Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Armarea cuzinetului. 6. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale.2. 6. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B.3.1. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.2. Armarea transversală. 8. Calculul armăturii transversale. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Dimensionarea fundaţiilor.1. Anexa F. 8.5. 7. 8. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor.2. 7.2.3.1. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Anexa G. Anexa D. 8. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Calculul etrierilor de suspendare. Armarea longitudinală. Fundaţia stâlpului marginal.2.4. 8. 8. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. 6. Prevederi constructive.2. Nistorescu -5- . 6. Anexa A. 8. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T.3. Anexa C.2. 8. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. 6. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T.2.3. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.5.1.2. Postelnicu & D. 7. 7. Dimensionarea cuzinetului.1. 6.3. Planşa 7: Detalii fundaţii. Prevederi constructive pentru stâlpi. Dimensionarea blocului de beton simplu. Dimensionarea cuzinetului. Prevederi constructive.1. Armarea cuzinetului. 6. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Calculul armăturii longitudinale. Fundaţia stâlpului central.1. Anexa E.Structură etajată din beton armat Cuprins 6.2. Plan cofraj şi armare grindă principală. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME.1. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Anexa B. 8.2.1.

Finisajele sunt de tip curent. grupuri sanitare.00 x 12.2. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. cu deschiderea de 6.1). Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. 1. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.00 m . Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. 1.00 m². Postelnicu & D. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri.2. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA.1 Date privind soluţia de arhitectură. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. Nistorescu . Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9.20 m . Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1.2. pe câte două travei. parter şi etaj (P + 1E). Date privind structura de rezistenţă.1.00 = 27. Alcătuirea clădirii. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1.00 m .2. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. amenajate în deschiderea centrală.00 = 36. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. respectiv axele M şi O. 1. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie.00 m. ‰ 1.

20 m de la faţa terenului natural. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). plan cofraj şi armare stâlpi. 1.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. 2. Îndrumător de proiectare – T. Conţinutul proiectului. dimensionarea plăcii. Postelnicu & D. N mm 2 . Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). dimensionarea fundaţiei. 5. B . plan cofraj şi armare planşeu peste parter.3 1. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). 3. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1.piese desenate: 1. plan cofraj şi armare grinda secundară.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie.3. 6. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. secţiune transversală şi longitudinală. evaluarea eforturilor secţionale.96 kN m2 .5. predimensionarea elementelor. beton Bc 20 (pentru fundaţii). Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. plan cofraj şi armare fundaţie. în gruparea fundamentală. 2. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. 4. 4. plan cofraj şi armare grinda principală. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. 3. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). Nistorescu -7- .

Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 6.00 3 B B 9. Postelnicu & D.1.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 A 6. Îndrumător de proiectare – T. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 2 Figura 1.00 6.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 6.00 6.

este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. într-o primă aproximaţie. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună.00 x 6. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. În consecinţă.50 m. Structurile de beton armat. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. [11] Îndrumător de proiectare – T.28 m conform schiţei din figura 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. 2. Pentru a fi economic. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. la limită nulă. Procedând în acest fel. 3. în cazul solicitării de forţă tăietoare. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. de regulă.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2.1. static nedeterminate.00 – 2. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă.1. Nistorescu -9- . în vederea obţinerii unei soluţii economice.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. • pe criterii de rezistenţă. sunt. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. Postelnicu & D. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. respectiv de dimensiunile acestora. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. Introducere. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. grinzi principale şi secundare).

2.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2.10 1.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm . Grinzi principale. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .20 2 18.30 2. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. de regulă.500 15. 2. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă.1.deschiderea L = 9 m . Grinzi secundare.traveea t = 6 m . Se cunosc: .3.000 21. paralelă cu latura scurtă.00 1. 2.00 1.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate.300 3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.10 - Tabelul 2. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Postelnicu & D. hp = do 2035 mm = = 58. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).200 1.00 1. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. Nistorescu . . În concluzie: h p = 80 mm . Placa.1 2. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.3. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. .

este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri. cu panouri de placă armate pe o direcţie. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”. 2. 1.03 25 25 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.03 4 2. Postelnicu & D. placa şi grinzile secundare.1. Îndrumător de proiectare – T.2 Predimensionarea plăcii.00 l2 l1 2.03 2 2. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m.03 Grinzi secundare 5 1 5 . se renunţă la indicele „ c ” .03 Grindă principală 3 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale.03 b c d e 25 2. Observaţie. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0.03 25 2. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. De aceea pentru simplificare. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.00 2.3. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9].00 25 a 2. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice.03 Panouri de placă 25 2. Pentru elementele secundare de planşeu. În cele ce urmează. Nistorescu . rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului.00 5 2.11 - 25 2.00 l2 /l1> 2 Figura 2. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.

momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : .2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.3. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.2.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice. În faza de predimensionare. Schema statică. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.2.03 2. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .12 Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de calcul a plăcii.3. Figura 2.03 2.035 2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).00 2.8 %.2.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem. 21.1.2.0. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0. Postelnicu & D. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). Nistorescu ho h . 2.834.1. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0.3 . q .3.03 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*). 2.

4. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.035 2 = = 10.60 2. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].60 400 .13 - 400 5.55 + 15 = 84.00 250 2.03 5 250 2.55 mm .15 ) 2 pmax 0.03 250 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21. 100 100 R 0.00 250 2.55 mm . valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10.00 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.15 ⋅ (1 − 0.775 kN m2 (vezi tabelul 3.1. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.00 250 Figura 2.5 ⋅ 2.3.15 .).75 = .068 kNm = 10.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm . Postelnicu & D. Predimensionarea grinzii secundare. 2.03 250 5. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69.03 250 2.3. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.

60 qgs ⋅l 2 11 5. 2.68 m 2 2 2 kN 13.3.65 6.3.8…1. Schema statică. Postelnicu & D.5.5. Nistorescu .47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.60 qgs ⋅l 2 11 5. 2. pornite din colţurile plăcii. qgs 5.1.68 = 21. Evaluarea încărcărilor. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.775 ⋅ = 49.2.5. Rezultă astfel schema din figura 2.60 5.82 ⇒ qgs = 52.14 - Îndrumător de proiectare – T.60 qgs ⋅l 2 11 5.1 = 0. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2. În faza de predimensionare.5 − 0.3.65 qgs ⋅l 2 10 5. care constituie reazemele.3.25 ⋅ (0.4.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.1 = 2. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.8 %. aşa cum se indică în figura 2. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare. definite prin linii înclinate la 45º. .4: Aaf = 6.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.25 + ) = 13.03 + 0.09) ⋅ 25 ⋅1.03 2.

55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0.775 ⋅ 6 = 130.09) ⋅ 25 ⋅1.6.81 mm .3.momentul de calcul: M = 52. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.1 ⋅ = 5. a Figura 2.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare. În faza de predimensionare. Predimensionarea grinzii principale.91 ⇒ qgp = 145.91 mm .20 kN m Îndrumător de proiectare – T.47 ⋅ 5. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.4.3.55 ⋅10 6 Nmm . se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164. Evaluarea încărcărilor. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.09) ⋅ 25 ⋅1.3.6 2 = 164. Deci. 100 100 R 1. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. 2.7).1 ⋅ = 3 ⋅ 0.1 = 8. Nistorescu .25 ⋅ (0.24 ) 2 = 455. Secţiunea de calcul a grinzii. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.1 = 0.3.4.55 kNm = 164. Postelnicu & D.20 300 ⋅ = 0.81 + 35 = 490.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.40 ⋅ (0.15 - . 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm .1.24 .24 ⋅ (1 − 0. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .3.90 − 0.5 − 0. 2. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.20 = .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.

Aria aferentă de placă pentru grinda principală. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 .03 400 250 5. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală. Nistorescu .60 2. momentele maxime. Postelnicu & D.7.4.2.8).00 Figura 2.03 5 250 2.00 250 2.00 250 2.00 250 2. Schema statică.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.8.03 250 2. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.03 250 2.00 250 6.3. 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.16 - Îndrumător de proiectare – T. .

3.4.9.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.28 400 ⋅15 ⋅ 0. Predimensionarea grinzii de acoperiş.28 . Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2. Figura 2. Nistorescu .40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0. L L ÷ . M . 2.17 - . Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.24 mm .19 ⋅ 0. Secţiunea de calcul a grinzii. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.3.10).12 kN m = 1176. Postelnicu & D. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe.40 = . greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4. 100 100 R 1.20 ⋅ 9 2 = 1176.12 ⋅10 6 0. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000.19 + 0. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.24 + 50 = 952.17 + 0.4.12 ⋅10 6 Nmm 10 .45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T.

2.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.5.00 ⋅ 6. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].5. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0.60 0. 2. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.5.00 ⋅ 2.2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.18 - Îndrumător de proiectare – T.25 % 2 1 8.10.2.40 0. 2 1 2.1. Evaluarea încărcărilor acoperişului.25 % 2. Predimensionarea stâlpilor.5. Stâlpul central. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0. . Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.50 0. 2.75 Tabelul 2.30 1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .γb densitatea aparentă pentru betonul armat.1943 m² 2.52 1.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.20 1.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.2. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.70 0.1.63 2.5 kN . Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig. . • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN . Evaluarea forţelor axiale în stâlpi. Nistorescu .75 = 148. Postelnicu & D.2.

1 = 40. Îndrumător de proiectare – T.19 - . 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.00 250 500 x 500 600 x 600 2. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.58 kN . N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].775 ⋅ 6.09 kN .65 kN . Stâlpul marginal . din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.75 ⋅ 6.03 250 2. Nistorescu 250 2.25 ⋅ (0.60 ⋅ 0.60 ⋅ 0.03 250 2.6 0 400 .2.03 5 . din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.00 − 0. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN . din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.69 kN .25 kN .11.00 = 90. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.60 ⋅ (4.20 ⋅ 25 ⋅1.03 250 2.20 − 0.1 ⋅ 9.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.2.00 ⋅ 9.1 = 41.00 250 2. Postelnicu & D. TOTAL: 2. 2.00 = 67.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .60 ⋅ 4.1 ⋅ 6.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.00 250 2.1 = 0.00 = 1175.5. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. la nivelul planşeului peste parter.00 ⋅ = 74.09) ⋅ 25 ⋅1.6 5 400 250 2.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.00 5 .50 − 0.00 = 2.1 = 0.03 250 2.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.4 ⋅ (1.

Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.2 − 0. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.04 kN .26 kN . Nistorescu .775 ⋅ 6. Stâlpul de colţ.1 ⋅ 6.40 ⋅ 0. .1 = 0.00 L = 1 ⋅ 0.00 ⋅ = 587.75 ⋅ L t 2 2 9.1 = 28.09) ⋅ 25 ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.00 ⋅ = 37.00 6.5 ⋅ 0. TOTAL: 2.50 ⋅ 4.09) ⋅ 25 ⋅1.50 − 0.2. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5 9.12.5 ⋅ (4.1 = 28.1 ⋅ t = 2.1 = 0.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.1 = 54.1 = 0.20 ⋅ 25 ⋅1.00 = 42.92 kN .0 0 H J K Figura 2.5 ⋅ 0. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.40 ⋅ (1.87 kN .1 ⋅ = 45. la nivelul planşeului peste acoperiş.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 . N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.20 ⋅ 6.25 ⋅ (0. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.20 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.50 ⋅ 0.3.09) ⋅ 25 ⋅1.00 = 21.28 kN .00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .8 ⋅ 8 ⋅1.0 0 6 .00 − 0.5.07 kN .00 ⋅ 6.

1 ⋅ = 21.07) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ = 45.3 ⋅ Rc .3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.1 ⋅ t D 6. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.40 ⋅ (1.1 = 67. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.87 kN .21 - . la stâlpii marginali şi de colţ.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .1 = 0.01 mm n ⋅ Rc 0.5 ⋅ 0.1 = 0.00 = 1 ⋅ 0. Rc. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. cu valori necunoscute în această fază.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).1 = 28.58 kN .775 ⋅ ⋅ = 293.00 = 22.40 ⋅ 0.00 − 0.50 ⋅ 0. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.00 9.14 kN .09) ⋅ 25 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.00 = 21.2 − 0.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T.00 9. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.00 = 2.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.8 ⋅ 8 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 = 28.50 − 0. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.26 kN .20 ⋅ 25 ⋅1. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.1 = 0.25 ⋅ (0.05 kN .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15. Nistorescu .50 ⋅ 4. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective. la stâlpii centrali şi 0.4 ⋅ Rc .5 ⋅ 0.93 mm n ⋅ Rc 0. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.5 ⋅ (4. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.62 mm 0. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

120 -0. pe când în reazeme interesează . Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă. Sectiunea Tabelul 3.030 [kN/ m2 ] 3.00 18. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.775 3. practic.032 0. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente. numai valorile maxime negative. Calculul momentelor încovoietoare.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.00 18.596 6.085 c -0. Nistorescu .2.00 f 2.03 d 4 2.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.3. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.00 18.021 [ kNm / m ] -0.775 3.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1. max ( 3.813 -10. Schema grinzii este dată în figura 3.014 0.033 -0. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .25 - .026 -0.03 5 b 2 2.03 e 5 2. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a. Postelnicu & D.039 [m] 2.2.030 2.373 1. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.775 3.105 0.03 c 3 2.2.099 0.046 b 0.079 0. 3. a 1 2.505 -0. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).111 -0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri. c.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.775 3.046 -0.1 ).072 -0.079 0.00 18.899 -9. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.032 2.035 2.1 ) ( 3. iar l deschiderea de calcul. Îndrumător de proiectare – T.00 Figura 3. b.775 [kN / m2 ] 18.463 -2.00 [ kNm / m ] 8.145 7. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.030 2. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.555 -2.

775 ⋅ 2. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Postelnicu & D. 3. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative. b . calculat considerând zona întinsă integral plastificată. ce se desfăşoară în mod asemănător. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).04556 (g + p) ⋅l 2 21.1. sunt prezentate în tabelul 3.26 - Îndrumător de proiectare – T. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. . Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.4.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .4.2).035 2 = = 3.04556 ⋅ = 170.2. 3. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . Nistorescu . ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.4. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv.4. Secţiunea a. În calculul momentelor. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3.3. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. ho – înălţimea utilă a secţiunii.85 mm 2 . ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. Armarea plăcii în câmp la momente negative. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. Secţiunea de calcul este cea din figura 2.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %.

se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.90 ⋅ 106 = 0. 3. Numărul maxim de bare /m recomandat. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. formând plase legate cu sârmă. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). numărul minim de bare este de 5 bare / m.3.27 - .03498 ⋅ = 131. în zonele întinse. Nistorescu . întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari.3.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Îndrumător de proiectare – T. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. care constituie reazemele plăcii (figura 3.1 = 2598750 Nmm = 2.3). Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. Postelnicu & D.5.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1.4. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.3. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor.5).90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. 3. Aşadar: M = 1 ⋅1. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.75 ⋅ We .

Postelnicu & D. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. PC 60 OB 37 Tabelul 3. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). 3. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. care se livrează în colaci de lungimi mari. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii.4. Armăturile de la partea superioară a plăcii. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea .5.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. Nistorescu . este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. calculat cu relaţia (3). În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. 3.4). se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2.).5. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii.28 Îndrumător de proiectare – T. 4 etc.

Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. Alegerea armăturii.29 - . la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. la plăci cu deschideri mici.4). o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. Nistorescu lo(2) . ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. Postelnicu & D.5. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. Îndrumător de proiectare – T. pe considerente de simplicitate a execuţiei. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. 3. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. soluţie recomandabilă.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3.6.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme.

046 1 75 8. .5. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.4 şi 3.087 326.505 0.40 c 75 9. Nistorescu .6.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.6 şi 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.134 502.85 0.27 0.463 0.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.21 0. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.4 În tabelele 3. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.84 0.31 a 75 0. În tabelul 3.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.6.119 447.373 0.555 0.079 294. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare. fără bare înclinate. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.1.72 2 75 6.106 399.021 0. Armarea plăcii fără bare înclinate. În figurile 3.7. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.30 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.60 b 75 10.52 Tabelul 3.22 0.60 3 75 7. 3.

71 3 75 7. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor.106 399.21 393 5 φ 10 drepte 0. în cazul de faţă ale planşeului peste parter. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare. care indică şi înălţimea elementelor structurale.5 3.52 Tabelul 3.52 b 75 10.079 294. Îndrumător de proiectare – T. numărul armăturilor identice. lungimea de tăiere. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0.85 393 5 φ 10 drepte 0. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.134 502. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.27 393 5 φ 10 drepte 0.33 a 75 0. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului.7.119 447.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.71 2 75 6. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.505 0. Nistorescu .757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.087 326. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. În cazul structurilor complicate. a plăcii. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. calitatea oţelului.463 0. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. cele două planuri.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.373 0.555 0.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. de cofraj şi respectiv se desenează separat. planul devine plan de cofraj şi armare. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. grinzilor secundare şi a grinzilor principale. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.52 c 75 9. Postelnicu & D.021 0.31 - . Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.

.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Nistorescu . Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă.8.32 - Îndrumător de proiectare – T. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Postelnicu & D. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.5. În figura 3. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel).8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).65 2 = = 58.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . iar lc = 0.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc . Postelnicu & D. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .36 - Îndrumător de proiectare – T.4. în care Δp ≤ lc / 6 . înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0.4.080 ⋅ = 452.1. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem. Nistorescu a ho = 465 h .3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.4.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753. 4. Secţiunea 1.3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.04 ⋅ 5. Secţiunea a. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .3.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm .8⋅to = 0. Aa ho Figura 4. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.2.

47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0. Secţiunea b. iar lc = 0.3.5.37 - = 35 Figura 4. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.3. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90. h .47 kNm .6⋅to = 0.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii.4.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Postelnicu & D.18 > 0.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . Secţiunea de calcul este dată în figura 4.023 ⋅ = 946. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. în care Δp ≤ lc / 6 . Secţiunea 2.4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.65 m. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Nistorescu a .4.33 kNm . Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).

Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.38 Îndrumător de proiectare – T.5.4.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.7. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.5.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . lăţimea bp.2. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105. Secţiunea c.17 kNm .4. Secţiunea de calcul este cea din figura 3. Postelnicu & D.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Nistorescu . Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.4.64 kNm .210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.0243 ⋅ = 773.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.6.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .1 kNm . 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.5. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.0215 ⋅ = 685.2). M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Secţiunea 3.

Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.00 0.7 ⋅1. 4.39 - .8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.70 ≥ 1000 Tabelul 4. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). Aşadar: M = 0. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. Postelnicu & D. 4.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4. calculat considerând zona întinsă integral plastificată.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.9.2. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. Nistorescu . ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.85 500 0. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.1 = 14036458 Nmm = 14. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) . se interpolează liniar). 4.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.4. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.4.8 kNm .3 1. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. Înălţimea secţiunii.8.3 kNm . Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) .3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel.75 ⋅ We .03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.5. Calculul armăturii transversale. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T.

2 kN . Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.2 ⋅ 0.1 % se ia pe = pemin = 0. Nistorescu .8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.5 ho 0.1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0.5 ⋅ ho .185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. ae ≤ 3 ⋅h .2 ⋅ p Ra 3.5. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară). • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108. Secţiunea a. ⇒ 100 ⋅ 0.185 0.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d . unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).2 ⋅10 3 = = 0. Postelnicu & D.546 < 2. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .1 %.1 Dacă Q ≤ 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .3 = = 217 mm 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.457 si 1.10 = ⋅ = 1.40 - Îndrumător de proiectare – T.874 1.185% 3.5 ho se ia si = 2.5 .3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).6.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0. ae ≤ 300 mm .

76 < 2.6. Prevederi constructive.55 kN .55 ⋅10 3 = = 1.1. Nistorescu .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.6. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152. Postelnicu & D.2 ⋅ 1.2.2 ⋅ p 3.3.41 - .212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.212% Ra 3.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.61 kN .1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.35 210 3.213% 3.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.88 < 2. Armături longitudinale.5 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.61 ⋅10 3 = 1.14 2 1.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.213 0.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.2 ⋅ 1.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.23 2 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.5. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140. 4.35 si 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea b.10 si = ⋅ = 1.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.5 0.10 = ⋅ = 1.212 0. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.01 1.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.5. Secţiunea c. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.

6. ≥d ≥ 25 mm În figura 4.6. acestea se dispun ca în figura 4. Totodată în figura 4. greşit Figura 4.6. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri. ca în figura 4. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.5).7. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1.6. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând.6. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.6. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. la turnare. Postelnicu & D. .42 - Îndrumător de proiectare – T..7. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.6. Nistorescu . pentru a permite introducerea pervibratorului. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. Distanţele libere între bare (figura 4.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară.

4. ‰ ae ≤ 3 ⋅h . Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). 4. fără placă la talpa superioară. cel mult 3 diametre diferite de bare. în zonele întinse. respectiv întreruperea armăturilor. pentru armătura principală de rezistenţă. Postelnicu & D. dispuse din doi în doi etrieri.2.6. de regulă.3.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor.2. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri. Nistorescu . cel mult trei diametre diferite.2. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm.7 din STAS 10107/0-90). ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm.43 - . în cazul în care se realizează pe şantier.5. La grinzile cu înălţime peste 700 mm.2 precum şi § 6. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Tabelul 4. 4 4. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). Armături transversale. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. Ancorarea armăturilor. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. Se recomandă să se folosească numai 2. fără bare înclinate. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. ‰ ae ≤ 300 mm . Ancorarea armăturilor.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte.6. trebuie să fie de maxim 200 mm. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. Îndrumător de proiectare – T. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. legate între ele prin agrafe transversale. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. se prevăd armături de montaj. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. este recomandabil să se utilizeze numai două.

λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. Nistorescu . Postelnicu & D. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3. Pentru armăturile din bare laminate la cald. călăreţii. Bc 20. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar.44 - Îndrumător de proiectare – T. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale.8.5. Bc 20. Bc 10.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . Bc 10. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90).8. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. În figura 4. în cazurile curente.4) d – diametrul armăturii. Tabelul 4. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. (3. iar barele de la partea superioară. lungimea de ancorare necesară. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit.

9. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. dacă se prevăd totuşi cârlige. Nistorescu . • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52.6. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. 2. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. prevederea de cârlige nu este obligatorie. se prevăd la capete cârlige.9.25 d 3d R ≥ 2. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. ≥ 2. de regulă.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. 4. Înnădirea armăturilor se realizează. Înnădirea armăturilor.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Postelnicu & D.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4.45 - ≥5d d .5 Figura 4.4.

25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3.4).50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. ks = 1 + 0.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate.6) la conform relaţiei (3. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton.46 - Îndrumător de proiectare – T. de regulă. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri.10. . Pentru armăturile din bare laminate la cald. în zonele cu efort minim în armături.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. În figura 4. ri . Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. ks = 1 + 0.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. Figura 4. Postelnicu & D. Nistorescu . La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. pentru înnădiri în zone întinse. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. Înnădirile se amplasează.

Postelnicu & D. Etrieri. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. Elemente în contact cu exteriorul. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.2 d (d – diametrul armăturilor). 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii.6. conform STAS 10107/0-90. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. Tabelul 4. cu umidităţi relative interioare < 75 %). neprotejate. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi.5. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15.2. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. paragraful 6. conform STAS 10107/0-90. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. stâlpi.47 - . Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. Tabelul 4. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. în mm. în condiţii obişnuite de mediu.6. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %.1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Nistorescu . dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. Elemente situate în aer liber. În tabelul 4. Totodată.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4. în tabelul 4. Elemente situate în aer liber. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături.

Postelnicu & D.00 3 9. . 4.1.00 2 9.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.1.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. Nistorescu .00 9.48 Îndrumător de proiectare – T. Schema de calcul a cadrului. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte. Schema de calcul.00 9.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.2. 9 8 10 9 11 10 12 4.1. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.00 Figura 5.2. Schema statică a cadrului transversal. Secţiunea transversală a clădirii.85 4 5 6 7 1 9.00 4 Figura 5.

1.4. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. 5. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp .7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5. Îndrumător de proiectare – T.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500). Nistorescu .5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. y 1000 44 CG iar lc = 0.12 = 4233369. 5. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea.2. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45.3. Postelnicu & D.5.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. Caracteristici geometrice bare. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5.3 cm 4 = 5208. Numerotare tipuri de secţiuni. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. Tipuri de bare.6 ⋅ L = 0. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.2.1. în care Δp ≤ lc / 6 .49 - . Bara de tip 1 (grinda cadrului). Pentru grinzile cu secţiune T.1.8 ⋅ L = 0.2. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1.6 cm 4 = 42333.2.

00 25 2. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.60 A2 Figura 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. A2. A3 şi A4. Postelnicu & D.00 25 40 A1 A4 A3 5.00 25 2.03 40 25 5. 25 2.8 m 2 2 .03 5 25 2. Se determină pe schema din figura 5. Încărcări pe grinzi. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5. Nistorescu 40 .03 25 2. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). ariile aferente A1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.1.3.3.50 - Îndrumător de proiectare – T. 5.2.00 25 2.6.3.03 25 2.7. 5.60 2. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.7.4 ⋅ 2 = 2.

60 m 2 ⋅ 0.2 m 2m ⇒ p = 25.4 m ⋅ (1.5 m − 0.775 kN 2 G2 = 54.37 kN m kN 5.3.015 kN m2 kN 5.Încărcări permanente.35 kN 2 m3 3.03 m 2 2 2 2 5.3. 5.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.1.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.2.1 = 10. reprezentând reacţiunile grinzii secundare. Încărcări temporare. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.285 2 m m m kN kN 0.60 5.60 m 2 ⋅ 0.00 + 0.60 2.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.60 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.295 kN m ⋅ 2.3. 3.7 m 2 = 40.2 kN m 5.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.25 ⋅ 5.3. Încărcări concentrate.60 2.3.60 = 5.25 ⋅ = 3. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.2.00 m − 0.25 ⋅ 5.2.60 2.01 3 m m 3.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15. Postelnicu & D.1 = 14.25 m ⋅ (0.035 5.25 m ⋅ (0.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Nistorescu G3 = 54.03 + 0. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.035 +( − ) 2.8 m 2⋅ 1 kN = 25.5 m − 0.3.775 kN 2 ⋅ 2.3.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.1 = 14.51 - .74 kN .Încărcări concentrate permanente.2. 5. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.60 = 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.60 5.35 kN 2 m3 ⋅10.6 m 2 = 40. ¾ Forţa G2. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.1.

25 2. Postelnicu & D. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.87 kN ⇒ 5.4.25 2. 5.5 m − 0.4.775 kN 2 ⋅ 6.08 kN ⇒ P4 = 109.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.3.Încărcări concentrate temporare. Ipoteze de încărcare.6 kN P3 = 192.1 = 14.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 1.60 m 2 ⋅ 0.25 2.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.25 2.06 m 2 = 22.06 m 2 = 109. Nistorescu .25 m ⋅ (0. Ipotezele de încărcare semnificative.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.7 m 2 = 192.3.25 2. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare. 18 kN m2 ⋅ 6. m kN 5. .2.25 2.25 2.1.25 Figura 5.35 kN 2 m3 3. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.6 m 2 = 190.8 kN ⋅10.25 2.22 kN ⋅10. Ipoteza 1.8. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.25 2.52 - Îndrumător de proiectare – T.

Nistorescu .53 - .25 2.25 2. pentru unul din cele două sensuri.4. 5.25 2. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.25 2. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.25 2.25 2.25 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.9. Ipoteza de încărcare numărul 3. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.25 Figura 5. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2. din stâlpii structurii.25 Figura 5. Postelnicu & D.3. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. Ipoteza 3.2.4. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 2.2.25 2.10. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale.25 2.). 5.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.25 2.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 2.25 2.25 2.25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 2.25 2. Îndrumător de proiectare – T.

45 95.63 506.54 97.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.48 79. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.50 79.92 79.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.25 2.25 2.49 260.63 973.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.25 Figura 5.25 2.2.51 164. Nistorescu .35 968.4.25 2.35 584.28 118. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F). iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.75 97.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.67 506. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare.28 1145.38 193.25 2. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.54 100.55 1145.28 81. .57 1017.28 79. În tabelul 5.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.38 596.89 118.50 188.25 2.87 652.54 1210.31 584. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.54 - Îndrumător de proiectare – T.28 97.73 201. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.32 973.86 79. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.11.25 2.89 153. Tabelul 5.29 968.92 95.28 237.25 2.52 97. Ipoteza 4.12). Ipoteza de încărcare numărul 4.4.1. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.89 97. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.25 2.34 1029.32 411. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.28 79. de asemenea.03 473.25 2.97 483.54 97.45 596.54 186.1) şi (5.82 640. Postelnicu & D.25 2.

q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului.85 ⋅ Qax (5.1) şi (5.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. 2.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1.13 ÷20).85 ⋅ Max Qred ≥ 0. Nistorescu .12. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare. determinate cu deschiderile interax.55 - . se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.3) (5. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.1) (5. Postelnicu & D.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. 4 şi 5 (vezi figurile 5. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. Dacă din relaţiile (5.

Figura 5.13. . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.14. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Nistorescu .56 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

57 - .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D. Nistorescu .16. Îndrumător de proiectare – T.15. Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).

17. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Figura 5. Postelnicu & D.58 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .18.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. .

Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.19. Postelnicu & D.20. Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Figura 5.59 - .

8 ⋅ L = 0. Calculul armăturii longitudinale. (vezi figura 5. Se cunosc: 2 ‰ Rc . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. 2 În acest caz.2 ⋅10 6 Nmm = 2932.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0.8 ⋅ 9000 = 7200 mm . DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . Nistorescu ho= 950 . (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm .1. 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. Lăţimea activă a plăcii bp. 2 Deoarece ⇒ x<hp . Bara 1 ( câmp ).1. (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm .76 kNm . Postelnicu & D.2 kNm . la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . 6.1. .13) Momentul de calcul este: M = 914. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932.1.60 Îndrumător de proiectare – T. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. dictează condiţia ( ii ). 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm . rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.

Postelnicu & D.2.5 ⋅ 2454 + 97.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28. Totuşi.1. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.6 ⋅ L = 0.2. „a” .76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. 6.03 kNm > M = 914. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor.61 - .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.2. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58. Nistorescu . este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros.22 = 941.6 ⋅ 9000 = 5600 mm . Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.57 kNm .63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.02856 ⋅ = 3255.78 − ) = 956. Bara 2 ( câmp ).78 mm 42 5 97 a Figura 6. Δp = lc 5600 = = 900 mm .84 mm 2 . Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.02856 . 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .5 ⋅ 982 = 58. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136.

. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .85 kNm . Postelnicu & D. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.62 - Îndrumător de proiectare – T.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). Momentul de calcul este: M = 696. Nistorescu 30 25 ho= 950 .02365 ⋅ = 2471. ca în figura 6. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm . Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.5 = 957.4.3. (vezi figura 5.03 kNm .4.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. ho = h − a = 1000 − 42. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm .

1. Nistorescu .22 mm . a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .63 - .34 ⋅10 6 = = 957.1) ‰ a‘.22 kNm > M = 260.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.34 kNm .distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.78 ⋅ mm . Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.34 kNm a‘ = 58. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. Aa’.5 − ) = 834.5. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58. Aa. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26. 5.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) .12 kNm > M = 696.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). (vezi fig.3. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.02 kNm 6.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .78 = = 1568.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.22 = 906. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260.78 b = 400 Figura 6. (vezi figura 6. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.13 şi tabelul 5.

Nistorescu a‘ = 42. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029. Postelnicu & D.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.18 ⋅10 6 Nmm = 392. ha = ho − a' = 930 − 42. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .19).93 kNm > M = 260.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.5 mm .5 = 392.64 Îndrumător de proiectare – T.5 = 887. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. 5.5 mm .5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .1) a = 70 mm şi a' = 42.18 kNm .3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.13 şi tabelul 5.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.3 kNm (vezi fig.8 kNm < M = 1029.28 = 264.4.46 kNm 6.7.5 = = 844. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.1. vezi figura 6. ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .6. .

88 kNm > M = 1029. ha = ho − a' = 930 − 42. a = 70 mm şi a' = 42.17 = 3917.1. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.17 mm 2 .18 = 637. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.98 kNm 8 6.1314 .7 mm . Postelnicu & D.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) . Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.25 = 943. (vezi fig.25 = 2 2 9 = 1047. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6.5 = 887. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.63 kNm . Bara 2 (reazem stânga). ca în figura 6. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.5 ⋅ 982 = 56.65 - .75 mm ha = ho − a' = 943. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.5 mm .1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.8. 5. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122.5 = 901. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.1314 ⋅ = 2444.7 ⋅15 ⋅ (943.19) Îndrumător de proiectare – T. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .5. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.17).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.5 mm .12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.75 − 42.3 − 392.17 mm 2 .5 ⋅ 2945 + 97.25 mm Figura 6.12 kNm .3 kNm . Nistorescu .25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.15 şi tabelul 5.88 = 130.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.

5 = 261.46 kNm .5 = = 714.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.5 mm Figura 6.5 ⋅1963 + 97.1482 . Se alege: Aa = 3927 mm 2 .63 kNm a‘ = 42.1482 ⋅ = 2756. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887. Postelnicu & D.89 mm . Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.9.25 mm b Rc 400 15 .66 - Îndrumător de proiectare – T.5 = 887. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.08 kNm < M = 973.63 − 261.10.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.89 = 3738. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.17 kNm .46 = 712.46 ⋅10 6 Nmm = 261. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor. Nistorescu . M2 = M − M1 = 973.89 mm 2 .

Se recomandă ca. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.5 h Figura 6.11). Prevederi constructive. Îndrumător de proiectare – T. Într-adevăr.1.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. precum şi a forţelor tăietoare. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. barele înclinate.2. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.63 kNm 9 1018 = 127. în completarea prevederilor date la § 4.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. Nistorescu . Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate.5 h. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. pe considerente de economicitate a soluţiei.6. a momentelor negative pe reazeme.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.2. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1. valabile pentru toate grinzile. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. având de regulă unghiul de înclinare 45º.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. puternic solicitate. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare.11. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. 6.67 - • h . Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. Postelnicu & D. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor.

pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. 6. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Din acelaşi motiv. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. Bară “flotantă”. Nistorescu . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. în secţiunile înclinate .a şi se vor evita cele din figura 6. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. deasupra barelor înclinate ca în figura 6.b. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.2. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă.12) Figura 6. .68 - Îndrumător de proiectare – T.13.2.13. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare.13. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. se vor adopta soluţii ca în figura 6.13. prezentate mai sus.12.c.

În figura 6.II l l ≥ la l ≥ lI. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. Postelnicu & D. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d).II – distanţa între secţiunile I şi II. c. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente.6. [10] De aceea.14.14. Îndrumător de proiectare – T. II – secţiunea în care. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. (vezi § 4. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect.69 - . Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI.II I l2 li/2 li lI. II I l2 II l1 45° lI.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). iar în figura 6. în raport cu diagrama de momente “dilatată”. lI. În figura 6. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.14. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. măsurată în proiecţie pe axul grinzii. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. pentru o bară înclinată.

Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.14. Nistorescu 100 . Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6.c.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei. .70 - Îndrumător de proiectare – T. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. Postelnicu & D. Observaţie. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.15.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6.

cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. Îndrumător de proiectare – T.71 - .5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6.16. dacă diametrele sunt egale. Nistorescu 5 2 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. Postelnicu & D. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .

5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. ducând din punctele respective linii orizontale. . Nistorescu 8 3 4 . • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare.72 Îndrumător de proiectare – T.17. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. Postelnicu & D. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare.

două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓).16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←).73 - . respectiv înclinării fiecărei bare. În figura 6. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. În figura 6. În figura 6. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă.6. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. În figura 6. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). diagrama corectată („dilatată”) cu 0. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. Nistorescu . respectiv înclinate. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare.3 ). Îndrumător de proiectare – T.5 h. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. Pentru barele întrerupte.17 este marcată prin linii groase. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. Postelnicu & D. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I.

5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .18.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. .74 Îndrumător de proiectare – T. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală. Postelnicu & D.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.

pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive.95 570 2. este arătată in figura de mai jos.30 2. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T.75 - .19. Se constată că pe zonele dintre nervuri. Nistorescu . Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor. Postelnicu & D. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate.3. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.73 1. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. Calculul armăturii transversale.

76 - Îndrumător de proiectare – T. 6. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.3 mm 2 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.2 ⋅ 0.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.256 % 400 ⋅ 957.125 2 1.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.5 .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473.2 ⋅ p Ra 3.98 mm . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare. pe ⋅b 0. . unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.256 si 1.5 mm .6.1 % se ia pe = 0.3.10 = ⋅ = 0. ⇒ 100 ⋅ 0.90 < 2. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .125 . = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.1. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .1 % 3.3 = = 122.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .5 ⋅ ho se ia si = 2.3. Postelnicu & D. Dacă pe < 0.5 = 957.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor. 0.2. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.409 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.5 ⋅ ho .1. Secţiunea D (armare cu etrieri).1. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .8 ⋅10 3 = 1. Nistorescu . Bara 1 (reazem stânga). Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.5 ⋅1.10 N / mm 2 .5 0.1 %.5 mm . (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .409 % > pe min = 0. (oţel PC 52) a .

Nistorescu .75 Îndrumător de proiectare – T. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).3.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5.1.707 = 166. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.2.87 ⋅10 3 = 1.2. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii. Bara 1 (reazem dreapta).14.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).2 mm ho = h − a = 1000 − 58. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri. 6. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6. Secţiunea C.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143.2.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.77 - . 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.5 − 166. 6.63 = 473.8 ⋅ 300 ⋅ 0.11).1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. unde: 0.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .04 % .87 kN Q= p= Qeb 473.3. 400 ⋅ 943. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.2 = 941.25 = 943. În continuare.345 < 0. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.8 ⋅1. 5.27 ⋅10 3 = = 0.50 < Q < 4 . Postelnicu & D.75 ⋅1.141 .3.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.

67 kN . .5 mm .8 ⋅ 300 ⋅ 0.2.5 ho 0.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.141 1.78 - Îndrumător de proiectare – T.10 = ⋅ = 1.2 ⋅ 1. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. 6.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.792 < 2.3 kN .63 = 435. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.3 − 166.83 mm .2 ⋅ p Ra 3. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.67 ⋅10 3 = 1. 3.04 si 1. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.5 = 957. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.04 210 100 ⋅ 1. 8) . Nistorescu .5 ⋅1. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.5 mm Q = 602. .1 % . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. 6. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).3 = = 241. pe ⋅b 0. Q= Qeb 435.208 % > 0.3.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5. Postelnicu & D.137 . (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.20.2.707 = 166.14) ho = h − a = 1000 − 42.208 0.63 kN .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.3 mm 2 . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.

• • pe = Rt 1.2 ⋅ 0.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.241 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941.618 < 2.5 570 57 2. Q = 311. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.1 % .79 - .8 ⋅ Ra 0.3.241 % > 0.96 ⋅10 3 = = 0.8 ⋅1. Nistorescu .8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .21. Secţiunea C (armare cu etrieri).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.3 mm 2 .10 = ⋅ = ⋅ = 1. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3.2. 3. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 mm .137 2 1.769 1. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. 0.8 mm .769 % .753 . 2 7 ho = h − a = 1000 − 58. 400 ⋅ 957.3 = = 208 mm .2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0. 6.1 Îndrumător de proiectare – T.769 210 3.5 ho pe 0. Postelnicu & D.2 = 941.96 kN .

73 < 2. 210 • • • • • se ia si = 2.5 0.006 2 1.8 ⋅ Ra 0. 4.097 % .75 pe = Rt 1.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.753 2 1.63 = 417.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.1 % .2 ⋅ 0.2 ⋅ p Ra 3. 8) .707 = 166. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. ⇒ φ 8 / 300 6. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3 = = 310.3 kN . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. ho = h − a = 1000 − 56.04 % .1 % .1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.8 ⋅ Ra 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.63kN .1 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.54 > 2.75 mm .25 = 943. 3.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.3.1 ⋅ 400 .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. Qeb = QA − Qi = 584. 0.04 si Rt 1. Q = 584. Bara 2 (reazem stânga).162 % > pe min = 0. pe ⋅b 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.5 .162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .3. 3.25 mm . Nistorescu .3 − 166.912 210 3. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).3.162 0.097 0.006 .3 mm 2 şi ne = 4 .75 ⋅1.67 ⋅10 3 = = 1.912 si Rt 1. 400 ⋅ 943. Q= Qeb 417. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).753 − = 0.5 mm .1 % .5 = 0.3.097 < pe min = 0. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.8 ⋅ 300 ⋅ 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1.912 % .5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.80 - Îndrumător de proiectare – T. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.912 ) ⋅ 50 ⋅1. 6.1. 6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.67 kN . 400 ⋅ 941.2 ⋅ 1. Postelnicu & D.10 = ⋅ = ⋅ = 2.8 Rt 0.3 mm 2 .

30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.83 ⋅1.17 = 920. pe ⋅b 0.83 mm .5 mm . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920. a≈ Q = 548. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.3.1 kN . 4.2 ⋅ 0. 6. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. 3.942 2 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. 8) . Postelnicu & D.2 ⋅ p Ra 3. 6 ho = h − a = 1000 − 79.81 - Îndrumător de proiectare – T.1 − 166. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .8 ⋅ Ra 0.799 1.5 = 79.2. Qeb = QB − Qi = 548. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.8 ⋅ 300 ⋅ 0.5 0.799 % .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.707 = 166.47 kN . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.17 mm .5 + 4 ⋅ 97. 400 ⋅ 920. Nistorescu .22. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3 mm 2 .63 = 381.90 < 2.47 ⋅10 3 = = 0.3 = = 310.83 pe = Rt 0.63 kN .942 .162 % . Q= Qeb 381.162 0. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3.

769 % .5 = 957.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.5 2.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.23.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.3 = = 503 mm .068 % .91 > 2. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. Ra 3. 210 Ra p se ia pe = 0. pe ⋅b 0.5 . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.3. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 Rt 0.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.5 ⋅1.1 % . Secţiunea C (armare numai cu etrieri). Se parcurg următoarele etape: 255.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .1 2.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.5 %= % = 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Postelnicu & D.82 - Îndrumător de proiectare – T.067 % . 400 ⋅ 957.2 ⋅ p 3.5 mm Q = 255.2 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.78 kN .3 mm 2 şi ne = 4 .5 mm .068 0.607 .3. 6.8 ⋅ Ra 0. 0. Nistorescu .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.78 ⋅10 3 Q = = 0.769 1. ho = h − a = 1000 − 42.607 2 1.3.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

26. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune).86 - 45° li .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. Postelnicu & D. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. 250 . li li = 1. Nistorescu c = 25 Figura 6. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor.26).2. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. respectându-se indicaţiile date la § 6.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia.25. Modul de cotare al etrierului . se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. În figura de mai jos. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei.

88 kNm .85 430 − 500 ⋅133.87 - . x. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. înălţimea zonei comprimate. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .17 şi tabelul 5. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' .02 = 181.1. Armarea longitudinală. 7. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Momentul încovoietor de calcul: M = 153. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.15 mm 2 . Îndrumător de proiectare – T.85 mm .48 + 870 ⋅ 0.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25).88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164. Nistorescu .1.2) 181. Postelnicu & D. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm .86 kN (vezi figura 5.1.1.07 − 28. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). Schema de calcul a secţiunii stâlpului.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175.

ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . Postelnicu & D.5 mm 2 .9 + 1655 ⋅ 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.18 − 600 ⋅ 212.2. 300 ⋅ 530 .1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.3.19 şi tabelul 5. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal.1.9 kN .18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.3): p= Aa ⋅100 % = 0. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.32 % (vezi § 7.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .69 ≈ 1655 kN .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.3) ⇒ Aa = 0.02 = 235 kNm . 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212. Stâlpul central ( 600 x 600 ). S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.).4 mm 2 . conform STAS 10107/090 este 0.18 mm .1 % b ⋅ ho (7. 7. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.2.10 % (vezi şi § 7.50 % > 0. Momentul încovoietor de calcul: M = 201. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).3.2. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj. Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7. (vezi figura 5. Nistorescu .88 - Îndrumător de proiectare – T.

La elementele comprimate excentric. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0. Postelnicu & D.95 ⋅ (1 + 0.1.3. (vezi figura 5.47 ⋅ % > 0.3. (7. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.27) = 1. 7.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1.95 N / mm 2 (beton Bc 25).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.3). betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.316 < 0.2. rezistenţa de calcul a betonului la întindere. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.5 ⋅ 0.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.078 mm 2 .89 - . utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N .3.28 ⋅10 3 Q = = 0.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.2. 7.5 ⋅ n) . Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.28 kN . Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. [10] • Q= 79. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central. Nistorescu .18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8]. Armarea transversală. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .32 % (vezi § 7. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.

la stâlpi din clasa C (vezi § 7.90 - Îndrumător de proiectare – T. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . .12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.3) = = 262 mm pe ⋅b 0. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.257 < 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.2. Pe direcţia fiecărei laturi.3.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.41 ⋅ 28. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .3 mm 2 ). Pe direcţia fiecărei laturi.41 (pentru etrierul neperimetral) (7. • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.1).1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .35) = 1.2.5 ⋅ 0.95 ⋅ (1 + 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.3 mm 2 ).3 + 2 ⋅ 28. Nistorescu . 7.35 ⇒ Rt ' = 0. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . (vezi figura 5.3 + 1.54 ⋅10 3 = = 0.1% ae ⋅b distanţa între etrieri.54 kN . Stâlpul central ( 600 x 600 ). (iii) Dictează deci condiţia (ii). Postelnicu & D.20).3) = = 281 mm pe ⋅b 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .1).1 %. (iii) Dictează deci condiţia (ii). Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .3.1 %. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.

Nistorescu . Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37.5 %.3. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0.20 %. • procentele totale de armare minime. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. de regulă. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm.3.4).05 ). Îndrumător de proiectare – T.3. Armăturile longitudinale. Postelnicu & D. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. 7. Clase de stâlpi. Secţiunea de beton. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm.4. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7. 7. mai mare de 2. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii.1. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm.2. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0.91 - . Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse.3. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C). b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. conform tabelului 7.3. T.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. Prevederi constructive pentru stâlpi. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. 7.

7.70 1. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).4. Pentru stâlpii din clasele A şi B.60 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.2.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. la extremitatea inferioară a stâlpului. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. la fiecare nivel).40 0.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale). B.60 0.50 0. Pentru stâlpii din clasa C.50 0.70 0. C.70 PC 52 0.80 0. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului.90 0.50 În cazurile când. D. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.00 0. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc. dar cel puţin 6 mm . pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.80 OB 37 0. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.10 %.3. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. PC 52 OB 37 PC 60. A.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0.Zona cu etrieri îndesiţi. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. Postelnicu & D.60 0. . secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică.Zona curentă. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale). care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .70 0.92 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .60 0. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . Armăturile transversale.

Nistorescu . fiecare bară longitudinală.10 %. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. Îndrumător de proiectare – T.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm.5. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. în afara zonelor plastice potenţiale. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . pe direcţia fiecărei laturi.93 - .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7.5 a). cu trei bare pe latură. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. Procentul de armare transversală. pe. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. Postelnicu & D. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură.

-94Îndrumător de proiectare – T.50 L = 2.1.50 M Q Nf .1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.00 care este cota pardoselii finite a parterului. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. Fundaţia stâlpului central.50 m faţă de cota ± 0.70 450 600 600 450 600 2. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. Postelnicu & D.1.70 600 .1. Fundaţia stâlpului central. 8. 8.1.00 H = 800 1.70 450 600 Figura 8. Cota de fundare este –1. Nistorescu 600 450 2. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. Dimensionarea blocului de beton simplu.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0.

8 + 0.2 kPa< 1. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.12 m .2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor.70 ⋅ 2. Postelnicu & D.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0.7 2.5) = 245.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. Relaţiile de verificare.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .54 ⋅ (0. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.50 ⋅ 20 = 262.70 m2 M f 245.2 ⋅ 2.70 ⋅ 2.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.6 = 268. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală. L fiind ‰ ‰ ).70 ⋅ 2. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ). Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. Nistorescu -95- . 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1. Considerând coeficientul de încărcare n = 1.2 p1 = pef min p2 = pef = 340.5 + 97. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8. iar B dimensiunea pe direcţia normală.19). Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală. 2 = kN 6 ⋅ 0.70 ⇒ max = 340.1). se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .70 ⋅1. G f = 1.3 ⋅ kN . la solicitări excentrice după o direcţie.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.

Dimensionarea cuzinetului.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.50 1.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.1.2 ⋅1.50 σ1 = 1063.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.27 = = = 0. 8. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. momentele încovoietoare.50 ⋅1.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167. considerată ca reacţiune. obţinându-se: e1 = Mc 167.2.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.096 m .50 ⋅1. duse din colţurile secţiunii stâlpului. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. 8. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare. Pentru cuzinetul de formă pătrată. Armarea cuzinetului. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte. se pot determina cu formulele (8. Nistorescu . Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.4 kN m kN m2 2 = 1.50 ⋅ 0. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.07 >0 N mm 2 < Rc = 6.1. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.50 ⋅1.27 = = 0.2 ) . 2 = 1729 6 ⋅ 0. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.5 σ 2 = 473.2) de mai jos (vezi şi figura 8.50 1. Postelnicu & D.3. Talpa cuzinetului se descompune în patru console. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.

45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 .9 kNm 6 6 754 ⋅ 0.4) Y X p1 p2 Figura 8.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T.60) = 91.45 2 0..9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.50 + 0.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.15 % > pmin % = 0.50 ⋅ 0. (8. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. ⇒ 1. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0. p + p2 N pmed = 1 = . Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 . Nistorescu -97- .5) = 120. pmed (8. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului...6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120. 2 m2 1.5) − ⋅ (1046 + 870.5 1.16 bare..50 − 0. Se aleg 13 bare 100.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx. Postelnicu & D.50 m2 .875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.2.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.

Dimensionarea blocului de beton simplu.00 1..50 300 550 550 300 500 2.17).875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.3. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. 8. Fundaţia stâlpului marginal. Se aleg 10 bare 100..20 ..250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 . 500 300 450 200 M Q N ± 0.20 500 .16 bare. Fundaţia stâlpului marginal. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.05 % 455 ⋅1500 8.2.20 300 550 Figura 8.115 % > pmin % = 0.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0. Nistorescu 550 300 2. Postelnicu & D.1.1.. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. -98- Îndrumător de proiectare – T.

max p1 = pef = 335.4 127.10 ⋅1.4 ⋅ 25 ≈ 14. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.00 2.10 ⋅1. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.3 kPa < 1. Nistorescu -99- . . 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.00 ⋅ 2.4 kPa > 0 2. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.6 kPa >1.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.9 kN m2 kN m2 =419.9 + 0.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.20 Condiţia (8. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106. dimensiune ce verifică (8.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.5 kN .00 ⋅ 2.00 m până la 2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.7 = = = 0.10 1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.2 kPa ≤ 300 kPa 2.3).10 ⋅ 0. 2 = 940 6 ⋅ 0.2.1). la solicitări excentrice după o direcţie.19 m . Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.135 m .2 ⋅ 2.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.50 ⋅ 20 = 144 kN .2 ⋅1.6 min p2 = pef = 114.1).5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.28 ⋅ 0.20 m (vezi figura 8.2.2 = 267.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1. 8. Relaţiile de verificare. 2 = 1069 6 ⋅ 0.00 ⋅ 2.19 min ) ⇒ p1.0 max p1 = pef = 419. Dimensionarea cuzinetului.4) = 199 kN .28 ⋅ (0. Postelnicu & D.20 ⋅ 2.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.00 m2 Mf 199 = = 0. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.00 ⋅1.20 2.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.

Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.05 % .5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 . Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. 0.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0..30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.10 + 0.. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8.7 = = 0... Postelnicu & D.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50.11 bare.10 ⋅ 0.3. Se aleg 7 bare φ 100.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.10 m2 1. 0.10 ⋅1.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 . 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 .1). 8.11 bare.. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.10 − 0.3) şi (8. Armarea cuzinetului.30 2 0. 1.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 . Se aleg 5 bare φ 100.2.05 % .5 kNm 6 6 765 ⋅ 0. 2 m2 1. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.10 % > pmin % = 0. (8.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.10 1.. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.14 % > pmin % = 0.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. Nistorescu .875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.30 2 ⋅ (2 ⋅1.

5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.60 Bc 7. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.3 trepte.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.40 1.65 L Lc = 0.80 Bc 5 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.40 K 0. Bc ) se aleg pe considerente economice. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel.20 1. pentru blocul cu 2 . în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.60 1.5.30 1. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.50 1. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm. Înălţimea h a cuzinetului. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.40 1. Tabelul 8. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .20 1. h > 0.55 K 0.1.70 1.3. Nistorescu -101- .5.50 1. Lc Îndrumător de proiectare – T. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora.30 1. Prevederi constructive.25 . astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8.50 1.6.10 1.5 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L .30 1.5 1. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0. Postelnicu & D. când este ancorat.

iar procentul de minim de armare. are valoarea 0. Nistorescu . -102- Îndrumător de proiectare – T. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. Postelnicu & D. pe fiecare direcţie. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat.4. Dacă tgβ = h ≥1. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere.5 şi până la clasa betonului din stâlp.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie.05 %. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar.

8 l. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0. Postelnicu & D Nistorescu . Lăţimea activă bp a tălpii. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. cu placa în zona comprimată. este egală cu lăţimea reală a plăcii.103 - . Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1).6 l. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2.5 l. bp Δp Δp Figura 1. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . unde l este deschiderea de calcul. în deschiderile interioare: lc = 0.

104 - Îndrumător de proiectare – T. Pentru grinzi făcând parte din planşee. Pentru grinzi făcând parte din planşee. c).10 .Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4.05 . atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . hp Figura 5. b). Figura 3.10 . Grinzi de planşee rigidizate. Postelnicu & D Nistorescu hp . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. Grinzi de planşee nerigidizate. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. atunci: Δ p = 0 . Grinzi independente sau cu placa în consolă. . Pentru grinzi independente. dacă hp / h ≥ 0. dacă hp / h < 0. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .05 ≤ hp / h < 0. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale.10 . ‰ ‰ dacă 0.10 . ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0.

c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). Lăţimea reală a plăcii: a.) b. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7.105 - . la valorile Δp determinate conform punctelor a. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. Îndrumător de proiectare – T.) Figura 6. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei.) pentru grinzi făcând parte din planşee. Observaţie. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. bv A.2.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. b. Postelnicu & D Nistorescu hv hp .Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. b. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. În cazurile când placa este prevăzută cu vute.

204 0.004 -0.057 0. 30.126 0.043 -0.000 0.080 0.030 0.326 0.447 0.426 0.020 0.026 0.245 -0.474 0.046 b 0.088 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.605 0.132 ⋅ g ⋅ l −0.347 -0.037 -0.042 0.018 -0.974 ⋅ g ⋅ l +1.075 -0.021 -0.038 0.099 0.620 -0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.026 0.205 -0.494 0.400 0.270 0.099 0.414 0.014 0.059 -0.001 0.047 -0.050 -0.160 -0.110 -0. 10.106 0.030 0.008 0.072 0.305 -0.598 0.046 -0.102 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.068 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.078 -0.032 -0.033 0.026 -0.215 0.079 -0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).395 ⋅ g ⋅ l +0.037 -0.207 -0.273 0.109 -0.026 -0.111 -0.005 -0.105 -0.014 0.000 0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.204 Influenţa lui p γ -0.120 -0.073 0.016 -0.174 -0.128 -0.068 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.354 0.065 -0.226 0.014 0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.500 0.050 -0.106 -0.088 -0.059 0.045 -0.392 -0.039 -0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0. 40 şi 50.032 0. Grinda fiind simetrică. precum şi distanţele punctelor fixe.480 -0.147 0.290 0. 20. 10 şi 20).152 -0.505 -0.005 -0.074 -0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.274 -0.014 0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.039 -0.067 0.295 0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.406 0.063 -0.056 0.272 -0.085 Influenţa lui p c 0.431 -0.974 ⋅ g ⋅ l −0.079 0.072 -0.039 α 0.089 0.118 0.032 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.111 -0.078 0.040 0.374 -0.300 0.577 -0.103 0.034 0.095 -0.069 0.105 -0.039 0.091 -0.143 -0.336 0.120 -0.328 0.073 0.043 -0. Postelnicu & D.200 0.591 0.042 -0.053 -0.010 -0.188 -0.171 0.075 0.017 0.042 0.105 -0.065 0.004 -0.058 -0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).100 0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0. Nistorescu .139 0.094 -0.062 0.018 0.405 -0.195 0.079 -0.318 -0.395 ⋅ g ⋅ l −0.028 0.204 Reacţiuni: V0max = 0.034 0.526 0.031 -0.395 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.040 -0.522 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.041 0.049 -0.072 -0.025 0.502 0.000 -0.260 0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Nistorescu -108- .Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

Postelnicu & D.ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .2 Îndrumător de proiectare – T.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 . Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .

Postelnicu & D. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. în aceeaşi poziţie. ‰ de sus în jos. fiind admise modificări ale datelor introduse. după care se revine în programul principal. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. modificarea acestora. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. În urma apelării apare ecranul din figura 1. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. din directorul care conţine P-FRAME-ul. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor.exe.T. apelarea se face lansând comanda: pframe. Figura 1. Nistorescu . descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). .110 Îndrumător de proiectare .Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii.

( Fn = tastă funcţională F1…F12 ).număr materiale (maxim 25). b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. total joints . c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. total materials . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare. Meniul principal (master) şi blocul Geometry. e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). Postelnicu & D. Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. total springs . Nistorescu . De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. total sections .număr legături elastice (maxim 200). Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor.număr cazuri de încărcare (maxim 99). Figura 2.111 - . total ld combination .număr noduri (maxim 700).număr secţiuni (maxim 99). d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members . optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0).Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă.număr bare (maxim 999). total ld cases . Îndrumător de proiectare . Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin.T. Eliberează prima dată butonul sting. descrierea cadrului şi numele utilizatorului.

Nistorescu . <F6> GEN – Generează linii de date. Introducerea nodurilor. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. Y şi Z (vezi figura 4). <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. . Grade de libertate. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. Postelnicu & D. Figura 4. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X.112 - Îndrumător de proiectare .T. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare).

• shear area . momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă. • Figura 5.se poate lăsa celula goală). inertia .Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. • section mod . pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • plastic mom capacity .aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). • mom.T. trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune.113 - .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză).aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare).modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). Îndrumător de proiectare .modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale).momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. Nistorescu . Postelnicu & D.

• • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. Coeff exp . greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei.114 - Îndrumător de proiectare . O valoare „1” face capătul barei încastrat.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii.coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. .Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. Density . atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. section number – număr secţiune. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. şi când se tipăresc rezultate. attribute type – număr atribut. Nistorescu . Postelnicu & D.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. Figura 6. lower end type – tip de legătură a primului nod. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. greater joint – al doilea nod. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii.T. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. material number – număr material. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare).

TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. Dacă se doreşte repetarea valorile. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse).115 - . Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. SETS: Primul număr de linie din setul definit. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. FROM: TO: STEP: NO. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. Ultimul număr de linie din setul definit. Nistorescu . Îndrumător de proiectare . se introduc „0” în celula „Increment”. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată.T. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. Postelnicu & D.

FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. Când aceasta fereastra de dialog apare. există câteva opţiuni: .tasări de reazem. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. DB etc. support settlements .numărul total de noduri incărcate. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints .T.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. şi în câteva ferestre de dialog. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare.bare încărcate.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. Postelnicu & D. Nistorescu .. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Încărcări.116 Îndrumător de proiectare . Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara. describe load case . Blocul operaţional Loads. Ea va apărea in multiple tabele. Figura 8. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. loaded members .

se apasă <F3> Începe. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. se introduc în aceeaşi linie.T. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. horizontal load şi vertical load .Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. atunci se revine la meniul încărcări. Postelnicu & D. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. torsional load – încărcare cu rotire de nod. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă.(perpendiculară). Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. atâta timp cât nu sunt duplicate. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. Figura 10. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Nistorescu .117 - .

distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X.T. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. O valoare negativa va cauza contracţia barei. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale.1). Nistorescu . Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. ƒ local UDL kN/m perp . Postelnicu & D. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională).încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. point load . Poziţia lor in lungul barei. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Încărcări parţiale. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Încărcarea trapezoidală. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. oricum. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară.1. trebuie folosite noduri fictive. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Aşadar. Figura 11. .118 Îndrumător de proiectare . În schimb. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Încărcarea triunghiulară inversă. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y.

P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). Postelnicu & D. La orice articol de meniu. Îndrumător de proiectare . Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel.119 - . nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. 2b) După afişarea meniului. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. Se folosesc noduri fictive. Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. 2) Tipări alegerea făcută. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică).1. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Figura 12. 2. daca există instalat şi Ptools). Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). se poate afişa un submeniu. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). 3) Afişa o fereastra de dialog. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program.1). Sistemul de meniuri (Menus). 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Blocul operaţional Analyze. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic.T. cerând informaţii suplimentare. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams).

se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). ƒ Display All . Pentru a calcula distanţe pe ecran. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Nistorescu . se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Prin reducerea mărimii intervalului. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe.Afişare integrală. Determină intervalul de bare.T. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. Selectează diagrame multi . Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii).Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. Un interval de integrare mic. Fereastra Display Factors. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. ƒ Ranges – Intervale. Dacă se alege un interval de integrare prea mare. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. ƒ Automate – Automat. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. numere bare. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13.bară sau o singură bară. cum ar fi încărcări de intrare. elastice. Postelnicu & D.120 - Îndrumător de proiectare . Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . ƒ Display Factors – Factori Afişare. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. şi forţelor. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. deplasărilor. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. etc. Netezirea este oricum limitată. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. (vezi figura 14): Figura 14. tipărirea în grup sau individuală. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. scalare automată sau definită de utilizator. reazeme.

121 - . moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. a atributului afişat în lungul barei. Nistorescu . barei. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Îndrumător de proiectare . Postelnicu & D. Figura 15. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. Fereastra Display All. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii).T. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. secţiunii.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. ƒ „P” format – Format „P”. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. Pentru calculul ne-liniar. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. cu valoarea introdusa în aceasta celula. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. materialului. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative.

pentru cazuri de încărcare. nivelul sau combinarea aferentă. tensiuni normale etc. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. Fereastra Automate Choice. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. În special pentru tipărire.Diagrame forţe pe o singură bară. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). ƒ Figura 17. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). Fereastra Calibrated Choice. cazuri de încărcare. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. Postelnicu & D. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. . Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe.122 - Îndrumător de proiectare . această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. nivele sau combinări. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. ƒ ƒ Draw single member force diagrams . De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. Afişare interval de bare. Nistorescu .). Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. to fit screen – Scalare automată. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. forte axiale. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte.T. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare.

Postelnicu & D. Nistorescu -123- .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T.

Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu .

STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Nistorescu -125- . Calculul elementelor din beton armat “.: „Beton armat (note de curs). beton armat şi beton precomprimat”. industriale şi agrozootehnice”. T. C. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. M. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii.: „Grinzi continue“. Postelnicu. Agent. Postelnicu. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. T.: „Construcţii din beton armat. Partea a II-a. T. 1996.. R. M. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Bucureşti. industriale şi agricole. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. 1992. UTCB. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T.. Încărcări date de zăpadă”.. Munteanu. Partea I-a “. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. Postelnicu..: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. Munteanu. 1981.: „Beton armat (note de curs). ICB. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. 1993. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. ICB. 1965. Bucureşti. Bucureşti.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Pavel. Bucureşti. Bucureşti. Dumitrescu. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. C. Partea I. D. Editura Tehnică. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Avram. Postelnicu & D. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful