Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Nistorescu -5- . Armarea cuzinetului. Plan cofraj şi armare grindă principală. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. 8. 8. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1.2. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.1. Dimensionarea şi armarea stâlpilor.1. 8.2. 6. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000.2. Armarea longitudinală.Structură etajată din beton armat Cuprins 6.2.1. 7. Anexa D. 8. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.1.2. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. 8. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.1. Dimensionarea blocului de beton simplu.4. Dimensionarea fundaţiilor.3.3. 6.2. Anexa C. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Prevederi constructive. Calculul armăturii transversale. Calculul etrierilor de suspendare. Fundaţia stâlpului central. Calculul armăturii longitudinale. Dimensionarea cuzinetului.1. Fundaţia stâlpului marginal. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Anexa A.5. Anexa G. 6. 8. Postelnicu & D. 6.1. 6. Armarea cuzinetului. Anexa B. 8. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. 6.1. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. Dimensionarea cuzinetului.3. Prevederi constructive. 6. Dimensionarea blocului de beton simplu. Anexa F.2.3.1.2.3. 8. Anexa E. Prevederi constructive pentru stâlpi. 8.2. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500.2. 7. 8. 7.2.5. Armarea transversală. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Planşa 7: Detalii fundaţii. 7.

grupuri sanitare. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9.00 m.00 = 36. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari.00 m². ‰ 1.00 = 27. cu deschiderea de 6. 1. parter şi etaj (P + 1E). Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson.2. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. pe câte două travei.20 m . Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T.2.00 x 12.00 m . TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. Postelnicu & D. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.1). Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. 1. 1. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. Date privind structura de rezistenţă.2. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.00 m . Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1.1 Date privind soluţia de arhitectură. Finisajele sunt de tip curent. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. Nistorescu . mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului.1. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6.2. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. respectiv axele M şi O.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. amenajate în deschiderea centrală. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. Alcătuirea clădirii.

Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. 5. plan cofraj şi armare fundaţie. 3. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0.20 m de la faţa terenului natural. 2. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală.3. plan cofraj şi armare grinda secundară.96 kN m2 . Conţinutul proiectului. 3. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. predimensionarea elementelor. 6. plan cofraj şi armare stâlpi.5.3 1. în gruparea fundamentală. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. 2. 4. B . În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). oţel OB 37 (pentru armarea transversală). Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. 4. plan cofraj şi armare grinda principală. Nistorescu -7- .piese desenate: 1. evaluarea eforturilor secţionale. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt).[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. dimensionarea fundaţiei. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. dimensionarea plăcii. beton Bc 20 (pentru fundaţii). 1. secţiune transversală şi longitudinală. N mm 2 . Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă).

00 6.00 6.1. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T. Poziţionarea elementelor structurale verticale. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 A 6.00 6.00 3 B B 9.00 6.00 2 Figura 1.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .

cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor.1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. sunt. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. Structurile de beton armat.00 x 6. 3. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. Nistorescu -9- . În consecinţă. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. la limită nulă. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. Pentru a fi economic. în vederea limitării deformaţiilor elementelor.00 – 2. static nedeterminate. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. Introducere. Postelnicu & D. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. • pe criterii de rezistenţă. în vederea obţinerii unei soluţii economice.1.28 m conform schiţei din figura 2. Procedând în acest fel. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9.50 m. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. grinzi principale şi secundare). în cazul solicitării de forţă tăietoare. într-o primă aproximaţie. de regulă. respectiv de dimensiunile acestora.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. [11] Îndrumător de proiectare – T. 2.

hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.000 21. paralelă cu latura scurtă. Postelnicu & D.1 2.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. 2. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric. de regulă. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .30 2. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. .300 3. Grinzi secundare.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. . În concluzie: h p = 80 mm .08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare.00 1. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.1.200 1. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).3. Placa.00 1.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .00 1. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. 2. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare.3.deschiderea L = 9 m . 2. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.20 2 18.500 15.traveea t = 6 m .10 - Tabelul 2. Nistorescu .10 1. Se cunosc: . Grinzi principale. hp = do 2035 mm = = 58.

la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10]. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. În cele ce urmează.00 25 a 2.11 - 25 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. De aceea pentru simplificare. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului.03 25 2. Pentru elementele secundare de planşeu. cu panouri de placă armate pe o direcţie. Îndrumător de proiectare – T.03 Grinzi secundare 5 1 5 . Observaţie. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.03 b c d e 25 2.3. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.03 4 2.03 25 25 2.00 5 2. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. 2.03 2 2. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri.2 Predimensionarea plăcii.00 2.00 l2 l1 2. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor. Postelnicu & D.1.03 Panouri de placă 25 2.00 l2 /l1> 2 Figura 2.03 Grindă principală 3 2.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale. placa şi grinzile secundare. se renunţă la indicele „ c ” . 1. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.

834.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).03 2. Schema statică.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.0. În faza de predimensionare. Secţiunea de calcul a plăcii. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Nistorescu ho h . La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.03 2. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar. 2.00 2.8 %.1. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.2. 21.3.2. 2.035 2. q .12 Îndrumător de proiectare – T.03 2.2. Figura 2. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.1. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).3.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0. Postelnicu & D. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0.3.3 .2.

Postelnicu & D. Nistorescu .60 2. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.).15 ) 2 pmax 0.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .00 250 2.15 ⋅ (1 − 0.55 mm .5 ⋅ 2.1.00 250 2. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.035 2 = = 10. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.03 5 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.13 - 400 5.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.4.3.068 kNm = 10.15 .03 250 2. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.55 + 15 = 84.00 250 Figura 2. 2. 100 100 R 0. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].00 250 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.03 250 5. Îndrumător de proiectare – T. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. Predimensionarea grinzii secundare.75 = .3.60 400 .775 kN m2 (vezi tabelul 3.03 250 2. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.55 mm .

şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.5. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare. Evaluarea încărcărilor.25 ⋅ (0.68 m 2 2 2 kN 13.60 5. aşa cum se indică în figura 2.03 2.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.1 = 2.775 ⋅ = 49.5.1 = 0.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. pornite din colţurile plăcii.82 ⇒ qgs = 52. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2. În faza de predimensionare.25 + ) = 13.3. definite prin linii înclinate la 45º. Nistorescu .5 − 0. care constituie reazemele.8…1.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. 2.1.4.4: Aaf = 6.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.09) ⋅ 25 ⋅1. .65 qgs ⋅l 2 10 5. Schema statică.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.65 6.2. Postelnicu & D.3.68 = 21. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.03 + 0. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. qgs 5.5.60 qgs ⋅l 2 11 5.8 %.3.60 qgs ⋅l 2 11 5. Rezultă astfel schema din figura 2.60 qgs ⋅l 2 11 5. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”. 2. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.3.14 - Îndrumător de proiectare – T.

24 ⋅ (1 − 0.20 kN m Îndrumător de proiectare – T. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. 2.91 ⇒ qgp = 145.6 2 = 164.3.55 kNm = 164.1 = 8. Postelnicu & D.1 ⋅ = 5.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. Predimensionarea grinzii principale.09) ⋅ 25 ⋅1.4.4. Deci.20 300 ⋅ = 0. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.20 = .7). valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.81 + 35 = 490.09) ⋅ 25 ⋅1.90 − 0. 100 100 R 1. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .momentul de calcul: M = 52.25 ⋅ (0. 2. Nistorescu .65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.3.47 ⋅ 5. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.775 ⋅ 6 = 130.3.1 ⋅ = 3 ⋅ 0. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.55 ⋅10 6 Nmm .91 mm . ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.3.6.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.81 mm . 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.5 − 0. a Figura 2. Evaluarea încărcărilor.40 ⋅ (0.3.15 - .24 . se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.24 ) 2 = 455.1. Secţiunea de calcul a grinzii.1 = 0.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. În faza de predimensionare.

60 2. 2.3. momentele maxime.00 250 2.2.16 - Îndrumător de proiectare – T.00 250 2.7. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.00 Figura 2. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală.8. . Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.4.03 250 2.00 250 6. Schema statică. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.00 250 2.03 5 250 2. Postelnicu & D.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.03 250 2.03 400 250 5. Nistorescu .8).

19 ⋅ 0.10). Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.20 ⋅ 9 2 = 1176. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.9.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.4.12 kN m = 1176. 100 100 R 1.3. Predimensionarea grinzii de acoperiş.24 + 50 = 952.12 ⋅10 6 Nmm 10 .28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.12 ⋅10 6 0.24 mm .momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.28 400 ⋅15 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.4. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. M . L L ÷ .19 + 0.28 . Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. Secţiunea de calcul a grinzii. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.3.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2. Figura 2. 2. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele.40 = .17 + 0.17 - . Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului. Nistorescu .45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.

Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.00 ⋅ 2. Stâlpul central. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm]. . .5. 2. Nistorescu .40 0.00 ⋅ 6.5.1943 m² 2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).18 - Îndrumător de proiectare – T.52 1.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.70 0.1.2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş. 2.25 % 2 1 8.5.60 0.5 kN . Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. Evaluarea încărcărilor acoperişului. 2. Postelnicu & D.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.2.2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .20 1.25 % 2. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.10. Predimensionarea stâlpilor. 2 1 2.75 = 148.63 2.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .30 1.75 Tabelul 2. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.5.2.50 0. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.1.

Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .03 5 .09) ⋅ 25 ⋅1. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.775 ⋅ 6.20 ⋅ 25 ⋅1.00 = 2.20 − 0. la nivelul planşeului peste parter.25 kN . TOTAL: 2. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.65 kN .03 250 2.60 ⋅ 0.03 250 2.75 ⋅ 6.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.6 0 400 .58 kN . 2.4 ⋅ (1.6 5 400 250 2.00 = 1175.1 = 40.60 ⋅ 4.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0. Stâlpul marginal .00 ⋅ 9.60 ⋅ 0.2.00 250 2.11. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.1 = 41.00 ⋅ = 74. Nistorescu 250 2.25 ⋅ (0.1 ⋅ 9.69 kN .60 ⋅ (4.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.00 250 500 x 500 600 x 600 2. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.03 250 2.1 = 0.00 5 .00 = 90.00 250 2.03 250 2.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.50 − 0.00 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0.09) ⋅ 25 ⋅1.19 - . 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .5. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].09 kN .1 ⋅ 6. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .00 = 67. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.2.

75 ⋅ L t 2 2 9.20 ⋅ 25 ⋅1.1 = 54.00 L = 1 ⋅ 0. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Postelnicu & D. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.00 6.5 ⋅ 0. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.5 ⋅ 0. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.09) ⋅ 25 ⋅1.50 ⋅ 0.1 = 28.1 = 0.00 = 42.0 0 H J K Figura 2.20 Îndrumător de proiectare – T.92 kN . .0 0 6 .1 = 28.25 ⋅ (0.40 ⋅ 0.07 kN .2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.00 ⋅ = 37.775 ⋅ 6. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.8 ⋅ 8 ⋅1.28 kN .00 ⋅ = 587.5. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].1 ⋅ 6. Nistorescu .1 ⋅ t = 2.09) ⋅ 25 ⋅1.50 ⋅ 4.00 ⋅ 6.2 − 0. TOTAL: 2.20 ⋅ 6.3.5 ⋅ (4. la nivelul planşeului peste acoperiş.26 kN .1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.40 ⋅ (1. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.87 kN .00 = 21.1 ⋅ = 45.1 = 0.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .5 9.04 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9. Stâlpul de colţ.00 − 0.12.50 − 0.

pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.20 ⋅ 25 ⋅1. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570. cu valori necunoscute în această fază.21 - .96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.09) ⋅ 25 ⋅1. la stâlpii centrali şi 0. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.1 = 0. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.40 ⋅ 0.775 ⋅ ⋅ = 293.00 9.05 kN .4 ⋅ Rc .2 − 0.14 kN .3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.25 ⋅ (0.00 = 1 ⋅ 0.8 ⋅ 8 ⋅1.1 = 67. Postelnicu & D. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500). 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).1 ⋅ = 45.5 ⋅ 0.00 = 2.07) ⋅ 25 ⋅1.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .5 ⋅ (4.50 ⋅ 0.00 − 0.40 ⋅ (1. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.00 9. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.01 mm n ⋅ Rc 0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5 ⋅ 0. Rc.62 mm 0. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.3 ⋅ Rc .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.00 = 21.1 = 28.1 ⋅ = 21. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 28.00 = 22. Nistorescu .00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.58 kN .1 = 0.50 − 0.93 mm n ⋅ Rc 0. la stâlpii marginali şi de colţ.87 kN . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.50 ⋅ 4. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare. Îndrumător de proiectare – T.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.1 = 0.1 ⋅ t D 6.26 kN . folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.09) ⋅ 25 ⋅1.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

2.030 2. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.030 [kN/ m2 ] 3.072 -0.046 -0.039 [m] 2.596 6.00 18.032 2. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3). În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.775 3. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.145 7.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor.00 f 2.03 5 b 2 2. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3. numai valorile maxime negative.505 -0.775 3.00 [ kNm / m ] 8.1 ) ( 3.813 -10.00 18. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.079 0. Postelnicu & D.079 0. practic. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .030 2.373 1.046 b 0. a 1 2.035 2.2.120 -0. b.555 -2.111 -0.775 3. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.25 - .1 ).03 d 4 2.033 -0.014 0. 3.775 3.03 c 3 2.085 c -0.021 [ kNm / m ] -0.2. max ( 3.775 [kN / m2 ] 18. Nistorescu .105 0.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă. Îndrumător de proiectare – T. Schema grinzii este dată în figura 3. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.00 18.03 e 5 2.00 18.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi .3.00 Figura 3. Sectiunea Tabelul 3. iar l deschiderea de calcul. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente. Calculul momentelor încovoietoare.032 0. pe când în reazeme interesează .463 -2.026 -0. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.899 -9.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.099 0. c. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.

4. sunt prezentate în tabelul 3. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.3.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0.85 mm 2 .1. Armarea plăcii în câmp la momente negative.2.2). Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. În calculul momentelor. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Secţiunea de calcul este cea din figura 2. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.4. 3.04556 (g + p) ⋅l 2 21. h – grosimea plăcii: h = 90 mm .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.04556 ⋅ = 170.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m . b . Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3.4. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. ce se desfăşoară în mod asemănător.035 2 = = 3. Nistorescu . 3. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. Secţiunea a.4.26 - Îndrumător de proiectare – T. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. . ho – înălţimea utilă a secţiunii. Postelnicu & D.775 ⋅ 2.

Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii.4.1 = 2598750 Nmm = 2.5). Secţiunea 2 (armată la moment negativ).90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. Postelnicu & D. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. în zonele întinse. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.3. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. Aşadar: M = 1 ⋅1. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3.3). Numărul maxim de bare /m recomandat.75 ⋅ We . care constituie reazemele plăcii (figura 3. 3. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. formând plase legate cu sârmă.90 ⋅ 106 = 0. 3. numărul minim de bare este de 5 bare / m. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.27 - . Nistorescu .5. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm.03498 ⋅ = 131. Îndrumător de proiectare – T. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.3.3. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.

la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi).4.28 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . calculat cu relaţia (3). 3. Postelnicu & D. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului.5. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. PC 60 OB 37 Tabelul 3. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. care se livrează în colaci de lungimi mari.5.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. Armăturile de la partea superioară a plăcii. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii.). 3. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor.4). 4 etc.

5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. 3. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. Nistorescu lo(2) .6. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. Postelnicu & D. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. pe considerente de simplicitate a execuţiei.29 - . o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. soluţie recomandabilă. Îndrumător de proiectare – T. la plăci cu deschideri mici. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură.4).5. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. Alegerea armăturii.

Nistorescu .6.046 1 75 8.134 502. În tabelul 3.4 şi 3. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare. În figurile 3.40 c 75 9.6.84 0.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.087 326. Armarea plăcii fără bare înclinate.30 - Îndrumător de proiectare – T. 3.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.60 3 75 7.21 0. . 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.5.505 0.463 0. fără bare înclinate. Postelnicu & D.7. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.52 Tabelul 3.1.021 0.079 294.4 În tabelele 3.6 şi 3. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.119 447.31 a 75 0.373 0.555 0.72 2 75 6.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.60 b 75 10. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.27 0.106 399.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.85 0. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.22 0.

Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat.21 393 5 φ 10 drepte 0. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.5 3. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.505 0. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare. în cazul de faţă ale planşeului peste parter. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. calitatea oţelului. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului.85 393 5 φ 10 drepte 0.087 326.31 - .021 0. numărul armăturilor identice. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.71 2 75 6.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.52 c 75 9.7.463 0.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. În cazul structurilor complicate. Nistorescu .134 502. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii. Postelnicu & D. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.52 Tabelul 3. lungimea de tăiere.33 a 75 0. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.52 b 75 10.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.555 0. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. de cofraj şi respectiv se desenează separat. planul devine plan de cofraj şi armare.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor.079 294. a plăcii.27 393 5 φ 10 drepte 0. Îndrumător de proiectare – T. care indică şi înălţimea elementelor structurale. cele două planuri.119 447.71 3 75 7. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale.106 399.373 0.

La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Postelnicu & D.8.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. Nistorescu .5. În figura 3. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel).Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. .32 - Îndrumător de proiectare – T.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

4.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). iar lc = 0. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 .4.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . Secţiunea 1.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.4.65 2 = = 58. Postelnicu & D. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .3.3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .04 ⋅ 5. Nistorescu a ho = 465 h . Aa ho Figura 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.080 ⋅ = 452.8⋅to = 0.4. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. în care Δp ≤ lc / 6 .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc . b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44. În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată.1.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.2. Secţiunea a. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.36 - Îndrumător de proiectare – T.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .

4.33 kNm .33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . h .4.4.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Secţiunea b.5. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.65 m. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp.18 > 0. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. Nistorescu a . Secţiunea 2.4.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. iar lc = 0. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.023 ⋅ = 946. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.3.37 - = 35 Figura 4. în care Δp ≤ lc / 6 .47 kNm .27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Postelnicu & D. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.6⋅to = 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .3. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992.

4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Secţiunea 3.64 kNm .2).79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.2. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94.0215 ⋅ = 685.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. lăţimea bp. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.38 Îndrumător de proiectare – T.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .7.5. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.5. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.6.1 kNm .0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.4. Secţiunea de calcul este cea din figura 3. Nistorescu . Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.0243 ⋅ = 773. Postelnicu & D. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.17 kNm .5. 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Secţiunea c. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.

8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.39 - . se interpolează liniar).70 ≥ 1000 Tabelul 4. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative).75 ⋅ We . Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. Înălţimea secţiunii.3 kNm . ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.3 1. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.2.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) .8.7 ⋅1. Nistorescu . Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.00 0. Aşadar: M = 0.9.5.4.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. Postelnicu & D.1 = 14036458 Nmm = 14. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. h (mm) cpl ≤ 100 200 0. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). 4.8 kNm .0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. 4. 4. Calculul armăturii transversale.4.85 500 0.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.

5 ho se ia si = 2. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. ⇒ 100 ⋅ 0.457 si 1.2 ⋅10 3 = = 0.185 0.185% 3.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.5 . ae ≤ 300 mm . Nistorescu . 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) . Secţiunea a.40 - Îndrumător de proiectare – T.5.6.8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1 %.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.2 kN .3 = = 217 mm 0.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.874 1.2 ⋅ p Ra 3.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.1.1 Dacă Q ≤ 0.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .2 ⋅ 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).5 ho 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă. ae ≤ 3 ⋅h . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.1 % se ia pe = pemin = 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .546 < 2.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.5 ⋅ ho . ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0. Postelnicu & D.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.10 = ⋅ = 1.

1. Nistorescu .41 - . Prevederi constructive.61 ⋅10 3 = 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.212 0.212% Ra 3.2.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.5 0.10 = ⋅ = 1.2 ⋅ p 3.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.5 0. Postelnicu & D.213% 3.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. Îndrumător de proiectare – T.76 < 2.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.14 2 1.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.5.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.6.213 0.55 kN .2 ⋅ 1.3.35 si 1.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4. Secţiunea b.5.6. Armături longitudinale.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.55 ⋅10 3 = = 1.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.88 < 2.23 2 1. Secţiunea c. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.61 kN .3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.10 si = ⋅ = 1.35 210 3. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.2 ⋅ 1. 4.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.01 1.

sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor. .7. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire.6. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. acestea se dispun ca în figura 4.6. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4.6.42 - Îndrumător de proiectare – T. Totodată în figura 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1.6. Distanţele libere între bare (figura 4.6. ca în figura 4. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.7.. pentru a permite introducerea pervibratorului. Postelnicu & D. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând.5).6. la turnare. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.2 d ≥ 25 mm ≥ 1.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. Nistorescu .6. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. greşit Figura 4.

43 - .5. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. respectiv întreruperea armăturilor. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. de regulă. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). ‰ ae ≤ 300 mm . cel mult 3 diametre diferite de bare.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare.2. fără bare înclinate.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. trebuie să fie de maxim 200 mm. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. este recomandabil să se utilizeze numai două. legate între ele prin agrafe transversale. 4 4. Ancorarea armăturilor. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. Se recomandă să se folosească numai 2. Tabelul 4. dispuse din doi în doi etrieri. Postelnicu & D. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. cel mult trei diametre diferite. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. Armături transversale. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. La grinzile cu înălţime peste 700 mm.4. Ancorarea armăturilor.6. fără placă la talpa superioară. în zonele întinse. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm.3. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6.2.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60.2 precum şi § 6.2. Nistorescu .6. ‰ ae ≤ 3 ⋅h . Îndrumător de proiectare – T. se prevăd armături de montaj. 4. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4.7 din STAS 10107/0-90). în cazul în care se realizează pe şantier. pentru armătura principală de rezistenţă. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.

4) d – diametrul armăturii. Tabelul 4. (3.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale.44 - Îndrumător de proiectare – T. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. Postelnicu & D.8. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. Bc 20. lungimea de ancorare necesară. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. În figura 4.8. Nistorescu . Bc 10. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. Bc 20. călăreţii. în cazurile curente. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Pentru armăturile din bare laminate la cald. Bc 10.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90).5. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. iar barele de la partea superioară.

5 Figura 4. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. de regulă. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). 2. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm.6. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4.25 d 3d R ≥ 2. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.4.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Postelnicu & D.9. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. Înnădirea armăturilor.45 - ≥5d d . prevederea de cârlige nu este obligatorie. 4.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Înnădirea armăturilor se realizează. dacă se prevăd totuşi cârlige. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52.9. se prevăd la capete cârlige.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. ≥ 2. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.

10. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. Înnădirile se amplasează. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. Pentru armăturile din bare laminate la cald.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton.46 - Îndrumător de proiectare – T. ks = 1 + 0.4). la care pot apărea şi momente negative în câmpuri.6) la conform relaţiei (3. Figura 4. În figura 4. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. . Postelnicu & D. ri .10 este arătat exemplul unei grinzi continue. Nistorescu . pentru înnădiri în zone întinse.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. ks = 1 + 0. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. de regulă. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. în zonele cu efort minim în armături.

7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. Tabelul 4. În tabelul 4. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise.6. conform STAS 10107/0-90.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. Totodată. în condiţii obişnuite de mediu. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.47 - .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. Elemente în contact cu exteriorul.1. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. Elemente situate în aer liber.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire.2 d (d – diametrul armăturilor). Nistorescu .2.6. stâlpi. Tabelul 4. Postelnicu & D. neprotejate. paragraful 6. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. Elemente situate în aer liber. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. Etrieri. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. cu umidităţi relative interioare < 75 %). dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. în mm. conform STAS 10107/0-90.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %.5. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. în tabelul 4. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.

Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. 4. Nistorescu .00 Figura 5.00 9.00 2 9. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.00 4 Figura 5. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.00 9.1.2. Schema de calcul. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.1.48 Îndrumător de proiectare – T.85 4 5 6 7 1 9. Secţiunea transversală a clădirii.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5. Schema statică a cadrului transversal. Postelnicu & D.1.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. . Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.00 3 9. Schema de calcul a cadrului. 9 8 10 9 11 10 12 4.

5. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea.2.3. Pentru grinzile cu secţiune T.6 cm 4 = 42333. Postelnicu & D. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5.2.12 = 4233369. Nistorescu . 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5.6 ⋅ L = 0. Bara de tip 1 (grinda cadrului).7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41. 5.3 cm 4 = 5208. Tipuri de bare.4. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. y 1000 44 CG iar lc = 0. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).49 - .5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4.2.1. Numerotare tipuri de secţiuni. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. Caracteristici geometrice bare.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.8 ⋅ L = 0. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.1. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1.2.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.1. 5. în care Δp ≤ lc / 6 . Secţiunea transversală pentru bara de tip 2. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp .40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4. Îndrumător de proiectare – T.

03 25 2.00 25 2.00 25 40 A1 A4 A3 5.03 25 2. A3 şi A4.00 25 2. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.6. 5. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.50 - Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. Încărcări pe grinzi.03 40 25 5.00 25 2.7.60 A2 Figura 5.7.3. Se determină pe schema din figura 5.1. Postelnicu & D.03 5 25 2. 5. Nistorescu 40 .60 2.3.4 ⋅ 2 = 2. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. A2.3. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.2. 25 2.8 m 2 2 .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. ariile aferente A1. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600).

035 +( − ) 2.00 m − 0. ¾ Forţa G2.5 m − 0.2 kN m 5.01 3 m m 3. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.51 - .1 = 14.2.35 kN 2 m3 ⋅10.3. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.3.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.60 2.60 = 5.25 ⋅ 5.37 kN m kN 5.25 m ⋅ (0.00 + 0.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.035 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.03 + 0.1.2.60 2. Încărcări concentrate.25 m ⋅ (0.74 kN .295 kN m ⋅ 2.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.8 m 2⋅ 1 kN = 25.3. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.775 kN 2 ⋅ 2.775 kN 2 G2 = 54.4 m ⋅ (1.015 kN m2 kN 5.1 = 10.1.03 m 2 2 2 2 5.Încărcări concentrate permanente.3.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.60 5.25 ⋅ 5. 5.60 2.2.1 = 14.60 5. 3.3. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate. Încărcări temporare.2.5 m − 0.35 kN 2 m3 3.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. Postelnicu & D.2 m 2m ⇒ p = 25.Încărcări permanente.285 2 m m m kN kN 0.60 5.6 m 2 = 40.7 m 2 = 40.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.3.60 m 2 ⋅ 0. 5.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.25 ⋅ = 3.60 = 5. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.60 m 2 ⋅ 0.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0. Nistorescu G3 = 54.3.

25 2.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.25 2. Ipotezele de încărcare semnificative. Ipoteza de încărcare numărul 1.25 2.60 m 2 ⋅ 0.7 m 2 = 192.87 kN ⇒ 5.25 2. 18 kN m2 ⋅ 6.2.25 2.25 Figura 5.25 2.1 = 14.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.08 kN ⇒ P4 = 109.52 - Îndrumător de proiectare – T.06 m 2 = 109.06 m 2 = 22.8. 5. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.22 kN ⋅10. Ipoteze de încărcare.3. Ipoteza 1.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.8 kN ⋅10. . Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.1.25 2.3.25 2. Nistorescu . Postelnicu & D.6 kN P3 = 192.25 m ⋅ (0.35 kN 2 m3 3.5 m − 0.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.25 2. m kN 5. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.Încărcări concentrate temporare.4.25 2.6 m 2 = 190.4.775 kN 2 ⋅ 6. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.25 2.

25 2.25 2.25 2. Postelnicu & D.25 2. pentru unul din cele două sensuri.). 5. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.25 2.2.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 2. 5.25 2.25 2. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.25 2. Îndrumător de proiectare – T.25 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.4. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 Figura 5. Ipoteza 3.25 2.25 2.10.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 3.9.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii.4.25 2.2. din stâlpii structurii.25 Figura 5.25 2.25 2.53 - .3.25 2.25 2. Nistorescu .25 2.25 2.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.

25 Figura 5. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.25 2.25 2.54 97. de asemenea.54 1210.25 2.54 186.11.54 100.32 973.25 2.28 79.1) şi (5.49 260.50 188. .54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.35 968. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.63 973. Nistorescu . Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.63 506. În tabelul 5. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.28 79.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.54 - Îndrumător de proiectare – T.25 2.03 473.29 968.89 118.54 97. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu. Tabelul 5. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F). furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.25 2. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.67 506. Ipoteza 4.38 193.86 79.25 2.34 1029.31 584.1.28 81.32 411.28 237. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.82 640.89 153.25 2.4.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 4.57 1017.50 79.25 2. Postelnicu & D.28 97.75 97.45 95.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.92 95.2.92 79. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.87 652.52 97.4.97 483.28 118.12).45 596.25 2. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.55 1145.35 584.89 97.28 1145. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare.48 79.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.51 164.38 596.73 201. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.

Îndrumător de proiectare – T. 2.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.85 ⋅ Qax (5. Determinarea eforturilor la faţa reazemului.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide.1) (5. determinate cu deschiderile interax. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. Postelnicu & D. Nistorescu .13 ÷20). q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. Dacă din relaţiile (5. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. 4 şi 5 (vezi figurile 5.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.1) şi (5.55 - . Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.3) (5.12.

13. Nistorescu .56 - Îndrumător de proiectare – T. Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). .14. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.

Postelnicu & D.15. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Figura 5. Nistorescu .16.57 - .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).

Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).18. . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.17. Figura 5. Postelnicu & D. Nistorescu .58 - Îndrumător de proiectare – T.

Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Figura 5. Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.20.19. Postelnicu & D.59 - .

(beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm .1. 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0.2 ⋅10 6 Nmm = 2932.1. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. 6. • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . Bara 1 ( câmp ). (vezi figura 5. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . Calculul armăturii longitudinale. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . . ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . Nistorescu ho= 950 .1.2 kNm . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. Lăţimea activă a plăcii bp.1.8 ⋅ 9000 = 7200 mm .8 ⋅ L = 0.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . 2 Deoarece ⇒ x<hp .76 kNm . Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa.13) Momentul de calcul este: M = 914. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. dictează condiţia ( ii ).60 Îndrumător de proiectare – T. 2 În acest caz. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. Se cunosc: 2 ‰ Rc . Postelnicu & D.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.

Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28. Postelnicu & D.6 ⋅ L = 0.1. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28. „a” . este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Nistorescu . asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Totuşi.5 ⋅ 2454 + 97. Bara 2 ( câmp ).2.61 - .02856 ⋅ = 3255. 6. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.6 ⋅ 9000 = 5600 mm .84 mm 2 .78 mm 42 5 97 a Figura 6. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.78 − ) = 956. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.2. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. Δp = lc 5600 = = 900 mm .76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.5 ⋅ 982 = 58.03 kNm > M = 914.2.22 = 941.02856 .57 kNm .

Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central.62 - Îndrumător de proiectare – T.4. ca în figura 6.85 kNm .3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Postelnicu & D.4.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. (vezi figura 5.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.5 = 957.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. . Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. Momentul de calcul este: M = 696.02365 ⋅ = 2471. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ).03 kNm . 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp . ho = h − a = 1000 − 42. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.3.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. Nistorescu 30 25 ho= 950 . ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm .

78 ⋅ mm . Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) .63 - . ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.22 kNm > M = 260. 5. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906. (vezi figura 6.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139. Aa.34 ⋅10 6 = = 957.34 kNm .1. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58. Nistorescu . solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii).77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .5 − ) = 834.22 mm . ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .22 = 906.1) ‰ a‘. (vezi fig.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957. Aa’.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.13 şi tabelul 5. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor.3.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune.78 = = 1568. Postelnicu & D.02 kNm 6.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.5.34 kNm a‘ = 58.78 b = 400 Figura 6.12 kNm > M = 696.

Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .19).5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .18 ⋅10 6 Nmm = 392. Nistorescu a‘ = 42. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .93 kNm > M = 260.5 = = 844.13 şi tabelul 5. Postelnicu & D.64 Îndrumător de proiectare – T.5 mm .3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.1) a = 70 mm şi a' = 42. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.6.7. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. ha = ho − a' = 930 − 42.3 kNm (vezi fig. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.18 kNm .4. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.5 = 887.5 = 392.28 = 264.8 kNm < M = 1029. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899.5 mm .5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.46 kNm 6.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.1. vezi figura 6.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. . 5. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.

1314 .7 ⋅15 ⋅ (943. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122.7 mm . Bara 2 (reazem stânga). Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.12 kNm .5 mm .3 kNm . Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.17 = 3917.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) . Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.88 kNm > M = 1029. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .19) Îndrumător de proiectare – T.75 mm ha = ho − a' = 943.63 kNm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.25 = 2 2 9 = 1047. Nistorescu . b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122.25 mm Figura 6.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.15 şi tabelul 5.17 mm 2 . ha = ho − a' = 930 − 42.3 − 392. (vezi fig. ca în figura 6.8.75 − 42. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637. Postelnicu & D. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.5 ⋅ 2945 + 97.17 mm 2 .18 = 637.5 = 901. a = 70 mm şi a' = 42. 5.5 = 887.1. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.1314 ⋅ = 2444.25 = 943. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.88 = 130.98 kNm 8 6.17).25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.65 - .5.5 mm .5 ⋅ 982 = 56.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.

5 = 261.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.5 = = 714. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 ⋅1963 + 97. Se alege: Aa = 3927 mm 2 . Nistorescu . ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.63 − 261.89 mm . M2 = M − M1 = 973.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.5 mm Figura 6.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.08 kNm < M = 973.25 mm b Rc 400 15 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.66 - Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.10.63 kNm a‘ = 42. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42. Postelnicu & D.89 mm 2 .17 kNm . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.9.1482 ⋅ = 2756.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.46 kNm .5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.5 = 887.1482 . Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.89 = 3738.46 ⋅10 6 Nmm = 261.46 = 712.

5 h Figura 6. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147.63 kNm 9 1018 = 127. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. valabile pentru toate grinzile.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. în completarea prevederilor date la § 4.2. Se recomandă ca. Într-adevăr. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.1.5 h. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1.2. a momentelor negative pe reazeme.11.11).6. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. puternic solicitate. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate.67 - • h .25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. Postelnicu & D. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. având de regulă unghiul de înclinare 45º. barele înclinate. Prevederi constructive. precum şi a forţelor tăietoare. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. 6.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. Îndrumător de proiectare – T. pe considerente de economicitate a soluţiei. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare. Nistorescu .

călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie.68 - Îndrumător de proiectare – T. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă.13. Bară “flotantă”. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.12. în secţiunile înclinate . 6. prezentate mai sus. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. Postelnicu & D. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.2.13. se vor adopta soluţii ca în figura 6. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp.b. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri.13.c.a şi se vor evita cele din figura 6. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături.2. Nistorescu .12) Figura 6. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul.13. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. Din acelaşi motiv. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare.

II – distanţa între secţiunile I şi II. în raport cu diagrama de momente “dilatată”. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime. lI.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d).14.14.II l l ≥ la l ≥ lI. c. pentru o bară înclinată. (vezi § 4.69 - .6. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. iar în figura 6. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. În figura 6. Postelnicu & D. măsurată în proiecţie pe axul grinzii. Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. În figura 6. II I l2 II l1 45° lI. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune).14. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. [10] De aceea. II – secţiunea în care.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6.II I l2 li/2 li lI.

70 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.15.c.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.14. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. . Nistorescu 100 . Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. Observaţie. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.

71 - . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu 5 2 . Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.16. dacă diametrele sunt egale. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. Nistorescu 8 3 4 .5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. ducând din punctele respective linii orizontale. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.17.72 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. . contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă.

6. În figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. În figura 6.17 este marcată prin linii groase. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. În figura 6. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. Îndrumător de proiectare – T. respectiv înclinării fiecărei bare. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii.5 h. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. Postelnicu & D. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. Pentru barele întrerupte.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale.73 - . Nistorescu . În figura 6.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. respectiv înclinate. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare.3 ). Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale.

5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. .5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.18. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .74 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.

1. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri).75 - .19.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6. Calculul armăturii transversale.3.95 570 2. Se constată că pe zonele dintre nervuri. este arătată in figura de mai jos. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central.30 2. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale.73 1. Postelnicu & D. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.

unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. pe ⋅b 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .5 ⋅ ho se ia si = 2. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . Nistorescu .5 . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.76 - Îndrumător de proiectare – T.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.10 = ⋅ = 0.3.2 ⋅ p Ra 3.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.5 = 957.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.8 ⋅10 3 = 1. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm . Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.125 2 1.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.1 % se ia pe = 0.1 % 3. Dacă pe < 0.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. Postelnicu & D. Secţiunea D (armare cu etrieri). (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.1.1.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.3.409 % > pe min = 0. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.409 0.5 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.2. Bara 1 (reazem stânga). 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).1 %.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0.3 mm 2 .5 ⋅1.5 0. 6.10 N / mm 2 .8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473.256 si 1.3 = = 122.1.5 ⋅ ho . (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .6.125 .98 mm . (oţel PC 52) a .256 % 400 ⋅ 957.2 ⋅ 0. ⇒ 100 ⋅ 0.5 mm . .90 < 2.

63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.75 Îndrumător de proiectare – T. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.50 < Q < 4 . calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.707 = 166.8 ⋅ 300 ⋅ 0.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.87 kN Q= p= Qeb 473.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.63 = 473. 5. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.3.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .1. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56. În continuare.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.25 = 943.3. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.87 ⋅10 3 = 1. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.141 .2.2. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.3. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α .2. Bara 1 (reazem dreapta).8 ⋅1. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. Nistorescu .11).2 mm ho = h − a = 1000 − 58. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).5 − 166.345 < 0.14. Secţiunea C. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4. Postelnicu & D. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.77 - .8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).04 % . 400 ⋅ 943. 6. 6.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. unde: 0.1.27 ⋅10 3 = = 0.2 = 941.75 ⋅1.

83 mm . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.141 1.707 = 166.2.137 .3 mm 2 .30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.3 = = 241.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. 3.2 ⋅ 1.04 210 100 ⋅ 1.3 kN .78 - Îndrumător de proiectare – T.67 ⋅10 3 = 1. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.67 kN .208 0.8 ⋅ 300 ⋅ 0. Nistorescu . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 ho 0.208 % > 0. 6. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.63 = 435.20. 8) .5 mm . • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).5 mm Q = 602.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. pe ⋅b 0. Q= Qeb 435.3. 6. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.5 = 957.3 − 166.63 kN .1 % .5 ⋅1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.14) ho = h − a = 1000 − 42. . Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.04 si 1. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.10 = ⋅ = 1.792 < 2.2. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Postelnicu & D.2 ⋅ p Ra 3. .1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.

769 % .5 570 57 2. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.618 < 2.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. 0.96 kN .2 mm .769 1.21. Q = 311.96 ⋅10 3 = = 0.753 .10 = ⋅ = ⋅ = 1.769 210 3. Postelnicu & D.1 Îndrumător de proiectare – T. 6.2.8 ⋅ Ra 0.3 = = 208 mm . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Secţiunea C (armare cu etrieri). Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. 400 ⋅ 957.137 2 1.241 % > 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.241 0.2 = 941.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.3 mm 2 .2 ⋅ 0.8 ⋅1. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. 3. • • pe = Rt 1.5 ho pe 0.1 % .79 - .30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.8 mm . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.3. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Nistorescu .

se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .04 si Rt 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.75 mm .3 = = 310. Nistorescu .2 ⋅ 1.5 .1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.10 = ⋅ = ⋅ = 1.707 = 166.1 % . Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).67 ⋅10 3 = = 1.5 = 0.3 mm 2 şi ne = 4 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.25 = 943.097 % .04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.2 ⋅ 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Q= Qeb 417.8 Rt 0.8 ⋅ Ra 0.3 kN .162 0. 0.912 % .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.75 pe = Rt 1.1 2.8 ⋅ 300 ⋅ 0. 8) .5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.753 − = 0.80 - Îndrumător de proiectare – T. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 6. 3.10 = ⋅ = ⋅ = 2.63kN . 400 ⋅ 943.54 > 2. 4.3 − 166. ho = h − a = 1000 − 56. ⇒ φ 8 / 300 6.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.912 ) ⋅ 50 ⋅1.097 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.3. Q = 584.3.162 % > pe min = 0.006 2 1.3 mm 2 .1. Bara 2 (reazem stânga).67 kN .1 % . Postelnicu & D.73 < 2. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).912 si Rt 1.097 < pe min = 0.8 ⋅ Ra 0.1 % . ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.006 .912 210 3. 6. 210 • • • • • se ia si = 2.5 mm .3.25 mm . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.5 0. Qeb = QA − Qi = 584.753 2 1. 3.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.63 = 417.04 % .75 ⋅1.2 ⋅ p Ra 3. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. 400 ⋅ 941.1 ⋅ 400 . pe ⋅b 0.3.

942 2 1. 6 ho = h − a = 1000 − 79. 400 ⋅ 920.3. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.3.5 + 4 ⋅ 97.3 mm 2 .2. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.83 pe = Rt 0.47 ⋅10 3 = = 0. Nistorescu . Postelnicu & D. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.17 = 920.1 kN .799 1.3 = = 310. a≈ Q = 548. pe ⋅b 0. 6.90 < 2. 4. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).5 = 79.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. 8) .2 ⋅ p Ra 3.22. Q= Qeb 381.1 − 166.83 ⋅1.707 = 166.8 ⋅ 300 ⋅ 0.17 mm .2 ⋅ 0.47 kN .162 % . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.942 .83 mm . 3.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.81 - Îndrumător de proiectare – T.799 % .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3. Qeb = QB − Qi = 548.8 ⋅ Ra 0.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.5 mm .162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.63 kN .63 = 381. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).162 0.5 0.

Secţiunea C (armare numai cu etrieri).769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.3 = = 503 mm . distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Ra 3. pe ⋅b 0. 400 ⋅ 957. Se parcurg următoarele etape: 255.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.607 2 1.068 % . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. Postelnicu & D. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Nistorescu .3.8 ⋅ Ra 0.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.5 ⋅1.91 > 2.1 % .3 mm 2 şi ne = 4 .067 % . ho = h − a = 1000 − 42.2 ⋅ p 3.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .5 .607 .2 ⋅ 0.5 mm Q = 255. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.769 1.78 ⋅10 3 Q = = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. 6.1 2.3.769 % .5 2.82 - Îndrumător de proiectare – T.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2. 0.5 Rt 0.5 = 957.068 0.5 mm .78 kN . 210 Ra p se ia pe = 0.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.5 %= % = 0.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.23.3.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6.26. Modul de cotare al etrierului .26). li li = 1.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături.25. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. 250 . Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple.2. În figura de mai jos. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. Postelnicu & D. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. respectându-se indicaţiile date la § 6. Nistorescu c = 25 Figura 6. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune).2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T.86 - 45° li . a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp.

88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter.1.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. 7. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Postelnicu & D.02 = 181.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.85 mm .1. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . x.15 mm 2 . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .1.87 - . înălţimea zonei comprimate.1. corespunzătoare momentului încovoietor maxim. Schema de calcul a secţiunii stâlpului.07 − 28.2) 181. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. Armarea longitudinală. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc .86 kN (vezi figura 5. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. Nistorescu .48 + 870 ⋅ 0. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.88 kNm .17 şi tabelul 5.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133. Îndrumător de proiectare – T.85 430 − 500 ⋅133. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10].85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25).

Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. Stâlpul central ( 600 x 600 ).18 − 600 ⋅ 212.18 mm . ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . (vezi figura 5.88 - Îndrumător de proiectare – T.2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .).3. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.3.3): p= Aa ⋅100 % = 0.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.50 % > 0. conform STAS 10107/090 este 0.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . Nistorescu .9 kN .3) ⇒ Aa = 0.9 + 1655 ⋅ 0.19 şi tabelul 5. 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.02 = 235 kNm . 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.2. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.5 mm 2 . Momentul încovoietor de calcul: M = 201. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ). 300 ⋅ 530 .69 ≈ 1655 kN .1.1 % b ⋅ ho (7. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.4 mm 2 .2.32 % (vezi § 7.10 % (vezi şi § 7. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Postelnicu & D. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.

47 ⋅ % > 0.27) = 1.078 mm 2 .28 kN .5 ⋅ 0. [10] • Q= 79.3.89 - .2.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.95 ⋅ (1 + 0. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. Nistorescu .3.5 ⋅ n) . Armarea transversală. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.316 < 0. La elementele comprimate excentric.95 N / mm 2 (beton Bc 25). 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. (7. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.28 ⋅10 3 Q = = 0.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.3. Postelnicu & D. 7. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.32 % (vezi § 7. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).3). 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 . Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.2. (vezi figura 5.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.5 ⋅ 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.3 mm 2 ).41 ⋅ 28.3) = = 281 mm pe ⋅b 0.1% ae ⋅b distanţa între etrieri. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii). corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. Nistorescu .1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.35 ⇒ Rt ' = 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .41 (pentru etrierul neperimetral) (7.3 + 2 ⋅ 28. 7. (vezi figura 5. Pe direcţia fiecărei laturi.35) = 1.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97.257 < 0. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.54 ⋅10 3 = = 0. Postelnicu & D. Stâlpul central ( 600 x 600 ). • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3 mm 2 ). (iii) Dictează deci condiţia (ii).12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .3 + 1.1 %. la stâlpi din clasa C (vezi § 7. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .90 - Îndrumător de proiectare – T.95 ⋅ (1 + 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. Pe direcţia fiecărei laturi.3) = = 262 mm pe ⋅b 0.1 %.54 kN .1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . . Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.1).1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.20). Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.1).2.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.2.3. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.

de regulă. mai mare de 2.4. conform tabelului 7. 7.3. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. • procentele totale de armare minime.3.3. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm.20 %. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie.3. Prevederi constructive pentru stâlpi.3. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. 7. Îndrumător de proiectare – T.1. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. T. Armăturile longitudinale. Clase de stâlpi. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. 7.2. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.4). numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C). Secţiunea de beton.5 %.91 - .1. Nistorescu . Postelnicu & D. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0.05 ). Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37.

Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi.3. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.70 0. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C.60 0.70 1. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).10 %. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. la fiecare nivel).70 PC 52 0.80 0.60 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.50 În cazurile când. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. la extremitatea inferioară a stâlpului. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.70 0.50 0. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. Armăturile transversale.2. B.90 0. Pentru stâlpii din clasa C. Pentru stâlpii din clasele A şi B. Nistorescu . 7. A. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv.00 0. dar cel puţin 6 mm . D.80 OB 37 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.92 - Îndrumător de proiectare – T. . C. Postelnicu & D. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului.60 0. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm .50 0. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi.Zona curentă.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale). pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.Zona cu etrieri îndesiţi. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).4.60 0. PC 52 OB 37 PC 60.40 0.

în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. cu trei bare pe latură. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură.5 a). ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. fiecare bară longitudinală. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. pe direcţia fiecărei laturi. Procentul de armare transversală.93 - . dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b .10 %. pe.5. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. în afara zonelor plastice potenţiale. Nistorescu .

00 H = 800 1. 8.1. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. Nistorescu 600 450 2. -94Îndrumător de proiectare – T.70 450 600 600 450 600 2.1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118. Postelnicu & D.1.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Cota de fundare este –1.00 care este cota pardoselii finite a parterului.1. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa .70 450 600 Figura 8. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5.1.70 600 . Fundaţia stâlpului central.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.50 M Q Nf . iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. Fundaţia stâlpului central. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600.50 m faţă de cota ± 0.50 L = 2.

Considerând coeficientul de încărcare n = 1. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei. Postelnicu & D.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. 2 = kN 6 ⋅ 0.12 m .7 2.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor.2 p1 = pef min p2 = pef = 340.3 ⋅ kN .12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.5) = 245.44 kN ≈ 263 kN kN m3 . Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.70 ⋅ 2. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.2 ⋅ 2.5 + 97. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.19). G f = 1. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. Relaţiile de verificare.70 ⋅ 2. la solicitări excentrice după o direcţie. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118. iar B dimensiunea pe direcţia normală.2 kPa< 1.50 ⋅ 20 = 262.1).96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).8 + 0.54 ⋅ (0.70 ⋅1. Nistorescu -95- . se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .70 ⋅ 2.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.70 m2 M f 245. L fiind ‰ ‰ ).6 = 268.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.70 ⇒ max = 340.

2.50 1. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.27 = = 0. duse din colţurile secţiunii stâlpului. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.50 ⋅1. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.2 ⋅1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. Nistorescu . Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.3. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.4 kN m kN m2 2 = 1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.1.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . Pentru cuzinetul de formă pătrată.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.50 ⋅1. Armarea cuzinetului. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. Dimensionarea cuzinetului.096 m . Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.50 ⋅ 0.50 1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.50 σ1 = 1063.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.1.2 ) . se pot determina cu formulele (8.5 σ 2 = 473.27 = = = 0. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°.2) de mai jos (vezi şi figura 8.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. considerată ca reacţiune. 8. 8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.50 ⋅1. obţinându-se: e1 = Mc 167. momentele încovoietoare.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. 2 = 1729 6 ⋅ 0. Postelnicu & D.

p + p2 N pmed = 1 = .875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.5 1.5) − ⋅ (1046 + 870. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .15 % > pmin % = 0.16 bare.9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.2.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.. pmed (8.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870..3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .50 − 0. ⇒ 1.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6. Nistorescu -97- . (8.50 ⋅ 0.4) Y X p1 p2 Figura 8.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0.5) = 120.50 m2 . Se aleg 13 bare 100.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T..6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120. Postelnicu & D. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.60) = 91.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1..250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 . 2 m2 1.45 2 0.50 + 0.

250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 ..20 .875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.2. -98- Îndrumător de proiectare – T.16 bare.00 1. Postelnicu & D.17). Fundaţia stâlpului marginal.115 % > pmin % = 0.20 300 550 Figura 8.05 % 455 ⋅1500 8.. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. 500 300 450 200 M Q N ± 0. 8..20 500 .1.3. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0.. Dimensionarea blocului de beton simplu.50 300 550 550 300 500 2. Nistorescu 550 300 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91. Se aleg 10 bare 100. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.2. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. Fundaţia stâlpului marginal.1.

8. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.00 ⋅ 2.10 1. Dimensionarea cuzinetului.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1. dimensiune ce verifică (8.4 ⋅ 25 ≈ 14.1).20 ⋅ 2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.19 m .2 = 267. Nistorescu -99- .4 127.1).2 ⋅1.10 ⋅ 0.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.00 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.28 ⋅ 0. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8. Postelnicu & D.3).6 min p2 = pef = 114.00 ⋅ 2.00 ⋅1. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.10 ⋅1.0 max p1 = pef = 419.00 m2 Mf 199 = = 0.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.19 min ) ⇒ p1.7 = = = 0.3 kPa < 1.00 m până la 2.50 ⋅ 20 = 144 kN . 2 = 940 6 ⋅ 0. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79. 2 = 1069 6 ⋅ 0. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.135 m . la solicitări excentrice după o direcţie. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.2 ⋅ 2.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.20 Condiţia (8.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.00 ⋅ 2. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.2.4) = 199 kN .5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.2 kPa ≤ 300 kPa 2.6 kPa >1.5 kN .2.4 kPa > 0 2. max p1 = pef = 335. .10 ⋅1.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.9 kN m2 kN m2 =419.20 2. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.9 + 0.28 ⋅ (0.20 m (vezi figura 8. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. Relaţiile de verificare.

.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50.3) şi (8.14 % > pmin % = 0.1).10 + 0.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1..30 2 0. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. 2 m2 1..10 − 0.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.05 % . 8.11 bare.10 ⋅1. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .10 m2 1.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. Postelnicu & D.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 .10 ⋅ 0.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0.05 % . 0.10 % > pmin % = 0.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . (8. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj..875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5. Se aleg 5 bare φ 100. Armarea cuzinetului.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. 0. 1. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.30 2 ⋅ (2 ⋅1.. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .10 1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 . fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 . 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet. Nistorescu ..11 bare.. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8..7 = = 0.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.3.2. Se aleg 7 bare φ 100.

1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.40 1. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 .25 . Prevederi constructive.20 1.65 L Lc = 0.60 Bc 7.30 1. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. Bc ) se aleg pe considerente economice.3.30 1. Tabelul 8. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.70 1.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .60 1.50 1.50 1.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.55 K 0.20 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L .1.10 1.40 K 0. Nistorescu -101- . Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8.5.50 L pentru blocul cu o singură treaptă.80 Bc 5 1. Postelnicu & D. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren. pentru blocul cu 2 . h > 0. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.5.40 1. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.50 1. Înălţimea h a cuzinetului. Lc Îndrumător de proiectare – T.5 1.3 trepte.5 1. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. când este ancorat.6.30 1.

-102- Îndrumător de proiectare – T. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie. pe fiecare direcţie. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Postelnicu & D. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8.05 %. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. Nistorescu . iar procentul de minim de armare. Dacă tgβ = h ≥1.5 şi până la clasa betonului din stâlp.4. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. are valoarea 0.

8 l. Postelnicu & D Nistorescu .5 l. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). este egală cu lăţimea reală a plăcii.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. cu placa în zona comprimată. Lăţimea activă bp a tălpii. Îndrumător de proiectare – T. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii.6 l. în deschiderile interioare: lc = 0.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l .103 - . care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. unde l este deschiderea de calcul. bp Δp Δp Figura 1.

dacă hp / h < 0. Grinzi de planşee rigidizate.10 . Pentru grinzi făcând parte din planşee. Postelnicu & D Nistorescu hp . Pentru grinzi făcând parte din planşee. atunci: Δ p = 0 . Pentru grinzi independente. c).10 . dacă hp / h ≥ 0. ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. Grinzi de planşee nerigidizate. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .05 ≤ hp / h < 0. b). nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. Grinzi independente sau cu placa în consolă. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .10 . ‰ ‰ dacă 0.104 - Îndrumător de proiectare – T.10 . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . Figura 3. d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0.05 . . hp Figura 5.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a).

Postelnicu & D Nistorescu hv hp . având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei.105 - . se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. bv A.2. Îndrumător de proiectare – T.) pentru grinzi făcând parte din planşee. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7).) Figura 6. b.) b.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. Observaţie. Lăţimea reală a plăcii: a. la valorile Δp determinate conform punctelor a. În cazurile când placa este prevăzută cu vute. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. b.

40 şi 50.014 0.073 0.305 -0.091 -0.072 -0.014 0.395 ⋅ g ⋅ l −0. Grinda fiind simetrică.088 -0.188 -0.010 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.017 0.126 0.000 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.480 -0.004 -0.099 0.354 0.414 0.591 0.075 -0.290 0.014 0. 10 şi 20).215 0.152 -0.020 0.074 -0.056 0.075 0.025 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.026 -0.039 -0.111 -0.078 0.174 -0.018 0.001 0.040 -0.065 -0.207 -0.049 -0.068 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.050 -0.274 -0.079 -0.000 0.406 0.105 -0.063 -0.079 -0.226 0.043 -0.328 0.043 -0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.005 -0. 30.106 -0.085 Influenţa lui p c 0.273 0.040 0.042 0.016 -0.042 -0.205 -0.347 -0. Nistorescu .143 -0.026 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.400 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T. 20. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.034 0.062 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.032 -0.132 ⋅ g ⋅ l −0.072 0.067 0.204 0. 10.088 0.605 0.080 0.147 0.069 0.474 0.046 b 0.099 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.204 Reacţiuni: V0max = 0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.039 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.195 0.204 Influenţa lui p γ -0.200 0.598 0.447 0.120 -0.295 0.110 -0.326 0.502 0.031 -0.105 -0. Postelnicu & D.041 0.171 0.033 0.030 0.089 0.111 -0.028 0.046 -0.374 -0.620 -0.042 0.102 0.078 -0.526 0.014 0.032 0.405 -0.260 0.039 α 0.079 0.505 -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.059 -0.094 -0.109 -0.139 0.008 0.026 0.032 0.431 -0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).392 -0.073 0.426 0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.160 -0.500 0.395 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.577 -0.039 0.021 -0.038 0.037 -0.018 -0.270 0.034 0.300 0. precum şi distanţele punctelor fixe.045 -0.005 -0.245 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.053 -0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).000 -0.004 -0.103 0.037 -0.057 0.106 0.272 -0.059 0.047 -0.974 ⋅ g ⋅ l +1. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.095 -0.105 -0.058 -0.100 0.118 0.522 -0.068 -0.050 -0.026 -0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.065 0.336 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .072 -0.494 0.318 -0.030 0.128 -0.120 -0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -108- .

5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 . Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1. Postelnicu & D.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .2 Îndrumător de proiectare – T.

Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. Figura 1. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. în aceeaşi poziţie. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii.T. apelarea se face lansând comanda: pframe.exe. ‰ de sus în jos. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric).Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare.110 Îndrumător de proiectare . Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Nistorescu . Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). modificarea acestora. fiind admise modificări ale datelor introduse. . Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. Postelnicu & D. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. după care se revine în programul principal. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). În urma apelării apare ecranul din figura 1. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. din directorul care conţine P-FRAME-ul. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor.

c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. Nistorescu .număr secţiuni (maxim 99). De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. Îndrumător de proiectare . total ld combination .număr noduri (maxim 700). Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial).număr legături elastice (maxim 200). trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.număr cazuri de încărcare (maxim 99).111 - . ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării.T. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). total ld cases . c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. Eliberează prima dată butonul sting. Figura 2. • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members . total joints .număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99).număr bare (maxim 999). total springs . total materials . Postelnicu & D. total sections . Meniul principal (master) şi blocul Geometry.Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. descrierea cadrului şi numele utilizatorului.număr materiale (maxim 25).

iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“.112 - Îndrumător de proiectare . Y şi Z (vezi figura 4). Figura 4. Postelnicu & D. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. <F6> GEN – Generează linii de date.T. Grade de libertate. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. . Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. Nistorescu . precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. Introducerea nodurilor. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană.

Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. Îndrumător de proiectare .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). inertia . • mom. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod .113 - . pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • shear area . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă. Nistorescu .momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii.aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare).aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul).T.modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză).modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. . • plastic mom capacity . • section mod . Postelnicu & D. • Figura 5.se poate lăsa celula goală).

coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). lower end type – tip de legătură a primului nod. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura).modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. greater joint – al doilea nod. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. şi când se tipăresc rezultate. material number – număr material. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. Density . Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. section number – număr secţiune. O valoare „1” face capătul barei încastrat. Nistorescu .densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. Figura 6. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. attribute type – număr atribut. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. Coeff exp .T. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. . • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii.114 - Îndrumător de proiectare .

FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Nistorescu . Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). Îndrumător de proiectare . Dacă se doreşte repetarea valorile. Ultimul număr de linie din setul definit. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Postelnicu & D. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). SETS: Primul număr de linie din setul definit. se introduc „0” în celula „Increment”. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. FROM: TO: STEP: NO.T. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz.115 - .

Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads.116 Îndrumător de proiectare . Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran.numărul total de noduri incărcate.tasări de reazem. Figura 8. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . există câteva opţiuni: . ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. support settlements . Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10.T. loaded members . Când aceasta fereastra de dialog apare. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.bare încărcate. şi în câteva ferestre de dialog..scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. DB etc. Ea va apărea in multiple tabele. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. Nistorescu . describe load case . Încărcări. Blocul operaţional Loads. Postelnicu & D.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat.

ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Figura 10. torsional load – încărcare cu rotire de nod. Postelnicu & D. se introduc în aceeaşi linie. atâta timp cât nu sunt duplicate. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. atunci se revine la meniul încărcări. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională.117 - . Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement.(perpendiculară). se apasă <F3> Începe. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Nistorescu . Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat.T. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare .încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. horizontal load şi vertical load .

Încărcarea trapezoidală. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Postelnicu & D. Figura 11. trebuie folosite noduri fictive. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Aşadar. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva.1. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. point load . Încărcarea triunghiulară inversă.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică.T. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. oricum. ƒ local UDL kN/m perp . Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Încărcări parţiale. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Nistorescu . şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Poziţia lor in lungul barei. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară.118 Îndrumător de proiectare . se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. O valoare negativa va cauza contracţia barei.1). Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. În schimb. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. .

ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. Îndrumător de proiectare . se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Postelnicu & D. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. 3) Afişa o fereastra de dialog. se poate afişa un submeniu. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). 2) Tipări alegerea făcută.119 - . Sistemul de meniuri (Menus). daca există instalat şi Ptools). Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. La orice articol de meniu.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. Se folosesc noduri fictive.1.1). ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). Nistorescu .T. 2. 2b) După afişarea meniului. Figura 12. Blocul operaţional Analyze. cerând informaţii suplimentare. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări.

De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. Dacă se alege un interval de integrare prea mare. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13.Afişare integrală. Un interval de integrare mic. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. reazeme. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . elastice. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Postelnicu & D. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. şi forţelor. numere bare. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. Determină intervalul de bare. tipărirea în grup sau individuală. ƒ Display All . Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. etc. Netezirea este oricum limitată. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. Nistorescu . Pentru a calcula distanţe pe ecran. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire.T.Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). (vezi figura 14): Figura 14.120 - Îndrumător de proiectare . Selectează diagrame multi . ƒ Display Factors – Factori Afişare. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. scalare automată sau definită de utilizator. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). îndemeniul Diagram opţiuni (Options). ƒ Automate – Automat. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. Fereastra Display Factors.bară sau o singură bară. Prin reducerea mărimii intervalului. ƒ Ranges – Intervale. cum ar fi încărcări de intrare. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. deplasărilor. depinzând de rezoluţia plăcii grafice.

încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. Nistorescu . moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. Fereastra Display All. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. Îndrumător de proiectare . De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare.121 - . ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. secţiunii. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. Pentru calculul ne-liniar. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). a atributului afişat în lungul barei. Figura 15. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. ƒ „P” format – Format „P”. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Postelnicu & D.T. barei. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. cu valoarea introdusa în aceasta celula. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. materialului. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative.

tensiuni normale etc. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers).Diagrame forţe pe o singură bară. Afişare interval de bare. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. pentru cazuri de încărcare. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. to fit screen – Scalare automată.T. ƒ ƒ Draw single member force diagrams . În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. În special pentru tipărire.122 - Îndrumător de proiectare . Fereastra Calibrated Choice. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa.). Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. . această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. cazuri de încărcare.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. nivele sau combinări. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). nivelul sau combinarea aferentă. Postelnicu & D. ƒ Figura 17. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. Nistorescu . afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. forte axiale. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. Fereastra Automate Choice. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare.

Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu -123- .

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .

. Postelnicu. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Partea a II-a. Partea I. Pavel. Nistorescu -125- . Bucureşti. industriale şi agrozootehnice”. M.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. Dumitrescu. Încărcări date de zăpadă”. Bucureşti. Bucureşti. D. Bucureşti. Postelnicu. 1981.. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Munteanu. Postelnicu & D. Avram. R. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. C. 1992. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. 1965.: „Beton armat (note de curs). Munteanu.. 1996.: „Construcţii din beton armat. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. Bucureşti. Editura Tehnică. T. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Postelnicu. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. UTCB. M. ICB. beton armat şi beton precomprimat”. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. T. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. Partea I-a “. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. T. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. industriale şi agricole. Calculul elementelor din beton armat “. ICB. Agent. 1993. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton..: „Beton armat (note de curs). C.: „Grinzi continue“.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful