100 200 0. se interpolează liniar).00 0. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. 4. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.

5 ho 0.10 = ⋅ = 1. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) . • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.2 ⋅10 3 = = 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.2 ⋅ 0.1 Dacă Q ≤ 0. unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă. ⇒ 100 ⋅ 0.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .1 %.2 ⋅ p Ra 3.5 ⋅ ho . în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.2 kN .185 0. Postelnicu & D. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.874 1.8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.1 % se ia pe = pemin = 0.5.546 < 2.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. Secţiunea a.457 si 1. ae ≤ 300 mm . ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.6.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.185% 3. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).3 = = 217 mm 0.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.5 ho se ia si = 2.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).1.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4. Nistorescu .457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.40 - Îndrumător de proiectare – T. ae ≤ 3 ⋅h . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .5 .

Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.41 - .1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.88 < 2.2 ⋅ 1.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.61 ⋅10 3 = 1.5.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.10 si = ⋅ = 1.212 0.35 si 1.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0. Îndrumător de proiectare – T.2 ⋅ p 3.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.6. Nistorescu .213% 3.5 0. 4.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.10 = ⋅ = 1. Secţiunea b. Postelnicu & D.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.6.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.213 0.1.55 kN .61 kN . Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140. Prevederi constructive.23 2 1.55 ⋅10 3 = = 1.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.35 210 3.01 1.2 ⋅ 1. Secţiunea c. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm. Armături longitudinale.76 < 2.3.14 2 1.212% Ra 3.2.5.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.5 0.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.

În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. Nistorescu .6. greşit Figura 4.5). Postelnicu & D. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri. Distanţele libere între bare (figura 4.2 d ≥ 25 mm ≥ 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. acestea se dispun ca în figura 4. . la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor.6. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. pentru a permite introducerea pervibratorului.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4.6. Totodată în figura 4. la turnare. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4.6. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.6. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor. ca în figura 4.6. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară..7.7.42 - Îndrumător de proiectare – T. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.6. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.

la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii.43 - .4.6. pentru armătura principală de rezistenţă. este recomandabil să se utilizeze numai două. Nistorescu . ‰ ae ≤ 3 ⋅h . PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. Armături transversale.7 din STAS 10107/0-90).2. La grinzile cu înălţime peste 700 mm. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. în cazul în care se realizează pe şantier. cel mult 3 diametre diferite de bare.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. cel mult trei diametre diferite. de regulă. Îndrumător de proiectare – T.5.3. Ancorarea armăturilor. dispuse din doi în doi etrieri. în zonele întinse. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm.2. 4. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). ‰ ae ≤ 300 mm . La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.6. Postelnicu & D. 4 4. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. fără bare înclinate. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. legate între ele prin agrafe transversale. fără placă la talpa superioară. respectiv întreruperea armăturilor. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). Ancorarea armăturilor. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. Se recomandă să se folosească numai 2.2 precum şi § 6.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară. trebuie să fie de maxim 200 mm. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. Tabelul 4.2.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. se prevăd armături de montaj.

5. Postelnicu & D. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit.8. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. Pentru armăturile din bare laminate la cald. în cazurile curente. Bc 20.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. lungimea de ancorare necesară. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. Bc 20. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3. În figura 4.4) d – diametrul armăturii. Bc 10. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. călăreţii. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. (3. Nistorescu . se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. Bc 10.44 - Îndrumător de proiectare – T. Tabelul 4. iar barele de la partea superioară. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4.8. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar.

Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. dacă se prevăd totuşi cârlige.5 Figura 4. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). Înnădirea armăturilor.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. 2.9.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). Înnădirea armăturilor se realizează. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus.45 - ≥5d d .10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. se prevăd la capete cârlige. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Nistorescu . • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. ≥ 2.4. 4. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.9.6. de regulă. Postelnicu & D. prevederea de cârlige nu este obligatorie. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4.25 d 3d R ≥ 2. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52.

ks = 1 + 0. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. ks = 1 + 0. Figura 4. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm.4). astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. Postelnicu & D.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. .46 - Îndrumător de proiectare – T. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. Pentru armăturile din bare laminate la cald.10. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. Nistorescu . lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. În figura 4. pentru înnădiri în zone întinse.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. în zonele cu efort minim în armături.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. Înnădirile se amplasează. de regulă.6) la conform relaţiei (3. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. ri .

Elemente situate în aer liber.1.47 - .2. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. Tabelul 4.2 d (d – diametrul armăturilor). Totodată. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. Elemente situate în aer liber. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. Elemente în contact cu exteriorul.6. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. stâlpi. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. în condiţii obişnuite de mediu. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Postelnicu & D. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. Etrieri. în tabelul 4. conform STAS 10107/0-90. În tabelul 4.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. paragraful 6. neprotejate.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. cu umidităţi relative interioare < 75 %). expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. conform STAS 10107/0-90. în mm.5. Nistorescu .6. Tabelul 4. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic.

Postelnicu & D.00 9.85 4 5 6 7 1 9. Schema statică a cadrului transversal.2.1. Nistorescu . cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5. 9 8 10 9 11 10 12 4.00 Figura 5. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid.00 3 9. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5.1. 4. Schema de calcul a cadrului.2.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.00 9.48 Îndrumător de proiectare – T.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. .25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4. Secţiunea transversală a clădirii. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.00 4 Figura 5. Schema de calcul. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.00 2 9.1.

Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.49 - .2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.4.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.2.8 ⋅ L = 0. în care Δp ≤ lc / 6 .8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0.6 ⋅ L = 0. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A). Pentru grinzile cu secţiune T. Postelnicu & D. Nistorescu . utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500). 5.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41. Tipuri de bare. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.2.12 = 4233369. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. Numerotare tipuri de secţiuni.6 cm 4 = 42333.5. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. Îndrumător de proiectare – T. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5.1.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. 5.3. y 1000 44 CG iar lc = 0. Caracteristici geometrice bare.1.1.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. Bara de tip 1 (grinda cadrului).40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.2.3 cm 4 = 5208.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1.

50 - Îndrumător de proiectare – T.00 25 2.60 2.60 A2 Figura 5. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0. Postelnicu & D. 5.3. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. A3 şi A4.7.4 ⋅ 2 = 2.6.03 25 2.03 40 25 5.00 25 2. Încărcări pe grinzi. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.00 25 2.2. 5.7. 25 2.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.03 5 25 2.03 25 2. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). Nistorescu 40 . A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5. Se determină pe schema din figura 5.00 25 40 A1 A4 A3 5. A2.3. ariile aferente A1.3.8 m 2 2 .

35 kN 2 m3 ⋅10.015 kN m2 kN 5.60 m 2 ⋅ 0.03 + 0.285 2 m m m kN kN 0.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0. Încărcări temporare.7 m 2 = 40.51 - . Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.01 3 m m 3.Încărcări concentrate permanente.60 5. 3.775 kN 2 G2 = 54.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.3.3. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.25 ⋅ 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.8 m 2⋅ 1 kN = 25.5 m − 0.035 5. Postelnicu & D.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.3.35 kN 2 m3 3.3.60 5.60 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.37 kN m kN 5.25 m ⋅ (0.60 2.60 m 2 ⋅ 0. 5. ¾ Forţa G2. 5.Încărcări permanente. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.1.60 5. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.035 +( − ) 2.25 m ⋅ (0.3.6 m 2 = 40.1 = 14.1 = 14.60 2.2 kN m 5.2 m 2m ⇒ p = 25.1 = 10.295 kN m ⋅ 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.60 = 5.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.5 m − 0.00 m − 0.03 m 2 2 2 2 5.25 ⋅ 5.74 kN .39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.2.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.00 + 0.2.25 ⋅ = 3.60 = 5.3.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3. Nistorescu G3 = 54.4 m ⋅ (1. Încărcări concentrate. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.3.1.775 kN 2 ⋅ 2.2.2.

25 m ⋅ (0.4. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale. Ipoteze de încărcare.87 kN ⇒ 5.3.25 2.08 kN ⇒ P4 = 109. Ipoteza 1.25 2.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190. 18 kN m2 ⋅ 6.06 m 2 = 109.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.25 2.35 kN 2 m3 3.6 m 2 = 190.1.06 m 2 = 22.Încărcări concentrate temporare. Postelnicu & D.775 kN 2 ⋅ 6. . Nistorescu .1 = 14.25 Figura 5. Ipotezele de încărcare semnificative.22 kN ⋅10. Ipoteza de încărcare numărul 1. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.3.4.8. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.25 2. 5.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.60 m 2 ⋅ 0.25 2.25 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.52 - Îndrumător de proiectare – T.25 2.8 kN ⋅10. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.6 kN P3 = 192.25 2.5 m − 0.7 m 2 = 192.25 2.2. m kN 5. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.2. Postelnicu & D. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale.3.25 2.25 2. 5. Ipoteza de încărcare numărul 3.25 2.4.10. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 2.25 Figura 5.53 - .).25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5. 5.25 2.25 2.25 2. Nistorescu .25 2.25 2.25 2.25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 2.25 2.25 2.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.25 Figura 5.25 2.2.25 2.25 2.9. Ipoteza 3.25 2. din stâlpii structurii.4. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2. pentru unul din cele două sensuri. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2. Îndrumător de proiectare – T.

89 97. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. de asemenea.97 483.4.87 652.29 968.25 2.28 97.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.55 1145.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.12).1.34 1029.32 973.45 596. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.25 2.82 640. Ipoteza de încărcare numărul 4. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. Postelnicu & D.38 596. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).11.67 506.75 97.54 - Îndrumător de proiectare – T.28 237.25 2.89 153.2.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.73 201. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.54 100. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.25 2.25 2. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.31 584.32 411.35 968. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.25 2.92 79.63 506.54 1210.51 164.54 97.25 2.50 188. .28 1145.28 118. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.28 81.35 584.25 2.63 973.4.25 2.03 473.57 1017. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.38 193. În tabelul 5.25 2.1) şi (5.49 260.48 79. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.28 79.45 95.54 186.50 79. Ipoteza 4.25 2.25 Figura 5.28 79.86 79.92 95.54 97. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.89 118.52 97. Tabelul 5. Nistorescu .

12. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. Nistorescu . Dacă din relaţiile (5. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0.13 ÷20).1) (5. Postelnicu & D. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. 4 şi 5 (vezi figurile 5.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.3) (5. determinate cu deschiderile interax.85 ⋅ Qax (5.1) şi (5. 2. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1.55 - . ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. Îndrumător de proiectare – T.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.

Figura 5.14. .13. Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).56 - Îndrumător de proiectare – T.

Figura 5. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).15.16. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).57 - . Îndrumător de proiectare – T.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.17. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).18. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Figura 5.58 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . .

19.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Postelnicu & D. Figura 5.20. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T.59 - .

8 ⋅ 9000 = 7200 mm . la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . Calculul armăturii longitudinale. 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Bara 1 ( câmp ). Nistorescu ho= 950 .13) Momentul de calcul este: M = 914. (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm .1. Lăţimea activă a plăcii bp. 6. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6.1. dictează condiţia ( ii ). (vezi figura 5. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa.1. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.1. .2 ⋅10 6 Nmm = 2932.60 Îndrumător de proiectare – T.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.76 kNm . 2 În acest caz. Postelnicu & D. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].2 kNm .1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .8 ⋅ L = 0. se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. Se cunosc: 2 ‰ Rc . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. 2 Deoarece ⇒ x<hp .

5 ⋅ 982 = 58.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. Nistorescu .57 kNm . Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. Postelnicu & D.61 - .1.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.78 − ) = 956.6 ⋅ 9000 = 5600 mm . 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . Totuşi.2.22 = 941.5 ⋅ 2454 + 97. Bara 2 ( câmp ). • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.78 mm 42 5 97 a Figura 6. 6. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136.6 ⋅ L = 0. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare.03 kNm > M = 914. Δp = lc 5600 = = 900 mm . „a” . Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.2. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.84 mm 2 .02856 ⋅ = 3255. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.2. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.02856 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale.

03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. ca în figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Momentul de calcul este: M = 696. (vezi figura 5.62 - Îndrumător de proiectare – T. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. Nistorescu 30 25 ho= 950 . Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.5 = 957. Postelnicu & D.3.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. . 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .4. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.02365 ⋅ = 2471.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm . bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm .03 kNm . ho = h − a = 1000 − 42.4.85 kNm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.

⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.3. Aa.78 ⋅ mm .03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.34 kNm a‘ = 58. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260.63 - . Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune.13 şi tabelul 5. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). Nistorescu .78 b = 400 Figura 6.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’.5.22 = 906.02 kNm 6.5 − ) = 834. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii.34 kNm . (vezi fig. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.34 ⋅10 6 = = 957.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .1. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' . a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. Aa’.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) . Postelnicu & D.12 kNm > M = 696.22 mm .78 = = 1568. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260. (vezi figura 6. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T.1) ‰ a‘. 5.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.22 kNm > M = 260. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.28 = 264.1) a = 70 mm şi a' = 42.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.46 kNm 6. Nistorescu a‘ = 42.18 kNm . ha = ho − a' = 930 − 42.13 şi tabelul 5. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.19). ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899.5 = = 844.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. vezi figura 6.6.93 kNm > M = 260.5 = 392.1. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. 5.64 Îndrumător de proiectare – T.8 kNm < M = 1029. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. . Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 mm .5 = 887. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 . (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.4.5 mm . Postelnicu & D.7.18 ⋅10 6 Nmm = 392.3 kNm (vezi fig.

15 şi tabelul 5.8. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.5 ⋅ 2945 + 97.7 ⋅15 ⋅ (943.17).18 = 637. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122. a = 70 mm şi a' = 42.5 ⋅ 982 = 56.88 kNm > M = 1029.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.7 mm .19) Îndrumător de proiectare – T.12 kNm . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122. ha = ho − a' = 930 − 42.1314 ⋅ = 2444.5 mm .17 mm 2 .25 = 2 2 9 = 1047.75 − 42.5 mm . ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .5 = 901.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.5. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.1314 .63 kNm .88 = 130. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) . Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.25 = 943. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.65 - . b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. (vezi fig. Nistorescu . Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. Postelnicu & D.25 mm Figura 6. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973. ca în figura 6.17 mm 2 .17 = 3917. 5. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.1.75 mm ha = ho − a' = 943.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Bara 2 (reazem stânga).98 kNm 8 6.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.3 kNm .3 − 392.5 = 887.

ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.10.5 = 887. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.66 - Îndrumător de proiectare – T. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.1482 ⋅ = 2756.25 mm b Rc 400 15 .63 kNm a‘ = 42.9. Nistorescu .1482 .5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.5 ⋅1963 + 97.17 kNm .5 = = 714.5 mm Figura 6.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.08 kNm < M = 973.46 kNm . Postelnicu & D.63 − 261. Se alege: Aa = 3927 mm 2 .46 ⋅10 6 Nmm = 261.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887. M2 = M − M1 = 973.89 mm .5 = 261. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756.46 = 712.89 mm 2 . Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.89 = 3738.

Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. Într-adevăr. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă.5 h. Prevederi constructive.11). în completarea prevederilor date la § 4. Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. pe considerente de economicitate a soluţiei.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. puternic solicitate. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.5 h Figura 6.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147.1. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri.6. valabile pentru toate grinzile. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor.63 kNm 9 1018 = 127. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate.2.67 - • h .11. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare. având de regulă unghiul de înclinare 45º.2. precum şi a forţelor tăietoare. barele înclinate.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. 6. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. a momentelor negative pe reazeme. Postelnicu & D. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Se recomandă ca. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1.

în secţiunile înclinate .13. prezentate mai sus. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.12. se vor adopta soluţii ca în figura 6. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. Postelnicu & D. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. 6.a şi se vor evita cele din figura 6. Bară “flotantă”. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. . Nistorescu . Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare.c.13. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă.2. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare.13. Din acelaşi motiv.12) Figura 6.13. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare.68 - Îndrumător de proiectare – T. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5.b.2. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături.

II l l ≥ la l ≥ lI.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. II – secţiunea în care. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.6.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. pentru o bară înclinată. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero.14.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). [10] De aceea. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). măsurată în proiecţie pe axul grinzii. Îndrumător de proiectare – T. în raport cu diagrama de momente “dilatată”.14. c. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. În figura 6.14. II I l2 II l1 45° lI. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. lI. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere. Postelnicu & D. În figura 6. (vezi § 4.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. Nistorescu .II – distanţa între secţiunile I şi II.69 - . pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. iar în figura 6. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.II I l2 li/2 li lI.

70 - Îndrumător de proiectare – T. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil. Postelnicu & D. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6.14.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. Observaţie.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. Nistorescu 100 . respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere.15.c. .5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.

Nistorescu 5 2 .15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau.16. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. dacă diametrele sunt egale.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile.71 - . se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 . Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.

5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. . • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.17. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. Postelnicu & D.72 Îndrumător de proiectare – T. ducând din punctele respective linii orizontale. Nistorescu 8 3 4 .

lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. Nistorescu . din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←).73 - . Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. respectiv înclinării fiecărei bare. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. respectiv înclinate.5 h. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. În figura 6. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. Pentru barele întrerupte. Îndrumător de proiectare – T. În figura 6.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. Postelnicu & D. În figura 6.3 ). s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. În figura 6.6.17 este marcată prin linii groase. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii.

.74 Îndrumător de proiectare – T.18. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 . Postelnicu & D.

Calculul armăturii transversale. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate.95 570 2. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală.19. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.30 2.73 1.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. este arătată in figura de mai jos.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.3. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Nistorescu . Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. 1. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). Se constată că pe zonele dintre nervuri.75 - .

8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.409 0. ⇒ 100 ⋅ 0.10 N / mm 2 .3. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 = 957.2 ⋅ 0. Dacă pe < 0.3 mm 2 .256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.125 .5 mm . (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .256 % 400 ⋅ 957.1. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .98 mm .acoperirea cu beton de calcul: a = 42.2 ⋅ p Ra 3.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473. 0.2.1. Postelnicu & D.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42. (oţel PC 52) a .1 % se ia pe = 0.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.5 ⋅ ho se ia si = 2. 6.8 ⋅10 3 = 1. Secţiunea D (armare cu etrieri). Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.1 % 3.76 - Îndrumător de proiectare – T.256 si 1.5 ⋅1. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.90 < 2.5 .125 2 1.5 ⋅ ho .1.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.5 0. . pe ⋅b 0.409 % > pe min = 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % . • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.3 = = 122. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.1 %.6.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . Bara 1 (reazem stânga).5 mm .10 = ⋅ = 0.3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.

2.2.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143.3. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale. În continuare. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1.2 mm ho = h − a = 1000 − 58.87 kN Q= p= Qeb 473. 5.63 = 473. Bara 1 (reazem dreapta). Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.75 ⋅1.1.8 ⋅ 300 ⋅ 0. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941.87 ⋅10 3 = 1.5 − 166.27 ⋅10 3 = = 0.3. 6.11). Secţiunea C. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.04 % .25 mm ho = h − a = 1000 − 56. unde: 0. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .2 = 941. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . Nistorescu . Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.75 Îndrumător de proiectare – T. 6.141 . calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.25 = 943. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.8 ⋅1.50 < Q < 4 .707 = 166.345 < 0.14.77 - .2. 400 ⋅ 943.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5.1. Postelnicu & D. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).

5 = 957. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.10 = ⋅ = 1. 6.3 = = 241.5 mm .04 si 1.208 0.2 ⋅ p Ra 3. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.2 ⋅ 1. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. Q= Qeb 435.1 % . pe ⋅b 0. 3. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). .63 kN . 6.3 kN .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.78 - Îndrumător de proiectare – T.208 % > 0. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A. . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2.63 = 435.5 ho 0.141 1.04 210 100 ⋅ 1.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.14) ho = h − a = 1000 − 42.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.707 = 166. Nistorescu . (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.5 mm Q = 602.792 < 2. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). 8) .8 ⋅ 300 ⋅ 0. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.3 mm 2 .3.67 kN .208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. Postelnicu & D.20.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.2.83 mm .5 ⋅1.3 − 166.137 .67 ⋅10 3 = 1.

2 mm .1 % .3 = = 208 mm . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941.241 % > 0. Secţiunea C (armare cu etrieri).753 . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). • • pe = Rt 1.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0. Q = 311. Nistorescu .8 mm .96 kN . 400 ⋅ 957.769 210 3.8 ⋅ Ra 0. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.241 0.2.769 1. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.21.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Postelnicu & D. 6.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311.3.769 % . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.1 Îndrumător de proiectare – T.5 570 57 2.8 ⋅1.2 ⋅ 0.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.3 mm 2 .96 ⋅10 3 = = 0. 3.10 = ⋅ = ⋅ = 1.137 2 1. 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.5 ho pe 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.79 - .2 = 941.618 < 2.

04 % . Bara 2 (reazem stânga).912 ) ⋅ 50 ⋅1.006 .04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.25 mm .1 % .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.753 2 1.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.097 0.2 ⋅ 1.707 = 166. pe ⋅b 0.3 mm 2 . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.10 = ⋅ = ⋅ = 2.75 ⋅1.63kN . 400 ⋅ 941. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.67 ⋅10 3 = = 1.63 = 417.8 ⋅ Ra 0. Q = 584.162 0. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).3 = = 310.3 kN .1 % .097 % .753 − = 0.3.1 2.54 > 2.912 % .3.04 si Rt 1. 3. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Nistorescu .1 ⋅ 400 .2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.80 - Îndrumător de proiectare – T. 400 ⋅ 943.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.912 210 3.2 ⋅ 0. Qeb = QA − Qi = 584.3 mm 2 şi ne = 4 .3.3.5 0.5 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.8 ⋅ Ra 0.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.73 < 2.912 si Rt 1.3 − 166. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Q= Qeb 417.1 % .75 pe = Rt 1.67 kN .25 = 943. Postelnicu & D. 6. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. 210 • • • • • se ia si = 2. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. ho = h − a = 1000 − 56.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.5 mm .162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . 3.2 ⋅ p Ra 3.162 % > pe min = 0.8 ⋅ 300 ⋅ 0. ⇒ φ 8 / 300 6.8 Rt 0.75 mm .097 < pe min = 0. 0. 4.10 = ⋅ = ⋅ = 1.1.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.5 = 0.006 2 1. 8) . 6. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.

162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).90 < 2.5 0. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.162 0. 6. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.2 ⋅ p Ra 3.707 = 166. a≈ Q = 548. Qeb = QB − Qi = 548.81 - Îndrumător de proiectare – T.3 mm 2 .1 kN . 4. pe ⋅b 0. 6 ho = h − a = 1000 − 79.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.3. Q= Qeb 381.47 kN . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). 3.8 ⋅ Ra 0.5 + 4 ⋅ 97.83 ⋅1.63 = 381.8 ⋅ 300 ⋅ 0.942 .2. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.63 kN .17 = 920. 400 ⋅ 920.799 % .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.2 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.942 2 1.5 = 79.17 mm .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1. Postelnicu & D. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42. 8) .22.83 mm .47 ⋅10 3 = = 0. Nistorescu . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.3.799 1.1 − 166.83 pe = Rt 0.5 mm .799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.162 % . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3 = = 310.

5 mm Q = 255. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.5 ⋅1.78 kN . 400 ⋅ 957.3.5 2.5 = 957.5 %= % = 0. Ra 3.1 % . 6.769 1. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.1 2.5 mm .3 mm 2 şi ne = 4 .1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .5 Rt 0.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.3 = = 503 mm . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. Nistorescu .769 % .769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.3.23. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).068 0.2 ⋅ 0.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.068 % .8 ⋅ Ra 0. pe ⋅b 0.5 . se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Postelnicu & D.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.067 % .82 - Îndrumător de proiectare – T.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2. 210 Ra p se ia pe = 0.2 ⋅ p 3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.607 2 1. ho = h − a = 1000 − 42. 0.607 .3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.91 > 2.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.78 ⋅10 3 Q = = 0. Se parcurg următoarele etape: 255.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături.26).2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. 250 . În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor.25. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). li li = 1. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei.26. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia.86 - 45° li . Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. respectându-se indicaţiile date la § 6. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. Postelnicu & D. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Modul de cotare al etrierului .2. În figura de mai jos. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. Nistorescu c = 25 Figura 6.

h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .07 − 28.2) 181.1. Îndrumător de proiectare – T. x.86 kN (vezi figura 5. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133.87 - .1. înălţimea zonei comprimate.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175.1. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). Nistorescu .88 kNm . DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc .48 + 870 ⋅ 0. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm . ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). 7.17 şi tabelul 5. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm .02 = 181.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.85 430 − 500 ⋅133. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. Armarea longitudinală. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7.85 mm .1. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.15 mm 2 . ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . Postelnicu & D. Schema de calcul a secţiunii stâlpului. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.

18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.2.1.18 mm . Stâlpul central ( 600 x 600 ).9 + 1655 ⋅ 0.3): p= Aa ⋅100 % = 0.3.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.32 % (vezi § 7. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . (vezi figura 5. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).3) ⇒ Aa = 0.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232. Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.5 mm 2 .3.).4 mm 2 . Momentul încovoietor de calcul: M = 201.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .9 kN .2.50 % > 0. conform STAS 10107/090 este 0.69 ≈ 1655 kN .1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.1 % b ⋅ ho (7.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm . Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal.18 − 600 ⋅ 212. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7. Postelnicu & D.88 - Îndrumător de proiectare – T.10 % (vezi şi § 7.19 şi tabelul 5. Nistorescu .2. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.02 = 235 kNm . ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . 7. 300 ⋅ 530 . Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.

La elementele comprimate excentric.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8]. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. Postelnicu & D.5 ⋅ n) . 7. [10] • Q= 79. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.32 % (vezi § 7.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.3).95 N / mm 2 (beton Bc 25). Nistorescu .2. (vezi figura 5. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.316 < 0. (7. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37). Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.2.95 ⋅ (1 + 0.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.28 ⋅10 3 Q = = 0. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ). Armarea transversală.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N .1.28 kN .1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .3.3.47 ⋅ % > 0. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.27) = 1.078 mm 2 .3. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.5 ⋅ 0.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică. 7. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.89 - .

la stâlpi din clasa C (vezi § 7. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.3 mm 2 ). Pe direcţia fiecărei laturi.3) = = 262 mm pe ⋅b 0.35) = 1. Pe direcţia fiecărei laturi. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .257 < 0. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. (iii) Dictează deci condiţia (ii).1 %. Stâlpul central ( 600 x 600 ).90 - Îndrumător de proiectare – T.1). Postelnicu & D.54 kN .12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .35 ⇒ Rt ' = 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.3.3 + 1.5 ⋅ 0.41 ⋅ 28. 7.1% ae ⋅b distanţa între etrieri.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.95 ⋅ (1 + 0.41 (pentru etrierul neperimetral) (7. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.1 %.2.3.3 mm 2 ). procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . . (iii) Dictează deci condiţia (ii).1).3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. Nistorescu . (vezi figura 5.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .20). procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97. • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3 + 2 ⋅ 28.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.54 ⋅10 3 = = 0.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97.3) = = 281 mm pe ⋅b 0.2. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.

Clase de stâlpi. de regulă. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C). Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p.3. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse.3.4. T. Armăturile longitudinale. 7.20 %. Postelnicu & D. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. Nistorescu . 7.05 ). Prevederi constructive pentru stâlpi. 7. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm.91 - .2.3. Secţiunea de beton. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.3. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie.3. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7.4). Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. • procentele totale de armare minime. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. Îndrumător de proiectare – T.1. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0.5 %. mai mare de 2. conform tabelului 7.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.1. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite.

00 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.90 0.60 0. Nistorescu . Armăturile transversale. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. D. Postelnicu & D.3. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. C.60 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.10 %.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0.70 0. Pentru stâlpii din clasele A şi B. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. . secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. dar cel puţin 6 mm . cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm .50 0. A. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .92 - Îndrumător de proiectare – T. la extremitatea inferioară a stâlpului. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.80 OB 37 0. Pentru stâlpii din clasa C.40 0.50 0.70 1.70 PC 52 0.50 În cazurile când. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).Zona cu etrieri îndesiţi.60 0.2.Zona curentă.70 0.4. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).60 0.80 0. PC 52 OB 37 PC 60. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. B. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor. 7. la fiecare nivel). Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.

pe direcţia fiecărei laturi. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. pe. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b .10 %. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. în afara zonelor plastice potenţiale.5. cu trei bare pe latură.5 a). Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7.93 - .5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. Procentul de armare transversală. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. fiecare bară longitudinală. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b.

70 600 .00 H = 800 1.70 450 600 600 450 600 2.70 450 600 Figura 8.1.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. 8. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . Fundaţia stâlpului central.50 L = 2.00 care este cota pardoselii finite a parterului.1. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. Nistorescu 600 450 2.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. 8. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. Fundaţia stâlpului central.1. Cota de fundare este –1. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600.50 M Q Nf . -94Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L.1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.50 m faţă de cota ± 0. Dimensionarea blocului de beton simplu.

70 ⇒ max = 340.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.6 = 268.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .70 m2 M f 245.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.54 ⋅ (0.70 ⋅ 2.8 + 0.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN . Relaţiile de verificare.70 ⋅ 2.2 p1 = pef min p2 = pef = 340. la solicitări excentrice după o direcţie.50 ⋅ 20 = 262.70 ⋅1. Postelnicu & D.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei. Considerând coeficientul de încărcare n = 1. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196.12 m .2 kPa< 1. G f = 1. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. 2 = kN 6 ⋅ 0.5) = 245.5 + 97. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală. Nistorescu -95- .3 ⋅ kN . iar B dimensiunea pe direcţia normală.7 2.2 ⋅ 2. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.70 ⋅ 2.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.1). L fiind ‰ ‰ ).19). Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.

cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. obţinându-se: e1 = Mc 167. momentele încovoietoare. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.2) de mai jos (vezi şi figura 8. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.50 1. 2 = 1729 6 ⋅ 0.3.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.07 >0 N mm 2 < Rc = 6.1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.5 σ 2 = 473. considerată ca reacţiune.4 kN m kN m2 2 = 1.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.50 1.50 ⋅1.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . se pot determina cu formulele (8.27 = = 0. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.1. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.50 ⋅1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.50 ⋅1. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.27 = = = 0. 8. Nistorescu . Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului.50 ⋅ 0.2 ⋅1.50 σ1 = 1063.2 ) .096 m . care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. Armarea cuzinetului. duse din colţurile secţiunii stâlpului. Postelnicu & D. 8. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte. Pentru cuzinetul de formă pătrată. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. Dimensionarea cuzinetului.

50 + 0.45 2 0. pmed (8.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 .. Se aleg 13 bare 100.5 1. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 . ⇒ 1.5) − ⋅ (1046 + 870.50 m2 ...45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T.16 bare. 2 m2 1. Postelnicu & D.4) Y X p1 p2 Figura 8.15 % > pmin % = 0.. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .50 − 0.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0. Nistorescu -97- . Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1. (8. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.5) = 120.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.60) = 91. p + p2 N pmed = 1 = .50 ⋅ 0.2.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.

17). Se aleg 10 bare 100.115 % > pmin % = 0.2.2.20 300 550 Figura 8. Fundaţia stâlpului marginal.00 1..16 bare.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2.50 300 550 550 300 500 2.1.. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.20 . 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Fundaţia stâlpului marginal. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare. 500 300 450 200 M Q N ± 0. Nistorescu 550 300 2.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .05 % 455 ⋅1500 8.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.20 500 . Postelnicu & D.3. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.1..Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91..875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6. -98- Îndrumător de proiectare – T.

4 kPa > 0 2. la solicitări excentrice după o direcţie. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.5 kN .50 ⋅ 20 = 144 kN . Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.28 ⋅ 0.00 ⋅1. .3 kPa < 1.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.10 ⋅ 0.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79. dimensiune ce verifică (8.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0. Postelnicu & D.2 = 267.6 kPa >1.4 127.20 m (vezi figura 8.0 max p1 = pef = 419.1). 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.9 + 0.9 kN m2 kN m2 =419.1). Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.00 2. max p1 = pef = 335. Relaţiile de verificare.28 ⋅ (0.2 kPa ≤ 300 kPa 2.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.7 = = = 0. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.19 m .20 Condiţia (8.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.4) = 199 kN .2. Nistorescu -99- . 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.10 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.6 min p2 = pef = 114.20 2. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2. 2 = 1069 6 ⋅ 0.10 ⋅1.00 m2 Mf 199 = = 0.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.00 ⋅ 2. 2 = 940 6 ⋅ 0.19 min ) ⇒ p1.4 ⋅ 25 ≈ 14.00 m până la 2.3). 8. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.2. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.2 ⋅1.10 ⋅1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Dimensionarea cuzinetului.00 ⋅ 2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.135 m .20 ⋅ 2.00 ⋅ 2.2 ⋅ 2.

10 m2 1.7 = = 0. 0.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. Nistorescu . 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 .10 ⋅ 0.10 + 0.05 % .875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5. Se aleg 5 bare φ 100. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.30 2 0. Armarea cuzinetului...250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 . obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.3.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. Postelnicu & D..875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. 2 m2 1.11 bare. Se aleg 7 bare φ 100. 0.. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. 1.05 % .138 m 925 N 925 6 ⋅ 0. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5.10 % > pmin % = 0. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.3) şi (8..5 kNm 6 6 765 ⋅ 0.2. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1..14 % > pmin % = 0.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.11 bare.1). (8.10 ⋅1.10 1.30 2 ⋅ (2 ⋅1.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 .10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1. 8.10 − 0.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 ... nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.3 trepte. Postelnicu & D.30 1.60 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.40 1. pentru blocul cu 2 . Nistorescu -101- .50 1. h > 0.70 1.5 1. Tabelul 8.30 1.65 L Lc = 0. când este ancorat.25 .10 1.40 1. Înălţimea h a cuzinetului.50 1.5.50 L pentru blocul cu o singură treaptă.6. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.80 Bc 5 1.30 1. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.60 Bc 7. Bc ) se aleg pe considerente economice.20 1. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. Lc Îndrumător de proiectare – T.20 1. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8. Prevederi constructive. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.50 1. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc . încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.3.40 K 0.5.5 1.1.55 K 0.

4. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.5 şi până la clasa betonului din stâlp. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. are valoarea 0. Nistorescu . pe fiecare direcţie. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar.05 %. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. iar procentul de minim de armare. Dacă tgβ = h ≥1. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. -102- Îndrumător de proiectare – T. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8.

103 - . Postelnicu & D Nistorescu . bp Δp Δp Figura 1. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. unde l este deschiderea de calcul. cu placa în zona comprimată. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. Îndrumător de proiectare – T. este egală cu lăţimea reală a plăcii.6 l. în deschiderile interioare: lc = 0.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. Lăţimea activă bp a tălpii. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.8 l. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T.5 l.

‰ ‰ dacă 0.10 . atunci: Δ p = 0 . Postelnicu & D Nistorescu hp . Pentru grinzi independente. Pentru grinzi făcând parte din planşee.10 . Pentru grinzi făcând parte din planşee.10 . la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. dacă hp / h ≥ 0.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0.05 ≤ hp / h < 0. atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . b). .104 - Îndrumător de proiectare – T. dacă hp / h < 0. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . Grinzi independente sau cu placa în consolă. Grinzi de planşee nerigidizate. Grinzi de planşee rigidizate.05 . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. c). hp Figura 5.10 . atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Figura 3.

Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv.) Figura 6.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a.105 - . b. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. Lăţimea reală a plăcii: a.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. b. Observaţie. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7).2. bv A. la valorile Δp determinate conform punctelor a. Îndrumător de proiectare – T. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. În cazurile când placa este prevăzută cu vute.) pentru grinzi făcând parte din planşee.) b.

10.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.128 -0.042 0.480 -0.447 0.014 0.068 0.414 0.111 -0.017 0.043 -0.075 -0.072 0.045 -0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.091 -0.073 0.085 Influenţa lui p c 0.079 -0.205 -0.106 -0.089 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .147 0.347 -0.037 -0.050 -0.207 -0.046 b 0.132 ⋅ g ⋅ l −0.204 Influenţa lui p γ -0.039 α 0.106 0.016 -0.105 -0.068 -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.204 Reacţiuni: V0max = 0.126 0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.295 0.065 -0.038 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).032 -0.020 0.095 -0.057 0.058 -0.110 -0.326 0.171 0.105 -0.037 -0.078 0.069 0.392 -0.274 -0.318 -0.005 -0.030 0.014 0.605 0.043 -0.025 0.030 0.008 0.026 -0.039 0.494 0.502 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.188 -0.118 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.000 -0.395 ⋅ g ⋅ l +0.032 0.094 -0.034 0.063 -0.195 0.522 -0.050 -0.042 0. precum şi distanţele punctelor fixe.395 ⋅ g ⋅ l −0.139 0.073 0. Grinda fiind simetrică. 20.109 -0.079 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.001 0.270 0.072 -0.062 0. 10 şi 20).018 0.200 0.075 0.065 0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.078 -0.974 ⋅ g ⋅ l +1.290 0.426 0.174 -0.041 0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.056 0.577 -0.049 -0.143 -0.014 0.620 -0.300 0.000 0.099 0.132 ⋅ g ⋅ l +1. 30.040 0.226 0.042 -0.010 -0.260 0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.039 -0.080 0.400 0.033 0.120 -0.591 0.160 -0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.354 0.031 -0.005 -0.074 -0.103 0.431 -0.059 0.405 -0.046 -0.028 0.047 -0.374 -0.079 -0.026 0.215 0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.272 -0.088 0.026 -0.004 -0.336 0.099 0.026 0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).088 -0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .474 0.204 0.526 0.100 0.105 -0.102 0.245 -0.018 -0.014 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.059 -0.328 0.072 -0.152 -0.067 0.505 -0.406 0.598 0.120 -0.004 -0. 40 şi 50.111 -0.034 0.032 0.039 -0.053 -0.273 0.500 0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.395 0.021 -0.305 -0.000 0.040 -0.974 ⋅ g ⋅ l −0. Postelnicu & D.

Postelnicu & D. Nistorescu -107- .Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T.

Nistorescu -108- .Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

2 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- . Postelnicu & D.5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.

Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. după care se revine în programul principal. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. Postelnicu & D.110 Îndrumător de proiectare .exe. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Nistorescu .T. Figura 1. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. apelarea se face lansând comanda: pframe. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. din directorul care conţine P-FRAME-ul. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. . în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. fiind admise modificări ale datelor introduse. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). în aceeaşi poziţie. ‰ de sus în jos. În urma apelării apare ecranul din figura 1. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). modificarea acestora. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori.

De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. Meniul principal (master) şi blocul Geometry. b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial).număr cazuri de încărcare (maxim 99). Postelnicu & D. e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri.număr materiale (maxim 25). ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .T.număr bare (maxim 999). total materials .111 - . Îndrumător de proiectare .Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. total sections . total springs . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare. total joints .număr noduri (maxim 700). total ld combination . Eliberează prima dată butonul sting.număr secţiuni (maxim 99). În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. total ld cases . optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). descrierea cadrului şi numele utilizatorului. c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). Figura 2.număr legături elastice (maxim 200). Nistorescu .

Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Grade de libertate. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. <F6> GEN – Generează linii de date. . <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. Y şi Z (vezi figura 4). În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. Nistorescu .112 - Îndrumător de proiectare . <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare).T. Figura 4. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. Postelnicu & D. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. Introducerea nodurilor. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry.

aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare).modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). Postelnicu & D. • section mod . inertia . Îndrumător de proiectare .Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area .se poate lăsa celula goală).momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.T. . • mom. • shear area . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. • Figura 5. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate .113 - .aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). • plastic mom capacity . Nistorescu .momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii.modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză).

greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. material number – număr material. section number – număr secţiune. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic).modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod .T. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Postelnicu & D. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. .coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice.114 - Îndrumător de proiectare . şi când se tipăresc rezultate. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. Nistorescu . O valoare „1” face capătul barei încastrat. Coeff exp . attribute type – număr atribut. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. greater joint – al doilea nod. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. lower end type – tip de legătură a primului nod. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. Density . Figura 6. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”.

T. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. se introduc „0” în celula „Increment”. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. Postelnicu & D. Ultimul număr de linie din setul definit. Nistorescu . se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive.115 - . FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. FROM: TO: STEP: NO. SETS: Primul număr de linie din setul definit. Îndrumător de proiectare . TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. Dacă se doreşte repetarea valorile. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse).

scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. Figura 8. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. support settlements .) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Când aceasta fereastra de dialog apare.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. Postelnicu & D.bare încărcate. Blocul operaţional Loads. Nistorescu .tasări de reazem. DB etc. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10.. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri.116 Îndrumător de proiectare . Ea va apărea in multiple tabele.numărul total de noduri incărcate. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. loaded members . va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare.T. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . describe load case . Încărcări. şi în câteva ferestre de dialog. există câteva opţiuni: . Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.

Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. atâta timp cât nu sunt duplicate. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . Nistorescu . Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Postelnicu & D.T. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Figura 10. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. atunci se revine la meniul încărcări. horizontal load şi vertical load .încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. se apasă <F3> Începe. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat.(perpendiculară). sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională.117 - . se introduc în aceeaşi linie. torsional load – încărcare cu rotire de nod. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat.

Încărcarea trapezoidală. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. O valoare negativa va cauza contracţia barei. Poziţia lor in lungul barei. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei.118 Îndrumător de proiectare . ƒ local UDL kN/m perp . Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Aşadar. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). .T. În schimb. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. trebuie folosite noduri fictive. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare).1. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Încărcări parţiale. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Figura 11. Postelnicu & D. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Încărcarea triunghiulară inversă. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. oricum.1). Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. point load . Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa F X.

2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit.T. Îndrumător de proiectare . La orice articol de meniu. Figura 12. 3) Afişa o fereastra de dialog. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. 2. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. Sistemul de meniuri (Menus). Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). Se folosesc noduri fictive. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. 2b) După afişarea meniului.1). Blocul operaţional Analyze. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. Postelnicu & D. cerând informaţii suplimentare. Nistorescu .1. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). se poate afişa un submeniu. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar).119 - . 2) Tipări alegerea făcută. daca există instalat şi Ptools).Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic.

Selectează diagrame multi . Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. reazeme. etc. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . (vezi figura 14): Figura 14. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. numere bare. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii).bară sau o singură bară. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. deplasărilor. tipărirea în grup sau individuală. Un interval de integrare mic. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Netezirea este oricum limitată. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. ƒ Display Factors – Factori Afişare.T. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Prin reducerea mărimii intervalului. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. Nistorescu .120 - Îndrumător de proiectare . scalare automată sau definită de utilizator. Dacă se alege un interval de integrare prea mare.Afişare integrală. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. ƒ Automate – Automat. Fereastra Display Factors. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). şi forţelor. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. ƒ Ranges – Intervale. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. ƒ Display All . Pentru a calcula mărimea acestor forţe. cum ar fi încărcări de intrare. Pentru a calcula distanţe pe ecran. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. Determină intervalul de bare. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). elastice. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor.

Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. cu valoarea introdusa în aceasta celula. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. secţiunii. Îndrumător de proiectare . Pentru calculul ne-liniar. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. Nistorescu . Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. materialului. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica).Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Fereastra Display All. ƒ „P” format – Format „P”.121 - . Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor.T. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. Figura 15. a atributului afişat în lungul barei. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Postelnicu & D. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. barei.

pentru cazuri de încărcare. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers).122 - Îndrumător de proiectare . fără a trebui verificată scara de fiecare dată.). În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. . Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. forte axiale. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. nivele sau combinări.Diagrame forţe pe o singură bară. cazuri de încărcare. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. ƒ ƒ Draw single member force diagrams . Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Afişare interval de bare. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). Nistorescu . apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Fereastra Automate Choice. to fit screen – Scalare automată. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. tensiuni normale etc. ƒ Figura 17. În special pentru tipărire. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. nivelul sau combinarea aferentă. Postelnicu & D. Fereastra Calibrated Choice.T. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag.

Postelnicu & D. Nistorescu -123- .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T.

Postelnicu & D. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii.: „Beton armat (note de curs). 1965. Bucureşti. ICB. C. Dumitrescu. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Pavel. 1996. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Calculul elementelor din beton armat “.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. Agent. Bucureşti.. Postelnicu. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Editura Tehnică. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. T. D. Prescripţii de calcul şi alcătuire”.. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Editura Tehnică. ICB. 1992. 1993. Munteanu. M. Bucureşti. Bucureşti. Avram. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. M. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. R. beton armat şi beton precomprimat”. Nistorescu -125- . Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. Încărcări date de zăpadă”. Munteanu. Postelnicu. Postelnicu. Partea I-a “.: „Beton armat (note de curs). Partea I. industriale şi agricole. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. industriale şi agrozootehnice”. T..: „Grinzi continue“. C. Postelnicu & D.: „Construcţii din beton armat.. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Partea a II-a. T. UTCB. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. 1981. Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful