Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat Cuprins 6. Dimensionarea cuzinetului. 7.1.4.3.3.2.3. Postelnicu & D. Plan cofraj şi armare grindă principală.1.5. Prevederi constructive pentru stâlpi. 8. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. 7. Calculul armăturii transversale. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. 8.1. Nistorescu -5- . Dimensionarea cuzinetului. 8.2.2. Fundaţia stâlpului central.1. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor.2. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. 6. 8.2. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. Anexa C. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Dimensionarea fundaţiilor.3. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Dimensionarea blocului de beton simplu.1. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Armarea longitudinală. Anexa B. 8.3.1. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Calculul etrierilor de suspendare. Armarea cuzinetului.5.1. 6. Anexa D. 6. Anexa G. 6.2. Armarea transversală.1. 8. Anexa E. 7.2. Prevederi constructive. 8. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1. 6. Anexa F. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Armarea cuzinetului. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Anexa A. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.2.2. 6. Calculul armăturii longitudinale. Prevederi constructive.2. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale.1. 7. 8. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME.2. 8. 6. Planşa 7: Detalii fundaţii. Fundaţia stâlpului marginal.

1. Finisajele sunt de tip curent. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare.2.00 m².00 m. 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . grupuri sanitare. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. 1. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. cu deschiderea de 6. parter şi etaj (P + 1E).00 x 12. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă. Date privind structura de rezistenţă. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. respectiv axele M şi O. 1. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Postelnicu & D.1 Date privind soluţia de arhitectură. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri.1). la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.2. ‰ 1.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1.2.00 m . Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9.00 m . • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4.2. Nistorescu . Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren.20 m . Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Alcătuirea clădirii.00 = 27.00 = 36. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. pe câte două travei. amenajate în deschiderea centrală. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii.

Conţinutul proiectului. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). predimensionarea elementelor. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. în gruparea fundamentală. plan cofraj şi armare grinda secundară. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. 4. B . neafectat de legături cu pereţii de zidărie. secţiune transversală şi longitudinală. beton Bc 20 (pentru fundaţii). 2. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. 3. evaluarea eforturilor secţionale. dimensionarea fundaţiei. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. 5. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). Postelnicu & D.3 1. plan cofraj şi armare fundaţie.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. dimensionarea plăcii.96 kN m2 .3. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi.20 m de la faţa terenului natural. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. 6. 4. plan cofraj şi armare planşeu peste parter.piese desenate: 1. 2. 1. plan cofraj şi armare stâlpi. plan cofraj şi armare grinda principală. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -7- . Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. 3. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92).5. N mm 2 .

00 3 B B 9.00 A 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 6.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 6.1. Îndrumător de proiectare – T. Poziţionarea elementelor structurale verticale. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9. Postelnicu & D.00 6.00 6.00 2 Figura 1.00 6.

la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării.50 m. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor.1. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. 3.28 m conform schiţei din figura 2. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. În consecinţă. 2. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. Introducere. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. într-o primă aproximaţie. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. • pe criterii de rezistenţă. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. [11] Îndrumător de proiectare – T. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. static nedeterminate. sunt. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. la limită nulă. grinzi principale şi secundare). Pentru a fi economic. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. Procedând în acest fel. respectiv de dimensiunile acestora. Structurile de beton armat.1. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. în cazul solicitării de forţă tăietoare. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. Nistorescu -9- .00 – 2. de regulă. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. în vederea obţinerii unei soluţii economice. Postelnicu & D. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere.00 x 6. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”.

500 15. Postelnicu & D. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. paralelă cu latura scurtă.00 1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T.200 1.00 1.deschiderea L = 9 m . Predimensionare pe criterii de rezistenţă. hp = do 2035 mm = = 58.300 3.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) . hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .3.traveea t = 6 m .1. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali). de regulă. .10 - Tabelul 2. Placa. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. .08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2.10 1.1 2. Grinzi principale. Grinzi secundare. 2.000 21. Se cunosc: . multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . 2. Nistorescu .3. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. În concluzie: h p = 80 mm . evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie.00 1.20 2 18. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.30 2. 2.

2 Predimensionarea plăcii.11 - 25 2. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. 1.03 4 2. Nistorescu .00 l2 /l1> 2 Figura 2.00 l2 l1 2. cu panouri de placă armate pe o direcţie.03 b c d e 25 2. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.03 Grinzi secundare 5 1 5 . Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.00 25 a 2. se renunţă la indicele „ c ” . În cele ce urmează. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m.1. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale.03 2 2. Îndrumător de proiectare – T. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].3. Postelnicu & D. 2. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.03 Panouri de placă 25 2. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare.03 Grindă principală 3 2. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.00 5 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. De aceea pentru simplificare. Observaţie. placa şi grinzile secundare.03 25 25 2. Pentru elementele secundare de planşeu. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0.00 2. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului.03 25 2.

momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . Postelnicu & D.03 2.2. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). 2.0. 2.1. Schema statică.8 %.3. 21.3.3 .2. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. q .2.03 2. În faza de predimensionare. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb . p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2.2.035 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).3. Nistorescu ho h . Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.00 2.2. Figura 2.834. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă. Secţiunea de calcul a plăcii. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.1. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.03 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.12 Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.

*) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].03 250 5.4.60 400 .775 kN m2 (vezi tabelul 3.1.15 .60 2.3. Postelnicu & D.03 5 250 2. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.00 250 2. 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .55 + 15 = 84.00 250 2. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10.15 ⋅ (1 − 0.035 2 = = 10.00 250 Figura 2.3.55 mm . Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm. Predimensionarea grinzii secundare.13 - 400 5.03 250 2. 100 100 R 0.15 ) 2 pmax 0. Nistorescu .068 kNm = 10.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.5 ⋅ 2.).00 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.75 = .03 250 2. Îndrumător de proiectare – T.55 mm . Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.

5. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.1 = 2.09) ⋅ 25 ⋅1.60 qgs ⋅l 2 11 5.1 = 0.60 5.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.3. qgs 5.4: Aaf = 6.3.03 + 0. pornite din colţurile plăcii. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.5.82 ⇒ qgs = 52. În faza de predimensionare. Evaluarea încărcărilor. .25 + ) = 13. 2.25 ⋅ (0. Postelnicu & D. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.5 − 0. care constituie reazemele. Nistorescu .1.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic.60 qgs ⋅l 2 11 5.68 m 2 2 2 kN 13.8…1. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.14 - Îndrumător de proiectare – T. 2.3.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.3. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.03 2.8 %.5.4.68 = 21. definite prin linii înclinate la 45º.65 6. aşa cum se indică în figura 2.775 ⋅ = 49.60 qgs ⋅l 2 11 5. Schema statică.65 qgs ⋅l 2 10 5. Rezultă astfel schema din figura 2. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2.

valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.6. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455. 2. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite. Secţiunea de calcul a grinzii.24 ) 2 = 455.20 300 ⋅ = 0.25 ⋅ (0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.6 2 = 164. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.81 + 35 = 490.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0.91 mm .09) ⋅ 25 ⋅1.3.24 . pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500. Nistorescu . Evaluarea încărcărilor.3.4.775 ⋅ 6 = 130.1 ⋅ = 3 ⋅ 0. Deci.3.3.90 − 0.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.momentul de calcul: M = 52. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.47 ⋅ 5.55 ⋅10 6 Nmm .20 = . 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . a Figura 2. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .1. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.24 ⋅ (1 − 0.1 ⋅ = 5.81 mm .3. 100 100 R 1. În faza de predimensionare.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.5 − 0. Postelnicu & D.1 = 0.40 ⋅ (0.1 = 8.15 - . se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.7).4.09) ⋅ 25 ⋅1.55 kNm = 164. Predimensionarea grinzii principale.91 ⇒ qgp = 145.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. 2.

00 Figura 2. momentele maxime.8.03 400 250 5. Postelnicu & D. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.00 250 2.16 - Îndrumător de proiectare – T.00 250 2.03 5 250 2.2.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.00 250 6.4.7.03 250 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect. .3. 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.00 250 2.8).60 2.03 250 2. Nistorescu . au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . Schema statică.

Nistorescu .19 ⋅ 0.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.12 ⋅10 6 0. L L ÷ .20 ⋅ 9 2 = 1176.12 ⋅10 6 Nmm 10 .40 = .10). 2. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe.28 .9.28 400 ⋅15 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.19 + 0. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.24 + 50 = 952. Figura 2. 100 100 R 1.17 - . Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului. Predimensionarea grinzii de acoperiş. Secţiunea de calcul a grinzii. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.4.24 mm . Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.12 kN m = 1176.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T.4. M .momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.3.3. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim. Postelnicu & D.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.17 + 0.

40 0. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .25 % 2. Stâlpul central. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.75 Tabelul 2.1.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.60 0. 2.10.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .00 ⋅ 6.20 1.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.1943 m² 2.50 0.5 kN . .52 1.25 % 2 1 8.00 ⋅ 2. Predimensionarea stâlpilor.63 2.1.5.70 0. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.2.75 = 148. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.5. . Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2. Postelnicu & D. 2.18 - Îndrumător de proiectare – T.2. Nistorescu .1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].30 1. 2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.2. 2 1 2.5. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.5. Evaluarea încărcărilor acoperişului.

25 kN . Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.09 kN .85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.75 ⋅ 6.00 = 90.03 250 2.00 − 0.20 ⋅ 25 ⋅1. Nistorescu 250 2.69 kN .09) ⋅ 25 ⋅1. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.03 250 2.00 ⋅ 9.1 = 0. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.11.00 ⋅ = 74.03 5 .00 = 2.775 ⋅ 6.2.00 = 1175. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .00 250 2.1 = 0.20 − 0.19 - .00 250 2. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.6 5 400 250 2.00 = 67. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN . Îndrumător de proiectare – T.65 kN .6 0 400 . din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.00 5 . 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.2.60 ⋅ (4.50 − 0. TOTAL: 2. Postelnicu & D.03 250 2.03 250 2.1 ⋅ 6.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .58 kN .1 = 40.1 ⋅ 9.09) ⋅ 25 ⋅1.60 ⋅ 0.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 41.4 ⋅ (1.5. Stâlpul marginal . din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.25 ⋅ (0.60 ⋅ 4.60 ⋅ 0. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].00 250 500 x 500 600 x 600 2.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0. 2. la nivelul planşeului peste parter.09) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.

20 ⋅ 25 ⋅1.2 − 0.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .5 ⋅ 0.00 6.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.04 kN . ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.1 = 28.50 ⋅ 0.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.5.00 L = 1 ⋅ 0. Postelnicu & D.26 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.92 kN .00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .00 = 21. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.20 Îndrumător de proiectare – T.09) ⋅ 25 ⋅1.25 ⋅ (0. TOTAL: 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.3. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].5 ⋅ 0.1 ⋅ = 45.775 ⋅ 6. Nistorescu .0 0 6 .1 = 0.07 kN .1 = 54.20 ⋅ 6.00 ⋅ = 37.09) ⋅ 25 ⋅1.00 − 0.50 − 0.50 ⋅ 4.00 ⋅ = 587. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.75 ⋅ L t 2 2 9.2.00 ⋅ 6. .1 ⋅ 6.8 ⋅ 8 ⋅1.00 = 42.40 ⋅ (1.1 = 0.1 = 0.12. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5 9.0 0 H J K Figura 2. la nivelul planşeului peste acoperiş.28 kN .40 ⋅ 0.1 ⋅ t = 2.5 ⋅ (4. Stâlpul de colţ.87 kN . Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.1 = 28.

Rc.40 ⋅ (1. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).00 = 2.40 ⋅ 0.14 kN . 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.1 = 28.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.1 = 28.50 ⋅ 0. Îndrumător de proiectare – T.00 9. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.3 ⋅ Rc .4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.2 − 0.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.00 − 0.58 kN . cu valori necunoscute în această fază.25 ⋅ (0.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6. la stâlpii marginali şi de colţ.05 kN . de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.26 kN .01 mm n ⋅ Rc 0.1 = 67.5 ⋅ (4.1 ⋅ t D 6.1 ⋅ = 21. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.5 ⋅ 0.93 mm n ⋅ Rc 0.00 = 1 ⋅ 0. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.775 ⋅ ⋅ = 293.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.21 - . 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.50 ⋅ 4.1 ⋅ = 45.8 ⋅ 8 ⋅1.62 mm 0. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului. la stâlpii centrali şi 0.5 ⋅ 0.00 9.87 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0. Nistorescu .07) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .1 = 0.00 = 21.00 = 22.20 ⋅ 25 ⋅1. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”). pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.4 ⋅ Rc . Postelnicu & D.50 − 0.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

00 Figura 3. Nistorescu .072 -0.030 2.03 c 3 2. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.120 -0. practic. b. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.014 0. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente. Calculul momentelor încovoietoare.555 -2.2.00 18.775 3. c.00 18.775 [kN / m2 ] 18.1 ). • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).03 e 5 2.813 -10. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi .1 ) ( 3.00 18.021 [ kNm / m ] -0. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.032 2. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.085 c -0.03 5 b 2 2.111 -0.026 -0. a 1 2.505 -0. folosind relaţii de forma: + 2 Mi . numai valorile maxime negative. 3.032 0.463 -2.079 0. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.00 [ kNm / m ] 8. max ( 3.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor.2. pe când în reazeme interesează .899 -9. Sectiunea Tabelul 3. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.033 -0.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.079 0. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.373 1.775 3.596 6.775 3.105 0.035 2.099 0. Îndrumător de proiectare – T.00 18.046 b 0. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.00 f 2.775 3.2. Postelnicu & D. Schema grinzii este dată în figura 3.030 2.046 -0.030 [kN/ m2 ] 3. iar l deschiderea de calcul. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.039 [m] 2.145 7.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.25 - .03 d 4 2.

momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. În calculul momentelor. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Postelnicu & D. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. ho – înălţimea utilă a secţiunii. Armarea plăcii în câmp la momente negative. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3.26 - Îndrumător de proiectare – T.035 2 = = 3. Dimensionarea armăturii de rezistenţă.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. sunt prezentate în tabelul 3. 3. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. b .04556 ⋅ = 170.85 mm 2 . Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3.4.775 ⋅ 2. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. ce se desfăşoară în mod asemănător. Nistorescu .4. 3.4.04556 (g + p) ⋅l 2 21. Secţiunea de calcul este cea din figura 2.2). .lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m . In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Secţiunea a.3. h – grosimea plăcii: h = 90 mm .757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.4.2. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3.1. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. calculat considerând zona întinsă integral plastificată.

Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.90 ⋅ 106 = 0. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. 3. formând plase legate cu sârmă. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2.5).75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3.3.4.3.3. 3.5.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. numărul minim de bare este de 5 bare / m. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. Numărul maxim de bare /m recomandat. Nistorescu . În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3.03498 ⋅ = 131. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. care constituie reazemele plăcii (figura 3. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.1 = 2598750 Nmm = 2.27 - . Aşadar: M = 1 ⋅1. în zonele întinse.3). Secţiunea 2 (armată la moment negativ).90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat.75 ⋅ We . Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.

la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. 3. Nistorescu . lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii.).28 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi).5. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată.4). este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii.5. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. Armăturile de la partea superioară a plăcii. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. calculat cu relaţia (3). care se livrează în colaci de lungimi mari. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. 4 etc.4. PC 60 OB 37 Tabelul 3. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . 3. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor.

5. Alegerea armăturii. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. 3.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme.6. Postelnicu & D. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. soluţie recomandabilă.29 - . la plăci cu deschideri mici. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. Nistorescu lo(2) . Îndrumător de proiectare – T. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). pe considerente de simplicitate a execuţiei.4). dar cel puţin 4 φ 6 mm /m.

În tabelul 3.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.463 0.72 2 75 6. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.1. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.087 326.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.119 447. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.6. Nistorescu . 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.079 294.6 şi 3.4 În tabelele 3.60 b 75 10.5.21 0.7.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.40 c 75 9.373 0. fără bare înclinate.60 3 75 7. 3. Postelnicu & D.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.4 şi 3. În figurile 3.021 0.27 0.106 399.31 a 75 0.84 0.52 Tabelul 3.85 0. .505 0.6. Armarea plăcii fără bare înclinate. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.22 0.046 1 75 8.134 502.555 0.30 - Îndrumător de proiectare – T. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.

7. planul devine plan de cofraj şi armare.85 393 5 φ 10 drepte 0.087 326.71 3 75 7. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.463 0. cele două planuri. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale.21 393 5 φ 10 drepte 0.021 0. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.373 0.71 2 75 6.5 3.27 393 5 φ 10 drepte 0.52 c 75 9. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. Nistorescu .757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170.555 0.52 Tabelul 3. a plăcii. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.119 447. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.52 b 75 10.134 502. lungimea de tăiere.31 - . numărul armăturilor identice. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.33 a 75 0. calitatea oţelului. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3. Îndrumător de proiectare – T. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat.106 399. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. care indică şi înălţimea elementelor structurale. Postelnicu & D. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. În cazul structurilor complicate. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor.505 0.079 294. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. de cofraj şi respectiv se desenează separat.

Postelnicu & D.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice.5. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. În figura 3. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). Nistorescu .32 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. .8.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.4.3.080 ⋅ = 452. Postelnicu & D.4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h . Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Aa ho Figura 4.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Nistorescu a ho = 465 h . În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată.36 - Îndrumător de proiectare – T.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. Secţiunea 1.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.65 2 = = 58. iar lc = 0. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc . = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).8⋅to = 0. în care Δp ≤ lc / 6 .1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.2. 4.04 ⋅ 5.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0.4. Secţiunea a.1.

iar lc = 0.6⋅to = 0. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp.3.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.4. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.33 kNm .25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . Secţiunea 2. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Secţiunea b.4. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.3.18 > 0.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Secţiunea de calcul este dată în figura 4. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. în care Δp ≤ lc / 6 . h .37 - = 35 Figura 4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .4.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Postelnicu & D. Nistorescu a . unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.5.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.023 ⋅ = 946.4.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4.47 kNm .65 m.

Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Secţiunea c. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.5. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.7.0243 ⋅ = 773.64 kNm . M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Postelnicu & D.2. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.5.4.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .2). 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.0215 ⋅ = 685.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative. lăţimea bp. Secţiunea 3.5.1 kNm .210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.4. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Nistorescu . Secţiunea de calcul este cea din figura 3.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.6.17 kNm .64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.4.38 Îndrumător de proiectare – T.

h (mm) cpl ≤ 100 200 0.8 kNm . 4. 4.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Aşadar: M = 0.00 0.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel.85 500 0.3 kNm .67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.1 = 14036458 Nmm = 14.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.4. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.4. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. Postelnicu & D. Înălţimea secţiunii. Nistorescu . Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.3 1. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). se interpolează liniar).5. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T.7 ⋅1.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . 4.70 ≥ 1000 Tabelul 4. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .8. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. Calculul armăturii transversale.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.39 - .2.9. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative).75 ⋅ We . Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.

185 0. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.1 Dacă Q ≤ 0.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.874 1.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.457 si 1.40 - Îndrumător de proiectare – T.5.5 .5 ho se ia si = 2. Postelnicu & D.2 ⋅ 0. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.1.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.6.185% 3. ⇒ 100 ⋅ 0.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .2 ⋅10 3 = = 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .5 ⋅ ho .1 % se ia pe = pemin = 0.2 kN .2): ae ≤ 15 ⋅ d (d . în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).2 ⋅ p Ra 3. ae ≤ 300 mm . ae ≤ 3 ⋅h .457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.5 ho 0.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.1 %. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.10 = ⋅ = 1.3 = = 217 mm 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă. Secţiunea a.546 < 2. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.

10 si = ⋅ = 1.61 kN .3. Nistorescu .212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.5. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.2 ⋅ p 3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.6.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.61 ⋅10 3 = 1.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.2 ⋅ 1.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.5 0.212% Ra 3.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.23 2 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.2 ⋅ 1.41 - .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.14 2 1. Îndrumător de proiectare – T.35 si 1.88 < 2. Postelnicu & D.55 ⋅10 3 = = 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.212 0.55 kN . Armături longitudinale.1. Prevederi constructive.6.10 = ⋅ = 1.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.2. Secţiunea c.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.5.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.213 0.213% 3.35 210 3. Secţiunea b.5 0. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152. 4.76 < 2.01 1.

≥d ≥ 25 mm În figura 4.7. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. la turnare. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături.42 - Îndrumător de proiectare – T. ca în figura 4.6. pentru a permite introducerea pervibratorului.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. Postelnicu & D.7. greşit Figura 4.6. acestea se dispun ca în figura 4. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire.6. Nistorescu .6.6. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. Totodată în figura 4.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4.6. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor.5). .6. Distanţele libere între bare (figura 4.

¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm.43 - .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. ‰ ae ≤ 3 ⋅h . Postelnicu & D. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). este recomandabil să se utilizeze numai două. legate între ele prin agrafe transversale. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Tabelul 4. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.7 din STAS 10107/0-90). Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0.2. în zonele întinse. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. fără placă la talpa superioară. Îndrumător de proiectare – T. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii.6.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. 4. în cazul în care se realizează pe şantier. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. de regulă.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. cel mult trei diametre diferite. dispuse din doi în doi etrieri. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor.2. Se recomandă să se folosească numai 2. Ancorarea armăturilor. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. La grinzile cu înălţime peste 700 mm. Nistorescu .2 precum şi § 6. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. 4 4. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. ‰ ae ≤ 300 mm .2. trebuie să fie de maxim 200 mm. fără bare înclinate.3. respectiv întreruperea armăturilor.4.6. cel mult 3 diametre diferite de bare. pentru armătura principală de rezistenţă. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). Armături transversale. Ancorarea armăturilor. se prevăd armături de montaj.5.

Nistorescu . lungimea de ancorare necesară. Pentru armăturile din bare laminate la cald.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale.8.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. (3. Postelnicu & D. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Bc 10. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente.5.4) d – diametrul armăturii. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. în cazurile curente. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. Bc 20. Bc 20.8. În figura 4. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. Tabelul 4. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. Bc 10. iar barele de la partea superioară. călăreţii. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3.44 - Îndrumător de proiectare – T.

5 Figura 4. ≥ 2. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. prevederea de cârlige nu este obligatorie. Înnădirea armăturilor. Înnădirea armăturilor se realizează.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. se prevăd la capete cârlige. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj.45 - ≥5d d . Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60).6.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4.4. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare. Postelnicu & D. dacă se prevăd totuşi cârlige.25 d 3d R ≥ 2. Nistorescu . 4.9. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. 2. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. de regulă. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60).9.

lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. Postelnicu & D. Pentru armăturile din bare laminate la cald. ks = 1 + 0. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. de regulă. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. pentru înnădiri în zone întinse.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. ri . conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. Figura 4. În figura 4.6) la conform relaţiei (3.46 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .4). în zonele cu efort minim în armături. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. Înnădirile se amplasează. ks = 1 + 0.10 este arătat exemplul unei grinzi continue.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. .10.

neprotejate.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire.2 d (d – diametrul armăturilor). valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. în condiţii obişnuite de mediu.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent.47 - . Elemente situate în aer liber.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. Elemente în contact cu exteriorul. cu umidităţi relative interioare < 75 %). Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. Etrieri.6.2. Totodată. Tabelul 4. stâlpi. paragraful 6.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. în tabelul 4.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. conform STAS 10107/0-90. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. Tabelul 4.5. În tabelul 4. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.1. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.6. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. conform STAS 10107/0-90. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4. în mm. Elemente situate în aer liber. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. Nistorescu . Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. Postelnicu & D.

cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. Postelnicu & D.00 Figura 5.00 3 9. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4. Nistorescu . Schema statică a cadrului transversal.00 4 Figura 5.1. 4. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.1.00 9.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. Schema de calcul a cadrului. . CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.48 Îndrumător de proiectare – T. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. Schema de calcul. Secţiunea transversală a clădirii.2.00 9.85 4 5 6 7 1 9.2.00 2 9. 9 8 10 9 11 10 12 4.1. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.

6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. Pentru grinzile cu secţiune T. Îndrumător de proiectare – T. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. Caracteristici geometrice bare.8 ⋅ L = 0. Numerotare tipuri de secţiuni.2.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.2.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0.1. 5.6 ⋅ L = 0.5. Tipuri de bare. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. Bara de tip 1 (grinda cadrului).1. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500). 5.6 cm 4 = 42333.2. în care Δp ≤ lc / 6 . 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).3 cm 4 = 5208.49 - .4.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.1. Nistorescu . y 1000 44 CG iar lc = 0.2. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.3.12 = 4233369. Postelnicu & D. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.

03 5 25 2. Nistorescu 40 . 25 2.50 - Îndrumător de proiectare – T.00 25 2.60 A2 Figura 5.3.00 25 2.7. ariile aferente A1.7. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.03 40 25 5.03 25 2.1.03 25 2. 5. Se determină pe schema din figura 5.00 25 40 A1 A4 A3 5. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.4 ⋅ 2 = 2.6. A3 şi A4.3. Postelnicu & D. A2. Încărcări pe grinzi.3.00 25 2. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3.8 m 2 2 .60 2. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.2.

035 +( − ) 2.60 5. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.60 2.2 m 2m ⇒ p = 25.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.35 kN 2 m3 3.25 ⋅ = 3.2 kN m 5.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.03 m 2 2 2 2 5.8 m 2 ⋅ ⇒ 5. Încărcări temporare. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.2.295 kN m ⋅ 2.25 m ⋅ (0.3.1 = 14. 3. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5. Nistorescu G3 = 54.60 5.25 ⋅ 5.60 = 5.60 m 2 ⋅ 0.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.03 + 0.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.1 = 14. Postelnicu & D. Încărcări concentrate.51 - .4 m ⋅ (1.2.015 kN m2 kN 5.Încărcări concentrate permanente.60 = 5. 5.00 + 0.2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.3. ¾ Forţa G2.74 kN .60 2.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.3.3.1 = 10.6 m 2 = 40. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.37 kN m kN 5.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.5 m − 0.285 2 m m m kN kN 0.3.3.60 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.2.775 kN 2 ⋅ 2.60 5.7 m 2 = 40.35 kN 2 m3 ⋅10.25 ⋅ 5.1.00 m − 0.25 m ⋅ (0.8 m 2⋅ 1 kN = 25. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.60 m 2 ⋅ 0.5 m − 0.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.3. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.775 kN 2 G2 = 54.035 5.Încărcări permanente. 5.01 3 m m 3. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.

25 Figura 5.25 2. Nistorescu .8 kN ⋅10.7 m 2 = 192.4.22 kN ⋅10.6 kN P3 = 192.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190. Postelnicu & D.25 2. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.06 m 2 = 109. Ipoteze de încărcare. Ipoteza de încărcare numărul 1. m kN 5.25 2.25 2.25 m ⋅ (0. Ipotezele de încărcare semnificative.25 2.5 m − 0.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5. 5.25 2. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.1.25 2.25 2. .2.775 kN 2 ⋅ 6.Încărcări concentrate temporare.4.3.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.3.52 - Îndrumător de proiectare – T. 18 kN m2 ⋅ 6.25 2. Ipoteza 1.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.06 m 2 = 22. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.35 kN 2 m3 3.1 = 14. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.60 m 2 ⋅ 0.8. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.08 kN ⇒ P4 = 109.25 2.87 kN ⇒ 5.6 m 2 = 190.25 2.

25 2. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2. din stâlpii structurii.25 2. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori. Ipoteza de încărcare numărul 3.10. pentru unul din cele două sensuri. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.53 - .2.25 2.25 2. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2. Ipoteza 3.25 2.25 2.25 2.25 2.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.3.). P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale.2.9.25 2. 5.25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 Figura 5.25 2.25 Figura 5.4.25 2. 5.4.25 2.25 2.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. Ipoteza de încărcare numărul 2. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 2.25 2.25 2. Postelnicu & D. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2.

P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.54 100.25 2.25 2. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.25 2.25 2.4.54 97.82 640. Ipoteza de încărcare numărul 4.38 596.89 97.4. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.12).92 79.63 506.52 97.25 2.57 1017. . Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.48 79. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.1. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului. În tabelul 5.89 153.73 201.34 1029.89 118.38 193.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.54 186.55 1145.54 - Îndrumător de proiectare – T.2. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.63 973.28 1145.32 973.45 596.35 584.25 2.32 411.11. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.28 237.28 97.1) şi (5.28 79.25 2.54 1210.75 97.97 483.28 118. Ipoteza 4. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.51 164.92 95.67 506. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.25 2.25 Figura 5. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).31 584. Tabelul 5.87 652.29 968.50 79.28 79.49 260. de asemenea.50 188.03 473.86 79. Postelnicu & D.25 2.25 2.25 2. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. Nistorescu .28 81.35 968.45 95.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.54 97.

1) şi (5. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. 4 şi 5 (vezi figurile 5.85 ⋅ Qax (5.12.55 - .2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. 2. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. Nistorescu . Dacă din relaţiile (5. determinate cu deschiderile interax. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.13 ÷20).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.3) (5. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. Determinarea eforturilor la faţa reazemului.1) (5. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T.

14.56 - Îndrumător de proiectare – T. . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Postelnicu & D. Figura 5.13.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Nistorescu .

Îndrumător de proiectare – T.16. Nistorescu .57 - . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).15. Postelnicu & D. Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.

Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). . Figura 5. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.58 - Îndrumător de proiectare – T.17.18. Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central).19. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Îndrumător de proiectare – T.20.59 - . Figura 5. Nistorescu .

(oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . Se cunosc: 2 ‰ Rc .2 ⋅10 6 Nmm = 2932.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.1.1.8 ⋅ 9000 = 7200 mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].76 kNm .60 Îndrumător de proiectare – T. 2 Deoarece ⇒ x<hp .1. 6.1. Calculul armăturii longitudinale. • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . Lăţimea activă a plăcii bp. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0.8 ⋅ L = 0. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . (vezi figura 5. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. 2 În acest caz. (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm . 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Bara 1 ( câmp ).rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . dictează condiţia ( ii ).2 kNm . Nistorescu ho= 950 . ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm .13) Momentul de calcul este: M = 914. . Postelnicu & D. ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm .1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .

Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale.78 − ) = 956.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.22 = 941.2.57 kNm .2.6 ⋅ 9000 = 5600 mm .76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.2.02856 ⋅ = 3255.6 ⋅ L = 0.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.84 mm 2 . Nistorescu . a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Δp = lc 5600 = = 900 mm . Totuşi. Postelnicu & D.1. Bara 2 ( câmp ). „a” .03 kNm > M = 914.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.5 ⋅ 2454 + 97. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.78 mm 42 5 97 a Figura 6.5 ⋅ 982 = 58.61 - . ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor.02856 . Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0. 6. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.

3. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.62 - Îndrumător de proiectare – T. . 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ).03 kNm . Momentul de calcul este: M = 696.4. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. ca în figura 6.85 kNm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Nistorescu 30 25 ho= 950 . ho = h − a = 1000 − 42.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6. (vezi figura 5.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .4.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. Postelnicu & D. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp . Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.02365 ⋅ = 2471.5 = 957.

5 − ) = 834. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. Nistorescu . Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor.34 kNm .34 kNm a‘ = 58. Postelnicu & D.12 kNm > M = 696. Aa’.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.3. 5.22 kNm > M = 260.5.02 kNm 6. (vezi fig. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii).1) ‰ a‘.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. (vezi figura 6. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T.78 b = 400 Figura 6.78 ⋅ mm .3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .22 mm .13 şi tabelul 5. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.1. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26. Aa.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' . la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.78 = = 1568.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) .03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.22 = 906. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .34 ⋅10 6 = = 957. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.63 - . pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.

19).93 kNm > M = 260. Postelnicu & D.5 = = 844. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .28 = 264. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.6.5 mm .4.5 = 392.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.3 kNm (vezi fig. 5.1) a = 70 mm şi a' = 42. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 . Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. Nistorescu a‘ = 42. ha = ho − a' = 930 − 42.8 kNm < M = 1029.5 mm .18 kNm . ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere. vezi figura 6. .46 kNm 6.7.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.5 = 887.18 ⋅10 6 Nmm = 392.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.64 Îndrumător de proiectare – T.13 şi tabelul 5. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.1.

Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.17 = 3917.98 kNm 8 6. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) . Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.17 mm 2 .5 = 887. ca în figura 6.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.5 ⋅ 2945 + 97.17 mm 2 .7 mm . ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .19) Îndrumător de proiectare – T.8.17).5 mm .3 kNm . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.1314 . ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. (vezi fig. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. 5.65 - . Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.5 ⋅ 982 = 56. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.1314 ⋅ = 2444. Nistorescu . Bara 2 (reazem stânga). Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.1.25 = 943.5.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122. ha = ho − a' = 930 − 42.75 mm ha = ho − a' = 943.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.25 mm Figura 6.88 kNm > M = 1029.15 şi tabelul 5. Postelnicu & D.88 = 130.25 = 2 2 9 = 1047.7 ⋅15 ⋅ (943.63 kNm .5 = 901. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.75 − 42. a = 70 mm şi a' = 42.3 − 392.18 = 637.12 kNm .5 mm .

25 mm b Rc 400 15 .46 = 712. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712. Nistorescu . Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.89 mm .63 kNm a‘ = 42.5 mm Figura 6. M2 = M − M1 = 973.46 ⋅10 6 Nmm = 261.9.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.5 = 887.1482 ⋅ = 2756.89 mm 2 .10.89 = 3738.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.66 - Îndrumător de proiectare – T.08 kNm < M = 973.5 = = 714.5 = 261. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.5 ⋅1963 + 97. Postelnicu & D.63 − 261. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756.17 kNm .1482 . Se alege: Aa = 3927 mm 2 . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.46 kNm . Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.

11. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. Prevederi constructive. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. pe considerente de economicitate a soluţiei.63 kNm 9 1018 = 127.11). • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. Postelnicu & D. barele înclinate. Îndrumător de proiectare – T. 6.1.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. a momentelor negative pe reazeme. puternic solicitate. valabile pentru toate grinzile. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate.5 h. Într-adevăr. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante.2.67 - • h . În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă.5 h Figura 6. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor.6. având de regulă unghiul de înclinare 45º. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. precum şi a forţelor tăietoare. în completarea prevederilor date la § 4. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.2. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. Se recomandă ca.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate.

Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6.12) Figura 6. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare.13. 6.a şi se vor evita cele din figura 6. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.c. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii.68 - Îndrumător de proiectare – T. se vor adopta soluţii ca în figura 6. Nistorescu .13.12. Bară “flotantă”. Din acelaşi motiv. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare.2. prezentate mai sus. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături.13. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. Postelnicu & D. .2.13. în secţiunile înclinate .b.

Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. c. lI. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). În figura 6. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. Postelnicu & D. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare.6. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. (vezi § 4. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune).14.II I l2 li/2 li lI.69 - .14. II I l2 II l1 45° lI. în raport cu diagrama de momente “dilatată”. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. Nistorescu . pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.II – distanţa între secţiunile I şi II.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. pentru o bară înclinată. iar în figura 6.14. [10] De aceea.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. În figura 6. măsurată în proiecţie pe axul grinzii.II l l ≥ la l ≥ lI. II – secţiunea în care. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare.

14. Observaţie.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate.15. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.c.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0.70 - Îndrumător de proiectare – T. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil. Nistorescu 100 . . l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. Postelnicu & D.

Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.71 - .5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Nistorescu 5 2 . Îndrumător de proiectare – T.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. dacă diametrele sunt egale.16.

Postelnicu & D. ducând din punctele respective linii orizontale. . Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. Nistorescu 8 3 4 .17. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.72 Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite.

În figura 6. Nistorescu . O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. respectiv înclinate.73 - .3 ). Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. Pentru barele întrerupte. respectiv înclinării fiecărei bare. Îndrumător de proiectare – T. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). diagrama corectată („dilatată”) cu 0. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. Postelnicu & D.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În figura 6. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. În figura 6. În figura 6.6. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓).17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală.17 este marcată prin linii groase.5 h.

Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .18. .5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0. Postelnicu & D.74 Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.

Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare.75 - . Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Calculul armăturii transversale.73 1. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). Nistorescu . Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Postelnicu & D. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. Se constată că pe zonele dintre nervuri. este arătată in figura de mai jos. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. 1.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.30 2.95 570 2. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală.19. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.3. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive.

5 mm .10 N / mm 2 .2 ⋅ 0. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.1 %.409 0.1 % 3.125 . Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. ⇒ 100 ⋅ 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor. (oţel PC 52) a .5 .1 % se ia pe = 0.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. pe ⋅b 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.acoperirea cu beton de calcul: a = 42. Postelnicu & D. Secţiunea D (armare cu etrieri).3.3 = = 122.5 = 957.1.10 = ⋅ = 0. 0.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1. 6. Dacă pe < 0.5 ⋅ ho .256 si 1.5 0. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.6.2 ⋅ p Ra 3.3.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473. Nistorescu .5 ⋅ ho se ia si = 2. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.3 mm 2 . .5 mm .1.409 % > pe min = 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .256 % 400 ⋅ 957.98 mm .8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.76 - Îndrumător de proiectare – T.8 ⋅10 3 = 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Bara 1 (reazem stânga).409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.5 ⋅1. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm . (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm . Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.125 2 1.90 < 2. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0.1.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Secţiunea C.27 ⋅10 3 = = 0. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.77 - .25 = 943.14.75 ⋅1. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.3.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.2. Bara 1 (reazem dreapta).50 < Q < 4 .1.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1.63 = 473.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. 5. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . Postelnicu & D.1.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.3. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri. 6.2. unde: 0.5 − 166. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.2. 6.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941.141 . Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6.11). Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). În continuare.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.8 ⋅1. 400 ⋅ 943.87 kN Q= p= Qeb 473.707 = 166. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.04 % .87 ⋅10 3 = 1. Nistorescu . în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.75 Îndrumător de proiectare – T.2 = 941.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143.3.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % . se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).8 ⋅ 300 ⋅ 0. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).2 mm ho = h − a = 1000 − 58.345 < 0.

Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.5 ho 0.792 < 2.67 ⋅10 3 = 1. 8) .78 - Îndrumător de proiectare – T.2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra 3.3.5 mm .3 kN .63 = 435. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.3 mm 2 . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.1 % . .5 ⋅1. 3.5 = 957. pe ⋅b 0. Q= Qeb 435.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.10 = ⋅ = 1. .8 ⋅ 300 ⋅ 0.2 ⋅ 1. 6.04 si 1.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.208 0. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.14) ho = h − a = 1000 − 42. Postelnicu & D.04 210 100 ⋅ 1. 6.3 − 166.83 mm . Nistorescu .707 = 166.3 = = 241.67 kN .137 .2.208 % > 0.20.5 mm Q = 602.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.63 kN .141 1. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.

Q = 311.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.5 ho pe 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1.2 ⋅ 0.8 mm . Nistorescu .137 2 1.241 % > 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.769 210 3.3.8 ⋅ Ra 0. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.96 ⋅10 3 = = 0.1 Îndrumător de proiectare – T. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.2 = 941. 6. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.769 % .96 kN .5 570 57 2. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58. Postelnicu & D.1 % .2 mm . 3.753 . Secţiunea C (armare cu etrieri).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.3 = = 208 mm .241 0. • • pe = Rt 1. 400 ⋅ 957.2.21.3.8 ⋅1.79 - . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).618 < 2.769 1.3 mm 2 . 0.

10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.707 = 166.2 ⋅ p Ra 3. 6.75 mm .04 % . 0. pe ⋅b 0.1 % .753 − = 0.1 % . se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Postelnicu & D.912 ) ⋅ 50 ⋅1.67 kN .162 % > pe min = 0.2 ⋅ 1.54 > 2.67 ⋅10 3 = = 1.5 . Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.5 = 0.3 kN . Q = 584.5 mm .3 − 166.3.10 = ⋅ = ⋅ = 2. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56. Nistorescu .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 Rt 0.1 % .25 = 943. Q= Qeb 417. 3.3 mm 2 . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943. 400 ⋅ 943.006 2 1. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.5 0.3 mm 2 şi ne = 4 .912 210 3.912 % .3 = = 503 mm pe ⋅b 0.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . 210 • • • • • se ia si = 2.3.097 % . ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1. Qeb = QA − Qi = 584.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.3 = = 310.04 si Rt 1.75 ⋅1. 6.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.8 ⋅ Ra 0.2 ⋅ 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.097 0.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. Bara 2 (reazem stânga).3. 4.162 0.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).753 2 1.912 si Rt 1.25 mm .8 ⋅ 300 ⋅ 0. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3.8 ⋅ Ra 0.73 < 2.1.63kN .63 = 417. 400 ⋅ 941.097 < pe min = 0.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3. 8) . ho = h − a = 1000 − 56.1 2.80 - Îndrumător de proiectare – T.006 . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. ⇒ φ 8 / 300 6. 3.1 ⋅ 400 .75 pe = Rt 1. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).

5 mm . Nistorescu .942 2 1.799 1.2. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.8 ⋅ Ra 0.3. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.83 ⋅1. Q= Qeb 381.63 = 381.81 - Îndrumător de proiectare – T.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6. 6 ho = h − a = 1000 − 79. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.799 % .63 kN . 400 ⋅ 920.707 = 166. pe ⋅b 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.1 kN .5 + 4 ⋅ 97. 6.17 = 920. Qeb = QB − Qi = 548.2 ⋅ 0.83 pe = Rt 0.3 = = 310.3. 4.47 ⋅10 3 = = 0. a≈ Q = 548. 3.8 ⋅ 300 ⋅ 0.17 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.1 − 166.942 . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.5 = 79. 8) .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).3 mm 2 .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.162 0.90 < 2. Postelnicu & D.2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.83 mm .47 kN .5 0.162 % . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.22.

distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.1 2. Se parcurg următoarele etape: 255. 0.5 .3. pe ⋅b 0.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.3. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.78 kN .068 0.91 > 2.5 mm Q = 255.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.769 1.23.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.5 = 957. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.5 mm . 210 Ra p se ia pe = 0.2 ⋅ p 3.607 . Ra 3.3. Postelnicu & D.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.607 2 1. Nistorescu .5 %= % = 0. 400 ⋅ 957.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .067 % .8 ⋅ Ra 0.3 mm 2 şi ne = 4 .607 − ) ⋅ 50 ⋅1.5 ⋅1. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.78 ⋅10 3 Q = = 0. 6. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.82 - Îndrumător de proiectare – T.1 % .2 ⋅ 0.5 Rt 0.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.5 2.769 % . ho = h − a = 1000 − 42.3 = = 503 mm .068 % .

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

Nistorescu c = 25 Figura 6.26). Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. Modul de cotare al etrierului . 250 .26. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. Postelnicu & D. li li = 1. respectându-se indicaţiile date la § 6. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor.86 - 45° li . În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei.2. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor. În figura de mai jos. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6.25.

2) 181. Momentul încovoietor de calcul: M = 153. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10].85 430 − 500 ⋅133.1. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.1. înălţimea zonei comprimate.15 mm 2 . Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .1. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . 7.1. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .86 kN (vezi figura 5. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7.85 mm . Armarea longitudinală.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164. Schema de calcul a secţiunii stâlpului.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7.87 - . x.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133.02 = 181. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. Postelnicu & D.88 kNm .17 şi tabelul 5.07 − 28.48 + 870 ⋅ 0. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).

S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul. 300 ⋅ 530 .32 % (vezi § 7. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.1 % b ⋅ ho (7.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.5 mm 2 . Momentul încovoietor de calcul: M = 201.50 % > 0. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ). 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201. Nistorescu .4 mm 2 .10 % (vezi şi § 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. (vezi figura 5. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .3): p= Aa ⋅100 % = 0. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . Stâlpul central ( 600 x 600 ). Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal.).2.9 + 1655 ⋅ 0. Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. conform STAS 10107/090 este 0.88 - Îndrumător de proiectare – T.18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.18 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm .1. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.02 = 235 kNm .1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.3.69 ≈ 1655 kN .Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .3) ⇒ Aa = 0.19 şi tabelul 5.2.9 kN .2.3. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Postelnicu & D.18 − 600 ⋅ 212. 7.

La elementele comprimate excentric. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .28 kN .95 ⋅ (1 + 0.95 N / mm 2 (beton Bc 25). Nistorescu . ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37). 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).2. 7.5 ⋅ 0. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.89 - .3).50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.3. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.47 ⋅ % > 0.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].3. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. [10] • Q= 79. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.32 % (vezi § 7. Armarea transversală.5 ⋅ n) .32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.078 mm 2 .27) = 1. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0. Postelnicu & D.28 ⋅10 3 Q = = 0.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. 7.316 < 0. (7.2. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.3. (vezi figura 5.1.

din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97.54 ⋅10 3 = = 0.20). Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. . Nistorescu . procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. Pe direcţia fiecărei laturi. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.35) = 1. Postelnicu & D.3.1 %. 7.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.2. Pe direcţia fiecărei laturi.3 mm 2 ).257 < 0.3.35 ⇒ Rt ' = 0.95 ⋅ (1 + 0.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3 + 2 ⋅ 28.3) = = 262 mm pe ⋅b 0. (vezi figura 5.3 + 1. • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.41 (pentru etrierul neperimetral) (7. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . (iii) Dictează deci condiţia (ii). procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.3) = = 281 mm pe ⋅b 0. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv.1 %.54 kN .5 ⋅ 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii).2.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Stâlpul central ( 600 x 600 ). (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.41 ⋅ 28.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.3 mm 2 ).6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.1% ae ⋅b distanţa între etrieri.90 - Îndrumător de proiectare – T.1). la stâlpi din clasa C (vezi § 7. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.1). care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.

Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite.3.1. Secţiunea de beton. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. Postelnicu & D. 7. Prevederi constructive pentru stâlpi. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C). Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. 7. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. Clase de stâlpi. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. Îndrumător de proiectare – T. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.1.05 ).20 %.4). Armăturile longitudinale.5 %.3.2.4. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. T. de regulă. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. mai mare de 2. conform tabelului 7.91 - .3. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37.3. 7. Nistorescu . la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. • procentele totale de armare minime. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă.3.

B.50 0. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).92 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.70 PC 52 0.40 0.Zona cu etrieri îndesiţi. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ). Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.70 1.80 OB 37 0.60 0. la extremitatea inferioară a stâlpului. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. la fiecare nivel).4. PC 52 OB 37 PC 60. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C.00 0. A.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.70 0.3. C. 7.2. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică.10 %. .60 0. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.60 0.80 0. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. Pentru stâlpii din clasele A şi B. Armăturile transversale. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului.60 0. dar cel puţin 6 mm .Zona curentă. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . PC 52 Procent total de armare minim p% 0.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .70 0. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. D. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate.50 În cazurile când. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.50 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.90 0. Nistorescu . Pentru stâlpii din clasa C.

în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm.5. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. Nistorescu . ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. Procentul de armare transversală. Îndrumător de proiectare – T. pe.10 %. Postelnicu & D. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. cu trei bare pe latură. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. fiecare bară longitudinală. în afara zonelor plastice potenţiale. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm.93 - . La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. pe direcţia fiecărei laturi. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b.5 a).

1. 8. Fundaţia stâlpului central. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.1. Cota de fundare este –1. Fundaţia stâlpului central. Dimensionarea blocului de beton simplu. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5.1. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa .50 L = 2. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600.70 600 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.1.50 m faţă de cota ± 0.00 H = 800 1. -94Îndrumător de proiectare – T. 8.1.00 care este cota pardoselii finite a parterului.70 450 600 Figura 8.70 450 600 600 450 600 2.50 M Q Nf . Nistorescu 600 450 2. Postelnicu & D.

2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei. 2 = kN 6 ⋅ 0.1). la solicitări excentrice după o direcţie. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.70 ⇒ max = 340.50 ⋅ 20 = 262. Considerând coeficientul de încărcare n = 1. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.19).12 m . Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.2 kPa< 1. L fiind ‰ ‰ ).2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8. iar B dimensiunea pe direcţia normală.54 ⋅ (0. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .5) = 245. Nistorescu -95- .6 = 268.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.70 ⋅1.2 p1 = pef min p2 = pef = 340.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.3 ⋅ kN . pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ). se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN . Postelnicu & D. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.70 ⋅ 2. G f = 1. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură.5 + 97.8 + 0. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1. Relaţiile de verificare.70 ⋅ 2.7 2.70 ⋅ 2.2 ⋅ 2.70 m2 M f 245.

50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. 8. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. Pentru cuzinetul de formă pătrată. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.1. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167. Armarea cuzinetului. 2 = 1729 6 ⋅ 0.50 ⋅1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Dimensionarea cuzinetului. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.2) de mai jos (vezi şi figura 8.2.50 σ1 = 1063. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.50 1. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.07 >0 N mm 2 < Rc = 6.1.2 ⋅1.50 ⋅ 0. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.096 m . considerată ca reacţiune.50 1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.27 = = 0.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8. duse din colţurile secţiunii stâlpului.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.50 ⋅1.27 = = = 0. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. obţinându-se: e1 = Mc 167. se pot determina cu formulele (8.2 ) . Talpa cuzinetului se descompune în patru console.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. momentele încovoietoare. Nistorescu .50 ⋅1. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.3.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . 8. Postelnicu & D. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.5 σ 2 = 473. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni.4 kN m kN m2 2 = 1.

3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ . p + p2 N pmed = 1 = .875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.4) Y X p1 p2 Figura 8.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0. pmed (8.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870. Nistorescu -97- .45 2 0. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 . ⇒ 1.50 ⋅ 0.16 bare.60) = 91.. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.15 % > pmin % = 0.50 − 0.50 m2 . ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului..9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T. 2 m2 1.5 1.5) − ⋅ (1046 + 870.2.. Se aleg 13 bare 100. (8. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.5) = 120.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.50 + 0..

50 300 550 550 300 500 2. Dimensionarea blocului de beton simplu.1.17).875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6. Fundaţia stâlpului marginal.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.1. -98- Îndrumător de proiectare – T.20 300 550 Figura 8. 8. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0.16 bare...2. Nistorescu 550 300 2. Fundaţia stâlpului marginal..20 ..10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. Se aleg 10 bare 100.20 500 .2. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.115 % > pmin % = 0. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.00 1.3. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. 500 300 450 200 M Q N ± 0.05 % 455 ⋅1500 8.

2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8. Nistorescu -99- . 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.4) = 199 kN .00 2. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.2 ⋅1.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.0 max p1 = pef = 419.2 kPa ≤ 300 kPa 2.20 Condiţia (8. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6. . Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.3).4 kPa > 0 2. dimensiune ce verifică (8. 2 = 1069 6 ⋅ 0.5 kN .1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.135 m .1). Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.9 kN m2 kN m2 =419.00 ⋅1.00 m până la 2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.2 = 267.19 min ) ⇒ p1.10 ⋅1.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.00 ⋅ 2.00 ⋅ 2.28 ⋅ (0.7 = = = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.4 127.6 kPa >1.2. 8.9 + 0.1).10 ⋅ 0. la solicitări excentrice după o direcţie.20 m (vezi figura 8.20 2.20 ⋅ 2.19 m .50 ⋅ 20 = 144 kN .10 ⋅1.3 kPa < 1.6 min p2 = pef = 114.00 ⋅ 2.2.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1. Postelnicu & D. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79. Dimensionarea cuzinetului.28 ⋅ 0. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. max p1 = pef = 335.2 ⋅ 2.00 m2 Mf 199 = = 0. 2 = 940 6 ⋅ 0.10 1.4 ⋅ 25 ≈ 14. Relaţiile de verificare.

3) şi (8. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0..4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .30 2 0..875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 . Nistorescu . fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.10 % > pmin % = 0.. (8. Armarea cuzinetului. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. 0. Se aleg 5 bare φ 100.2.05 % . 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 ..5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 . 2 m2 1.11 bare.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.10 m2 1.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 .875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.10 ⋅1.30 2 ⋅ (2 ⋅1.14 % > pmin % = 0.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.7 = = 0. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.10 1.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.11 bare. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.10 + 0. 1..1).3. Se aleg 7 bare φ 100.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.10 − 0.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.05 % . Postelnicu & D..50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.. 8.. 0.10 ⋅ 0.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 .

80 Bc 5 1.65 L Lc = 0.40 1. când este ancorat.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0. Tabelul 8. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.25 .3 trepte.50 1.60 Bc 7.20 1.5 1. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7. h > 0. Bc ) se aleg pe considerente economice.40 K 0.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8.20 1.50 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.30 1. Prevederi constructive.30 1.1.5. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.6. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Nistorescu -101- . Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.70 1.40 1.5. pentru blocul cu 2 . Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte.50 1.5 1. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. Înălţimea h a cuzinetului. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.60 1. Postelnicu & D.55 K 0.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc . Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte.30 1.10 1. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.3. Lc Îndrumător de proiectare – T. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.

Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. iar procentul de minim de armare. Nistorescu . Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. pe fiecare direcţie. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. are valoarea 0.5 şi până la clasa betonului din stâlp. Postelnicu & D. Dacă tgβ = h ≥1. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii.4. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar.05 %. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. -102- Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere.

bp Δp Δp Figura 1. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1).6 l. Lăţimea activă bp a tălpii.103 - .8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.8 l. în deschiderile interioare: lc = 0. Postelnicu & D Nistorescu . care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . Îndrumător de proiectare – T. cu placa în zona comprimată. este egală cu lăţimea reală a plăcii.5 l. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. unde l este deschiderea de calcul.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1.

atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. Pentru grinzi făcând parte din planşee. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp .10 . dacă hp / h ≥ 0. c).104 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D Nistorescu hp .10 . b).10 . ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . Grinzi independente sau cu placa în consolă.05 . d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0.10 . atunci: Δ p = 0 . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. Figura 3. ‰ ‰ dacă 0. dacă hp / h < 0. .05 ≤ hp / h < 0. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Pentru grinzi făcând parte din planşee. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Grinzi de planşee nerigidizate. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. Pentru grinzi independente. Grinzi de planşee rigidizate. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. hp Figura 5.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a).

bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. Observaţie.105 - . bv A.) b. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. b. În cazurile când placa este prevăzută cu vute.) Figura 6.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. Lăţimea reală a plăcii: a. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. Îndrumător de proiectare – T.) pentru grinzi făcând parte din planşee. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . la valorile Δp determinate conform punctelor a. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă.2. b.

974 ⋅ g ⋅ l +1.026 -0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.073 0.014 0.004 -0.008 0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.260 0.079 0. Postelnicu & D.057 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .026 0.605 0.109 -0.147 0. 30.018 -0. precum şi distanţele punctelor fixe.128 -0.494 0.290 0.598 0.102 0.300 0.038 0.272 -0.088 0.078 -0.056 0.017 0.126 0.270 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.026 0.204 Influenţa lui p γ -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.171 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.094 -0.414 0.039 0.591 0.040 -0.105 -0.474 0.067 0.111 -0. 20.010 -0.058 -0.111 -0.480 -0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.226 0.204 Reacţiuni: V0max = 0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.274 -0.000 -0.053 -0.074 -0. 40 şi 50.400 0.030 0.392 -0.120 -0.620 -0.354 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.205 -0.004 -0.046 -0.072 -0.328 0.447 0. Nistorescu .031 -0.106 -0.204 0.079 -0.318 -0.195 0.068 -0.014 0.041 0.065 0.500 0.406 0.063 -0.000 0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.059 0.085 Influenţa lui p c 0.068 0.075 0.043 -0. 10 şi 20).132 ⋅ g ⋅ l −0. Grinda fiind simetrică. 10.132 ⋅ g ⋅ l +1.069 0.018 0.160 -0.405 -0.040 0.103 0.005 -0.120 -0.032 0.065 -0.046 b 0.032 0.042 0.143 -0.080 0.105 -0.105 -0.039 α 0.042 0.021 -0.014 0.245 -0.000 0.049 -0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.032 -0.174 -0.037 -0.200 0.431 -0.099 0.395 ⋅ g ⋅ l −0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.088 -0.026 -0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).110 -0.028 0.326 0.045 -0.034 0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.426 0.005 -0.047 -0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.505 -0.502 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.118 0.152 -0.073 0.522 -0.016 -0.075 -0.043 -0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.020 0.577 -0.336 0.188 -0.039 -0.395 0.050 -0.295 0.072 0.207 -0.025 0.062 0.034 0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.037 -0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.050 -0.079 -0.526 0.039 -0.059 -0.078 0.099 0.273 0.374 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.091 -0.095 -0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.106 0.014 0.139 0.001 0.042 -0.030 0.072 -0.033 0.100 0.305 -0.347 -0.215 0.089 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Nistorescu -108- . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T.

ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 . Postelnicu & D.2 Îndrumător de proiectare – T.5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .

descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). după care se revine în programul principal. ‰ de sus în jos. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. Figura 1. Postelnicu & D. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. Nistorescu . Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. . iar acestea pot fi reluate de mai multe ori.T. fiind admise modificări ale datelor introduse. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. În urma apelării apare ecranul din figura 1. în aceeaşi poziţie. apelarea se face lansând comanda: pframe. modificarea acestora. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. din directorul care conţine P-FRAME-ul. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie.exe.110 Îndrumător de proiectare . Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul.

Nistorescu . optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2).număr noduri (maxim 700).T.Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. total materials .număr cazuri de încărcare (maxim 99). total ld cases . d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului.număr legături elastice (maxim 200). Meniul principal (master) şi blocul Geometry. total joints . În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. Figura 2. Îndrumător de proiectare . total ld combination .număr secţiuni (maxim 99). Postelnicu & D. descrierea cadrului şi numele utilizatorului. e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0).număr bare (maxim 999). ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). total springs . • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members . c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). total sections .număr materiale (maxim 25). Eliberează prima dată butonul sting.111 - . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.

Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y.T. Nistorescu . Figura 4.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. Postelnicu & D. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Introducerea nodurilor. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. . <F6> GEN – Generează linii de date. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. Y şi Z (vezi figura 4). Grade de libertate. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X.112 - Îndrumător de proiectare . <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală.

aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă. • shear area .T. • mom. Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză.aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). Îndrumător de proiectare . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune.modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale).Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . . Nistorescu . • Figura 5. inertia .se poate lăsa celula goală). pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate .momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii.momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). • section mod . • plastic mom capacity .modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . Postelnicu & D.113 - . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry.

O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica.114 - Îndrumător de proiectare .T.coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. attribute type – număr atribut. greater joint – al doilea nod. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. section number – număr secţiune. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. material number – număr material. Density . Postelnicu & D. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). lower end type – tip de legătură a primului nod. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. Figura 6. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. şi când se tipăresc rezultate. .modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. Coeff exp . Nistorescu . Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. O valoare „1” face capătul barei încastrat. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic).

|<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive.T. FROM: TO: STEP: NO. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi).115 - . INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. se introduc „0” în celula „Increment”. Postelnicu & D. Dacă se doreşte repetarea valorile. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. SETS: Primul număr de linie din setul definit. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”).Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. Îndrumător de proiectare . Ultimul număr de linie din setul definit. Nistorescu . Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental.

numărul total de noduri incărcate. există câteva opţiuni: . Încărcări. describe load case . loaded members . Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri.bare încărcate. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . FROM = 3 şi INCREMENT = 7. şi în câteva ferestre de dialog.T. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.. DB etc. Postelnicu & D. Când aceasta fereastra de dialog apare.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA.116 Îndrumător de proiectare .tasări de reazem.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. Ea va apărea in multiple tabele. Blocul operaţional Loads. Nistorescu .) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Figura 8. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. support settlements .

O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. Figura 10. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit.(perpendiculară). Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Postelnicu & D. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. Nistorescu . O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. se introduc în aceeaşi linie. horizontal load şi vertical load . Introducerea datelor în fereastra Joint Loads.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. atâta timp cât nu sunt duplicate. torsional load – încărcare cu rotire de nod. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. se apasă <F3> Începe. atunci se revine la meniul încărcări. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată.117 - . Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat.T. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă.

Postelnicu & D. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. În schimb. trebuie folosite noduri fictive. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare).118 Îndrumător de proiectare . Aşadar. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. Încărcări parţiale. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Încărcarea triunghiulară inversă. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. oricum. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. O valoare negativa va cauza contracţia barei. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). Figura 11. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). Încărcarea trapezoidală.1. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform.T. ƒ local UDL kN/m perp . distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. .1). point load . Nistorescu . Poziţia lor in lungul barei. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X.

1. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). se poate afişa un submeniu. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams).T. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. cerând informaţii suplimentare. Se folosesc noduri fictive. Nistorescu .119 - . Îndrumător de proiectare .1). Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Postelnicu & D. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. La orice articol de meniu.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. daca există instalat şi Ptools). P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). 2) Tipări alegerea făcută. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. 2. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. 3) Afişa o fereastra de dialog. Sistemul de meniuri (Menus). Blocul operaţional Analyze. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Figura 12. 2b) După afişarea meniului.

Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor.Afişare integrală. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. Postelnicu & D. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. Acest factor scalează structura în forma nedeformată.T. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). ƒ Automate – Automat. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. Determină intervalul de bare. şi forţelor. (vezi figura 14): Figura 14. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . cum ar fi încărcări de intrare. numere bare. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Pentru a calcula mărimea acestor forţe. Fereastra Display Factors. elastice. Selectează diagrame multi .bară sau o singură bară. etc. Nistorescu . ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. tipărirea în grup sau individuală.120 - Îndrumător de proiectare .Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). Netezirea este oricum limitată. scalare automată sau definită de utilizator. ƒ Ranges – Intervale. ƒ Display Factors – Factori Afişare. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. reazeme. deplasărilor. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. Dacă se alege un interval de integrare prea mare. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). ƒ Display All . ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Prin reducerea mărimii intervalului. Un interval de integrare mic. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. Pentru a calcula distanţe pe ecran. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta.

Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. Fereastra Display All. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. Figura 15. materialului. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. cu valoarea introdusa în aceasta celula. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. a atributului afişat în lungul barei. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. Pentru calculul ne-liniar. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. secţiunii. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran.121 - . barei. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Nistorescu . În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. Îndrumător de proiectare . se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). Postelnicu & D. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. ƒ „P” format – Format „P”. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video.T.

Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Fereastra Automate Choice. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. to fit screen – Scalare automată. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. Fereastra Calibrated Choice. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. nivele sau combinări. tensiuni normale etc. Nistorescu . ƒ ƒ Draw single member force diagrams . combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta.Diagrame forţe pe o singură bară. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. pentru cazuri de încărcare. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. În special pentru tipărire. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. forte axiale. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. ƒ Figura 17.).Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. Afişare interval de bare. Postelnicu & D. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). . nivelul sau combinarea aferentă. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte.T. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). cazuri de încărcare. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni.122 - Îndrumător de proiectare .

Nistorescu -123- .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

Postelnicu & D. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

R. D. Bucureşti. Nistorescu -125- . Postelnicu. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. M. C.. industriale şi agrozootehnice”. Bucureşti. T. Agent. Munteanu. Editura Tehnică. 1981. Partea a II-a. 1993. T. Partea I. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii.. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat.: „Beton armat (note de curs). P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T.: „Beton armat (note de curs). 1965. Dumitrescu. Bucureşti. Calculul elementelor din beton armat “. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. UTCB. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Pavel. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. Postelnicu. Postelnicu. Încărcări date de zăpadă”. T. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. ICB. Avram.: „Grinzi continue“. industriale şi agricole. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Bucureşti. Partea I-a “. ICB.: „Construcţii din beton armat. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. 1992. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile.. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. C.. 1996. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Munteanu. beton armat şi beton precomprimat”. M. Bucureşti.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “.