P. 1
53737167-51361353-Indrumator-Beton-P-1

53737167-51361353-Indrumator-Beton-P-1

|Views: 0|Likes:

More info:

Published by: Diana Mihaela Ghiţă on May 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1. TEMA PROIECTULUI
  • 2. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE
  • 2.2 Predimensionare pe criterii de rigiditate
  • 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter
  • 2.3.2 Predimensionarea plăcii
  • 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare
  • 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale
  • 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş
  • 2.5. Predimensionarea stâlpilor
  • 2.5.1. Evaluarea încărcărilor acoperişului
  • 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi
  • 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi
  • 3. PROIECTAREA PLĂCII
  • 3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter
  • 3.2. Schema de calcul
  • 3.3. Calculul momentelor încovoietoare
  • 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă
  • 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat
  • 3.6. Alegerea armăturii
  • 4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
  • 4.1. Schema statică
  • 4.2. Evaluarea încărcărilor
  • 4.3. Calculul eforturilor
  • 4.4. Calculul armăturii longitudinale
  • 4.5. Calculul armăturii transversale
  • 4.6. Prevederi constructive
  • 4.6.1. Armături longitudinale
  • 4.6.2. Armături transversale
  • 4.6.3. Ancorarea armăturilor
  • 4.6.4. Înnădirea armăturilor
  • 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor
  • 5. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL
  • 5.1. Schema de calcul
  • 5.2. Caracteristici geometrice bare
  • 5.3. Încărcări pe grinzi
  • 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului
  • 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi
  • 5.3.3. Încărcări concentrate
  • 5.4. Ipoteze de încărcare
  • 6. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE
  • 6.1. Calculul armăturii longitudinale
  • 6.2. Prevederi constructive
  • 6.2.1. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate
  • 6.2.2. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate
  • 6.3. Calculul armăturii transversale
  • 6.4. Calculul etrierilor de suspendare
  • 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală
  • 7. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR
  • 7.1. Armarea longitudinală
  • 7.2. Armarea transversală
  • 7.3. Prevederi constructive pentru stâlpi
  • 8. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR
  • 8.1. Fundaţia stâlpului central
  • 8.1.1. Dimensionarea blocului de beton simplu
  • Figura 8.1. Fundaţia stâlpului central
  • 8.1.2. Dimensionarea cuzinetului
  • 8.1.3. Armarea cuzinetului
  • 8.2. Fundaţia stâlpului marginal
  • 8.2.1. Dimensionarea blocului de beton simplu
  • 8.2.2. Dimensionarea cuzinetului
  • 8.2.3. Armarea cuzinetului
  • 8.3. Prevederi constructive
  • BIBLIOGRAFIE

Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

7.2. 8.3. 6. 8. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Dimensionarea fundaţiilor.2.Structură etajată din beton armat Cuprins 6.4. Postelnicu & D. 6. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Fundaţia stâlpului central. Prevederi constructive pentru stâlpi. 8. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor.1. Prevederi constructive.3. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. Anexa E. 6. Calculul armăturii longitudinale. Armarea cuzinetului. 6. Armarea transversală. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Calculul etrierilor de suspendare.2.3. 8. 8. Armarea longitudinală. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Dimensionarea cuzinetului. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1.1.5.2. 8. Calculul armăturii transversale. Fundaţia stâlpului marginal. Plan cofraj şi armare grindă principală. 8. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Armarea cuzinetului.3.5. Anexa C. Anexa A.1. Nistorescu -5- .1.3. Anexa B. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.2.2. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Dimensionarea blocului de beton simplu. 6. 7.2. 8.1. Anexa D.2. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. 8. 8. 6. 7. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Dimensionarea blocului de beton simplu.1.2. 7. Planşa 7: Detalii fundaţii.1.1. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Dimensionarea cuzinetului. Anexa G.1. Prevederi constructive.2. Anexa F. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. 6.2.

Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.2. 1.00 x 12. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri.2. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. cu deschiderea de 6. Date privind structura de rezistenţă. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . respectiv axele M şi O. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. parter şi etaj (P + 1E).00 m . Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari.20 m . 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale.00 = 27. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. pe câte două travei. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Finisajele sunt de tip curent. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1.2. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson.00 m².2. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat.00 = 36.1.1). ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. grupuri sanitare. amenajate în deschiderea centrală. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. Postelnicu & D. Alcătuirea clădirii. Nistorescu . 1. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie.00 m. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit.00 m .1 Date privind soluţia de arhitectură. ‰ 1.

5. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. 4. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). Îndrumător de proiectare – T. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. secţiune transversală şi longitudinală.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. Nistorescu -7- . Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). B . dimensionarea plăcii. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. 2. oţel OB 37 (pentru armarea transversală).96 kN m2 .Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi.piese desenate: 1. plan cofraj şi armare fundaţie. beton Bc 20 (pentru fundaţii). N mm 2 . plan cofraj şi armare grinda principală. Conţinutul proiectului. în gruparea fundamentală. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. 4.3. dimensionarea fundaţiei. predimensionarea elementelor. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). neafectat de legături cu pereţii de zidărie. 6. 3. evaluarea eforturilor secţionale. plan cofraj şi armare grinda secundară. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală.20 m de la faţa terenului natural.5. 1. 2. 3. plan cofraj şi armare stâlpi.3 1. Postelnicu & D.

00 6. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 3 B B 9.00 6.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .1.00 2 Figura 1. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.00 A 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 6.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 6.

aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. la limită nulă. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2.28 m conform schiţei din figura 2.50 m. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9.1. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. 2. Structurile de beton armat.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. de regulă. [11] Îndrumător de proiectare – T. 3. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. În consecinţă.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. sunt. în vederea obţinerii unei soluţii economice. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. în cazul solicitării de forţă tăietoare. Nistorescu -9- . sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. Introducere. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. respectiv de dimensiunile acestora. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. static nedeterminate. Postelnicu & D. • pe criterii de rezistenţă. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1.00 – 2. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.1. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. într-o primă aproximaţie. Pentru a fi economic. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. Procedând în acest fel.00 x 6. grinzi principale şi secundare).

08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. hp = do 2035 mm = = 58. .00 1.20 2 18.3. .deschiderea L = 9 m . 2. Postelnicu & D. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.3. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem. de regulă. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali). 2.500 15. Nistorescu .2 Predimensionare pe criterii de rigiditate.10 1. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. Se cunosc: . Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0.1 2. Placa.30 2.200 1. Grinzi secundare. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.300 3.10 - Tabelul 2. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2.000 21. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Grinzi principale. paralelă cu latura scurtă. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .1.traveea t = 6 m . dimensiunile secţiunii transversale se adoptă.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T.00 1.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm . Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.00 1. În concluzie: h p = 80 mm .

Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor. Îndrumător de proiectare – T. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.00 l2 /l1> 2 Figura 2.03 25 25 2.00 25 a 2.03 4 2. se renunţă la indicele „ c ” .03 Panouri de placă 25 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi. Nistorescu .00 2. Observaţie.3.03 2 2. 2. De aceea pentru simplificare. Postelnicu & D.00 5 2. În cele ce urmează. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. cu panouri de placă armate pe o direcţie. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9].75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10]. placa şi grinzile secundare. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.03 25 2. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului.03 b c d e 25 2.03 Grindă principală 3 2. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. Pentru elementele secundare de planşeu.00 l2 l1 2.2 Predimensionarea plăcii.03 Grinzi secundare 5 1 5 .1. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. 1.11 - 25 2. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.

8 %.03 2. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2.0. Secţiunea de calcul a plăcii.2. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). Postelnicu & D. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .2.3.035 2.3 . Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.12 Îndrumător de proiectare – T. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*). 2. Schema statică.2. 21. q . Figura 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.1.3.2. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : .03 2.3.00 2.1. În faza de predimensionare. 2.03 2. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat.834.2. Nistorescu ho h .

035 2 = = 10. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.15 ⋅ (1 − 0.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.00 250 Figura 2.3.60 400 .13 - 400 5. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. 100 100 R 0.03 250 5.15 .15 ) 2 pmax 0. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.068 kNm = 10. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.3. Postelnicu & D.775 kN m2 (vezi tabelul 3.).60 2.75 = .00 250 2.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.55 mm .55 + 15 = 84. Nistorescu .068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .00 250 2. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. Îndrumător de proiectare – T.03 250 2.1. Predimensionarea grinzii secundare.03 5 250 2. 2.03 250 2. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.55 mm .5 ⋅ 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.00 250 2.4.

pornite din colţurile plăcii. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.2. qgs 5.1. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2. care constituie reazemele. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.1 = 0.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. aşa cum se indică în figura 2.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.65 qgs ⋅l 2 10 5. Postelnicu & D.8 %. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.4: Aaf = 6. Schema statică. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.60 qgs ⋅l 2 11 5.82 ⇒ qgs = 52.5. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.1 = 2.03 + 0.25 + ) = 13.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.60 qgs ⋅l 2 11 5.5.5. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.03 2.3.775 ⋅ = 49.14 - Îndrumător de proiectare – T. . 2. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale. 2.25 ⋅ (0.65 6.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic.4.3. Nistorescu .68 = 21.09) ⋅ 25 ⋅1. Evaluarea încărcărilor.68 m 2 2 2 kN 13.3. Rezultă astfel schema din figura 2.3.60 5. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. În faza de predimensionare.5 − 0. definite prin linii înclinate la 45º.60 qgs ⋅l 2 11 5.8…1.

20 kN m Îndrumător de proiectare – T. Predimensionarea grinzii principale.1. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.20 = .09) ⋅ 25 ⋅1.15 - .24 . Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2. 2.3.40 ⋅ (0. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.24 ⋅ (1 − 0. Secţiunea de calcul a grinzii.47 ⋅ 5.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ = 3 ⋅ 0.3.6.4. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.55 ⋅10 6 Nmm . 100 100 R 1.1 ⋅ = 5.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.09) ⋅ 25 ⋅1.3.3.91 ⇒ qgp = 145. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite. În faza de predimensionare.90 − 0. a Figura 2. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. Nistorescu . ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .55 kNm = 164.momentul de calcul: M = 52. Deci.1 = 0.1 = 8.7). 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . Postelnicu & D.24 ) 2 = 455.25 ⋅ (0.65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1. Evaluarea încărcărilor.4.775 ⋅ 6 = 130. 2.20 300 ⋅ = 0.6 2 = 164.81 + 35 = 490.81 mm .5 − 0.91 mm .

momentele maxime.03 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.00 250 2.7.8).03 400 250 5.03 5 250 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . Postelnicu & D.00 250 6. Schema statică.00 250 2. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.4. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.3.60 2. 2.2.00 250 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.16 - Îndrumător de proiectare – T.8.03 250 2. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.00 Figura 2. Nistorescu . .

momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.24 mm . Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.20 ⋅ 9 2 = 1176.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T.17 + 0. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim. 100 100 R 1.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.40 = .9.4.4.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.10). M . Secţiunea de calcul a grinzii. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.17 - .12 ⋅10 6 Nmm 10 . Predimensionarea grinzii de acoperiş. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.24 + 50 = 952. 2. Nistorescu . Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.12 kN m = 1176.3. Postelnicu & D.19 ⋅ 0.3.12 ⋅10 6 0.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0. Figura 2. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. L L ÷ .28 400 ⋅15 ⋅ 0. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele.19 + 0.28 .

75 = 148. Predimensionarea stâlpilor.25 % 2. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.1.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.18 - Îndrumător de proiectare – T. 2.5 kN .25 % 2 1 8. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN . .63 2.1943 m² 2. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .30 1. Postelnicu & D.2. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].00 ⋅ 6.70 0.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. Nistorescu . 2 1 2.75 Tabelul 2.2.20 1.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.10. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.40 0.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.5. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.5.5. Evaluarea încărcărilor acoperişului.60 0.1.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.52 1. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.2.50 0.2. . Stâlpul central. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi. 2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.00 ⋅ 2. 2.5.

Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.00 250 2.03 250 2. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.1 ⋅ 6. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9. TOTAL: 2.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.00 250 2.00 ⋅ 9.69 kN .1 = 40.00 250 500 x 500 600 x 600 2.00 = 2. la nivelul planşeului peste parter.2.60 ⋅ 4. Îndrumător de proiectare – T.03 5 .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.6 5 400 250 2.25 kN . Stâlpul marginal . N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].75 ⋅ 6.03 250 2.60 ⋅ 0.00 ⋅ = 74.11.60 ⋅ (4.09) ⋅ 25 ⋅1.00 5 .65 kN .00 = 1175.19 - .20 ⋅ 25 ⋅1.00 = 90.25 ⋅ (0.20 − 0.09 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.09) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.6 0 400 . din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.2.1 = 41. Nistorescu 250 2. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN . 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .00 = 67.775 ⋅ 6.60 ⋅ 0. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ 9.00 − 0. Postelnicu & D.58 kN .03 250 2. 2.03 250 2.5.50 − 0. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.4 ⋅ (1.

5 ⋅ 0.00 = 42.87 kN .5 ⋅ 0. la nivelul planşeului peste acoperiş.775 ⋅ 6.1 = 28.5 9.00 6. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.20 ⋅ 25 ⋅1.5. Postelnicu & D. .1 ⋅ = 45.00 = 21.0 0 6 .75 ⋅ L t 2 2 9.5 ⋅ (4.00 ⋅ = 37. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.00 ⋅ 6. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].12.1 = 0.1 = 54.2.50 ⋅ 0.00 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1.28 kN .20 Îndrumător de proiectare – T. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .1 ⋅ t = 2.3.09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0.25 ⋅ (0.07 kN .92 kN .00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .20 ⋅ 6.50 ⋅ 4.1 = 0.00 ⋅ = 587.09) ⋅ 25 ⋅1.2 − 0. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.40 ⋅ 0. Nistorescu .1 = 28.8 ⋅ 8 ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9. Stâlpul de colţ.50 − 0.1 ⋅ 6.04 kN . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.40 ⋅ (1. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.26 kN .12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1. TOTAL: 2.00 L = 1 ⋅ 0.0 0 H J K Figura 2.

de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.00 9.00 = 21. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. Rc.1 ⋅ t D 6.07) ⋅ 25 ⋅1.5 ⋅ 0.20 ⋅ 25 ⋅1. Postelnicu & D. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 9.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.1 ⋅ = 21. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.40 ⋅ 0.00 = 1 ⋅ 0.93 mm n ⋅ Rc 0.25 ⋅ (0.4 ⋅ Rc .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.00 = 22.8 ⋅ 8 ⋅1.40 ⋅ (1.1 = 67.01 mm n ⋅ Rc 0.14 kN . pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).50 − 0.21 - .775 ⋅ ⋅ = 293.26 kN .00 = 2.5 ⋅ (4.5 ⋅ 0. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.3 ⋅ Rc .00 − 0.62 mm 0.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN . stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500). 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.1 = 28.1 = 28.09) ⋅ 25 ⋅1.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.87 kN .50 ⋅ 0. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0. cu valori necunoscute în această fază. la stâlpii centrali şi 0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.50 ⋅ 4.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.2 − 0. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.1 = 0.1 = 0. Nistorescu .58 kN .1 = 0.05 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ = 45. la stâlpii marginali şi de colţ. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1. Îndrumător de proiectare – T. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri. max ( 3.021 [ kNm / m ] -0. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.032 2.085 c -0. Sectiunea Tabelul 3.03 e 5 2.00 Figura 3.120 -0.072 -0.775 3.775 3.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.03 c 3 2. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.775 [kN / m2 ] 18. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.463 -2.079 0.046 -0.111 -0.014 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.00 [ kNm / m ] 8. folosind relaţii de forma: + 2 Mi . a 1 2. b. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.105 0.596 6. practic. 3.1 ) ( 3.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.035 2.039 [m] 2. iar l deschiderea de calcul. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.046 b 0.030 2.555 -2. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . numai valorile maxime negative.2.2.026 -0.505 -0.1 ). dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.033 -0.03 d 4 2. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a. Îndrumător de proiectare – T.3.00 18. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).145 7.25 - . c.775 3.373 1. Calculul momentelor încovoietoare.00 18.813 -10.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă. Nistorescu .03 5 b 2 2.032 0.2. Schema grinzii este dată în figura 3.775 3. Postelnicu & D.079 0.00 18.030 2. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă.030 [kN/ m2 ] 3.099 0. pe când în reazeme interesează .00 f 2.00 18.899 -9. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.

775 ⋅ 2. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative. ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3.1.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv.04556 ⋅ = 170.2).04556 (g + p) ⋅l 2 21. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. Armarea plăcii în câmp la momente negative. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .4.4. sunt prezentate în tabelul 3.85 mm 2 . Postelnicu & D. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. ho – înălţimea utilă a secţiunii. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %.3. 3.2. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. b . Secţiunea de calcul este cea din figura 2. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . În calculul momentelor. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale.26 - Îndrumător de proiectare – T. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).4. .035 2 = = 3. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. ce se desfăşoară în mod asemănător. 3. Secţiunea a.4.

a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. Numărul maxim de bare /m recomandat. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. care constituie reazemele plăcii (figura 3.3). Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat.3.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.27 - . pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.5). Nistorescu . în zonele întinse.4. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. Îndrumător de proiectare – T.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.3.5. numărul minim de bare este de 5 bare / m. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. Aşadar: M = 1 ⋅1.1 = 2598750 Nmm = 2. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. formând plase legate cu sârmă. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3.3.03498 ⋅ = 131. 3. Postelnicu & D.75 ⋅ We . Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. 3.90 ⋅ 106 = 0.

5. Armăturile de la partea superioară a plăcii. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului.4). Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. care se livrează în colaci de lungimi mari. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. Nistorescu .4. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. Postelnicu & D. calculat cu relaţia (3). pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. 3. PC 60 OB 37 Tabelul 3. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. 4 etc. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. 3.5.). se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2.28 Îndrumător de proiectare – T.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52.

o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1).4).6. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. pe considerente de simplicitate a execuţiei. Alegerea armăturii. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. Postelnicu & D. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie.29 - . o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. Îndrumător de proiectare – T. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari.5. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. Nistorescu lo(2) .5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. soluţie recomandabilă. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. la plăci cu deschideri mici. 3. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură.

Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.21 0. Postelnicu & D. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii. În figurile 3.31 a 75 0.60 b 75 10.119 447.106 399.087 326.5.046 1 75 8.52 Tabelul 3.6.85 0.505 0.021 0. Armarea plăcii fără bare înclinate.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.6.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.84 0.1. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.555 0.6 şi 3.7.72 2 75 6.373 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.4 şi 3.27 0. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.134 502.40 c 75 9. Nistorescu .4 În tabelele 3. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.463 0.22 0. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.079 294.30 - Îndrumător de proiectare – T. 3. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3. .87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0. În tabelul 3. fără bare înclinate.60 3 75 7.

Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.555 0.21 393 5 φ 10 drepte 0. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. care indică şi înălţimea elementelor structurale. În cazul structurilor complicate. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.106 399.85 393 5 φ 10 drepte 0. calitatea oţelului.52 b 75 10. Postelnicu & D.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.505 0.087 326. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma.7. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.463 0. lungimea de tăiere.119 447. planul devine plan de cofraj şi armare.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.52 c 75 9. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. de cofraj şi respectiv se desenează separat.5 3. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. cele două planuri.33 a 75 0. Nistorescu . Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.27 393 5 φ 10 drepte 0.079 294. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul. a plăcii.046 5φ8 călăreţi 1 75 8.021 0. grinzilor secundare şi a grinzilor principale. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata.134 502.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale.52 Tabelul 3. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.71 3 75 7. Îndrumător de proiectare – T.31 - .84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. numărul armăturilor identice.71 2 75 6. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării.373 0.

. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. În figura 3. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. Nistorescu .8.32 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.5. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

Aa ho Figura 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc . În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată.4. Postelnicu & D. Secţiunea a.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.36 - Îndrumător de proiectare – T.2.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm .65 2 = = 58. 4. iar lc = 0.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm . în care Δp ≤ lc / 6 . Nistorescu a ho = 465 h .04 ⋅ 5.8⋅to = 0.3.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.4.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 .3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44. Secţiunea 1. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .080 ⋅ = 452.4.1.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58.

Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.5.18 > 0.4. h .3.47 kNm .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .65 m. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Secţiunea b.4.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.37 - = 35 Figura 4. Nistorescu a .3. în care Δp ≤ lc / 6 . Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Secţiunea 2.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 . Postelnicu & D.4. iar lc = 0. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.023 ⋅ = 946.33 kNm . La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .6⋅to = 0. Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130.4.

Postelnicu & D. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.7.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.5.2.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Secţiunea de calcul este cea din figura 3.6.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.4. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .1 kNm . Secţiunea c.4.5.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.0243 ⋅ = 773.64 kNm .38 Îndrumător de proiectare – T.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.0215 ⋅ = 685.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.4. 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.2). Secţiunea 3.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Nistorescu . lăţimea bp.5.17 kNm .0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.

5.2.3 kNm .4. Nistorescu . Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) .4.9.00 0.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative).7 ⋅1.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. se interpolează liniar).75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.8. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. 4. calculat considerând zona întinsă integral plastificată.1 = 14036458 Nmm = 14. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27. Înălţimea secţiunii. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0. 4.70 ≥ 1000 Tabelul 4. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) . Postelnicu & D.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Calculul armăturii transversale.8 kNm . 4. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.3 1. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Aşadar: M = 0.75 ⋅ We . Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative).85 500 0.39 - .

2 kN . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.2 ⋅ p Ra 3.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.2 ⋅10 3 = = 0. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.185 0. ae ≤ 300 mm .8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.5 ho 0. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.40 - Îndrumător de proiectare – T. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.1 %.5. Nistorescu .874 1.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.5 ⋅ ho .546 < 2.185% 3.5 ho se ia si = 2.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice). Postelnicu & D. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108. Secţiunea a. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).1.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % .10 = ⋅ = 1.2 ⋅ 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4. ⇒ 100 ⋅ 0.457 si 1.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).5 .6.1 % se ia pe = pemin = 0.3 = = 217 mm 0. unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.1 Dacă Q ≤ 0.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d . ae ≤ 3 ⋅h .

10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.61 kN . Prevederi constructive.5 0.2 ⋅ 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.61 ⋅10 3 = 1.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.212% Ra 3.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.35 210 3.6.41 - .14 2 1. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.212 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.76 < 2.5.23 2 1.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.5 0.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.213 0.55 kN .5.6. Secţiunea b.88 < 2. 4.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Armături longitudinale.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.2 ⋅ 1.1. Secţiunea c.2.2 ⋅ p 3. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.01 1. Îndrumător de proiectare – T.213% 3. Nistorescu . Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.3.10 = ⋅ = 1.35 si 1. Postelnicu & D.55 ⋅10 3 = = 1.10 si = ⋅ = 1.

Totodată în figura 4. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri. greşit Figura 4. la turnare. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor.6. Nistorescu . Distanţele libere între bare (figura 4.6.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. .5).2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. pentru a permite introducerea pervibratorului.6.6.6.42 - Îndrumător de proiectare – T. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire.2 d ≥ 25 mm ≥ 1.7. ≥d ≥ 25 mm În figura 4.6.6. ca în figura 4. acestea se dispun ca în figura 4.7. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. Postelnicu & D. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.

Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). de regulă. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element.2 precum şi § 6. în zonele întinse. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Ancorarea armăturilor.2.5.6. Ancorarea armăturilor. respectiv întreruperea armăturilor. Postelnicu & D. Armături transversale.3. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri.2. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). La grinzile cu înălţime peste 700 mm. cel mult 3 diametre diferite de bare. ‰ ae ≤ 300 mm . Tabelul 4. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. 4. cel mult trei diametre diferite. Nistorescu . fără placă la talpa superioară.2. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.43 - .10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. pentru armătura principală de rezistenţă. trebuie să fie de maxim 200 mm. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. ‰ ae ≤ 3 ⋅h .4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60. legate între ele prin agrafe transversale. Îndrumător de proiectare – T. Se recomandă să se folosească numai 2. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. fără bare înclinate. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor.6. ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. este recomandabil să se utilizeze numai două.7 din STAS 10107/0-90).4. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. 4 4. dispuse din doi în doi etrieri. în cazul în care se realizează pe şantier. se prevăd armături de montaj. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii.

în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. călăreţii. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. În figura 4. (3. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. Bc 20. Nistorescu . iar barele de la partea superioară. Bc 10. în cazurile curente. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3.8. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale.4) d – diametrul armăturii.44 - Îndrumător de proiectare – T. lungimea de ancorare necesară. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. Pentru armăturile din bare laminate la cald.5.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90).5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar.8. Postelnicu & D. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . Tabelul 4. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Bc 20. Bc 10.

se prevăd la capete cârlige. Înnădirea armăturilor. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. Înnădirea armăturilor se realizează.9. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj.6. de regulă. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52.45 - ≥5d d .5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. 2. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. Nistorescu . Postelnicu & D. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.4.5 Figura 4.9. ≥ 2. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. dacă se prevăd totuşi cârlige.25 d 3d R ≥ 2. 4.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. prevederea de cârlige nu este obligatorie.

Înnădirile se amplasează. .4). la care pot apărea şi momente negative în câmpuri.46 - Îndrumător de proiectare – T.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. În figura 4. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. ks = 1 + 0. ks = 1 + 0. în zonele cu efort minim în armături. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice.10. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3. ri . Nistorescu .5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. pentru înnădiri în zone întinse.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim.10 este arătat exemplul unei grinzi continue.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0.6) la conform relaţiei (3. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. Pentru armăturile din bare laminate la cald. Postelnicu & D. de regulă. Figura 4.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă.

Elemente în contact cu exteriorul.2 d (d – diametrul armăturilor).2.6.1. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. Postelnicu & D. Tabelul 4. în mm. paragraful 6. în condiţii obişnuite de mediu.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. Nistorescu . Etrieri.5. În tabelul 4. Elemente situate în aer liber.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire.6.47 - . Elemente situate în aer liber. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. cu umidităţi relative interioare < 75 %).Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. Totodată. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. neprotejate. stâlpi. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. conform STAS 10107/0-90. în tabelul 4. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. Tabelul 4. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. conform STAS 10107/0-90. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent.

00 2 9.00 Figura 5.2. Schema de calcul a cadrului. Nistorescu .00 3 9. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. 4. Schema de calcul.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. . Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.1.00 9. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.48 Îndrumător de proiectare – T. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.2.00 4 Figura 5. Postelnicu & D.1. Schema statică a cadrului transversal.00 9. 9 8 10 9 11 10 12 4. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5.85 4 5 6 7 1 9.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4. Secţiunea transversală a clădirii.

6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea.5.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).6 cm 4 = 42333. y 1000 44 CG iar lc = 0.2. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45.8 ⋅ L = 0. Nistorescu . Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.2. 5. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833.12 = 4233369. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . în care Δp ≤ lc / 6 . utilizată la calculul caracteristicilor geometrice.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41. Postelnicu & D.3 cm 4 = 5208. Îndrumător de proiectare – T.1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.6 ⋅ L = 0. Caracteristici geometrice bare.4. Pentru grinzile cu secţiune T.2. Bara de tip 1 (grinda cadrului). Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. Tipuri de bare.3. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2. 5.49 - . Numerotare tipuri de secţiuni.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.1.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.2.1.

00 25 2.60 2.03 25 2.03 40 25 5.2.6. ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). Secţiunea transversală pentru bara de tip 3.7.1.50 - Îndrumător de proiectare – T.3.3.03 25 2.7.03 5 25 2. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.00 25 2. A2.00 25 2. Se determină pe schema din figura 5. ariile aferente A1. 5. Nistorescu 40 .3. 25 2. Postelnicu & D.60 A2 Figura 5.00 25 40 A1 A4 A3 5. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.8 m 2 2 .4 ⋅ 2 = 2. 5. A3 şi A4. Încărcări pe grinzi.

00 + 0.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.60 = 5.25 ⋅ 5.37 kN m kN 5.01 3 m m 3. 3.74 kN .3.3.51 - .60 2.3. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.25 m ⋅ (0.60 5.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.285 2 m m m kN kN 0.5 m − 0.25 m ⋅ (0.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.60 5. 5.3.5 m − 0.25 ⋅ = 3.2.1 = 14.015 kN m2 kN 5.60 = 5.2. Postelnicu & D. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.8 m 2⋅ 1 kN = 25.3.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.1 = 10.Încărcări concentrate permanente.35 kN 2 m3 ⋅10.2. ¾ Forţa G2.035 5.60 2.60 m 2 ⋅ 0.60 5.00 m − 0.Încărcări permanente.1.035 +( − ) 2.7 m 2 = 40.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.2 kN m 5.6 m 2 = 40.295 kN m ⋅ 2.60 m 2 ⋅ 0. Încărcări temporare.03 m 2 2 2 2 5.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.4 m ⋅ (1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.1 = 14. Nistorescu G3 = 54.2.3.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.775 kN 2 ⋅ 2. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.03 + 0.60 2.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.775 kN 2 G2 = 54. 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10. reprezentând reacţiunile grinzii secundare. Încărcări concentrate.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.2 m 2m ⇒ p = 25. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.35 kN 2 m3 3. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.1.3.25 ⋅ 5.

25 m ⋅ (0.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.25 2.6 kN P3 = 192.25 2.52 - Îndrumător de proiectare – T.5 m − 0.8 kN ⋅10. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.2.06 m 2 = 109.25 2.Încărcări concentrate temporare. Ipotezele de încărcare semnificative.06 m 2 = 22.87 kN ⇒ 5.25 2.22 kN ⋅10.35 kN 2 m3 3.08 kN ⇒ P4 = 109.3.25 2. Ipoteze de încărcare.7 m 2 = 192.60 m 2 ⋅ 0.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.25 2. Postelnicu & D.3.25 2.25 2. Nistorescu . p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 Figura 5. Ipoteza 1. 5.25 2.25 2. . respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.8.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.775 kN 2 ⋅ 6.1. 18 kN m2 ⋅ 6.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5. Ipoteza de încărcare numărul 1.1 = 14.25 2. m kN 5.6 m 2 = 190.4.4.

25 2.25 2.25 2.2. Îndrumător de proiectare – T.25 2.).25 2.25 2.25 2.4.25 2.2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5. din stâlpii structurii.53 - .25 2.4.10. Postelnicu & D. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 2. Ipoteza 3.25 2.25 2.25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.9.25 2.25 Figura 5. Ipoteza de încărcare numărul 3.25 2.25 2. 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2. 5.3. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 2. Nistorescu . pentru unul din cele două sensuri. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.25 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.25 2.25 2.25 2.25 Figura 5. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.

73 201.31 584.92 95.29 968. Tabelul 5.28 1145.67 506. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F). Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.25 2. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.28 79.63 506.38 596.32 411. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.25 2.25 2.75 97.55 1145.51 164. . Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.25 2. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.63 973.54 100.54 - Îndrumător de proiectare – T.4.87 652.25 2.2.28 97.97 483.54 186. Ipoteza 4.49 260.25 Figura 5.50 79.89 97.45 596.25 2.28 79. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.86 79.25 2.1.12). Ipoteza de încărcare numărul 4.34 1029. Postelnicu & D.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.35 968. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.45 95.54 97. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.1) şi (5. de asemenea.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.28 237.35 584. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.54 97.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.54 1210.50 188.03 473.38 193.25 2.25 2.25 2.92 79. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare. Nistorescu . Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.89 118.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.82 640.28 118.89 153.4.25 2.28 81.48 79. În tabelul 5.32 973. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.11.57 1017.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.52 97.

Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. 2. 4 şi 5 (vezi figurile 5. Nistorescu . Determinarea eforturilor la faţa reazemului. Postelnicu & D.1) şi (5. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic. Îndrumător de proiectare – T.12.55 - . ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem. Dacă din relaţiile (5.3) (5.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.13 ÷20). determinate cu deschiderile interax. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.85 ⋅ Qax (5.1) (5. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului.

Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).14. Postelnicu & D. Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. .13.56 - Îndrumător de proiectare – T.

16. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Îndrumător de proiectare – T. Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).15. Nistorescu .57 - . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.

.58 - Îndrumător de proiectare – T.17. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).18. Figura 5. Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).

Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.20. Postelnicu & D. Nistorescu .59 - . Îndrumător de proiectare – T.19. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Figura 5.

Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm .8 ⋅ 9000 = 7200 mm . ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . Nistorescu ho= 950 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.76 kNm . 2 Deoarece ⇒ x<hp .1. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .13) Momentul de calcul este: M = 914.1. Bara 1 ( câmp ). . (vezi figura 5.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.60 Îndrumător de proiectare – T. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .1. Lăţimea activă a plăcii bp.8 ⋅ L = 0. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. Postelnicu & D. (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm . (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. 6. Se cunosc: 2 ‰ Rc . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932.2 ⋅10 6 Nmm = 2932. 2 În acest caz.2 kNm . ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . Calculul armăturii longitudinale.1. dictează condiţia ( ii ).

6.2. Bara 2 ( câmp ).78 − ) = 956.2.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Nistorescu .02856 ⋅ = 3255. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii. „a” .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.6 ⋅ L = 0.6 ⋅ 9000 = 5600 mm . 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii.2. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.61 - .5 ⋅ 982 = 58.5 ⋅ 2454 + 97. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. Δp = lc 5600 = = 900 mm .22 = 941.1.78 mm 42 5 97 a Figura 6.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58. • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.02856 . Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros.03 kNm > M = 914. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Postelnicu & D. Totuşi.84 mm 2 .57 kNm .

4. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. ca în figura 6. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ).62 - Îndrumător de proiectare – T. . ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . (vezi figura 5.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale. Momentul de calcul este: M = 696.02365 ⋅ = 2471.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm .03 kNm .5 = 957. Postelnicu & D.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687.4. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. Nistorescu 30 25 ho= 950 . 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central.3.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.85 kNm . ho = h − a = 1000 − 42.

a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. (vezi fig.3.63 - .5 − ) = 834. 5. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.78 = = 1568. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.34 kNm . Aa’.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.22 mm .34 kNm a‘ = 58.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. Postelnicu & D. ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906. Aa. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.12 kNm > M = 696. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.78 b = 400 Figura 6.1) ‰ a‘.22 = 906.02 kNm 6. Nistorescu . este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii.1.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .34 ⋅10 6 = = 957. (vezi figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26. ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) . armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.78 ⋅ mm .5.13 şi tabelul 5. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii).22 kNm > M = 260.

18 kNm . .5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6.5 mm . Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. Postelnicu & D.5 = = 844.5 = 887.13 şi tabelul 5.7.6. ha = ho − a' = 930 − 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.3 kNm (vezi fig. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.93 kNm > M = 260. Nistorescu a‘ = 42.8 kNm < M = 1029.1) a = 70 mm şi a' = 42.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. 5.5 = 392.4.28 = 264.19). ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .18 ⋅10 6 Nmm = 392. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.64 Îndrumător de proiectare – T. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.5 mm .5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. vezi figura 6. Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.1. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1.46 kNm 6.

5.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.63 kNm .5 ⋅ 2945 + 97.88 kNm > M = 1029.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.7 mm . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122. 5.7 ⋅15 ⋅ (943. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .17 mm 2 . Postelnicu & D. (vezi fig.1.18 = 637. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.5 mm .7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.5 = 901.12 kNm .17 mm 2 .5 = 887.5 ⋅ 982 = 56. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează. Bara 2 (reazem stânga).1314 ⋅ = 2444.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.3 kNm .65 - .25 mm Figura 6.19) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . ca în figura 6.88 = 130.1314 . Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.17 = 3917.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.15 şi tabelul 5.25 = 943. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.5 mm .98 kNm 8 6.8.25 = 2 2 9 = 1047.17). b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .75 − 42.75 mm ha = ho − a' = 943. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. a = 70 mm şi a' = 42. ha = ho − a' = 930 − 42.3 − 392.

89 = 3738.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.89 mm . Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42. Se alege: Aa = 3927 mm 2 .10.5 mm Figura 6.25 mm b Rc 400 15 . 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. Nistorescu . Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.46 kNm .5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.46 ⋅10 6 Nmm = 261. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.5 ⋅1963 + 97.17 kNm . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.63 kNm a‘ = 42.89 mm 2 .1482 ⋅ = 2756.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.9. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.63 − 261. M2 = M − M1 = 973.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .08 kNm < M = 973.5 = = 714.5 = 887.46 = 712. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.66 - Îndrumător de proiectare – T.5 = 261.1482 . Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.

≤ 50 mm ≤h ≤ 1.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973.6. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. Se recomandă ca.67 - • h . a momentelor negative pe reazeme. valabile pentru toate grinzile. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. pe considerente de economicitate a soluţiei. 6. puternic solicitate.5 h Figura 6. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale.11). barele înclinate.2. Postelnicu & D.11. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. Îndrumător de proiectare – T. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147.1. în completarea prevederilor date la § 4. Nistorescu . Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. precum şi a forţelor tăietoare. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. Într-adevăr.2. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6.63 kNm 9 1018 = 127. Prevederi constructive. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare.5 h. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6. având de regulă unghiul de înclinare 45º.

Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. 6. prezentate mai sus. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. . Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6.13. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii.a şi se vor evita cele din figura 6.13. Bară “flotantă”. se vor adopta soluţii ca în figura 6.12. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. în secţiunile înclinate . Nistorescu .2.c. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Postelnicu & D.68 - Îndrumător de proiectare – T. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate. Din acelaşi motiv. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare.13.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie.13. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp.12) Figura 6. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5.b. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare.2. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.

Îndrumător de proiectare – T.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. pentru o bară înclinată. iar în figura 6. II I l2 II l1 45° lI. c. lI.6. măsurată în proiecţie pe axul grinzii. II – secţiunea în care. [10] De aceea. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. (vezi § 4. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.14.14. Postelnicu & D. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). În figura 6. Nistorescu .II – distanţa între secţiunile I şi II. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect.14. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero.II I l2 li/2 li lI.69 - .II l l ≥ la l ≥ lI. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). În figura 6.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. în raport cu diagrama de momente “dilatată”. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.

Postelnicu & D.14.70 - Îndrumător de proiectare – T.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. Observaţie.15. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. . Nistorescu 100 .c.

pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 . sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. Nistorescu 5 2 .71 - . se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Postelnicu & D. dacă diametrele sunt egale.16.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil.

.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare.17.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. ducând din punctele respective linii orizontale. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. Nistorescu 8 3 4 . Postelnicu & D. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.72 Îndrumător de proiectare – T.

Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. Îndrumător de proiectare – T.73 - . două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). respectiv înclinării fiecărei bare.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. Pentru barele întrerupte. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. respectiv înclinate.3 ). Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. În figura 6. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. Postelnicu & D.5 h. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. Nistorescu . În figura 6. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală.17 este marcată prin linii groase. În figura 6.6. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. În figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale.

Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .74 Îndrumător de proiectare – T.18. . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.

pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. 1. Nistorescu . Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri).30 2.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6. Calculul armăturii transversale.95 570 2. Postelnicu & D. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale.3. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T.19. Se constată că pe zonele dintre nervuri.73 1.75 - . Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. este arătată in figura de mai jos. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.

• distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 6.90 < 2.5 = 957.2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. 0.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0. Postelnicu & D.409 0.125 2 1.409 % > pe min = 0.5 mm . Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.76 - Îndrumător de proiectare – T. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.98 mm . (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .5 ⋅1. Bara 1 (reazem stânga).8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.3.3 mm 2 .2.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.3.8 ⋅10 3 = 1.1 % se ia pe = 0.1.10 = ⋅ = 0.5 ⋅ ho .3 = = 122. Nistorescu .256 % 400 ⋅ 957.10 N / mm 2 . unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .6.1. pe ⋅b 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. .1 % 3. Secţiunea D (armare cu etrieri). • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .1 %. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.acoperirea cu beton de calcul: a = 42. Dacă pe < 0.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.5 mm .8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473.5 .256 si 1. ⇒ 100 ⋅ 0. (oţel PC 52) a . • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.1.5 0. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.5 ⋅ ho se ia si = 2.2 ⋅ 0.125 .

707 = 166. Secţiunea C. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.75 ⋅1.2. 6.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.141 . Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).2 mm ho = h − a = 1000 − 58. 400 ⋅ 943.50 < Q < 4 .345 < 0. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb). În continuare.2 = 941. 5.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.3.1.27 ⋅10 3 = = 0. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri. Nistorescu .77 - .3.1. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).14.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .75 Îndrumător de proiectare – T.87 ⋅10 3 = 1.2. Postelnicu & D. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. 6.11).50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.8 ⋅1.5 − 166.04 % .87 kN Q= p= Qeb 473.63 = 473. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.2.25 mm ho = h − a = 1000 − 56.8 ⋅ 300 ⋅ 0.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. unde: 0.3. Bara 1 (reazem dreapta).25 = 943.

= b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. 8) . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. pe ⋅b 0.792 < 2.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.67 kN .2 ⋅ 1.5 ho 0.5 mm .14) ho = h − a = 1000 − 42. 6. 3.8 ⋅ 300 ⋅ 0. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5. Q= Qeb 435.10 = ⋅ = 1. 6.2 ⋅ p Ra 3. Nistorescu .1 % .208 0.707 = 166. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.3 = = 241.2.141 1.3 mm 2 .63 kN .2.83 mm . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.3 − 166.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.20. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. .208 % > 0.137 . .67 ⋅10 3 = 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.04 si 1.78 - Îndrumător de proiectare – T.5 = 957.04 210 100 ⋅ 1.3 kN .63 = 435.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A. Postelnicu & D.5 mm Q = 602. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.5 ⋅1.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.

2 mm . 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect .96 ⋅10 3 = = 0. 400 ⋅ 957.618 < 2.8 ⋅ Ra 0.137 2 1.3.10 = ⋅ = ⋅ = 1.3 = = 208 mm . 0.753 .769 % . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941.2. Q = 311.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.79 - .2 = 941. 6.241 % > 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6. Secţiunea C (armare cu etrieri).3.1 % . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Postelnicu & D.96 kN . Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.769 210 3. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311.769 1. • • pe = Rt 1.241 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.21.1 Îndrumător de proiectare – T. 3. Nistorescu .2 ⋅ 0.8 mm .8 ⋅1.3 mm 2 . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 ho pe 0.5 570 57 2.

5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.04 % . 3.753 2 1. Qeb = QA − Qi = 584.8 Rt 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.3 = = 310. 6. Nistorescu . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.3. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56.5 = 0.2 ⋅ 0. 8) .006 .097 % .25 mm . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2 ⋅ 1.1 % .8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.162 % > pe min = 0.3 kN .3 mm 2 şi ne = 4 .3 mm 2 .1 % .8 ⋅ Ra 0.162 0.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.5 .10 = ⋅ = ⋅ = 2. 400 ⋅ 943. Postelnicu & D.3. Bara 2 (reazem stânga).75 ⋅1. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.8 ⋅ 300 ⋅ 0. ho = h − a = 1000 − 56.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. 3. 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.25 = 943.1 ⋅ 400 . Q= Qeb 417.1. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.73 < 2.10 = ⋅ = ⋅ = 1.097 0.5 0.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.097 < pe min = 0.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .75 pe = Rt 1. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).912 si Rt 1.753 − = 0.8 ⋅ Ra 0.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.75 mm . 6.5 mm .3.04 si Rt 1.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.3.63kN .912 % . 4.3 − 166. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.006 2 1.67 kN . pe ⋅b 0. Q = 584.1 2. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.2 ⋅ p Ra 3. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). 210 • • • • • se ia si = 2. 400 ⋅ 941.1 % .63 = 417.912 ) ⋅ 50 ⋅1.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.707 = 166.54 > 2.912 210 3. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.67 ⋅10 3 = = 1. ⇒ φ 8 / 300 6.80 - Îndrumător de proiectare – T.

3 = = 310. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. a≈ Q = 548.90 < 2. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920. 4.3 mm 2 .799 1. 400 ⋅ 920.47 ⋅10 3 = = 0. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5 0. 8) .5 = 79.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .2. Q= Qeb 381. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).162 % .799 % . ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.942 .5 + 4 ⋅ 97.2 ⋅ 0.1 − 166.3.162 0.17 = 920.83 ⋅1.5 mm . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Postelnicu & D. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.22.81 - Îndrumător de proiectare – T.8 ⋅ 300 ⋅ 0.17 mm . Nistorescu .63 kN . 6.8 ⋅ Ra 0. 3.1 kN .83 mm .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.83 pe = Rt 0.63 = 381.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect. pe ⋅b 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2. Qeb = QB − Qi = 548.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.47 kN .707 = 166.3.942 2 1. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. 6 ho = h − a = 1000 − 79.2 ⋅ p Ra 3.

5 %= % = 0.82 - Îndrumător de proiectare – T.5 .3. Se parcurg următoarele etape: 255.068 0.5 Rt 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . pe ⋅b 0.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2. 6.5 2.23.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.3 = = 503 mm .2 ⋅ p 3.607 − ) ⋅ 50 ⋅1. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42. 400 ⋅ 957.5 ⋅1.5 mm Q = 255.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.607 2 1. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Postelnicu & D.068 % .78 ⋅10 3 Q = = 0.2 ⋅ 0.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0. Ra 3.5 mm .769 % .78 kN . distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.067 % .769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ Ra 0.3 mm 2 şi ne = 4 .769 1.91 > 2. 210 Ra p se ia pe = 0.607 .3. Nistorescu . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.5 = 957. ho = h − a = 1000 − 42.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.1 2. 0.3. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).1 % .

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). Nistorescu c = 25 Figura 6. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.86 - 45° li . se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. li li = 1. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple.26). reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6.26.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. În figura de mai jos. Modul de cotare al etrierului .2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T.25. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. respectându-se indicaţiile date la § 6. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei.2. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. 250 . lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Postelnicu & D.

1.1.86 kN (vezi figura 5. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.87 - .85 mm .17 şi tabelul 5.15 mm 2 .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' . Postelnicu & D. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. înălţimea zonei comprimate. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc . 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. Schema de calcul a secţiunii stâlpului.1.88 kNm .85 430 − 500 ⋅133. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . x. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată.2) 181. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm . 7. Armarea longitudinală. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. Nistorescu . Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).48 + 870 ⋅ 0.07 − 28. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.1. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. Îndrumător de proiectare – T.02 = 181. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .

). pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.02 = 235 kNm . Postelnicu & D.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.2. (vezi figura 5. Nistorescu . conform STAS 10107/090 este 0.18 − 600 ⋅ 212. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm .3) ⇒ Aa = 0. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. 7.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).2.3.1.3): p= Aa ⋅100 % = 0. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.88 - Îndrumător de proiectare – T. 300 ⋅ 530 .Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .9 + 1655 ⋅ 0.32 % (vezi § 7.3. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.4 mm 2 .10 % (vezi şi § 7.18 mm .(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .19 şi tabelul 5. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.69 ≈ 1655 kN .50 % > 0. Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212.5 mm 2 .18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.1 % b ⋅ ho (7. Stâlpul central ( 600 x 600 ).2. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.9 kN . p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.

2. Postelnicu & D.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7. 7.3. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0.316 < 0. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37). 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ). ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.95 ⋅ (1 + 0. La elementele comprimate excentric.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară.3.5 ⋅ 0.2.28 ⋅10 3 Q = = 0. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0. Nistorescu . Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.1.47 ⋅ % > 0. 7.95 N / mm 2 (beton Bc 25).3. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 . (vezi figura 5. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0. Armarea transversală.078 mm 2 .28 kN .3).27) = 1.89 - .1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.5 ⋅ n) . Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8]. [10] • Q= 79. rezistenţa de calcul a betonului la întindere.32 % (vezi § 7. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . (7.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.

1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.257 < 0.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.41 (pentru etrierul neperimetral) (7.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.95 ⋅ (1 + 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . . Nistorescu .3.3 mm 2 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv. la stâlpi din clasa C (vezi § 7.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.3 + 1. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.54 kN .3) = = 262 mm pe ⋅b 0.1% ae ⋅b distanţa între etrieri. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.3 + 2 ⋅ 28.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .5 ⋅ 0.1 %.3) = = 281 mm pe ⋅b 0. Pe direcţia fiecărei laturi.1). (vezi figura 5. Postelnicu & D.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .54 ⋅10 3 = = 0. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.20).41 ⋅ 28.35 ⇒ Rt ' = 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. (iii) Dictează deci condiţia (ii).3. Stâlpul central ( 600 x 600 ).2. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .1 %.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. (iii) Dictează deci condiţia (ii).3 mm 2 ).35) = 1. 7.1). Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1. Pe direcţia fiecărei laturi.90 - Îndrumător de proiectare – T.2.

7. mai mare de 2. Clase de stâlpi. Postelnicu & D.3.4. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii.3. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă. Secţiunea de beton.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.1. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7.4).05 ). Armăturile longitudinale.91 - . Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. conform tabelului 7. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).3.2. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. de regulă.5 %.3. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. T. 7. Îndrumător de proiectare – T. 7. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37.20 %. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. • procentele totale de armare minime. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. Nistorescu . Prevederi constructive pentru stâlpi.1.3. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm.

PC 52 OB 37 PC 60.4. C. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).60 0.50 În cazurile când.50 0. Pentru stâlpii din clasa C. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului.3. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.60 0. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.70 0.Zona cu etrieri îndesiţi.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc. ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate.92 - Îndrumător de proiectare – T. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).2. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.80 OB 37 0. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm . B. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. . la fiecare nivel).40 0. A.60 0.00 0.Zona curentă.80 0. Nistorescu . Postelnicu & D.70 0.70 1. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.10 %. 7. dar cel puţin 6 mm . Armăturile transversale.60 0. Pentru stâlpii din clasele A şi B.90 0.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).50 0.70 PC 52 0. D. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. la extremitatea inferioară a stâlpului.

Procentul de armare transversală.5. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm.10 %. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. cu trei bare pe latură. Îndrumător de proiectare – T. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. pe direcţia fiecărei laturi. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. în afara zonelor plastice potenţiale. Postelnicu & D. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b .5 a).93 - . dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. pe. fiecare bară longitudinală.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7.

70 600 . DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L.1.00 care este cota pardoselii finite a parterului.70 450 600 600 450 600 2.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Postelnicu & D. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600.1. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie. Fundaţia stâlpului central. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118. 8. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. -94Îndrumător de proiectare – T.50 m faţă de cota ± 0.1. Fundaţia stâlpului central.50 M Q Nf . 8. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . Dimensionarea blocului de beton simplu.1. Cota de fundare este –1.70 450 600 Figura 8.00 H = 800 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.1.50 L = 2. Nistorescu 600 450 2.

70 ⋅ 2. L fiind ‰ ‰ ). Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură.19).2 kPa< 1.5) = 245.6 = 268.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor.1). se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .8 + 0.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ). Considerând coeficientul de încărcare n = 1. Postelnicu & D.3 ⋅ kN . iar B dimensiunea pe direcţia normală.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.70 m2 M f 245. Nistorescu -95- .70 ⋅ 2.70 ⋅1.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.12 m .2 p1 = pef min p2 = pef = 340.5 + 97. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.54 ⋅ (0. 2 = kN 6 ⋅ 0.70 ⋅ 2. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală. G f = 1. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.7 2. Relaţiile de verificare. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.50 ⋅ 20 = 262.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.2 ⋅ 2. la solicitări excentrice după o direcţie.70 ⇒ max = 340.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.44 kN ≈ 263 kN kN m3 . rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.

2 = 1729 6 ⋅ 0.50 ⋅1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.50 1. obţinându-se: e1 = Mc 167. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. duse din colţurile secţiunii stâlpului.50 ⋅1. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.2 ) . Pentru cuzinetul de formă pătrată.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1. 8.2. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.096 m .5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . momentele încovoietoare.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.50 ⋅ 0. 8. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.4 kN m kN m2 2 = 1.2 ⋅1.1.2) de mai jos (vezi şi figura 8.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni.1. considerată ca reacţiune. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. se pot determina cu formulele (8. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.27 = = = 0.50 ⋅1. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. Postelnicu & D. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. Nistorescu .50 1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.3. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.5 σ 2 = 473.50 σ1 = 1063. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8. Dimensionarea cuzinetului. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.27 = = 0. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. Armarea cuzinetului.

9 kNm 6 6 754 ⋅ 0. ⇒ 1..05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0. (8.15 % > pmin % = 0. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .2.5) − ⋅ (1046 + 870.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .45 2 0.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 .50 + 0.50 ⋅ 0.60) = 91..875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.5 1.Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.50 − 0.16 bare. Se aleg 13 bare 100. Postelnicu & D.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.4) Y X p1 p2 Figura 8. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie..5) = 120.50 m2 .9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0. pmed (8.. 2 m2 1. Nistorescu -97- . ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului. p + p2 N pmed = 1 = .

00 1..115 % > pmin % = 0.20 500 .875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0. Postelnicu & D. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare. Fundaţia stâlpului marginal. Se aleg 10 bare 100.05 % 455 ⋅1500 8. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. -98- Îndrumător de proiectare – T..250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0..Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6..3. 8. Fundaţia stâlpului marginal.20 .2.50 300 550 550 300 500 2. 500 300 450 200 M Q N ± 0.17).20 300 550 Figura 8.16 bare. Nistorescu 550 300 2. Dimensionarea blocului de beton simplu.1.1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.2.

10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.4 ⋅ 25 ≈ 14.20 Condiţia (8. 2 = 1069 6 ⋅ 0.6 kPa >1.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.19 m .00 ⋅ 2.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.20 m (vezi figura 8. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.00 m până la 2.00 ⋅ 2. la solicitări excentrice după o direcţie.2 ⋅1.2 ⋅ 2.0 max p1 = pef = 419. Nistorescu -99- . 8.10 ⋅1.28 ⋅ 0. max p1 = pef = 335.7 = = = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.2. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.28 ⋅ (0.4) = 199 kN .5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79. .00 m2 Mf 199 = = 0. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.50 ⋅ 20 = 144 kN .2 kPa ≤ 300 kPa 2.10 1.3 kPa < 1.4 kPa > 0 2. Relaţiile de verificare.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.5 kN . 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.20 ⋅ 2.3).135 m .19 min ) ⇒ p1.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1. Dimensionarea cuzinetului. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.1).2 = 267.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.2.00 ⋅ 2.10 ⋅ 0. dimensiune ce verifică (8.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.10 ⋅1.00 2.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.6 min p2 = pef = 114.4 127. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.1). 2 = 940 6 ⋅ 0. Postelnicu & D. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.9 kN m2 kN m2 =419.00 ⋅1. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.9 + 0.20 2.

Armarea cuzinetului.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.10 − 0. Se aleg 7 bare φ 100.1). dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie..10 % > pmin % = 0. 8.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0. Postelnicu & D. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 . Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0. 2 m2 1.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1. Se aleg 5 bare φ 100. 0.30 2 ⋅ (2 ⋅1.3) şi (8.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T..875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5.14 % > pmin % = 0.10 ⋅1.30 2 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 .50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. 1.11 bare.10 ⋅ 0.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.2.3.. (8.7 = = 0.05 % . Nistorescu . nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 ...250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .10 m2 1.. 0.11 bare.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 .4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .05 % .10 1..10 + 0.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.

50 1.5 1. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.55 K 0. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren. pentru blocul cu 2 . Lc Îndrumător de proiectare – T. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel.1.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.50 1.20 1.30 1. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 .50 1.40 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L .40 1.60 1.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8. h > 0. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .65 L Lc = 0.70 1.6. Postelnicu & D. când este ancorat.3 trepte.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.5. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren. Nistorescu -101- . Bc ) se aleg pe considerente economice. Prevederi constructive. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte.5.40 K 0.20 1. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.25 . Înălţimea h a cuzinetului. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora.30 1.10 1.5 1. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte.60 Bc 7.30 1. Tabelul 8.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.80 Bc 5 1.3. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. -102- Îndrumător de proiectare – T. Dacă tgβ = h ≥1. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. are valoarea 0. Nistorescu . Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie. pe fiecare direcţie.4. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. iar procentul de minim de armare.05 %. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm.5 şi până la clasa betonului din stâlp. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Postelnicu & D.

103 - . în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l .8 l. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. Îndrumător de proiectare – T. cu placa în zona comprimată.5 l. Postelnicu & D Nistorescu . Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. este egală cu lăţimea reală a plăcii. bp Δp Δp Figura 1. în deschiderile interioare: lc = 0. unde l este deschiderea de calcul. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. Lăţimea activă bp a tălpii. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1).8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.6 l.

d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0.104 - Îndrumător de proiectare – T.10 . dacă hp / h ≥ 0. Pentru grinzi independente. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .10 . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .10 . la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0. Pentru grinzi făcând parte din planşee. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). Grinzi independente sau cu placa în consolă. ‰ ‰ dacă 0. dacă hp / h < 0.05 ≤ hp / h < 0.05 . Grinzi de planşee nerigidizate. Grinzi de planşee rigidizate. atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . Pentru grinzi făcând parte din planşee. hp Figura 5. ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . c).10 . Postelnicu & D Nistorescu hp . Figura 3. atunci: Δ p = 0 . . atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. b).

bv A. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. Lăţimea reală a plăcii: a.2. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. În cazurile când placa este prevăzută cu vute. la valorile Δp determinate conform punctelor a.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. b. Observaţie. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii.105 - . Postelnicu & D Nistorescu hv hp . Îndrumător de proiectare – T. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7).Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a.) pentru grinzi făcând parte din planşee. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. b.) Figura 6.) b. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute.

unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.000 0.000 -0.063 -0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).004 -0.395 ⋅ g ⋅ l +0.043 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0. 40 şi 50.072 -0.039 0.139 0.270 0.050 -0.105 -0.974 ⋅ g ⋅ l −0.328 0.110 -0.347 -0.030 0.080 0.426 0.010 -0.034 0.100 0. 30.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.034 0.336 0.025 0.132 ⋅ g ⋅ l +1.032 0.014 0.505 -0.522 -0.073 0.204 0.037 -0.174 -0.026 -0.068 0.043 -0.605 0.001 0.014 0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.392 -0.075 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.128 -0. 10.290 0.065 0.089 0.058 -0.079 -0.017 0.005 -0.099 0.204 Reacţiuni: V0max = 0.041 0.047 -0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.215 0.273 0.374 -0.032 0.067 0.447 0.147 0.078 -0.039 α 0.395 ⋅ g ⋅ l −0.245 -0.040 -0.105 -0.085 Influenţa lui p c 0.050 -0. Postelnicu & D.014 0.103 0.120 -0.000 0.049 -0.326 0.069 0.354 0.039 -0.111 -0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.079 -0.106 0.042 -0.078 0.028 0.591 0.046 b 0.031 -0.059 -0.040 0.274 -0.620 -0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.152 -0.109 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.045 -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.526 0.059 0.500 0.105 -0.056 0.072 -0.021 -0.016 -0. precum şi distanţele punctelor fixe.020 0. 20.037 -0.171 0.226 0.106 -0.072 0.400 0.200 0.026 0. 10 şi 20).204 Influenţa lui p γ -0.033 0.095 -0.126 0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.118 0.111 -0.075 -0.102 0.195 0.480 -0.014 0.502 0.039 -0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.414 0.026 -0.188 -0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.008 0.073 0.132 ⋅ g ⋅ l −0.032 -0.494 0.042 0.577 -0.295 0.143 -0.120 -0.598 0.099 0.046 -0.074 -0.260 0.207 -0.318 -0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.062 0.004 -0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.305 -0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).026 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.160 -0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.205 -0.018 0.057 0.042 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .474 0.395 0.431 -0.091 -0.068 -0.088 -0.406 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.005 -0.018 -0.053 -0. Grinda fiind simetrică.088 0.300 0.094 -0.030 0.065 -0.038 0. Nistorescu .974 ⋅ g ⋅ l +1.079 0.272 -0.405 -0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -108- . Postelnicu & D.

5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 . Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- . Postelnicu & D.2 Îndrumător de proiectare – T.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.

fiind admise modificări ale datelor introduse. din directorul care conţine P-FRAME-ul. Postelnicu & D. după care se revine în programul principal. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). . în aceeaşi poziţie.T. În urma apelării apare ecranul din figura 1.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie.exe. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. modificarea acestora. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. Figura 1. ‰ de sus în jos. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. Nistorescu . Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. apelarea se face lansând comanda: pframe. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta.110 Îndrumător de proiectare . După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric).

De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. total springs . Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor.Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). total ld combination . d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. Eliberează prima dată butonul sting. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. total materials . e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. Îndrumător de proiectare .număr secţiuni (maxim 99). Nistorescu .111 - .număr materiale (maxim 25).T.număr noduri (maxim 700). b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. descrierea cadrului şi numele utilizatorului. total ld cases . trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare. Postelnicu & D. c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). total sections .număr legături elastice (maxim 200). Figura 2. total joints .număr bare (maxim 999). Meniul principal (master) şi blocul Geometry. ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .număr cazuri de încărcare (maxim 99).

<F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. Nistorescu . Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. Introducerea nodurilor. Postelnicu & D. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X.T. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F6> GEN – Generează linii de date. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. . Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. Grade de libertate. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3.112 - Îndrumător de proiectare . Y şi Z (vezi figura 4). Figura 4. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii.

Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . • plastic mom capacity . Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii.113 - .aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul). Îndrumător de proiectare . • section mod .se poate lăsa celula goală).modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză).aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). inertia .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). Postelnicu & D. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . • Figura 5. Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. Nistorescu . pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • shear area . • mom.modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale).T. . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune.

coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic).modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. Postelnicu & D. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic).114 - Îndrumător de proiectare .densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. greater joint – al doilea nod. . Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. Figura 6. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare).T. section number – număr secţiune. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. Density . O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. O valoare „1” face capătul barei încastrat. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. attribute type – număr atribut. Nistorescu . Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. lower end type – tip de legătură a primului nod. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. şi când se tipăresc rezultate. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). material number – număr material. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. Coeff exp . • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod.

se poate beneficia de avantajul unor taste de generare.115 - . <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz.T. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. FROM: TO: STEP: NO. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. Nistorescu . Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). Îndrumător de proiectare . Ultimul număr de linie din setul definit. SETS: Primul număr de linie din setul definit. Postelnicu & D. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). Dacă se doreşte repetarea valorile. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. se introduc „0” în celula „Increment”. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse).

DB etc. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9. Ea va apărea in multiple tabele. support settlements . FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. Nistorescu . există câteva opţiuni: . Postelnicu & D. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Când aceasta fereastra de dialog apare. describe load case .scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. Figura 8.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints .tasări de reazem.numărul total de noduri incărcate. Încărcări.bare încărcate.116 Îndrumător de proiectare . Blocul operaţional Loads.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. şi în câteva ferestre de dialog. Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. loaded members . va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare.T..

Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. torsional load – încărcare cu rotire de nod. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. atâta timp cât nu sunt duplicate. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . Figura 10. se introduc în aceeaşi linie. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. se apasă <F3> Începe.117 - . horizontal load şi vertical load . Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. atunci se revine la meniul încărcări. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit.T. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Nistorescu . Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale.(perpendiculară). Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei.

încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Încărcări parţiale. O valoare negativa va cauza contracţia barei. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. trebuie folosite noduri fictive. oricum.118 Îndrumător de proiectare . Încărcarea triunghiulară inversă. Încărcarea trapezoidală.T. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Aşadar. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. point load . Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Postelnicu & D. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Figura 11.1.Structură etajată din beton armat Anexa F X. . Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). În schimb. Nistorescu . Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei.1). ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. ƒ local UDL kN/m perp . Poziţia lor in lungul barei.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară).

Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Nistorescu . Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel.1. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). 2. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). 2) Tipări alegerea făcută. se poate afişa un submeniu. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. daca există instalat şi Ptools). cerând informaţii suplimentare. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Se folosesc noduri fictive. 2b) După afişarea meniului.T.1). 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. La orice articol de meniu.119 - . Sistemul de meniuri (Menus). Blocul operaţional Analyze. Figura 12. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). 3) Afişa o fereastra de dialog.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. Postelnicu & D. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. Îndrumător de proiectare .

ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. elastice. Prin reducerea mărimii intervalului. (vezi figura 14): Figura 14. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta.Afişare integrală. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. depinzând de rezoluţia plăcii grafice. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. Determină intervalul de bare. cum ar fi încărcări de intrare. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Fereastra Display Factors. Pentru a calcula distanţe pe ecran. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. şi forţelor. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. tipărirea în grup sau individuală. e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe.T. Postelnicu & D. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. numere bare. scalare automată sau definită de utilizator. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. Netezirea este oricum limitată. ƒ Display Factors – Factori Afişare. Un interval de integrare mic. Nistorescu . Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii).Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Dacă se alege un interval de integrare prea mare. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. deplasărilor. etc. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. ƒ Automate – Automat. Selectează diagrame multi . cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire.120 - Îndrumător de proiectare . ƒ Display All . ƒ Ranges – Intervale. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni.bară sau o singură bară. reazeme.

încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. barei. a atributului afişat în lungul barei. Nistorescu . numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. Îndrumător de proiectare . (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). Figura 15. Fereastra Display All. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni.T. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Postelnicu & D. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii).Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. materialului. secţiunii. cu valoarea introdusa în aceasta celula. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Pentru calculul ne-liniar. ƒ „P” format – Format „P”. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului.121 - .

ƒ Figura 17. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. tensiuni normale etc. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. Fereastra Automate Choice. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. nivele sau combinări. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Postelnicu & D. În special pentru tipărire. Afişare interval de bare. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală.122 - Îndrumător de proiectare . Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). ƒ ƒ Draw single member force diagrams . cazuri de încărcare. to fit screen – Scalare automată. pentru cazuri de încărcare. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi).T. nivelul sau combinarea aferentă. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe.). Fereastra Calibrated Choice. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară.Diagrame forţe pe o singură bară. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. forte axiale. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. Nistorescu . .

Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -123- . Postelnicu & D.

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .

Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. industriale şi agricole. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. Editura Tehnică. Munteanu. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. M. 1996. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. ICB. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. 1981. D. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. T. Postelnicu. Bucureşti. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. Calculul elementelor din beton armat “. Editura Tehnică. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. M. 1993. Încărcări date de zăpadă”. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. Bucureşti. ICB. Nistorescu -125- . Postelnicu. Bucureşti. 1965... R.: „Grinzi continue“. Dumitrescu.. Partea I. Munteanu. C. 1992. UTCB. C. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T.: „Beton armat (note de curs). Partea I-a “.: „Construcţii din beton armat. industriale şi agrozootehnice”. Bucureşti. Bucureşti. beton armat şi beton precomprimat”. Partea a II-a. Avram. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. T. Postelnicu. Postelnicu & D. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Pavel.. T. Agent.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “.: „Beton armat (note de curs). STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->