Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

2.3. 7. 7.3. 8. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.2. 8. Calculul armăturii transversale. 7. Postelnicu & D.1. 6. Dimensionarea cuzinetului. 6.1. 8.3. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T.5.3. 8.1. 6. Armarea cuzinetului. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat.1. Calculul etrierilor de suspendare.2.2. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000.1. Anexa A. Nistorescu -5- . …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T.1. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. 6. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. Prevederi constructive. 8. Calculul armăturii longitudinale. Fundaţia stâlpului central. Anexa C.2. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.2.1. 8.1. 7. Dimensionarea blocului de beton simplu.5. 8.2. Fundaţia stâlpului marginal. 6. Anexa F. 6. Anexa E. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. 8. 8.2. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. Dimensionarea blocului de beton simplu. 6. 8.2.1. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Armarea transversală. Anexa B. Armarea longitudinală. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Dimensionarea cuzinetului. Armarea cuzinetului.2. Dimensionarea fundaţiilor. Prevederi constructive. Prevederi constructive pentru stâlpi. Anexa G.4. Anexa D.2. Planşa 7: Detalii fundaţii.3. Plan cofraj şi armare grindă principală.

1 Date privind soluţia de arhitectură. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.20 m . TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. Finisajele sunt de tip curent. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. Date privind structura de rezistenţă.1).00 = 36.00 m .00 m. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie.00 = 27. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. cu deschiderea de 6. 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit.00 x 12. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA.2. parter şi etaj (P + 1E). Nistorescu .00 m². dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Postelnicu & D.2. grupuri sanitare. 1. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc.2. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K.2. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. pe câte două travei. amenajate în deschiderea centrală. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. ‰ 1. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri.1. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii.00 m . 1. respectiv axele M şi O. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Alcătuirea clădirii.

Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. secţiune transversală şi longitudinală. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. B . 3. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0.5. 4. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid.96 kN m2 . Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. 2. plan cofraj şi armare stâlpi. 2. plan cofraj şi armare grinda secundară. plan cofraj şi armare planşeu peste parter.20 m de la faţa terenului natural. dimensionarea fundaţiei. Postelnicu & D. plan cofraj şi armare fundaţie. N mm 2 . beton Bc 20 (pentru fundaţii). Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. 1. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală).piese desenate: 1. evaluarea eforturilor secţionale. Conţinutul proiectului. 6. predimensionarea elementelor. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). 3. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. 5. dimensionarea plăcii. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. în gruparea fundamentală. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). plan cofraj şi armare grinda principală.3. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). neafectat de legături cu pereţii de zidărie. Nistorescu -7- .3 1. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă).[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. Îndrumător de proiectare – T. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. 4.

Postelnicu & D.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H . Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 2 Figura 1.00 A 6.00 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 6. Îndrumător de proiectare – T.00 3 B B 9.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 6.1.00 6.

la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. 2. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. Structurile de beton armat. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. Introducere. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare.1. static nedeterminate. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. la limită nulă. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. în vederea obţinerii unei soluţii economice. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. Procedând în acest fel. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă.00 x 6.28 m conform schiţei din figura 2. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. sunt. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. într-o primă aproximaţie.50 m. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. respectiv de dimensiunile acestora. grinzi principale şi secundare). este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia.00 – 2. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale.1. Nistorescu -9- . Pentru a fi economic. 3. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. [11] Îndrumător de proiectare – T. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. de regulă.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. Postelnicu & D. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. în cazul solicitării de forţă tăietoare. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. În consecinţă. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. • pe criterii de rezistenţă.

300 3. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0.3. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2. 2. hp = do 2035 mm = = 58. Postelnicu & D. Nistorescu .deschiderea L = 9 m . .00 1. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Grinzi principale.30 2. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.traveea t = 6 m . Grinzi secundare. Se cunosc: . de regulă. 2. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .10 1.500 15.10 - Tabelul 2. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare.20 2 18. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.3. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.000 21.00 1. .1 2.200 1. În concluzie: h p = 80 mm .500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. paralelă cu latura scurtă.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. Placa.1. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).00 1.

cu panouri de placă armate pe o direcţie.03 Grinzi secundare 5 1 5 . Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare.2 Predimensionarea plăcii.03 Panouri de placă 25 2. Îndrumător de proiectare – T.3. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10]. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. Observaţie. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. 2. placa şi grinzile secundare. 1. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri.03 Grindă principală 3 2.03 25 25 2.00 2. De aceea pentru simplificare.00 l2 /l1> 2 Figura 2. Pentru elementele secundare de planşeu.03 2 2. Postelnicu & D. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.03 b c d e 25 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.03 25 2. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul.03 4 2.1. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.11 - 25 2.00 5 2.00 25 a 2. Nistorescu .00 l2 l1 2. În cele ce urmează. se renunţă la indicele „ c ” .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.

2. În faza de predimensionare. Schema statică. Secţiunea de calcul a plăcii. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.00 2.3. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).2. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2.03 2.03 2.8 %. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .1.2. 2. 21.834.12 Îndrumător de proiectare – T.035 2. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). q . La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.0.3.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.03 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. Figura 2.3.1. Postelnicu & D.2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.3 . 2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.2. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. Nistorescu ho h .

775 kN m2 (vezi tabelul 3.00 250 2. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.1.068 kNm = 10.15 ) 2 pmax 0.03 250 2.55 mm .00 250 2. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69. Postelnicu & D.75 = .3. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69.03 250 5.00 250 Figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21. 100 100 R 0.03 250 2. Îndrumător de proiectare – T.03 5 250 2.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm . Nistorescu .5 ⋅ 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.60 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.55 mm .13 - 400 5. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.). Predimensionarea grinzii secundare. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10.15 ⋅ (1 − 0.55 + 15 = 84.60 400 .15 . Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.00 250 2.3.035 2 = = 10. 2. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].4.

care constituie reazemele.14 - Îndrumător de proiectare – T.60 qgs ⋅l 2 11 5.3.5.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia. aşa cum se indică în figura 2.09) ⋅ 25 ⋅1.65 qgs ⋅l 2 10 5.2. definite prin linii înclinate la 45º.8…1. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”. . Schema statică.60 qgs ⋅l 2 11 5. Rezultă astfel schema din figura 2.68 m 2 2 2 kN 13.68 = 21.3.5. Nistorescu .3. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.82 ⇒ qgs = 52.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.3. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.1 = 2. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0. qgs 5.03 2.03 + 0.60 5.25 + ) = 13.1.65 6. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2. În faza de predimensionare. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.25 ⋅ (0.8 %. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale. Postelnicu & D.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. pornite din colţurile plăcii. Evaluarea încărcărilor.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. 2.775 ⋅ = 49.60 qgs ⋅l 2 11 5. 2.5.4: Aaf = 6.5 − 0.4.1 = 0.

Deci.81 + 35 = 490.20 300 ⋅ = 0.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.81 mm . Nistorescu . se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.6 2 = 164.40 ⋅ (0.91 mm .6. Evaluarea încărcărilor. 2.24 ) 2 = 455. Predimensionarea grinzii principale. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1. a Figura 2.775 ⋅ 6 = 130.90 − 0.3. 100 100 R 1.5 − 0. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .55 ⋅10 6 Nmm . 2. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.20 = .24 .25 ⋅ (0.1.4.47 ⋅ 5.momentul de calcul: M = 52.09) ⋅ 25 ⋅1. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.1 ⋅ = 3 ⋅ 0.09) ⋅ 25 ⋅1.20 kN m Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de calcul a grinzii.7).Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.55 kNm = 164.3.24 ⋅ (1 − 0.15 - . pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.3.1 = 0.1 = 8.3.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. Postelnicu & D.1 ⋅ = 5. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.3. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm .91 ⇒ qgp = 145.4. În faza de predimensionare.

au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.00 250 6.8.60 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală.00 250 2.2.4.00 250 2. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5. Schema statică.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.16 - Îndrumător de proiectare – T.03 400 250 5. momentele maxime. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.7.03 250 2. Nistorescu .3.00 250 2.03 250 2.00 Figura 2. .03 5 250 2. 2.8). Postelnicu & D.

4.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.12 ⋅10 6 0.19 + 0. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe.10). 100 100 R 1. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145. Predimensionarea grinzii de acoperiş. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000.17 + 0.19 ⋅ 0.24 + 50 = 952. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.17 - . Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.4.24 mm . Nistorescu .20 ⋅ 9 2 = 1176.9.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. L L ÷ . Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.3. 2.12 kN m = 1176.28 400 ⋅15 ⋅ 0. Secţiunea de calcul a grinzii.28 .17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.3. Figura 2. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului. M .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. Postelnicu & D.40 = . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.12 ⋅10 6 Nmm 10 .

Stâlpul central.52 1.40 0.10. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .18 - Îndrumător de proiectare – T.00 ⋅ 6. Nistorescu .5.30 1. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .12): L ⋅ t ⋅ qa = 9. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2. Postelnicu & D.50 0. . 2.75 Tabelul 2.5. Evaluarea încărcărilor acoperişului.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.2. 2.63 2.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1. 2. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.1.25 % 2 1 8.1.2.5.5.5 kN .75 = 148.25 % 2. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni). 2 1 2. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0.2.60 0. .γb densitatea aparentă pentru betonul armat.2.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.1943 m² 2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.00 ⋅ 2.20 1. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].70 0. Predimensionarea stâlpilor. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.

Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .00 = 2.1 = 41.00 − 0.69 kN . Nistorescu 250 2.09) ⋅ 25 ⋅1.03 250 2.60 ⋅ 4.1 = 40.00 5 .00 250 2.6 5 400 250 2.00 250 500 x 500 600 x 600 2.00 250 2.65 kN . Îndrumător de proiectare – T.03 5 .2.03 250 2. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1. la nivelul planşeului peste parter.60 ⋅ (4.00 = 90.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.20 ⋅ 25 ⋅1. TOTAL: 2. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .20 − 0.75 ⋅ 6. Postelnicu & D.03 250 2. 2.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .25 kN .4 ⋅ (1.00 ⋅ = 74.11.58 kN .00 = 67.60 ⋅ 0. Stâlpul marginal . N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].1 ⋅ 9.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.775 ⋅ 6. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.60 ⋅ 0.09) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ 6.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.2.6 0 400 .5.1 = 0.25 ⋅ (0.09 kN .03 250 2. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.00 ⋅ 9. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.50 − 0.19 - .00 = 1175.09) ⋅ 25 ⋅1.

3.8 ⋅ 8 ⋅1.20 Îndrumător de proiectare – T.775 ⋅ 6. .1 = 28.0 0 6 .00 ⋅ 6.75 ⋅ L t 2 2 9.1 = 0.09) ⋅ 25 ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.1 = 54.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .00 − 0.1 = 28.40 ⋅ (1.1 ⋅ t = 2.50 − 0.00 6.50 ⋅ 0.0 0 H J K Figura 2.1 = 0. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Nistorescu . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.26 kN . Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. la nivelul planşeului peste acoperiş. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.12.28 kN .2.00 = 42.20 ⋅ 6. Stâlpul de colţ.40 ⋅ 0.92 kN .5 ⋅ 0.5 9.00 ⋅ = 37.00 ⋅ = 587. TOTAL: 2.2 − 0.1 ⋅ = 45. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm]. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.09) ⋅ 25 ⋅1.5.87 kN .5 ⋅ (4.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.5 ⋅ 0.1 = 0.04 kN .12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.1 ⋅ 6.00 L = 1 ⋅ 0.09) ⋅ 25 ⋅1.25 ⋅ (0.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 . ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.00 = 21.07 kN .20 ⋅ 25 ⋅1.50 ⋅ 4. Postelnicu & D.

Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.00 = 1 ⋅ 0. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.21 - .62 mm 0. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 28.87 kN .00 = 22.93 mm n ⋅ Rc 0.2 − 0.1 = 67.1 = 0. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. Postelnicu & D. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare. Nistorescu . Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console. Îndrumător de proiectare – T.5 ⋅ 0. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.01 mm n ⋅ Rc 0. Rc. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).5 ⋅ (4.4 ⋅ Rc .20 ⋅ ( + ) ⋅ 6. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.1 = 0.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.58 kN .40 ⋅ (1. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.00 = 2.14 kN .26 kN . ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 9.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.775 ⋅ ⋅ = 293.00 9. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ t D 6.1 = 28.5 ⋅ 0.1 ⋅ = 21.50 ⋅ 4.40 ⋅ 0.07) ⋅ 25 ⋅1.00 = 21. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.3 ⋅ Rc .09) ⋅ 25 ⋅1.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.1 ⋅ = 45.1 = 0. la stâlpii centrali şi 0.05 kN .20 ⋅ 25 ⋅1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.50 ⋅ 0.50 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1. cu valori necunoscute în această fază.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.25 ⋅ (0.8 ⋅ 8 ⋅1. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).00 − 0. la stâlpii marginali şi de colţ. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

00 18. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).00 18. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . b. practic.00 18.030 [kN/ m2 ] 3.032 2.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0. Nistorescu .00 Figura 3.105 0.021 [ kNm / m ] -0.1 ) ( 3. Îndrumător de proiectare – T. c.03 c 3 2.085 c -0. a 1 2.2.046 b 0.25 - . max ( 3.079 0.099 0.596 6.2.775 [kN / m2 ] 18. numai valorile maxime negative.033 -0. Sectiunea Tabelul 3. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.03 d 4 2. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.03 e 5 2.775 3.032 0.03 5 b 2 2.046 -0.505 -0.2.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă. pe când în reazeme interesează .373 1. Postelnicu & D.026 -0. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.030 2.030 2. Schema grinzii este dată în figura 3.00 18.145 7.1 ). 3.00 [ kNm / m ] 8.00 f 2.072 -0.775 3.775 3.120 -0.079 0.555 -2.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.899 -9.111 -0. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .039 [m] 2.775 3.014 0.463 -2.3.035 2. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B. iar l deschiderea de calcul.813 -10. Calculul momentelor încovoietoare.

In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.4. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative. 3.4.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %.04556 ⋅ = 170. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora.85 mm 2 .4. b . 3.1.3. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. Nistorescu . Postelnicu & D.2.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.2). momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. Secţiunea a. ce se desfăşoară în mod asemănător.035 2 = = 3.4. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).26 - Îndrumător de proiectare – T. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. ho – înălţimea utilă a secţiunii. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. Armarea plăcii în câmp la momente negative. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale.04556 (g + p) ⋅l 2 21. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . Secţiunea de calcul este cea din figura 2. În calculul momentelor. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m . sunt prezentate în tabelul 3. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0.775 ⋅ 2. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. .

Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.75 ⋅ We . în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.1 = 2598750 Nmm = 2.4.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.5. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2.3).3.5). Aşadar: M = 1 ⋅1. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. Postelnicu & D. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. numărul minim de bare este de 5 bare / m. formând plase legate cu sârmă.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3.27 - . Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. care constituie reazemele plăcii (figura 3. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm.03498 ⋅ = 131. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. 3. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. Numărul maxim de bare /m recomandat. Îndrumător de proiectare – T. 3.3. Nistorescu .75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare.90 ⋅ 106 = 0. în zonele întinse.3.

La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente.4. calculat cu relaţia (3). În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente.5.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52.5. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative.28 Îndrumător de proiectare – T. PC 60 OB 37 Tabelul 3. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului.). Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. Postelnicu & D. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. 4 etc.4). 3. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. care se livrează în colaci de lungimi mari. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . 3. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. Nistorescu . lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. Armăturile de la partea superioară a plăcii.

Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. Nistorescu lo(2) . pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. soluţie recomandabilă.4).6. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. pe considerente de simplicitate a execuţiei. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. 3. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. Alegerea armăturii. Îndrumător de proiectare – T.29 - . ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. Postelnicu & D. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m.5.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. la plăci cu deschideri mici. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă.

Nistorescu . În tabelul 3.1.72 2 75 6.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.52 Tabelul 3. Postelnicu & D. În figurile 3.021 0.4 În tabelele 3.505 0.555 0. Armarea plăcii fără bare înclinate.087 326.6.27 0.5.6. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.134 502.6 şi 3. .84 0.22 0. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.046 1 75 8.30 - Îndrumător de proiectare – T.373 0. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.21 0. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.4 şi 3.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.463 0. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.7.119 447.60 3 75 7.079 294.106 399. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.40 c 75 9. 3.85 0.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.60 b 75 10.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.31 a 75 0. fără bare înclinate.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.

lungimea de tăiere.079 294. În cazul structurilor complicate.31 - . Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul. Îndrumător de proiectare – T.52 b 75 10. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.119 447.33 a 75 0. Nistorescu . de cofraj şi respectiv se desenează separat. a plăcii. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.106 399.373 0.52 Tabelul 3.52 c 75 9.087 326.463 0. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. numărul armăturilor identice. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. calitatea oţelului.5 3. planul devine plan de cofraj şi armare. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.134 502.71 3 75 7.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect. grinzilor secundare şi a grinzilor principale. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata.27 393 5 φ 10 drepte 0.85 393 5 φ 10 drepte 0.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170.21 393 5 φ 10 drepte 0. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.7. cele două planuri.505 0. Postelnicu & D. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.021 0. care indică şi înălţimea elementelor structurale.71 2 75 6.555 0. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat.

În figura 3.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. Nistorescu . Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3. Postelnicu & D.8.5. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel).Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate.32 - Îndrumător de proiectare – T. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. .

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.04 ⋅ 5. iar lc = 0. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm . În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal. Postelnicu & D. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 .1. în care Δp ≤ lc / 6 .65 2 = = 58. Secţiunea 1.8⋅to = 0. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.080 ⋅ = 452. 4.4. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .4.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. Aa ho Figura 4. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.2.4. Nistorescu a ho = 465 h .8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.36 - Îndrumător de proiectare – T.3. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . Secţiunea a.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc .3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.

Postelnicu & D. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.33 kNm . Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.3. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.37 - = 35 Figura 4.023 ⋅ = 946. Nistorescu a .4.5. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992.4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. iar lc = 0.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). Secţiunea b.18 > 0.47 kNm .4. h .27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5. Secţiunea 2. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.6⋅to = 0.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.3.4.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. în care Δp ≤ lc / 6 .33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .65 m.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .

Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative. Secţiunea c.38 Îndrumător de proiectare – T. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105. Secţiunea 3.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.2.1 kNm . Postelnicu & D. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.7.0215 ⋅ = 685. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.64 kNm .6. Secţiunea de calcul este cea din figura 3. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp .17 kNm .5.5.4.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Nistorescu .210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.0243 ⋅ = 773.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.2). lăţimea bp.4.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.5. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.

5. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). Aşadar: M = 0. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) .3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0. 4. Înălţimea secţiunii.00 0. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.9. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.3 1.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.1 = 14036458 Nmm = 14. se interpolează liniar). ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.39 - . Nistorescu .75 ⋅ We .3 kNm . 4. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.8. Calculul armăturii transversale.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.8 kNm .4. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. 4.4.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.7 ⋅1.70 ≥ 1000 Tabelul 4. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27.2. Postelnicu & D.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .85 500 0.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.

457 si 1. Nistorescu .10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.546 < 2.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.6. Secţiunea a. ae ≤ 300 mm .diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).2 ⋅ 0. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.40 - Îndrumător de proiectare – T. ⇒ 100 ⋅ 0. ae ≤ 3 ⋅h . Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.5 ⋅ ho . Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.3 = = 217 mm 0.1 Dacă Q ≤ 0.185 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.1 % se ia pe = pemin = 0. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .874 1.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0.10 = ⋅ = 1.8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.5. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .5 ho se ia si = 2. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.185% 3.5 ho 0.2 ⋅10 3 = = 0.5 .1 %. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . Postelnicu & D.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.2 ⋅ p Ra 3.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.2 kN . 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .1.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).

01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.35 210 3.1.6.61 kN .3 = = 188 mm pe ⋅ b 0. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.5. Secţiunea c.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.14 2 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Nistorescu . Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.61 ⋅10 3 = 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.5 0.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.10 = ⋅ = 1.3.5.212% Ra 3.212 0. Secţiunea b.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.01 1.6.41 - .76 < 2.88 < 2. Armături longitudinale.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.2.55 kN . Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4. Prevederi constructive.55 ⋅10 3 = = 1.10 si = ⋅ = 1.23 2 1. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm. 4.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.2 ⋅ p 3. Postelnicu & D.35 si 1.2 ⋅ 1.2 ⋅ 1. Îndrumător de proiectare – T.213 0.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.5 0.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.213% 3. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.

6. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. la turnare.. acestea se dispun ca în figura 4. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor. Postelnicu & D. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. Distanţele libere între bare (figura 4. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând.7. greşit Figura 4. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor.6.6. Totodată în figura 4.6. Nistorescu . Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. pentru a permite introducerea pervibratorului. ≥d ≥ 25 mm În figura 4.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară.5).7. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri. .6.6. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. ca în figura 4.6.42 - Îndrumător de proiectare – T.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4.

• în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. cel mult trei diametre diferite. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară. Ancorarea armăturilor. La grinzile cu înălţime peste 700 mm. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor.6. în cazul în care se realizează pe şantier. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. dispuse din doi în doi etrieri. fără placă la talpa superioară. fără bare înclinate.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte.6. 4. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). Ancorarea armăturilor. Tabelul 4. ‰ ae ≤ 3 ⋅h . cel mult 3 diametre diferite de bare. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri. de regulă. legate între ele prin agrafe transversale.2.7 din STAS 10107/0-90).4. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0.5. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm.43 - . Se recomandă să se folosească numai 2. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element.2. Îndrumător de proiectare – T. ‰ ae ≤ 300 mm . trebuie să fie de maxim 200 mm. Armături transversale. respectiv întreruperea armăturilor. Nistorescu .2. Postelnicu & D.3. se prevăd armături de montaj.2 precum şi § 6. este recomandabil să se utilizeze numai două. în zonele întinse. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. 4 4. pentru armătura principală de rezistenţă.

8.5.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. călăreţii. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. În figura 4.8. Bc 20. Pentru armăturile din bare laminate la cald. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. Bc 10. Bc 20. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar.44 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . (3. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. Postelnicu & D. Bc 10. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. lungimea de ancorare necesară. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit.4) d – diametrul armăturii.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). iar barele de la partea superioară. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . Tabelul 4. în cazurile curente.

2. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60).45 - ≥5d d . prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Înnădirea armăturilor se realizează.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60).9. Nistorescu . • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Postelnicu & D. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. ≥ 2.9. 4. se prevăd la capete cârlige. Înnădirea armăturilor. dacă se prevăd totuşi cârlige.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. prevederea de cârlige nu este obligatorie.5 Figura 4.6.4. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. de regulă.25 d 3d R ≥ 2.

Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice.46 - Îndrumător de proiectare – T. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. ks = 1 + 0.6) la conform relaţiei (3. pentru înnădiri în zone întinse.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. În figura 4.10. ks = 1 + 0. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. în zonele cu efort minim în armături.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. Nistorescu .raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune.4). . Înnădirile se amplasează. de regulă.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. Postelnicu & D. Pentru armăturile din bare laminate la cald. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. Figura 4. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. ri .

1. paragraful 6. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. neprotejate. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi.2. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic.6. Elemente situate în aer liber. stâlpi. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. Tabelul 4.2 d (d – diametrul armăturilor).6. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor.47 - . valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. În tabelul 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. Etrieri. conform STAS 10107/0-90.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Tabelul 4. în condiţii obişnuite de mediu. în mm. Elemente în contact cu exteriorul. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. Elemente situate în aer liber. Totodată.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. Nistorescu . în tabelul 4. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. Postelnicu & D. conform STAS 10107/0-90. cu umidităţi relative interioare < 75 %).5. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. 9 8 10 9 11 10 12 4. Postelnicu & D. Schema de calcul.1. Secţiunea transversală a clădirii. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.2.00 3 9. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5. Schema statică a cadrului transversal.00 2 9.2.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.48 Îndrumător de proiectare – T.1.00 9.85 4 5 6 7 1 9.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. Nistorescu .00 9.1. 4. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.00 Figura 5. . Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. Schema de calcul a cadrului.00 4 Figura 5. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5.

Pentru grinzile cu secţiune T.2.2.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45.2. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A). Secţiunea transversală pentru bara de tip 1.3 cm 4 = 5208.5.49 - . Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500). Nistorescu . A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. 5. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.6 cm 4 = 42333. Tipuri de bare. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5.4.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Îndrumător de proiectare – T. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . Bara de tip 1 (grinda cadrului).1. în care Δp ≤ lc / 6 .2. y 1000 44 CG iar lc = 0. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0.12 = 4233369.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. Numerotare tipuri de secţiuni.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.3.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4.1. 5. Postelnicu & D. Caracteristici geometrice bare.6 ⋅ L = 0.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.8 ⋅ L = 0.

Se determină pe schema din figura 5.00 25 2. A2.00 25 2.2.6. 5.7. Încărcări pe grinzi. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600).4 ⋅ 2 = 2.03 25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.60 2.3.03 5 25 2.8 m 2 2 . A3 şi A4. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3.03 25 2.60 A2 Figura 5. 25 2.00 25 40 A1 A4 A3 5. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.1.3.7. Nistorescu 40 .50 - Îndrumător de proiectare – T. ariile aferente A1. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal. 5. Postelnicu & D.00 25 2.03 40 25 5. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.3.

25 ⋅ 5.25 ⋅ 5.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite. ¾ Forţa G2.4 m ⋅ (1.60 5.74 kN .285 2 m m m kN kN 0.3.1 = 14.1 = 14.1.60 5. Postelnicu & D.5 m − 0.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.7 m 2 = 40.Încărcări permanente. Nistorescu G3 = 54.2.6 m 2 = 40.Încărcări concentrate permanente.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.3.3.3.295 kN m ⋅ 2.51 - . • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.60 m 2 ⋅ 0. 3.60 = 5.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.8 m 2 ⋅ ⇒ 5. Încărcări concentrate.60 2.2. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.2 kN m 5.01 3 m m 3.60 = 5.1 = 10.2.60 5.775 kN 2 ⋅ 2.00 m − 0.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.035 5. Încărcări temporare.25 m ⋅ (0. 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.775 kN 2 G2 = 54.3.03 + 0.25 ⋅ = 3.035 +( − ) 2.35 kN 2 m3 ⋅10.60 2.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.37 kN m kN 5.015 kN m2 kN 5. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.2.25 m ⋅ (0. 5. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.35 kN 2 m3 3.8 m 2⋅ 1 kN = 25. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.5 m − 0.2 m 2m ⇒ p = 25.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.3.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.1.60 2.00 + 0.60 m 2 ⋅ 0.03 m 2 2 2 2 5.3.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.

1.6 kN P3 = 192.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.25 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.25 2.08 kN ⇒ P4 = 109. Ipoteze de încărcare. Postelnicu & D.1 = 14.25 2.775 kN 2 ⋅ 6.87 kN ⇒ 5. Ipoteza 1.25 2.6 m 2 = 190. . respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare. Nistorescu .Încărcări concentrate temporare.25 2.4. m kN 5.25 m ⋅ (0.8.06 m 2 = 109.25 2.52 - Îndrumător de proiectare – T.25 2.22 kN ⋅10.25 Figura 5. Ipotezele de încărcare semnificative.25 2.25 2. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.2.7 m 2 = 192.3.25 2.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5. 5. 18 kN m2 ⋅ 6.60 m 2 ⋅ 0.8 kN ⋅10.4.5 m − 0. Ipoteza de încărcare numărul 1.3.25 2.06 m 2 = 22.35 kN 2 m3 3.

Ipoteza de încărcare numărul 3. pentru unul din cele două sensuri.25 2.10.25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2.25 2.4. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 2. Ipoteza 3.25 2.25 2.25 2. Postelnicu & D. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.). 5. Ipoteza de încărcare numărul 2.2.25 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.25 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.25 2.25 Figura 5. din stâlpii structurii.25 2. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii.9.53 - . în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.25 2.25 2.25 2. Nistorescu .3.4.25 2. Îndrumător de proiectare – T. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.25 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale.25 2.25 2.25 2. 5.25 2.

Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).54 97.67 506.55 1145.49 260. Postelnicu & D.86 79.75 97. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.57 1017.45 95.63 506.03 473.32 973.28 97.25 2.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.25 2.54 - Îndrumător de proiectare – T.1.11.2.52 97.28 1145.25 2. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.31 584.25 2.50 79.28 237. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.1) şi (5.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.25 2. În tabelul 5.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.87 652. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.25 2.28 81.97 483.89 97. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.89 153.4.54 97.25 Figura 5.54 100. Nistorescu .50 188.54 1210.92 95.25 2.29 968.32 411. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.28 118.25 2.35 968. Ipoteza de încărcare numărul 4. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.54 186.38 596.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.38 193.34 1029. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.28 79. de asemenea. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare.63 973. . Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.25 2.4. Ipoteza 4.28 79.82 640. Tabelul 5.89 118.45 596. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.25 2.25 2.12).35 584.92 79.73 201.51 164.48 79.

13 ÷20). Postelnicu & D.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. 2.12. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.3) (5. Îndrumător de proiectare – T. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5. determinate cu deschiderile interax.1) (5. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. Dacă din relaţiile (5.85 ⋅ Qax (5.1) şi (5. 4 şi 5 (vezi figurile 5. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. Nistorescu .55 - .

Figura 5.56 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).14.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.13. .

Nistorescu . Postelnicu & D.16. Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Figura 5.57 - . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.15.

18. Figura 5. Postelnicu & D.58 - Îndrumător de proiectare – T.17.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Nistorescu .

20. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. Figura 5. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central).19.59 - .

2 Deoarece ⇒ x<hp .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa.1. Lăţimea activă a plăcii bp.1.1. 6.2 ⋅10 6 Nmm = 2932. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm .76 kNm .60 Îndrumător de proiectare – T. . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal.8 ⋅ 9000 = 7200 mm .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .1.8 ⋅ L = 0. (vezi figura 5. Nistorescu ho= 950 . (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm . Calculul armăturii longitudinale. Postelnicu & D. dictează condiţia ( ii ). 2 În acest caz. Se cunosc: 2 ‰ Rc . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm . 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee.13) Momentul de calcul este: M = 914. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm .2 kNm . ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . Bara 1 ( câmp ).

Bara 2 ( câmp ).5 ⋅ 982 = 58.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.02856 ⋅ = 3255. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T. Totuşi. 6. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.2.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941. „a” . asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare.57 kNm . Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.78 mm 42 5 97 a Figura 6.1.6 ⋅ L = 0. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42.2. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.22 = 941.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Δp = lc 5600 = = 900 mm . este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.2.61 - .84 mm 2 .76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.02856 . Postelnicu & D. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . Nistorescu .6 ⋅ 9000 = 5600 mm .78 − ) = 956. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.03 kNm > M = 914. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914.5 ⋅ 2454 + 97.

2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). Momentul de calcul este: M = 696. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687.03 kNm . bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . . Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. (vezi figura 5.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. ca în figura 6.62 - Îndrumător de proiectare – T.5 = 957.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .3. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm .02365 ⋅ = 2471. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. ho = h − a = 1000 − 42.4.85 kNm .4. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6. Nistorescu 30 25 ho= 950 . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. Postelnicu & D.

77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.22 kNm > M = 260.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.1. (vezi fig. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260. (vezi figura 6. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.78 b = 400 Figura 6. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.1) ‰ a‘.5. Aa’.63 - . solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii.12 kNm > M = 696. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.34 ⋅10 6 = = 957. Nistorescu . a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) .5 − ) = 834.22 mm . Postelnicu & D. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. Aa.13 şi tabelul 5.34 kNm a‘ = 58.3. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.22 = 906.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.02 kNm 6.78 = = 1568.34 kNm .distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm . 5. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.78 ⋅ mm . Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.

Postelnicu & D.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .5 = 887.6. ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) . Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.1.5 mm . . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 = 392.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. 5.93 kNm > M = 260.13 şi tabelul 5.64 Îndrumător de proiectare – T. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .3 kNm (vezi fig.46 kNm 6.5 = = 844.4. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899.28 = 264.18 ⋅10 6 Nmm = 392. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.18 kNm .1) a = 70 mm şi a' = 42. vezi figura 6.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. ha = ho − a' = 930 − 42. Nistorescu a‘ = 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.8 kNm < M = 1029.19). a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.7.5 mm .

1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.1314 ⋅ = 2444. Bara 2 (reazem stânga).75 mm ha = ho − a' = 943.98 kNm 8 6.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.3 kNm . Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.7 ⋅15 ⋅ (943.5 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.25 = 2 2 9 = 1047. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.63 kNm . Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.75 − 42. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.25 mm Figura 6.5 mm .75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.1. a = 70 mm şi a' = 42.18 = 637.5 = 901. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.19) Îndrumător de proiectare – T. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637. (vezi fig. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.88 kNm > M = 1029.88 = 130.17 mm 2 . ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .12 kNm . ha = ho − a' = 930 − 42. Postelnicu & D.15 şi tabelul 5.5 ⋅ 2945 + 97.7 mm .5.17 mm 2 . Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6.25 = 943.8. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122.1314 .3 − 392.5 ⋅ 982 = 56. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .17).8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.65 - . 5. Nistorescu .17 = 3917.5 = 887. ca în figura 6. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.

5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.10. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.46 = 712. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. Postelnicu & D. M2 = M − M1 = 973.46 kNm .17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.89 = 3738.5 mm Figura 6. Nistorescu . Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.63 kNm a‘ = 42. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42. Se alege: Aa = 3927 mm 2 .1482 .5 = 261.5 ⋅1963 + 97.89 mm .5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.89 mm 2 .66 - Îndrumător de proiectare – T. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.1482 ⋅ = 2756. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.9.17 kNm .63 − 261.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .46 ⋅10 6 Nmm = 261.5 = = 714.5 = 887.25 mm b Rc 400 15 .08 kNm < M = 973. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.

50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri.2. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.6. pe considerente de economicitate a soluţiei. Îndrumător de proiectare – T. valabile pentru toate grinzile.1. în completarea prevederilor date la § 4. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă.5 h. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. Postelnicu & D. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale.11. puternic solicitate. Într-adevăr. a momentelor negative pe reazeme.11). Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. barele înclinate.67 - • h . respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare. 6. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. Se recomandă ca. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. Prevederi constructive.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. Nistorescu .2. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6.5 h Figura 6. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.63 kNm 9 1018 = 127. având de regulă unghiul de înclinare 45º. precum şi a forţelor tăietoare.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973.

Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. Nistorescu .b.13. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. prezentate mai sus. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături.12) Figura 6.12. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp.13. Bară “flotantă”. 6. în secţiunile înclinate . deasupra barelor înclinate ca în figura 6. Din acelaşi motiv. . Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6.13. se vor adopta soluţii ca în figura 6. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni.2.c. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.2.68 - Îndrumător de proiectare – T. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp.a şi se vor evita cele din figura 6. Postelnicu & D. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5.13.

Nistorescu . iar în figura 6. În figura 6.14. Postelnicu & D. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. În figura 6. (vezi § 4.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.14.6. Îndrumător de proiectare – T. lI. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. c. II – secţiunea în care.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim.II – distanţa între secţiunile I şi II. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. [10] De aceea. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. II I l2 II l1 45° lI.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. pentru o bară înclinată. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. în raport cu diagrama de momente “dilatată”.14.69 - .II l l ≥ la l ≥ lI. măsurată în proiecţie pe axul grinzii.II I l2 li/2 li lI. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero.

50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6.70 - Îndrumător de proiectare – T. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei. . care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate. Postelnicu & D.15.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. Observaţie.14.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.c.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. Nistorescu 100 .

dacă diametrele sunt egale. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. Postelnicu & D. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 . sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Nistorescu 5 2 .5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6.16. Îndrumător de proiectare – T.71 - .15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.

contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. Nistorescu 8 3 4 . ducând din punctele respective linii orizontale.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. Postelnicu & D.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. .17.72 Îndrumător de proiectare – T.

16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.73 - .18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. În figura 6. Pentru barele întrerupte. respectiv înclinate.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. În figura 6.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. Postelnicu & D.6. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni.5 h. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. respectiv înclinării fiecărei bare. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. Nistorescu . din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓).17 este marcată prin linii groase. Îndrumător de proiectare – T. În figura 6.3 ). pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În figura 6. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii.

Postelnicu & D.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.18. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 . .74 Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.

3. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. 1.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale.95 570 2. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Postelnicu & D. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate.75 - . Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare.30 2. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Se constată că pe zonele dintre nervuri.73 1. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Nistorescu . este arătată in figura de mai jos. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. Calculul armăturii transversale.19.

5 mm .90 < 2. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . Bara 1 (reazem stânga).1 % se ia pe = 0. Postelnicu & D.3.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.3 = = 122. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.2.3 mm 2 .2 ⋅ 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 ⋅ ho se ia si = 2. 6.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. Secţiunea D (armare cu etrieri). Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.125 2 1.10 N / mm 2 .5 ⋅ ho .5 mm . • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .256 % 400 ⋅ 957.5 .98 mm .10 = ⋅ = 0. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42. Nistorescu .1 % 3.acoperirea cu beton de calcul: a = 42. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.3.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473.256 si 1.8 ⋅10 3 = 1.5 ⋅1.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.1.125 .1. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .6.1 %. Dacă pe < 0.409 % > pe min = 0. . ⇒ 100 ⋅ 0. (oţel PC 52) a . • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.5 = 957. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100. pe ⋅b 0.2 ⋅ p Ra 3. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.76 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). 0.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.1.5 0.409 0.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .

5 − 166.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Nistorescu . Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.50 < Q < 4 .27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.2. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare). Bara 1 (reazem dreapta).11).1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. În continuare.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % . 5.75 Îndrumător de proiectare – T. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.75 ⋅1.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).27 ⋅10 3 = = 0.87 kN Q= p= Qeb 473.1.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. 6. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. 6.8 ⋅ 300 ⋅ 0.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.2. Postelnicu & D.141 .77 - .87 ⋅10 3 = 1.345 < 0.2 mm ho = h − a = 1000 − 58. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58.3.8 ⋅1. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640. 400 ⋅ 943. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α .14.1.25 = 943. Secţiunea C.63 = 473.2 = 941.707 = 166.2. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.3. unde: 0. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).3.04 % .

3.5 = 957.3 kN . Q= Qeb 435. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.63 kN . Nistorescu .5 mm Q = 602.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.2. pe ⋅b 0.707 = 166.8 ⋅ 300 ⋅ 0. 6. 6.208 % > 0.10 = ⋅ = 1.5 ho 0.2 ⋅ 1. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.3 = = 241.04 210 100 ⋅ 1. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.792 < 2.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.2.2 ⋅ p Ra 3.3.208 0. Postelnicu & D.3 − 166. .137 .67 kN .5 mm .14) ho = h − a = 1000 − 42.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.5 ⋅1.20.78 - Îndrumător de proiectare – T.04 si 1. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5. . 8) .141 1.67 ⋅10 3 = 1.3 mm 2 . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.63 = 435. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.1 % .83 mm . • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.

• • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3 mm 2 .3.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.241 0. 3. 6.241 % > 0.8 ⋅1.2 = 941.8 ⋅ Ra 0.2. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.2 ⋅ 0.96 ⋅10 3 = = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.769 1. Nistorescu . 0.5 570 57 2. • • pe = Rt 1.1 % .96 kN . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.618 < 2. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.1 Îndrumător de proiectare – T. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Q = 311. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311.8 mm .30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6. Secţiunea C (armare cu etrieri).137 2 1.21.5 ho pe 0.2 mm .3 = = 208 mm .769 210 3.769 % .2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1. Postelnicu & D. 400 ⋅ 957.79 - . 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.753 .

Postelnicu & D.5 .2 ⋅ p Ra 3. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2 ⋅ 1. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.25 mm .1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.67 kN .3 mm 2 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. 0.097 % .3 = = 310.3 kN .1.67 ⋅10 3 = = 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3.04 % .1 2. Q = 584.006 2 1.912 ) ⋅ 50 ⋅1.10 = ⋅ = ⋅ = 2.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .73 < 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.8 Rt 0.3. 4.8 ⋅ Ra 0.912 si Rt 1.5 mm .63 = 417.097 0.04 si Rt 1.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.3. 210 • • • • • se ia si = 2.8 ⋅ 300 ⋅ 0.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. 400 ⋅ 943. Nistorescu .75 ⋅1. Bara 2 (reazem stânga).80 - Îndrumător de proiectare – T.3. 6.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.8 ⋅ Ra 0.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.1 % .006 . 400 ⋅ 941. ⇒ φ 8 / 300 6. 3.162 % > pe min = 0.5 = 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).63kN .2 ⋅ 0.5 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).097 < pe min = 0. 8) .3 = = 503 mm pe ⋅b 0.75 mm .04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1. 3.10 = ⋅ = ⋅ = 1.54 > 2. ho = h − a = 1000 − 56.753 − = 0.1 ⋅ 400 . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.912 % . Q= Qeb 417.707 = 166.162 0.753 2 1.3 − 166. Qeb = QA − Qi = 584. pe ⋅b 0.25 = 943.1 % .912 210 3. 6.3 mm 2 şi ne = 4 .1 % .5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.75 pe = Rt 1.

5 0.162 % .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.799 % .3. 4.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.22. Nistorescu . 6.5 mm . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.8 ⋅ 300 ⋅ 0.83 pe = Rt 0.3 = = 310.5 + 4 ⋅ 97.47 kN .162 0.3 mm 2 . 3.2 ⋅ p Ra 3. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.83 mm .942 .63 kN . 8) .17 = 920. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920. Qeb = QB − Qi = 548.3.90 < 2.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.942 2 1.17 mm .799 1.1 kN .162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .63 = 381.81 - Îndrumător de proiectare – T.83 ⋅1. 6 ho = h − a = 1000 − 79. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.8 ⋅ Ra 0.707 = 166. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).2. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.5 = 79.1 − 166. Postelnicu & D. a≈ Q = 548.2 ⋅ 0. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. Q= Qeb 381.47 ⋅10 3 = = 0. 400 ⋅ 920. pe ⋅b 0.

769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.5 mm . distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.5 2. Nistorescu .1 % .067 % .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Postelnicu & D.5 Rt 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.3 = = 503 mm . 400 ⋅ 957. pe ⋅b 0.23.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.5 mm Q = 255.068 0.2 ⋅ p 3.3.3.78 ⋅10 3 Q = = 0.5 ⋅1.607 .769 1. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.8 ⋅ Ra 0. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.82 - Îndrumător de proiectare – T. 210 Ra p se ia pe = 0.5 . 6.607 2 1.3. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.2 ⋅ 0. ho = h − a = 1000 − 42. Se parcurg următoarele etape: 255.769 % .607 − ) ⋅ 50 ⋅1.78 kN .5 %= % = 0. 0.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.5 = 957.3 mm 2 şi ne = 4 . Ra 3. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.91 > 2.068 % .1 2.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). Nistorescu c = 25 Figura 6.86 - 45° li . se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp.26. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. li li = 1.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. respectându-se indicaţiile date la § 6. Modul de cotare al etrierului . 250 . Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate.26). În figura de mai jos.2.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.25. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.

85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter.85 mm . Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată.1. Îndrumător de proiectare – T.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm .1.15 mm 2 . ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).07 − 28. Armarea longitudinală.2) 181.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. Momentul încovoietor de calcul: M = 153. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.87 - . 7. înălţimea zonei comprimate. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . corespunzătoare momentului încovoietor maxim.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133.1. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . Schema de calcul a secţiunii stâlpului. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. Nistorescu . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .86 kN (vezi figura 5.17 şi tabelul 5.88 kNm . 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.02 = 181. Postelnicu & D. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7.85 430 − 500 ⋅133.1.48 + 870 ⋅ 0. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. x.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.

1 % b ⋅ ho (7.3) ⇒ Aa = 0. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.50 % > 0.9 kN .3.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.1. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.18 − 600 ⋅ 212. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. conform STAS 10107/090 este 0. 300 ⋅ 530 . Postelnicu & D. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.9 + 1655 ⋅ 0.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 . 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.32 % (vezi § 7.18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal.2.).69 ≈ 1655 kN . Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.88 - Îndrumător de proiectare – T. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.2. Stâlpul central ( 600 x 600 ).5 mm 2 . ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .3.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .19 şi tabelul 5. (vezi figura 5.18 mm .2. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).4 mm 2 .02 = 235 kNm . ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm .4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.10 % (vezi şi § 7.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.3): p= Aa ⋅100 % = 0. 7. Nistorescu . Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.

1.2. (vezi figura 5.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . [10] • Q= 79.95 N / mm 2 (beton Bc 25). Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. (7.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7. 7.27) = 1.2. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.89 - . ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.3). Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 . utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].3. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.47 ⋅ % > 0.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică. 7. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară.5 ⋅ n) . rezistenţa de calcul a betonului la întindere. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.3. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. Nistorescu . Postelnicu & D.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.28 kN .95 ⋅ (1 + 0. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.5 ⋅ 0. Armarea transversală.078 mm 2 . La elementele comprimate excentric.3. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).316 < 0.32 % (vezi § 7. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).28 ⋅10 3 Q = = 0.

2.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .41 ⋅ 28. 7. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.5 ⋅ 0.41 (pentru etrierul neperimetral) (7.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii). Postelnicu & D.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .3 + 1. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0. .20). din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .54 ⋅10 3 = = 0.3) = = 281 mm pe ⋅b 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.95 ⋅ (1 + 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.1 %.3. Nistorescu . Stâlpul central ( 600 x 600 ). • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.3) = = 262 mm pe ⋅b 0. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.1 %.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.35) = 1.3 mm 2 ).54 kN .1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.1).2.90 - Îndrumător de proiectare – T. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . (iii) Dictează deci condiţia (ii). • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.3 mm 2 ).1). Pe direcţia fiecărei laturi.35 ⇒ Rt ' = 0. la stâlpi din clasa C (vezi § 7.257 < 0.1% ae ⋅b distanţa între etrieri. Pe direcţia fiecărei laturi. (vezi figura 5.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .3 + 2 ⋅ 28.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.

Prevederi constructive pentru stâlpi.91 - . 7. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. T. Armăturile longitudinale. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. de regulă. 7.20 %. Nistorescu .3.3. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0.4. 7.2.5 %.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm.3. Clase de stâlpi. mai mare de 2.1.05 ). Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.3. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. Îndrumător de proiectare – T. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. Secţiunea de beton. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L.3. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse.1.4). Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. conform tabelului 7. Postelnicu & D. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C). Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. • procentele totale de armare minime.

50 0. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ). dar cel puţin 6 mm .10 %. C. PC 52 Procent total de armare minim p% 0. PC 52 OB 37 PC 60.70 PC 52 0. . A. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale). la fiecare nivel). ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm . Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.4. Nistorescu . la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului. B.00 0.60 0. Pentru stâlpii din clasa C. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. 7.50 În cazurile când. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.60 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0. Armăturile transversale. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate.60 0.2.50 0. Postelnicu & D.80 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm .Zona curentă.Zona cu etrieri îndesiţi.80 OB 37 0.92 - Îndrumător de proiectare – T. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv.3.90 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7. la extremitatea inferioară a stâlpului. Pentru stâlpii din clasele A şi B.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi.70 0.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).70 0. D. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică.40 0. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0.60 0.70 1.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. cu trei bare pe latură. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier.5 a). trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. pe.93 - . în afara zonelor plastice potenţiale. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. Nistorescu .5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. Procentul de armare transversală. Îndrumător de proiectare – T. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. pe direcţia fiecărei laturi. fiecare bară longitudinală.10 %. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. Postelnicu & D.5.

iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5.1.70 450 600 600 450 600 2.1. Nistorescu 600 450 2. Cota de fundare este –1.50 L = 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.70 450 600 Figura 8.1.00 care este cota pardoselii finite a parterului. -94Îndrumător de proiectare – T. Fundaţia stâlpului central. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.1.1. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Fundaţia stâlpului central. Dimensionarea blocului de beton simplu. 8.50 M Q Nf .00 H = 800 1. Postelnicu & D.50 m faţă de cota ± 0. 8.70 600 .

50 ⋅ 20 = 262. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.44 kN ≈ 263 kN kN m3 . iar B dimensiunea pe direcţia normală.1). se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.70 ⇒ max = 340.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.70 ⋅ 2.2 p1 = pef min p2 = pef = 340.70 m2 M f 245. Relaţiile de verificare. Considerând coeficientul de încărcare n = 1. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.70 ⋅ 2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. G f = 1.7 2. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.8 + 0. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei. Postelnicu & D. la solicitări excentrice după o direcţie.2 ⋅ 2. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.5) = 245. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. Nistorescu -95- .70 ⋅ 2.54 ⋅ (0.2 kPa< 1.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. L fiind ‰ ‰ ). Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.5 + 97. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).3 ⋅ kN . 2 = kN 6 ⋅ 0. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.6 = 268.19).96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.12 m .70 ⋅1.

50 ⋅1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°.50 1.50 1. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului.1. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare. 8.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.07 >0 N mm 2 < Rc = 6.27 = = = 0.1. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj. 2 = 1729 6 ⋅ 0. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.4 kN m kN m2 2 = 1. momentele încovoietoare. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.5 σ 2 = 473. Dimensionarea cuzinetului.096 m .1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.2 ⋅1. Pentru cuzinetul de formă pătrată.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.27 = = 0. considerată ca reacţiune.50 ⋅1. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. se pot determina cu formulele (8.2 ) . Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.3. obţinându-se: e1 = Mc 167.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Postelnicu & D. Armarea cuzinetului. duse din colţurile secţiunii stâlpului. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.50 ⋅ 0.2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8. Nistorescu .50 ⋅1.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.2) de mai jos (vezi şi figura 8. 8. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.50 σ1 = 1063.

2. Postelnicu & D. Se aleg 13 bare 100.50 − 0.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T. pmed (8. 2 m2 1. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .16 bare..Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120..15 % > pmin % = 0.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6. Nistorescu -97- ..4) Y X p1 p2 Figura 8.50 + 0. ⇒ 1.5) − ⋅ (1046 + 870.5 1.50 m2 . (8.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 .3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .9 kNm 6 6 754 ⋅ 0. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului.. p + p2 N pmed = 1 = .45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.5) = 120.60) = 91.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.50 ⋅ 0. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.45 2 0.

Nistorescu 550 300 2.50 300 550 550 300 500 2.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. Dimensionarea blocului de beton simplu. Postelnicu & D.1.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .1.. Fundaţia stâlpului marginal.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.20 300 550 Figura 8. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.00 1. 8.115 % > pmin % = 0.20 . Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare..2. 500 300 450 200 M Q N ± 0. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500.16 bare.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2.3. Fundaţia stâlpului marginal.17).05 % 455 ⋅1500 8.2. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.20 500 ... -98- Îndrumător de proiectare – T.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. Se aleg 10 bare 100.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91.

10 ⋅1. dimensiune ce verifică (8.20 Condiţia (8.9 kN m2 kN m2 =419.1).3 kPa < 1.28 ⋅ 0. max p1 = pef = 335.2 kPa ≤ 300 kPa 2.19 min ) ⇒ p1.10 ⋅1. la solicitări excentrice după o direcţie.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Dimensionarea cuzinetului.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.1).5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.135 m . este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.00 ⋅ 2. .4 kPa > 0 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.00 2.2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.00 m2 Mf 199 = = 0.28 ⋅ (0. Nistorescu -99- .2 ⋅ 2. Postelnicu & D.00 ⋅ 2.00 ⋅ 2.20 2.9 + 0. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.2 ⋅1.6 kPa >1.6 min p2 = pef = 114. 8.4 ⋅ 25 ≈ 14.4) = 199 kN .135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. 2 = 940 6 ⋅ 0.50 ⋅ 20 = 144 kN .20 m (vezi figura 8.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.00 m până la 2.10 ⋅ 0. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.20 ⋅ 2. 2 = 1069 6 ⋅ 0.00 ⋅1.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.5 kN .4 127.19 m . Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. Relaţiile de verificare.7 = = = 0. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.2.10 1.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.2 = 267.3).1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.0 max p1 = pef = 419. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.

875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.05 % . Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.10 + 0.10 ⋅ 0.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.30 2 ⋅ (2 ⋅1.05 % .3) şi (8. Armarea cuzinetului.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50. Se aleg 7 bare φ 100. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile..875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. 0.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 . 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.1).250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 . Postelnicu & D... nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.7 = = 0.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 .14 % > pmin % = 0.. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 . 2 m2 1.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0. 1.30 2 0.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . 8.3.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1..5 kNm 6 6 765 ⋅ 0. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T.10 1..30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.11 bare.10 − 0.10 m2 1.. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.. (8. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 . Se aleg 5 bare φ 100.10 ⋅1.2.11 bare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.10 % > pmin % = 0. Nistorescu . 0. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.

65 L Lc = 0.60 1. când este ancorat. Bc ) se aleg pe considerente economice.20 1. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.50 1.60 Bc 7. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.5.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.50 1. h > 0. Tabelul 8.3 trepte. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7. Postelnicu & D.10 1.55 K 0. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.30 1. pentru blocul cu 2 . Înălţimea h a cuzinetului. Lc Îndrumător de proiectare – T.30 1.5 1. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2. Nistorescu -101- .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .5 1.20 1.40 K 0. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.6.80 Bc 5 1.1. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.70 1. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3. Prevederi constructive.30 1. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L .40 1.40 1.5. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8.50 L pentru blocul cu o singură treaptă.25 . Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte.3.50 1. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel.

α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. iar procentul de minim de armare. pe fiecare direcţie. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare.5 şi până la clasa betonului din stâlp.4. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. Nistorescu . -102- Îndrumător de proiectare – T. are valoarea 0. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.05 %. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. Postelnicu & D. Dacă tgβ = h ≥1. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie.

cu placa în zona comprimată. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l .Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). Lăţimea activă bp a tălpii. bp Δp Δp Figura 1.6 l. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. este egală cu lăţimea reală a plăcii.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.103 - . Îndrumător de proiectare – T.5 l. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. în deschiderile interioare: lc = 0. Postelnicu & D Nistorescu .8 l. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. unde l este deschiderea de calcul.

Figura 3.10 .104 - Îndrumător de proiectare – T. . ‰ ‰ dacă 0. atunci: Δ p = 0 . atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . b).10 . d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. Pentru grinzi făcând parte din planşee. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. Postelnicu & D Nistorescu hp . atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Grinzi de planşee rigidizate. dacă hp / h < 0. Pentru grinzi făcând parte din planşee. Grinzi independente sau cu placa în consolă. rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. dacă hp / h ≥ 0.05 ≤ hp / h < 0. Grinzi de planşee nerigidizate. Pentru grinzi independente. hp Figura 5.05 . c).Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a).10 . nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale.10 . ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .

2. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). În cazurile când placa este prevăzută cu vute.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. Lăţimea reală a plăcii: a. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. Observaţie. Îndrumător de proiectare – T.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă.) pentru grinzi făcând parte din planşee. bv A. b. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii.) Figura 6. b. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp.105 - . În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . la valorile Δp determinate conform punctelor a.) b.

031 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.074 -0.080 0.042 -0.195 0.273 0.030 0.354 0.426 0.039 -0.032 0.038 0.204 Reacţiuni: V0max = 0.395 0.039 -0.336 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).290 0.095 -0.075 0.105 -0.014 0.300 0.226 0.392 -0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.000 -0.005 -0.522 -0.088 -0.004 -0.028 0.103 0.431 -0.620 -0.059 -0.078 0.204 0.102 0.000 0. Grinda fiind simetrică.326 0.043 -0.347 -0.318 -0.039 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.374 -0.014 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.100 0.272 -0.014 0.099 0.037 -0.091 -0.001 0.046 -0.026 0.059 0. precum şi distanţele punctelor fixe.111 -0.188 -0.072 -0.295 0.040 0.118 0.200 0.132 ⋅ g ⋅ l −0.526 0.020 0.109 -0.171 0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.089 0.050 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri. 20.088 0.120 -0. Nistorescu .270 0.207 -0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.106 0.605 0.041 0.053 -0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.079 -0.018 -0.016 -0.139 0.078 -0.045 -0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).500 0.034 0. Postelnicu & D.068 -0.049 -0.039 α 0.058 -0.025 0.073 0.042 0.111 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.245 -0. 40 şi 50.056 0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.067 0.128 -0.010 -0.068 0.447 0.073 0. 30.021 -0.974 ⋅ g ⋅ l +1.043 -0.105 -0.005 -0. 10.577 -0.260 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.032 0.132 ⋅ g ⋅ l +1.502 0.160 -0.047 -0.000 0.143 -0.079 -0.106 -0.065 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.174 -0.004 -0.120 -0.094 -0.040 -0.072 -0.494 0.075 -0.406 0.274 -0.110 -0.591 0. 10 şi 20).204 Influenţa lui p γ -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.414 0.152 -0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .018 0.085 Influenţa lui p c 0.072 0.037 -0.026 -0.105 -0.147 0.205 -0.079 0.063 -0.405 -0.062 0.034 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.099 0.126 0.014 0.033 0.505 -0.305 -0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.480 -0.065 -0.215 0.474 0.400 0.026 -0.008 0.046 b 0.026 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.328 0.042 0.032 -0.069 0.017 0.057 0.050 -0.598 0.395 ⋅ g ⋅ l −0.030 0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu -108- .

1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 . Postelnicu & D.ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.2 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .

Figura 1. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. în aceeaşi poziţie. modificarea acestora. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. Postelnicu & D. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. În urma apelării apare ecranul din figura 1.110 Îndrumător de proiectare . Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). din directorul care conţine P-FRAME-ul. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). după care se revine în programul principal. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. apelarea se face lansând comanda: pframe. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. . Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor).exe.T. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. ‰ de sus în jos. Nistorescu . fiind admise modificări ale datelor introduse. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul.

total joints . Nistorescu . c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. total sections . Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. Îndrumător de proiectare . c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin.număr cazuri de încărcare (maxim 99).111 - . optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. total ld cases . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.număr secţiuni (maxim 99).Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. total springs . Eliberează prima dată butonul sting. total ld combination . În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă.T.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99).număr noduri (maxim 700).număr legături elastice (maxim 200).număr materiale (maxim 25). • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .număr bare (maxim 999). ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. Postelnicu & D. Figura 2. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). descrierea cadrului şi numele utilizatorului. b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. total materials . De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. Meniul principal (master) şi blocul Geometry.

Y şi Z (vezi figura 4). Figura 4. Nistorescu . <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. . <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. Postelnicu & D.112 - Îndrumător de proiectare . Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. Introducerea nodurilor. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y.T. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. <F6> GEN – Generează linii de date.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. Grade de libertate. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y.

aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). • shear area .113 - .aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). • Figura 5. Postelnicu & D. momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă. Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. . Îndrumător de proiectare . inertia .modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză).modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). • section mod .momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . • mom.se poate lăsa celula goală).T. Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. • plastic mom capacity . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune.

Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod .coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. Postelnicu & D. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. lower end type – tip de legătură a primului nod. material number – număr material. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). O valoare „1” face capătul barei încastrat. Coeff exp . Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. şi când se tipăresc rezultate.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). .114 - Îndrumător de proiectare . greater joint – al doilea nod. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic).T.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. attribute type – număr atribut. Figura 6. Density . datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. section number – număr secţiune.

T. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. FROM: TO: STEP: NO. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Îndrumător de proiectare . Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Nistorescu . se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. se introduc „0” în celula „Increment”. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. Dacă se doreşte repetarea valorile.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7.115 - . <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). SETS: Primul număr de linie din setul definit. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. Ultimul număr de linie din setul definit. Postelnicu & D.

Nistorescu . Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri.numărul total de noduri incărcate..116 Îndrumător de proiectare . Blocul operaţional Loads. loaded members .Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. describe load case . FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Postelnicu & D. şi în câteva ferestre de dialog. Când aceasta fereastra de dialog apare.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. DB etc.T. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. există câteva opţiuni: . Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Încărcări. Ea va apărea in multiple tabele. Figura 8. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran.bare încărcate. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10.tasări de reazem. support settlements . În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads.

Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. se apasă <F3> Începe. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement.T. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. torsional load – încărcare cu rotire de nod.117 - . Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod.(perpendiculară). Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. horizontal load şi vertical load . atâta timp cât nu sunt duplicate.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. atunci se revine la meniul încărcări. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Postelnicu & D. Nistorescu . Figura 10. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. se introduc în aceeaşi linie.

Figura 11.1). Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Încărcări parţiale. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. oricum. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. . Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. Aşadar.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Poziţia lor in lungul barei. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. În schimb. ƒ local UDL kN/m perp . Nistorescu . se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. Încărcarea trapezoidală.1.118 Îndrumător de proiectare . point load .T. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. O valoare negativa va cauza contracţia barei. trebuie folosite noduri fictive.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Postelnicu & D. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. Încărcarea triunghiulară inversă.

Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). La orice articol de meniu. Se folosesc noduri fictive. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. daca există instalat şi Ptools). cerând informaţii suplimentare. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). Sistemul de meniuri (Menus).119 - . se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. 2b) După afişarea meniului. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Nistorescu . Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări.T. se poate afişa un submeniu. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel.1. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). se poate apăsa tasta <x> de doua ori. 2. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. Figura 12. Îndrumător de proiectare . ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). 2) Tipări alegerea făcută.1). 3) Afişa o fereastra de dialog. Blocul operaţional Analyze.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. Postelnicu & D. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit.

reazeme. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. etc. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. numere bare. elastice. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. ƒ Display All . Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. Determină intervalul de bare. şi forţelor. Prin reducerea mărimii intervalului. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Fereastra Display Factors.T. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran.120 - Îndrumător de proiectare . Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. cum ar fi încărcări de intrare. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. Un interval de integrare mic. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor.Afişare integrală. Nistorescu .bară sau o singură bară. ƒ Ranges – Intervale. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. Pentru a calcula distanţe pe ecran. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Dacă se alege un interval de integrare prea mare. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). deplasărilor. (vezi figura 14): Figura 14. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Postelnicu & D. ƒ Display Factors – Factori Afişare.Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Netezirea este oricum limitată. ƒ Automate – Automat. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. scalare automată sau definită de utilizator. Selectează diagrame multi . Acest factor scalează structura în forma nedeformată. tipărirea în grup sau individuală. depinzând de rezoluţia plăcii grafice.

Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. materialului. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj.T. Fereastra Display All. Postelnicu & D. barei. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. ƒ „P” format – Format „P”. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. a atributului afişat în lungul barei. Nistorescu . Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero.121 - . se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). Pentru calculul ne-liniar. Figura 15. Îndrumător de proiectare . De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. secţiunii. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. cu valoarea introdusa în aceasta celula. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica).

În special pentru tipărire.122 - Îndrumător de proiectare . ƒ ƒ Draw single member force diagrams . În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. nivele sau combinări. Afişare interval de bare. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei.).Diagrame forţe pe o singură bară. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. . to fit screen – Scalare automată. tensiuni normale etc. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. cazuri de încărcare. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). pentru cazuri de încărcare. nivelul sau combinarea aferentă. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. Nistorescu . această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. Postelnicu & D. Fereastra Calibrated Choice. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare.T. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. Fereastra Automate Choice. ƒ Figura 17. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. forte axiale. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare.

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -123- .

Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

1992. T. R.. Partea a II-a. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. Postelnicu & D. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. industriale şi agricole..: „Grinzi continue“. Editura Tehnică. Bucureşti. Avram. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. Calculul elementelor din beton armat “. Munteanu. C. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. M. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. 1993. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii.. T. Bucureşti. 1965. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. Partea I-a “.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Agent. beton armat şi beton precomprimat”.: „Beton armat (note de curs). Bucureşti. Pavel.: „Construcţii din beton armat. Dumitrescu. M. Nistorescu -125- . Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Bucureşti. D. Postelnicu. ICB. C. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Editura Tehnică. T. UTCB. 1996. ICB.. Bucureşti. Partea I. 1981.: „Beton armat (note de curs). Postelnicu. Munteanu. Postelnicu. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. industriale şi agrozootehnice”. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Încărcări date de zăpadă”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful