CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA MUZEUL CIVILIZAŢIEI POPULARE TRADIŢIONALE ASTRA

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ TRADIŢIONALĂ ÎN MUZEUL ASTRA

Editura „ASTRA MUSEUM” Sibiu, 2010

Text: Corectură: DTP: Foto: Grafică: Proiectare, grafică:

Ciprian Anghel Ştefan Mirela Creţu, Delia Voina Silviu Ioan Popa Silviu Ioan Popa, Alexandru Olănescu, Arhiva Complexului Naţional Muzeal ASTRA Alina Ioana Kis Gabriela Moruz

Autorul mulţumeşte domnului director general VALERIU ION OLARU, doamnei director de specialitate MIRELA CREŢU şi domnului şef secţie conservare monumente IOV TOLOMEI pentru sprijinul acordat în realizarea acestei publicaţii.

Berbeşti Casa gospodăriei de olar din Săcel Casa gospodăriei de agricultor din Deseşti ZONA ETNOGRAFICĂ BUCOVINA Casa gospodãriei de dogar din Straja Casa gospodãriei de meºter în instrumente muzicale din Câmpulung Moldovenesc ZONA ETNOGRAFICĂ BUZĂU Casa gospodãriei de prelucrare a chihlimbarului din Colþi ZONA ETNOGRAFICÃ DOBROGEA Casa gospodãriei de pescar din Mahmudia ZONA ETNOGRAFICÃ BRAN Casa gospodãriei cu ocol întãrit din Mãgura ZONA ETNOGRAFICÃ ÞARA OLTULUI Casa gospodăriei de prelucrare a inului ºi a cânepii din Lisa ZONA ETNOGRAFICÃ OLTENIA Casa complexului arhitectural din Stolojani .CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE INTRODUCERE ZONA ETNOGRAFICĂ MARAMUREŞ Casa veche a complexului arhitectural din Călineşti .Berbeşti Casa nouă a complexului arhitectural din Călineşti .Târgu Cărbuneşti Casa gospodăriei de viticultor din Vlădeşti Casa gospodăriei de olar din Găleşoaia ZONA ETNOGRAFICĂ MĂRGINIMEA SIBIULUI Casa gospodãriei de prelucrare a straielor vâltorite din Tiliºca Casa gospodãriei de prelucrare a lânii din Poiana Sibiului ZONA ETNOGRAFICĂ HÂRTIBACI Casa gospodăriei pentru prelucrarea cânepii din Săsăuş ZONA ETNOGRAFICÃ HARGHITA Casa gospodãriei de olar din Corund ZONA ETNOGRAFICÃ ZARAND Casa gospodãriei de oloier din Livada Casa gospodăriei de spătar din Râşculiţa ZONA ETNOGRAFICÃ PÃDURENI Casa gospodãriei de miner marmorar din Alun ZONA ETNOGRAFICÃ ÞARA MOÞILOR Casa gospodãriei de intelectual din Stăneşti Casa gospodăriei de negustor din Goieşti .Vidra ZONA ETNOGRAFICÃ MESEª Casa gospodãriei de agricultor din Mierţa GLOSAR 6 7 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 54 57 60 64 66 69 72 75 78 .

totodată perfect adaptate necesităţilor ecologice pe care societatea viitorului le impune. pe teritoriul României. La selecţia monumentelor din acest an. atât pentru locuitorii lor cât şi pentru mediu natural. care poate salva de la dispariţie multe construcţii valoroase. din diferitele zone ale ţării. doresc să le vândă. Pentru toţi cei care sunt interesaţi să-şi construiască o casă nouă de vacanţă. Valeriu Ion Olaru. aflată în acest an la cea de a doua ediţie. locale. funcţionalitate practică şi ingeniozitate tehnică. dr. salvate şi transferate în Muzeul în aer liber. publicaţia de faţă vine în întâmpinarea specialiştilor şi publicului larg cu un set reprezentativ de informaţii despre construcţii din lemn.CUVÂNT ÎNAINTE Complexul Naţional Muzeal ASTRA. Corneliu Ioan Bucur. integrându-se armonios spaţiilor destinate odihnei şi recreării în zonele adiacente aşezărilor urbane. optime pentru petrecerea zilelor de vacanţă într-un autentic stil tradiţional românesc. Prilejuită de manifestarea „Târgul caselor tradiţionale”. utilizând numai materiale naturale. Director general Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu . Aceste construcţii. am utilizat parţial informaţi cuprinse în catalogul Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA” (Dumbrava Sibiului). inspirată din modelele tradiţionale. ca şi multe altele. editat în anul 2007 sub conducerea d-lui prof. Le recomandăm tuturor o astfel de soluţie. o adevărată Civilizaţie a lemnului. are pe lângă responsabilitatea conservării şi valorificării lor în expoziţia în aer liber din Dumbrava Sibiului şi pe cea a promovării acestui patrimoniu pentru cunoaşterea amănunţită a experienţei milenare acumulate de generaţiile de constructori ţărani care au realizat. Construcţiile sunt sănătoase. Monumentele întrunesc calităţi esenţiale de armonie volumetrică. deţinătorul unor valori monumentale etnografice. aflate în muzeele în aer liber din România sunt exemple de valori arhitectonice perfect integrate spaţiului şi peisajului cultural românesc. inestimabile. le sugerăm să viziteze Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului unde pot găsi şi soluţii cu privire la transferul unor construcţii autentice pe care proprietarii lor.

odihnei. şi sistemul de constructiv al cununilor orizontale de bârne – Blockbau2. prin apartenenţa la cele două sisteme constructive: din îngrăditură de nuiele – Fachwertz1. Tehnicile de construcţie evoluează de la împletitura de nuiele şi prelucrarea manuală. prezintă şi construcţii monumentale ale arhitecturii tradiţionale din zone etnografice ce au dat valori de excepţie în aria cioplirii şi sculptării lemnului. sud–vest (Zona Gorj). depozitării inventarului casnic. sud–est (Zona Dobrogea de nord). două sau trei monumente. stejar. Arhitectura ţărănească din lemn din România. constă în materialele şi tehnicile de construcţie. molid. a gustului pentru frumos. Harta materialelor şi a tehnicilor de construcţie se înfăţişează sub forma unor inele concentrice. fag). Editura Meridiane. Prezentarea începe din nordul ţării (Zona Maramureş). piatra şi pământul galben se găsesc în zonele prezentate. Tehnica Fachwerk acoperă aproape în totalitate Europa centrală şi cea occidentală. învăluit la rândul lui de construcţiile de împletituri din nuiele. Piatra şi pământul au fost folosite. dovadă a unei mari experienţe istorice în arta şi ştiinţa de a construi în lemn. inclusiv instalaţia de încălzit şi gătit. prelungindu-se mult şi în zonele de dealuri intra şi pericarpatice. considerat şi cel mai arhaic. preparării şi consumului mâncării. până în Scoţia. 10. planimetria. est (Zona Buzău). deşi axat pe creaţia tehnica.INTRODUCERE Arhitectura tradiţională poate fi considerată una dintre formele cele mai elocvente de expresie a modului de viaţă. În acest tablou lemnul. În tabloul general al arhitecturii româneşti. regiunile din marele lanţ muntos ce străbat tot continentul (Carpaţi. Ţara Moţilor) şi nord–vest (Meseş). Lemnul de diferite esenţe (brad. Danemarca şi sudul Suediei. elevaţia. spre nord–est (Zona Bucovina). Tehnica nuielelor împletite cu schelet de “furci” înfipte în pământ are străvechi tradiţii şi pe plan european. Structura arhitecturală a casei tradiţionale este de o mare simplitate. la construcţia caselor. p. Paul Petrescu. Alpi. care acoperă versanţii interiori şi exteriori ai lanţului carpatic. În lucrarea de faţă aceste zone sunt reprezentate de unul. Casa este un spaţiu funcţional complex destinat adăpostirii. Criteriile care au stat la baza selecţiei monumentelor prezentate. 1 . întinderile împădurite ale Rusiei. Pirinei). vest (Ţara Zărandului. 2 Tehnica Blockbau acoperă o suprafaţă foarte întinsă din Europa nordică – Scandinavia. de la construcţiilor din bârne de lemn. uneori cu rezultate plastice deosebite. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. toate aceste elemente fiind absolut necesare pentru păstrarea esteticii monumentului şi a confortului oferit. urcând spre nord. Zona Pădureni. tehnicile de izolare şi ornamentica. a unor tradiţii etnice şi culturale. până la cununile de bârne şi prelucrarea cu ajutorul sistemelor tehnice preindustriale. 1974. bazinul Mării Baltice. centrul (subzona Bran. fiecare din elementele constructive fiind perfect raţionalizate. ca şi material de construcţie are ponderea cea mai ridicată. Materialele de construcţie folosite sunt uşor de procurat. fiind considerată o preocupare a Fachwerk-ului evoluat. Zona Harghita). Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Ţara Oltului. construcţiile tradiţionale ocupă un loc bine definit. Bucureşti.

a ferestrelor a tocurilor de uşă şi a cosoroabelor denotă măiestria prelucrării lemnului în zonele etnografice de provenienţă a monumentelor. Pământul galben amestecat cu pleavă şi paie de grâu era folosit ca tencuială şi material de izolaţie. Muşchiul de pădure. aplicată pe pereţii interiori şi exteriori ai unei case. cu scopul de a încuraja construirea. uscat se folosea in spaţiile dintre bârnele pereţilor şi a scândurilor de tavan la întâlnirea dintre grinzi şi ultimul strat de bârne al pereţilor. a tehnicilor locale de construcţie. iar periclitarea arhitecturii locale duce la degradarea treptată a acestuia. ajungea până la 10 chiar 15 cm.Planimetria prezentată evolutiv. Elevaţia porneşte de la casa simplă aşezată pe un soclu mic de piatră şi se opreşte la casa cu parter şi etaj. Un alt argument ar fi acela că în cadrul programelor de finanţare cu fonduri europene nerambursabile se acordă un anumit punctaj acelor proiecte care promovează valorile tradiţionale locale. a caselor de locuit sau de vacanţă. În satul contemporan a avut loc o evoluţie a caselor. Monumentele prezentate în această broşură pot devenii oricând modele de urmat în construirea viitoarei case de vacanţă sau de ce nu a unei case de locuit permanent. la casa urbanizată. Stratul din acest tip de tencuială. aducând nu de puţine ori prejudicii peisajului natural. de la casa monocelulară până la casa cu trei sau patru încăperi. în zonele cu potenţial turistic. Începând din anul 2009 în cadrul muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului s-a organizat Târgul caselor tradiţionale din România. după modele arhitecturale locale. Tehnicile de izolare sunt simple şi eficiente. Astfel se asigura o izolaţie eficientă indiferent de anotimp. subliniază utilitatea spaţiului construit. Ciprian Anghel Ştefan. Ornamentica stâlpilor de la prispă. Şef secţie Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA . Obiectivele propuse prin tipărirea acestei publicaţii şi prin realizarea Târgului caselor tradiţionale sunt acelea de a conştientiza că monumentele de arhitectură locală definesc peisajul cultural al fiecărei zone. cu folosirea materialelor de construcţie corespunzătoare zonei de proximitate. de la tipul de casă construită după tiparele tradiţionale locale. izolaţie şi ornamentare.

35 m). în pod. Pereţii sunt netencuiţi. cu soclu din blocuri de piatră care susţine pereţii din bârne de stejar.56 x 4. Uşa de acces este realizată din două tăblii din lemn de stejar prinse în cuie ţigăneşti. cu dimensiuni de la 40/15 cm până la 70/15 cm. cămara (1. singurul element izolator fiind muşchiul de pădure. La capete bârnele sunt încheiate în cheutoare dreaptă. uscat şi pus în spaţiile de îmbinare dintre bârne. sprânceană şi lăcrimar. tăiate în traşcă şi prelucrate cu barda. Podeaua este din pământ bătut. cu rol termoizolator. reprezentând modelul arhaic de construcţie al caselor maramureşene. Planul casei este dreptunghiular. un strat de pământ (6 cm).Casa din Călineşti Casa veche a complexului arhitectural din Călineşti .8 x 4.35 m). a fost transferată în muzeu în anul 1973 şi reconstruită în anul 1974. MUZEUL ASTRA 9 . cu patru ochiuri. Casa este construită pe un singur nivel. datată la sfârşitul secolului al XVIII-lea.35 m) şi camera de locuit (4. cu trei încăperi: tinda mediană (2.Berbeşti judeţul Maramureş Casa din Călineşti. Ferestrele sunt de mici dimensiuni.39 x 4. Tavanul este din fostănă de brad peste care s-a aplicat. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din draniţă de brad horjită şi teşită.

Casa din Călineşti 10 MUZEUL ASTRA .

43 m l1 = 4.78 m l2 = 5.40 MUZEUL ASTRA 11 .80 Dimensiuni: L = 9.40 m htotal = 6.Casa din Călineşti Detaliu grafic fereastră cu lăcrimar Planul casei 4.40 m hşarpantă = 4.40 6.68 m hcasă = 2.80 m Faţada principală 2.

încheiat la capete în cheutoare dreaptă. Casa are şatră decorată cu arcade sculptate. din lemn de esenţă tare (stejar).05 x 5. pe două laturi (faţada principală şi laterală) şi este formată din patru încăperi: tinda (2.16 m). camera de locuit (5. şi ilustrează evoluţia tehnicilor de construcţie şi ornamentare a monumentelor de arhitectură populară. lemnul de stejar. împodobind faţadei casei cu o galerie de stâlpi frumos decoraţi şi arcade monumentale. Podeaua este din scândură de brad la fel ca şi tavanul. pentru pereţi. iar cuptorul tradiţional are ataşat o plită din fontă.Berbeşti judeţul Maramureş Casa din Berbeşti aparţine Complexului arhitectonic maramureşan. de pe Valea Cosăului.85 m) şi cămara (1. adosată pe toată lungimea construcţiei. pentru fundaţie.Casa din Berbeşti Casa nouă a complexului arhitectural din Călineşti . Şatra conferă o estetică deosebită întregului ansamblu. Materialul de construcţie folosit este piatra (blocuri de piatră cioplită). camera bătrânilor (2. 12 MUZEUL ASTRA . bătut în tehnica cu capac. cu hornul de tablă. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din draniţă de brad.85 m). Pereţii sunt tencuiţi şi zugrăviţi în interior.89 x 5.55 x 5.85 m). din secolele XVIII-XIX. lemnul de brad pentru acoperiş şi învelitoare.73 x 4. reconstruit în muzeu în anul 1974.

Casa din Berbeşti MUZEUL ASTRA 13 .

70 m Ltotal = 11.70 Faţada principală 14 MUZEUL ASTRA 2.Casa din Berbeşti Detaliu grafic poartă Planul casei 5.25 m htotal = 7.77 m hcasă = 2.45 m hşarpantă = 5.25 Dimensiuni: L = 9.45 m l = 5.45 .70 m 7.

cu trei încăperi . Accesul în casă se face printr-o uşă dublă. Podeaua este din pământ galben bătut. din fostănă din lemn de brad prelucrată cu rindeaua de mână. MUZEUL ASTRA 15 .20 m). cu diametrul de 10-28 cm. a fost transferată şi reconstruită în muzeu în anul 1968. cu rol de izolare şi de fixare. Planul casei este dreptunghiular. incizată cu motive decorative specifice. Pereţii exteriori sunt tencuiţi cu lipitură de pământ amestecat cu paie de cereale.40 m). cu sprânceană şi lăcrimar.20 x 1.Casa din Sãcel Casa gospodăriei de olar din Săcel judeţul Maramureş Casa din Săcel. Sistemul de iluminat constă în două ferestre de mici dimensiuni. Bârnele pereţilor sunt din brad. Casa este construită pe un singur nivel. cu capetele în trei feţe. cu soclu din piatră şi pereţi din buşteni de brad semirotunzi. încheiate în cheutoare dreaptă.35 x 5. prezentând distanţiere de lemn . realizate în daltă semirotundă.tindă (5.20 x 3. datată în a două jumătate a secolului al XIX-lea. cămară (5. pentru a oferi o durabilitate îndelungată. pe fibră. semirotunde. Tavanul este lucrat în tehnica cu capac. Tălpile sunt cioplite în bardă.10 m) şi cameră de locuit (5. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din draniţă de brad bătută la un rând.

Casa din Sãcel 16 MUZEUL ASTRA .

20 m hşarpantă = 4.Casa din Sãcel Detaliu grafic cheutoare dreaptă Planul casei 4.20 m hcasă = 2.44 Faţada principală MUZEUL ASTRA 17 2.44 m .24 m htotal = 6.24 Dimensiuni: 6.20 L = 10.25 m l = 5.

Casa din Deseşti este structurată pe trei registre: temelia. cu rol izolator.95 m).69 x 4. camera de zi (4. în pod. cu trei încăperi . sculptate şi traforate. Ferestrele. Planul casei este dreptunghiular. la cele interioare decupându-se două ochiuri de geam. iar învelitoarea.95 m) şi camera bună (4.22 x 4. Izolaţia termică se realiza cu lipitură de pământ galben amestecat cu pleavă de grâu sau paie. cu sprânceană şi lăcrimar. Pereţi sunt realizaţi din bârne de fag cioplite în bardă. parchetate sau simple. are şarpanta din bile de brad şi laţi din esenţe moi. datată la începutul secolului al XX-lea a fost transferată în muzeu în anul 1998 şi reconstruită între anii 1999 – 2001.Casa din Deseºti Casa gospodăriei de agricultor din Deseşti judeţul Maramureş Casa de nemeşi din Deseşti. pereţii şi acoperişul. Podeaua este dintr-un strat gros de argilă.92 x 4. închiate la capete în cheutoare coadă de rândunică. din draniţă de brad bătută la un rând. peste care s-a aşezat fostănă din lemn de brad. 18 MUZEUL ASTRA . bătută cu maiul.tinda mediană (1. Atât la capete cât şi la mijloc bârnele sunt fixate în cuie de lemn. peste care s-a aplicat. în patru ape. un strat de argilă.95 m). Tavanul casei este înfundat cu scândură de brad profilată.90 x 4. Temelia se înalţă până la 2 m. au tocurile aplicate. pentru a nu se curba sau disloca.35 m). Interiorul casei este tencuit şi văruit. Uşile exterioare au tăblii profilate. Acoperişul înalt. trasformându-se în pivniţă (6.

Casa din Deseºti MUZEUL ASTRA 19 .

55 m htotal = 9.30 m hparter = 2.24 m Faţada principală 20 MUZEUL ASTRA .Casa din Deseºti Detaliu grafic stâlp de prispă Planul casei Dimensiuni: L = 13.31 m hşarpantă = 4.38 m hetaj = 2.64 m l1 = 6.00 m l2 = 7.

76 m) şi o singură încăpere (4. Pereţii casei sunt construiţi din bârne de brad cioplite în patru feţe. Interiorul este tencuit cu un strat de 6 cm de liptură de pământ amestecat cu pleavă de grâu. cu învelitoare din draniţă de brad. cu prispa liberă de jur împrejur. Podeaua este din pământ bătut. Casa aparţine tipului arhaic.Casa din Straja Casa gospodãriei de dogar din Straja judeţul Suceava Casa.79 x 4. casa prezintă tipul bicameral. este o construcţie caracteristică pentru arhitectura populară bucovineană din prima jumătate a secolului al XIX-lea. transferată în muzeu. în anul 1991. cu excepţia unei rame în jurul uşilor şi al ferestrelor.76 m). Acoperişul este în patru ape. cu tindă descoperită (3. MUZEUL ASTRA 21 .25 x 4. iar tavanul din fostănă de brad. cuprinsă într-o cingătoare din grinzi de lemn. având streaşina acoperişului. cu un podmol uşor înălţat. În exterior nu prezintă tencuială. încheiate la capete în cheutoare dreaptă (nemţească). atât prin tehnicile de construcţie cât şi prin sistemul de împrejmuire. Planimetric.

Casa din Straja 22 MUZEUL ASTRA .

23 m hşarpantă = 3.79 m l = 5.48 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 23 .Casa din Straja Detaliu grafic cheutoare dreaptă (nemţească) Planul casei Dimensiuni: L = 8.26 m hcasă = 2.25 m htotal = 5.

clădite în cununi orizontale şi încheiate la capete în coadă de rândunică.78 x 2. din fostănă de brad. este lucrat în tehnica cu capac.35 x 4.70 m) şi bucătărie (3. cu mari păduri de conifere.83 x 2. cu trei încăperi tindă (1. odaie (5. cioplite în patru feţe. cu stâlpi ornamentali (care susţin streaşina lată a acoperişului).25 x 2. Podeaua este din pământ bătut. realizată din grinzi masive de brad. iar tavanul. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din şindrilă de brad. amenajat sub ultima încăpere. cu intrarea din curte.90 m). transferată în muzeu în anul 1982 şi reconstruită în anul 1986. Ferestrele sunt de dimensiuni mici cu şase ochiuri.60 m). ilustrând străvechiului meşteşug al confecţionării instrumentelor muzicale tradiţionale. întreruptă de foişorul plasat asimetric. datând de la mijlocul secolului al XIX-lea. la etaj. Atât interiorul cât şi exteriorul casei prezintă un strat de tencuială şi văruială cu o grosime finală de 10 cm. În cadrul arhitecturii populare specifice zonei montane. se evidenţiază casa cu foişor şi prispă. iar la parter un beci (3. Pe faţada principală şi pe latura dreaptă. Casa prezintă.Casa din Câmpulung Moldovenesc Casa gospodăriei de meşter de instrumente muzicale din Câmpulung Moldovenesc judeţul Suceava Casa din Câmpulung Moldovenesc. un plan evoluat. 24 MUZEUL ASTRA . casa are prispă deschisă. iar uşile din tăblii de brad. prezintă caracteristicile arhitectonice specifice zonei Bucovinei.90 m). format din locuinţa propriu-zisă. în partea stângă.

Casa din Câmpulung Moldovenesc MUZEUL ASTRA 25 .

62 m lcasă = 5.27 .00 m hetaj = 2.41 m htotal = 7.00 2.27 m hşarpantă = 3.Casa din Câmpulung Moldovenesc Detaliu grafic stâlp de prispă Planul casei 3.41 Dimensiuni: L = 8.68 Faţada laterală 26 MUZEUL ASTRA 2.62 m ltotal = 8.01 m hpivniţă = 2.68 m 7.

încheiate în cheutori rotunde. până nu demult. Acest tip de casă cu etaj este caracteristic pentru jumătatea de nord a Olteniei şi a Munteniei. Învelitoarea este din şindrilă de 25 cm lungime. Parterul este construit din piatră masivă de râu. sunt din bârne de brad solzite.20 x 2. Aici se află două încăperi. păstrând ferestrele şi feroneria originală. Casa a fost proprietatea lui Oprea Nicolae din satul Aluniş. chihlimbarului sau a rumanitului (cum mai este cunoscut chihlimbarul românesc). după spusele localnicilor şi după elevaţie. cu o grosime variind între 15 şi 20 cm. Balustrada prispei de la cel de-al doilea nivel are un trafor sculptat şi trei stâlpi frumos ornamentaţi. frumos sculptate. Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor.60 x 3.30 m). una cu rol de bucătărie de vară (3.Casa din Colþi Casa gospodăriei de prelucrare a chihlimbarului din Colţi judeţul Buzău Zona comunei Colţi este cunoscută din cele mai vechi timpuri pentru exploatarea.30 m).70 m). În cele două camere se intră dintr-o tindă centrală. casa are două nivele.40 x 3.90 x 3. Planimetric. prelucrarea chihlimbarului. Şarpanta este construită în patru ape. prelucrarea lemnului şi. Uşile sunt din brad. MUZEUL ASTRA 27 . tencuiţi în interior şi la exterior. una cu rol de odaie de locuit (3. având o amplitudine de 4 m. Etajul este compus din două camere de dimensiuni aproape egale. din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. iar cealaltă de odaie frumoasă (3.20m). Pereţii etajului. Accesul la etaj se face printr-o scară de lemn aflată în capătul anterior al prispei. datând. iar cea de-a doua cu rol de atelier (3.

Casa din Colþi 28 MUZEUL ASTRA .

48 Faţada principală MUZEUL ASTRA 29 2.32 m hetaj = 2.70 m l1 = 3.Casa din Colþi Detaliu grafic cheutoare rotundă Planul casei 3.16 m hşarpantă = 3.00 Dimensiuni: L = 7.00 m htotal = 7.48 m 2.32 .16 7.99 m hparter = 2.79 m l2 = 4.

30 MUZEUL ASTRA .25 m) şi tinda mediană (sala). Casa este prevăzută pe două laturi cu o prispă străjuită de stâlpi. pe pazii şi la streaşină. judeţul Tulcea şi a fost reconstruită în muzeu între anii 1975-1979.20 x 4. ornamentat cu doi căluţi de mare afrontaţi. Planul dreptunghiular al casei se compune din trei încăperi camera de locuit (3.30 x 4. Construcţia este caracteristică pentru arhitectura din satele din nordul Dobrogei.Casa din Mahmudia Casa gospodăriei de pescar din Mahmudia judeţul Tulcea Casa. Acoperişul în două ape este cu învelitoarea din stuf.60 x 4.25 m). folosită ca bucătărie (3. specifică pentru localităţile din Delta Dunării. Ferestrele sunt de dimensiuni medii cu două ochiuri. lucrată în tehnica traforajului şi desfăşurată pe timpanul frontonului de la faţadă. provine din comuna Mahmudia. Se remarcă geamul podului de pe frontonul lateral. Podeaua este din pământ galben bătut iar tavanul este tencuit. decorată cu o bogată dantelărie în lemn. Pereţii sunt construiţi din chirpici (lut amestecat cu paie de grâu) şi văruiţi în alb. de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.25 m). camera de oaspeţi (4.

Casa din Mahmudia MUZEUL ASTRA 31 .

Casa din Mahmudia Detaliu grafic geamul podului de pe frontonul lateral Planul casei Dimensiuni: L = 17.20 m htotal = 4.35 4.60 m l2 = 6.75 .35 m hşarpantă = 2.15 m l1 = 4.15 m hcasă = 2.20 Faţada principală 32 MUZEUL ASTRA 2.75 m 2.

deasupra solului. Accesul în casă se face printr-o uşă dublă.06 x 5. iar în partea de sud a casei este prelungit până la 1. Planul casei este dreptunghiular şi se compune din patru încăperi: tinda (2.13 x 5.5 m. casa are pereţii din bârne de brad cioplite cu securea şi barda.95 x 5. conform inscripţiei de pe una din grinzile de la tavan. Acoperişul este în patru ape.75 m). casa mare (4. căsuţa (4. MUZEUL ASTRA 33 . Construită pe un soclu de piatră de stâncă.Casa din Mãgura Casa gospodăriei cu ocol întărit din Măgura judeţul Braşov Casa cu ocol întărit din Măgura datează din anul 1844. iar tavanul din scândură de brad bătută la două rânduri. Ferestrele au şase ochiuri de geam.75 m).75 m).93 x 6. în patru muchii. cu învelitoarea din şindrilă de brad horjită şi teşită. Podeaua este din fostănă de stejar.70 m) şi celarul (1. protejând astfel întreaga construcţie de vânturile şi curenţii reci care acţionează dinspre munte. trei şi patru feţe (variază în funcţie de grosimea lemnului). A fost transferată în muzeu în anul 1972 şi reconstruită între anii 1973 – 1975. Atât interiorul cât şi exteriorul casei sunt tencuite cu un strat de 10 cm de pământ galben şi apoi văruit. cu diametrul variabil (între 17–25 cm). La capete sunt încheiate în cheutoare dreaptă cu două.

Casa din Mãgura 34 MUZEUL ASTRA .

40 m hşarpantă = 4.04 m hcasă = 2.05 m l = 15.06 Faţada principală MUZEUL ASTRA 35 2.46 .Casa din Mãgura Planul casei Detaliu grafic îmbinarea cosoroabei în grinzi Dimensiuni: 4.06 m htotal = 6.46 m 6.40 L = 25.

aşezate în cununi legate în cheutoare dreaptă. cu pereţii construiţi din bârne de brad. în jurul anului 1900. Pereţii sunt tencuiţi şi văruiţi. 36 MUZEUL ASTRA . capetele bârnelor fiind mascate de tencuială.Casa din Lisa Casa gospodăriei de prelucrare a inului şi a cânepii din Lisa judeţul Braşov Casa din Lisa. cu tişfolt .10 x 4. dispusă paralel cu latura lungă a casei. în tindă. Podul este tăvănit în tehnica cu capac. cu scândură din lemn de brad în camera de locuit şi cu tencuială aplicată peste scânduri. iar camera de locuit din scândură de lemn de brad.26 m) şi celarul (5. având funcţia de depozit pentru alimente. Tinda.80 x 6. realizat din cărămidă tencuită şi văruită. construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.44 m). este un monument caracteristic pentru gospodăriile tradiţionale din Ţara Oltului. ridicată pe temelie din piatră de râu. cioplite în patru feţe. tripon. spaţiu multifuncţional. material care a înlocuit. cu guri de aerisire. Acoperişul.10 x 1. Învelitoarea acoperişului este din ţiglă. Sub fronton s-a construit o streaşină cu rolul de a proteja peretele casei. în trei ape. are podeaua din pământ bătut. prezintă pe latura dinspre stradă un pinion trapezoidal. tinda (2. Din camera de locuit se face accesul în celar. paiele de secară. este împărţită în trei încăperi situate la nivelul solului: casa de locuit (5.66 m). caracteristic stilului baroc austriac. fiind transferată în muzeu în anul 1998 şi reconstruită în 2005. Casa. atât în interior cât şi în exterior. încăpere îngustă.

Casa din Lisa MUZEUL ASTRA 37 .

Casa din Lisa Detaliu grafic fereastră cu obloane Planul casei 3.13 m Secţiune transversală 38 MUZEUL ASTRA 1.13 L = 8.45 m htotal = 7.93 .68 m hpivinita = 1.75 m hparter = 1.37 m l = 6.45 Dimensiuni: 7.93 m hşarpantă = 3.75 1.

pentru susţinerea prispei de la etaj şi decorativă.07 x 3. Casa este construită pe o temelie joasă din piatră de râu. deschisă complet. la capete. pe toată lungimea lui. Planimetric. cu intrare proprie din prispă şi comunicând între ele printr-o uşă practicată în peretele median. Faţada principală a casei are prispă deschisă. pe care sunt aşezate tălpi masive de stejar. construit din şipci verticale. transferată în muzeu în anul 1981. instalată pe faţada principală a casei sau pe una din laterale.Târgu Cărbuneşti judeţul Gorj Casa din Stolojani. Acoperişul este construit în patru ape. Accesul în prispa de la etaj se realizează de pe scara exterioară. cu învelitoarea din şindrilă. fixaţi la bază într-o talpă masivă de stejar cu o dublă funcţie: constructivă. având în continuare pereţii din cununi de bârne rotunde de stejar. Băleşti. peste care se aşează un strat de pământ bătut cu rol izolator. prăştilă. dispuşi simetric şi decoraţi identic cu cei de la parter. între care se înşiră ciocârlanii. evidenţiază cele mai vechi tradiţii constructive gorjene din secolele XVIII-XIX.Casa din Stolojani Casa complexului arhitectural din Stolojani . Prispa de la etaj este prevăzută cu un parmalac.88 m) şi camera bună (3. printr-o ţeapă. Stâlpii prispei superioare. Podeaua este din pământ bătut pus peste o podină din spărturi de stejar. mărginită de patru stâlpi sculptaţi în torsadă. Coama acoperişului este terminată. cioplite în patru feţe şi îmbinate la capete în cheutoare dreaptă. tăiaţi cu cuţitoaia în forme stilizate.91 m). de stejar. susţin florarul incizat.41 x 3. MUZEUL ASTRA 39 . delimitând o prispă similară. camera de zi (3. cu frumoase torsade. fixate în pană şi uluc. în faţa intrării în pivniţă. locuinţa are două încăperi cu funcţii distincte. Tavanul este executat din scândură de fag realizat în tehnica nud şi feder.

Casa din Stolojani 40 MUZEUL ASTRA .

30 Planul casei 4.00 Dimensiuni: 8.20 2.32 m hşarpantă = 4.Casa din Stolojani 4.83 Detaliu grafic stâlp şi florar 7.20 m hetaj = 2.36 m hparter = 2.52 L = 7.32 5.00 m htotal = 8.36 .83 m l2(cu prispă) = 5.52 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 41 2.30 m l1 = 4.

construit în dreptul bucătăriei. semideschisă. cu o grosime de 60 cm. o pivniţă dispusă sub toată suprafaţa locuibilă. datată în anul 1835. Casa prezintă două încăperi şi foişorul. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din şindrilă de brad. Prima încăpere este pardosită cu argilă. fiind ridicată pe un soclu înalt din piatră de râu şi lespezi de gresie. Distanţa dintre pari este destul de mică (cca. iar cealaltă cu cărămidă. Născut din nevoia de a oferi posibilitatea locuirii sau odihnirii afară.32 x 4. Foişorul. a fost transferată în muzeu în 2006 şi reconstruită în anul 2007. cu diametrul cuprins între 6 şi 8 cm. în talpa de jos (în orificii dăltuite) şi în cosoroaba paralelă. Pentru tencuiala pereţilor se folosea pământ galben (destul de cleios) amestecat cu pleavă de grâu.31 m) se face prin foişor (2. 42 MUZEUL ASTRA . Se foloseau doar nuiele din alun şi carpen cu diametrul de 1-3 cm. practic spaţiul locuinţei monumentului.Casa din Vlãdeºti Casa gospodăriei de viticultor din Vlădeşti judeţul Vâlcea Casa. peste intrarea în pivniţă. de a lua masa pe această splendidă terasă acoperită. Sistemul constă în fixarea unor pari din lemn de carpen. unde erau primiţi oaspeţii.99 x 3. casa are la parter. dispusă pe peretele sudic al casei. iar cea care nu are acces din exterior este considerată camera bună (3. este elementul de arhitectură care decorează faţada casei. Cele două camere comunică între ele printr-o uşă. În soclu. 15-20 cm) şi acest lucru nu permitea folosirea oricărui tip de nuia.99 m). Accesul în camera de zi (4. care se fixa cu mâna pe grădele. foişorul prelungeşte.40 m) şi printr-o scară de piatră. Pereţii locuinţei sunt construţi dintr-un schelet de lemn împletit cu nuiele. Odată fixaţi aceşti pari se începea procesul de împletire al nuielelor în jurul lor.30 x 2. cunoscut în zona submontană a Vâlcei sub denumirea de grădelele.

Casa din Vlãdeºti MUZEUL ASTRA 43 .

26 Dimensiuni: L = 6.32 m hetaj = 2.89 m Faţada principală 44 MUZEUL ASTRA 2.89 8.98 m hparter = 2.86 m l1 = 6.Casa din Vlãdeºti 6.31 m hşarpantă = 3.86 Planul casei 3.26 m htotal = 7.32 2.06 Detaliu grafic grădele 6.06 m l2(cu foisor) = 8.31 7.98 .

Casa din Gãleºoaia Casa gospodăriei de olar din Găleşoaia judeţul Gorj În anul 2002.71 x 3. două la număr (3.80 x 3. cea nouă.90 m). datând din secole diferite: cea bâtrână de la jumătatea secolului al XIX-lea. este o adevărată dantelărie. lucrată din scândură de brad.90 m). din anul 1926. fiind prima construcţie cu etaj din această localitate. pentru construirea unei mici cămări. fiind înfundată în treimea dinspre spatele casei. Tinda se întinde şi pe latura din dreapta a celui de-al doilea nivel. o prispă. din partea superioară a construcţiei. La al doilea nivel. cea de-a doua fiind camera de dormit (3. cu o sobă ce încălzeşte şi încăperea de deasupra. la faţadă. La primul nivel sunt două încăperi.90 m şi 3. astăzi o localitate dispărută în urma extinderii exploatărilor carbonifere. Casa nouă este construită din cărămidă. Construcţia are. pe două nivele. traforată şi mărginită de stâlpi simpli neornamentaţi. au fost transferate din satul Găleşoaia.59 x 3.90 m) a proviziilor alimentare şi a băuturilor. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din ţiglă solzi. spaţiu deschis cu pridvor. sub cornişă. Brâul traforat. sunt odăile bune. două gospodării de olar ce aparţineau aceleiaşi familii. cu acces pe o scară ce împodobeşte întreaga faţadă. florarul. sporind substanţial valoarea artistică a monumentului. prima servea ca pivniţă de depozitare (3.65 x 3. MUZEUL ASTRA 45 .

Casa din Gãleºoaia 46 MUZEUL ASTRA .

18 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 47 2.50 m l2 = 7.20 m l1 = 4.30 .58 7.58 m hşarpantă = 2.60 m hparter = 2.30 m htotal = 7.Casa din Gãleºoaia Detaliu grafic fronton cu florar Planul casei 2.30 m hetaj = 2.18 L = 8.30 Dimensiuni: 2.

85 x 2. cu învelitoarea din şindrilă de brad (L = 120 cm) şi timpanele aproape drepte. Nivelul de locuit se compune din trei încăperi: tinda rece (3. bătută în tehnica cu capac. Tavanul camerelor de locuit este din scândură de brad. prezentând un soclu înalt de piatră. peste care s-a aplicat. pe sistemul în furci. construit într-o singură apă. cu o grosime de 5 cm. având acoperiş propriu. Interiorul prezintă un stat de tencuială din lipitură de pământ galben amestecat cu paie. încheiaţi la capete în cheutoare bătrânească. Elevaţia casei este specifică pentru satele din Mărginimea Sibiului.85 m) şi camera de zi (2. În tindă podeaua este din pământ bătut. iar în cele două încăperi de locuit din scândură de brad. Acoperişul este în patru ape. fiind transferată în anul 1995 şi reconstruită în muzeu în 2004. în pod. Pereţii casei sunt din bârne de brad tăiaţi în patru muchii. Privarul acoperă o treime din faţada casei.Casa din Tilişca Casa gospodăriei de prelucrare a straielor vâltorite din Tilişca judeţul Sibiu Casa datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. cu rol termoizolator. casa dinente (4.85 m). 48 MUZEUL ASTRA .50 x 3.50 m). cu pivniţă sub toată construcţia.50 x 3. un strat de 6 cm de pământ. ce dublează acoperişul casei.

Casa din Tilişca MUZEUL ASTRA 49 .

05 Dimensiuni: L = 11.10 Faţada principală 50 MUZEUL ASTRA 1.50 m l = 5.Casa din Tilişca Detaliu grafic fereastră Planul casei 4.98 2.98 m hetaj = 2.05 m htotal = 8.10 m 8.07 .07 m hşarpantă = 4.00 m hparter = 1.

grajdurile şi şopronul. la faţada principală. Planimetric. datând din anul 1854. cunoscut sub denumirea de mândră Mărie.35 x 4. Interiorul şi exteriorul casei este tencuit cu lipitură de pământ galben.70 m). construită în partea din spate a casei condiţionat de panta terenului şi spaţiile de locuit. privar (pălimar). cu diametrul variabil între 12-16 cm. încheiat în cheutoare ciobănească (rotundă).şi a anexelor gospodăreşti: şura. casa mare. înălţate pe un soclu din piatră zidită cu pereţi din lemn de brad semirotund.70 m). prin stâlpi masivi.70 m) şi casa mare (5. Nota specifică a acestui tip de gospodărie este dată de modul de dispunere a construcţiilor de locuit . între anii 1977-1980. casa prezintă un plan dreptunghiular format din două încăperi de locuit şi tinda mediană (2.95 x 4. iar spre grădină. casa de locuit are două nivele: pivniţa.Casa din Poiana Sibiului Casa gospodăriei de prelucrare a lânii din Poiana Sibiului judeţul Sibiu Casa gospodăriei cu ocol închis din Poiana Sibiului. a fost transferată şi reconstruită în muzeu. Aşezarea celor două încăperi variază în funcţie de panta terenului de construcţie.casa şi căsoaia . care dau într-o prispă deschisă. Ca elevaţie. MUZEUL ASTRA 51 . fiind dispusă de regulă deasupra pivniţei.38 x 4. iar tavanul tot din scândură de brad lucrat în tehnica cu capac. Spaţiile dintre acestea sunt închise. printr-o portiţă acoperită cu şiţă. acoperită cu o polată desprinsă din acoperişul casei. care cuprind poarta şi portiţa. Podeaua este din scândură de brad bătută pe grinzile pivniţei. ce amintesc de vechile acoperişuri din paie realizate în patru ape. în două ape cu timpane abrupte. peste care s-a zugrăvit cu pigment albastru. conform inscripţiei aflată pe una dintre grinzi. zidiţi din piatră. Din tindă se intră în cele două încăperi: casa de şezut (3. Acoperişul este realizat din şindrilă de brad de dimensiuni mari (până la 130 cm lungime).

Casa din Poiana Sibiului

52

MUZEUL ASTRA

Casa din Poiana Sibiului

Detaliu grafic privar Planul casei

Dimensiuni:
4,30

L = 12,75 m l1 = 5,10 m l2 = 6,95 m hcasă = 2,12 m hşarpantă = 4,30 m htotal = 6,42 m

Faţada principală
MUZEUL ASTRA 53

2,12

8,44

6,95

Casa din Sãsăuş

Casa gospodăriei pentru prelucrarea cânepii din Săsăuş judeţul Sibiu
Casa din Săsăuş datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind transferată în muzeu în anul 1973 şi reconstrută între anii 1975 – 1977. Casa prezintă două nivele: cel superior, destinat locuirii şi amenajării temporare a atelierului de ţesut şi cel inferior, compartimentat în două încăperi, servind drept pivniţă. Planul locuinţei este cel tradiţional, cu două încăperi: casa de locuit (4,62 x 4,13 m) şi tinda (2,85 x 4,13 m). Accesul în locuinţă se face pe o scară zidită din piatră care dă pe o prispă scurtă, în faţa intrării în casă, deschisă, aflată deasupra intrării în pivniţă. Casa îmbină două tehnici de construcţie, în funcţie de spaţiu: pivniţa (4,55 x 3,75 m) este lucrată din zidărie de piatră, cu liant din argilă, iar locuinţa propriu-zisă, dintr-un schelet de bârne masive de stejar, cu contrafise pe colţuri şi cu împletitură de nuiele umplută cu tencuială de pământ galben. Podeaua este din spărtură de stejar, iar tavanul din scândură de brad. Acoperişul casei este în trei ape cu învelitoarea din snopi de paie. Latura dinspre faţadă este întreruptă cu o împletitură de nuiele, sub care se găseşte streaşina, tot din snopi de paie.

54

MUZEUL ASTRA

Casa din Sãsăuş

MUZEUL ASTRA

55

50 m 8.05 2.45 m hşarpantă = 4.45 5.18 .84 Planul casei 4.00 m htotal = 8.18 m hparter = 2.Casa din Sãsăuş Detaliu grafic soclu de piatră cu talpă 7.84 m l = 5.00 Dimensiuni: L = 7.50 Faţada principală 56 MUZEUL ASTRA 2.05 m hetaj = 2.

MUZEUL ASTRA 57 . cât şi de la sfârşitul secolului . camera de bună (4.51 x 2. camera de lucru (5. în tehnica cu capac. închis. a fost transferată în muzeu în anul 1973.90 m) aşezată spre stradă şi cămara (2. spre curte. Gospodăria reuneşte atât monumente de arhitectură locală. Podeaua este din pământ bătut atât în camera de lucru cât şi în tindă.53 x 4. Planul casei este format din patru încăperi: tinda (2. până la înălţimea de 1 m.90 m) cu atelierul de olar. se găseşte târnaţul. încheiate la capete în cheutoare rotundă.poarta şi portiţa.95 m) opusă intrării. petrecute una peste alta.51 x 1. are învelitoarea din şiţă de brad.30 x 4. În stânga tindei. situată central şi închisă spre curte cu perete din scândură traforată.85 m).cu înălţimea de 20 cm. Acoperişul în patru ape. construită în anul 1832. Casa are pereţii din bârne rotunde de brad. cu scândură traforată. iar în camera de oaspeţi din scândură de brad. datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea.Casa din Corund Casa gospodăriei de olar din Corund judeţul Harghita Casa din Corund. ridicaţi pe un soclu de piatră. Pereţi sunt tencuiţi pe ambele părţi cu lipitură de pământ şi văruiţi cu pigment albastru iar tavanul este realizat din scânduri de brad.

Casa din Corund 58 MUZEUL ASTRA .

82 MUZEUL ASTRA 59 .00 m hşarpantă = 4.28 m hcasă = 2.82 m Faţada principală 2.03 m l1 = 5.30 m l2 = 6.82 m htotal = 6.82 L = 13.00 6.Casa din Corund Detaliu grafic ”ochi” de evacuare a fumului Planul casei Dimensiuni: 4.

gospodăria de oloier din Livada. Casa de locuit. cu patru stâlpi ornamentaţi în partea de sus prin crestare. Faţada dinspre curte este prevăzută cu o prispă deschisă (târnaţ). de la sfârşitul secolului al XIX-lea.60 m). în scop alimentar. clădite pe tălpi masive. uniţi prin laturi transversale şi având la bază. Podeaua este din pământ bătut. a produselor tehnice şi instrumentarului tradiţional (în proces evolutiv). Peretele din dreapta casei are un pomnol întărit cu o împletitură de nuiele. are planul dreptunghiular. prezintă utilizarea. monocelulară (7. iar tavanul din scândură de brad. judeţul Hunedoara. 60 MUZEUL ASTRA .Casa din Livada Casa gospodăriei de oloier din Livada judeţul Hunedoara Caracteristică arhitecturii rurale din Ţara Zarandului.36 x 4. de obţinere a uleiului vegetal. la fel ca şi capetele grinzilor care susţin grinda longitudinală (cusurău) pe care sunt fixaţi căpriorii (cornii). fiind realizată din cununi de grinzi de stejar. încheiate în cheutoare rotundă. în cadrul gospodăresc. tălpigi de sprijin pentru învelitoarea de paie. transferată în muzeu în anul 1981.

Casa din Livada MUZEUL ASTRA 61 .

20 Faţada principală 62 MUZEUL ASTRA 2.84 m l1 = 4.29 L = 7.62 m l2 = 6.Casa din Livada Detaliu grafic stâlp şi cusurău 7.84 Planul casei Dimensiuni: 5.06 m hcasă = 2.29 m hşarpantă = 5.49 m 7.20 m htotal = 7.49 .

Planşeul este susţinut de grinzi masive. soclul din piatră pe care este construită casa. În interior. în patru ape cu învelitoarea din paie. şi zugrăviţi cu var. Plafonul este din scânduri de stejar. Acoperişul este înalt.57 m). susţinute de grinzi transversale ale căror capete. ieşite în exterior. Pe ambele suprafeţe sunt lipiţi cu pământ.90 x 3. de fapt. Târnaţul se întinde pe toată faţada şi este mărginit de o balustradă închisă cu scânduri. prinse în cuie de lemn. formează baza de susţinere a cosoroabei (grinda longitudinală pe care sunt fixaţi.63 x 4. Pereţii sunt construiţi din bârne cioplite din stejar şi fag încheiate în cheutori rotunde. La nivelul inferior există o singură încăpere (3. pe sub toate grinzile transversale. peste care este aşezat un strat de pământ bătătorit. A fost transferată în muzeu în anul 1971. căpriorii acoperişului). corespunzător regimului precipitaţiilor. monumentul datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pereţii acesteia formează.63 x 4.38 m). săpată în terenul în pantă.Casa din Râºculiþa Casa gospodăriei de spătar din Râşculiţa judeţul Hunedoara Casa de spătar din Râşculiţa provine din Ţara Zarandului. Uşa de intrare este amplasată în peretele lateral al soclului.38 m) şi cămara (2. căptuşite cu scânduri de stejar. La nivelul superior casa prezintă două încăperi: camera de locuit (4. în cuie de lemn. trece meşter grinda care are rol de susţinere. MUZEUL ASTRA 63 .

Casa din Râºculiþa 64 MUZEUL ASTRA .

20 .20 m hşarpantă = 4.04 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 65 2.41 m l1 = 4.99 m hcasă = 2.04 L = 8.84 m htotal = 7.84 Dimensiuni: 7.08 m l2 = 4.Casa din Râºculiþa Detaliu grafic stâlp Planul casei 4.

şindrilă) de brad.46 m). cămara de unelte (2.Casa din Alun Casa gospodăriei de miner marmorar din Alun judeţul Hunedoara În anul 2005 a fost transferată o casă de miner din satul Alun. cămara de alimente cu cuptor (1. Casa are un plan complex. monument datat la începutul secolului al XIX-lea. iar pereţii sunt din bârne rotunde de brad cu diametrul între 14-17 cm. cu învelitoarea acoperişului din praştilă (şiţă. Bunila. reunind camera de locuit (4.79 m). teşită la capete. Ferestrele sunt simple. Exteriorul nu prezintă tencuială. Construcţia este aşezată pe o fundaţie din piatră luată din cariera de marmură.65 x 4. de dimensiuni mici cu patru ochiuri. încheiate la capete în cheutoare dreaptă. Podeaua este din scândură de brad.31m) şi pivniţa (sub cămara de alimente). Interiorul este tencuit pe cercuială de nuiele cu pământ galben amestecat cu paie şi apoi văruit. 66 MUZEUL ASTRA . Acoperişul este în patru ape.75 x 2. Tavanul este bătut cu scândură de brad în tehnica cu capac.75 x 2.

Casa din Alun MUZEUL ASTRA 67 .

99 m hpivniţă= 1.65 2.60 m 1.75 m htotal = 7.89 m l1 = 5.20 m hşarpantă = 3.65 m hcasă = 2.Casa din Alun Detaliu grafic bârne rotunde Planul casei Dimensiuni: 3.60 .88 Faţada principală 68 MUZEUL ASTRA 1.20 7.75 L = 9.

în patru ape. horjită şi bătută la un rând. Materialul de construcţie folosit este piatra legată cu liant de pământ galben pentru parter. Nivelul de locuit se compune din două încăperi.54 m). camera bună (5. având rol de protecţie.54 x 3. La parter prezintă două încăperi cu funcţii diferite. tăiate în traşcă. în pod s-a intervenit cu un strat de pământ gros de cca 7 cm. Zidurile au o grosime de cca 40 cm.94 m). în care se accede din târnaţ (1.90 x 2.25 x 4. Tavanul este din scândură din lemn de brad bătută în tehnica cu capac. cu rol termoizolator. construcţia este alcătuită din bârne masive de brad. arcadele şi uşiţa de acces a târnaţului. încastrată în grinzile care susţin podul.43 m). Ca elemente ornamentale semnalăm feroneria de la ferestre.53 m) şi camera de zi (3. are învelitoarea din şindrilă de brad. La nivelul al doilea. Acoperişul. construcţia datează de la mijlocul secolului al XIX-lea şi a fost transferată în muzeu în anul 1992. iar cealaltă cu rol de depozit-cămară (2.18 x 4. dispuse în cununi orizontale şi încheiate în cheutoare (muşcătoare) coadă de rândunică. cu două nivele. În interior pereţii sunt pomoştiţi cu lipitură de pământ galben. Pentru podea s-au folosit fostănele de brad prinse de grinzile pivniţei în cuie din lemn (melci). Exteriorul nu prezintă tencuială. Casa se încadrează în planul dreptunghiular. cioplite în patru muchii. MUZEUL ASTRA 69 .74 x 3. una cu rol de pivniţă (4.Casa din Stãneºti Casa gospodăriei de preot din Stăneşti judeţul Alba Depistată în comuna Poiana Vadului şi cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Casa Haneş Zamfira.68 m). Peste tavan.

Casa din Stãneºti 70 MUZEUL ASTRA .

58 m hparter = 2.60 m htotal = 7.92 Faţada principală MUZEUL ASTRA 71 2.Casa din Stãneºti Detaliu grafic feroneria de la fereastră Planul casei 3.92 m 1.44 m hetaj = 1.44 L = 8.49 m l1 = 5.88 .88 m hşarpantă = 3.60 Dimensiuni: 7.

Prima (4. În pod.3 x 3. bătută la un rând.73 m) avea funcţia de pivniţă. Pereţii sunt din bârne de lemn de brad alb (abies alba) tăiat în joagăr încheiate la capete în cheutoare coadă de rândunică. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din şindrilă de brad. horjită şi teşită. casa are nivelul inferior construit din piatră de râu. Planimetric. la parter. ambele încăperi sunt tencuite cu pământ galben amestecat cu pleavă şi paie de secară. locuinţa are câte două încăperi la ambele nivele.61 m) şi casa de dincolo (4. cu funcţii diferite şi intrări separate în fiecare.61 m). iar peste acesta spoială de var. Ca elevaţie.Casa din Goieºti Casa gospodăriei de negustor din Goieşti . Podeaua este din fostănă de brad cu grosimea de 5 cm. tăiate în joagăr încheiate în cheutoare coadă de rândunică.Vidra judeţul Alba Casa din Goieşti-Vidra. fiind locul de depozitare al legumelor şi fructelor.19 x 4. În interior. Exteriorul şi interiorulsunt tencuite cu pământ galben amestecat cu paie de grâu şi zugrăvit cu o spoială de var.3 x 3. Dimensiunile bârnelor sunt variabile ca înălţime (între 15 şi 23 cm). Faţada principală a casei este prevăzută cu un foişor. Nivelul al doilea prezintă două încăperi.19 x 4. transferată în muzeu în anul 1992. 72 MUZEUL ASTRA . casa (4. ilustrează tipul evoluat de casă tradiţională din aşezările răsfirate tip Crâng din Ţara Moţilor. peste planşeul din fostănă. legată cu liant de argilă şi nivelul al doilea din grinzi masive de brad. dar egale ca şi grosime (15 cm). două coloane paralelipipedice din babdiţă. s-a pus un strat de 5 cm de pământ galben cu rol termoizolator. iar planşeul tot din fostănă de brad. bătută în tehnica cu capac. iar a doua (4. având ca puncte de sprijin.7 m) era folosită ca spaţiu de locuit în timpul verii.

Casa din Goieºti MUZEUL ASTRA 73 .

00 Dimensiuni: 9.00 m htotal = 9.20 m l2(cu foişor) = 7.00 L = 8.60 m hşarpantă = 4.Casa din Goieºti Detaliu grafic stâlp de târnaţ Planul casei 4.49 m hparter = 2.00 m Faţada laterală 74 MUZEUL ASTRA 2.60 .40 2.40 m hetaj = 2.68 m l1 = 5.

Casa este construită din lemne rotunde de gorun.Casa din Mierþa Casa gospodăriei de agricultor din Mierţa judeţul Sãlaj Casa din Mierţa.69 x 3. cu învelitoarea din paie de grâu. MUZEUL ASTRA 75 . căpitan în oastea lui Avram Iancu. transferată în muzeu în anul 1990. pe tălpi groase. încheiate în cheutori semirotunde. aşezate pe temelie de piatră. cu diametrul variabil (10–20 cm). Acoperişul este în patru ape. de o valoare estetică deosebită.86 m).86 m). tinda (1.50 x 3. Faţada este mărginită de un târnaţ cu cinci stâlpi sculptaţi.66 x 3. cioplite în patru feţe.86 m) şi cămara (2. de Perţea Pavel. Monumentul este reprezentativ pentru arhitectura tradiţională a satelor de pe Valea Almaşului. Interiorul şi exteriorul casei este tencuit cu lipitură de pământ galben (10 cm) şi văruit. iar tavanul din scândură de brad lucrat în tehnica cu capac. Podeaua este din pământ bătut. Planul tricameral prezintă casa (4. este datată pe grinda-meşter în anul 1834 şi a fost construită conform memoriei satului.

Casa din Mierþa 76 MUZEUL ASTRA .

12 7.13 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 77 2.13 .36 m l = 5.01 m htotal = 7.01 L = 9.72 m hcasă = 2.Casa din Mierþa Detaliu grafic stâlp de prispă şi cheutori Planul casei Dimensiuni: 5.12 m hşarpantă = 5.

icoanelor. prin suprapunere Cuie ţigăneşti – elemente de metal. la crestat. dulgheri. cioplite dintr-o singură bucată sau din două bucăţi. ornamentată cu crestături Babdiţă – piatră calcaroasă Bardă – secure cu tăişul lat şi coada scurtă. Cusurău – ultima grindă de sus a unui perete care are rolul de susţinere al căpriorilor Cu capac – tehnica de batere a scândurilor sau fostănelor pe grinzile podului. folosită de meşterii dulgheri pentru cioplitul lemnului. de grosimea stâlpului şi a grinzii pe care o susţine. Ţara Zarandului). tăiată cu cuţitoaia în diferite forme. la scobit sau la tăiat Draniţă – denumire dată şindrilei în zona Maramureşului şi a Bucovinei Foişor – spaţiu semiadăpostit amplasat pe faţada casei. peste care este pus materialul învelitorii Casa dinente (camera buna. susţinut de zidărie sau de stâlpi. obiectelor de uz casnic Căprior – element din lemn al şarpantei acoperişului încheiat în unghi cu un alt element (pereche) aşezate în poziţie oblică. ieşită în afară şi ornamentată. pentru susţinerea căpriorilor Ciocârlani – ultimul rând de şindrilă. Maramureş. verticale. tăişul poate fi pe stânga. fiind acţionat de forţa apei curgătoare prin intermediul unei roţi de apă Lăcrimar – piesă de lemn fixată pe partea exterioară de la cerceveaua ferestrelor care împiedică prelingerea în interiorul casei a apei de ploaie 78 . Pădureni. trei sau patru ape Fostănă – elemente groase din lemn (5 cm) rezultate prin debitarea buştenilor. cu rolul de a sprijini acoperişul şi de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe faţadele clădirilor Cosoroabă. de diferite dimensiuni. bătute pe pereţii casei în poziţie oblică Cheutoare – tehnica de îmbinare a lemnului cunoscută sub mai multe denumiri: muşcătoare (Ţara Moţilor. mobilierului. ţesăturilor.încăpere a casei folosită ca loc de etalare a bogăţiei. dreapta sau pe centru Bârnă – lemn gros sub formă de trunchi rotund sau prelucrat cu barda în una. casa bună) . cu acoperişul în două. turnate în forme de lemn şi uscate la soare Cingătoare – partea grinzilor de tavan care ies în exteriorul casei. dreaptă (nemţească în Bucovina. al tencuielii din pământ. cu sau fără mâner. în patru muchii. ascuţite la un capăt iar la celălalt turtite. bătrânească în Mărginimea Sibiulului). a unei construcţii. care iese deasupra coamei acoperişului A ciopli – procedeul de îndepărtare al scoarţei lemnului şi a alburnului şi de făţuire prin folosirea bardei sau toporului Contrafise – elemente de lemn care au rolul de fixare şi de susţinere a cosoroabelor şi a stâlpilor Cornişă – partea superioară. două sau patru feţe Cămară – încăpere a casei folosită ca spaţiu de depozitare a alimentelor. pentru îmbinarea cu o altă şindrilă Joagăr – sistem tehnic preindustrial cu mai multe pânze drepte. prin crearea unei scobituri în formă de ic pe toată lungimea. cu două mânere scurte de lemn fixate perpendicular. care funcţionează cu o mişcare alternativă. crăpate în două. utilizată doar la ocazii speciale Celar – vezi cămară Cercuială de nuiele – sistem de susţinere în formă de reţea. coadă de rândunică (pentru toate zonele ţării). sau ca ornament Cuţitoaie – lamă de oţel curbată. românească în Oltenia.GLOSAR Arcade – elemente din lemn folosite ca şi contrafise. folosită de fierari. Mărginimea Sibiului) Chirpici – cărămizi nearse realizate dintr-un amestec de pământ galben. la cioplit. se folosea pentru decojirea bârnelor Daltă – unealtă de oţel în formă de pană tăioasă. rotundă (ciobănească în Valea Jiului. folosite la podea sau la tavan Furci (tehnică) – sistem evolutiv al acoperişului prin adăugarea unui alt acoperiş cu panta mai mică pentru protejarea prispei Grădele – sistem constructiv folosit în zona Olteniei care constă într-o împletitură de nuiele pe stâlpi de carpen. folosite la fixarea diferitelor elemente de lemn. constând în nuiele de alun sau carpen. mai multe perechi formează suportul laţilor. a ţesăturilor. apă şi paie tocate. puşi vertical între talpa de jos a peretelui şi cosoroabă A horji – tehnică manuală de prelucrare a şindrilei.

pentru îmbinarea cu o altă şindrilă Odaie – cameră de locuit Pană – element din lemn de formă triunghiulară.bucăţi subţiri din lemn rezultate prin debitarea buştenilor. prin crearea unei scobituri. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. ornamentată. este unul din elemntele care contribuie la definirea caracterului deschis al casei tradiţionale Privar – denumirea dată prispei în Mărginimea Sibiului Şatră – denumirea prispei cu stâlpi şi balustradă în Maramureş Şindrilă .spaţiu triunghiular sau trapezoidal. pentru a se putea îmbina cu altă piesă 79 . cu scopul de a apăra temelia casei de umezeală. Ţara Zarandului. termenul este folosit în zona munţilor Apuseni Muchie – parte a unei bârne de lemn cioplită în patru feţe Nemeş – om înstărit din satele maramureşene Nud şi feder – tehnica manuală de prelucrare a şindrilei. în special în zona Olteniei Spoială de var – aplicarea unui singur strat de var peste tencuială Sprânceană – element de lemn profilat amplasat deasupra ferestrei Streaşină – prelungire a acoperişului unei construcţii în afara zidurilor. Pădureni Teşită – tăietură oblică la un capăt al şindrilei Timpan . amplasat între cornişele unui fronton Tindă – prima încăpere prin care se intră în casele ţărăneşti Tisfolt – parte a învelitori tăiată oblic la una sau două laturi (aici apare timpanul trapezoidal) Torsadă – motiv arhitectonic ornamental care imită o frânghie răsucită Traşcă – fierăstrău pentru debitarea longitudinală a bârnelor Tripon – denumire regională a frontonului trapezoidal Uluc – scobitură. fixate pe scheletul unei uşi Tălpi – primul element de lemn care se aşează pe temelie şi susţine peretele Tălpigi – cadru de lemn sub formă de scară. în formă dreptunghiulară pe toată lungimea. fără îndepărtarea părţilor crestate Şoşi – stâlpi Spărtură – elementul de lemn rezultat din spargerea buştenilor de fag sau stejar. două sau trei laturi ale casei. prelucrate cu cuţitoaia. amplasat la baza streaşinei pentru suţinerea învelitorii din paie Târnaţ – denumirea dată prispei în Ţara Moţior. ornamentat sau simplu. cu unghi ascuţit Parmalac – balustradă închisă Pazie – scândură îngustă sau lată. amplasată sub streaşină Pleavă – rămăşiţe de spice rezultate din treieratul cerealelor Podină – podea de scânduri la casă. formată dintr-unul sau două panouri de lemn. la pod Podmol – prispă de pământ sau prag de pământ împrejurul casei Prăştilă – denumirea dată şindrilei în zona Văii Jiului şi în zona Pădurenilor Pridvor – denumire dată prispei în Bucovina Prispă – element amplasat pe una.Mai – ciocan de lemn folosit pentru tasarea pământului pe podea Meşter-grinda – bârnă de lemn aşezată pe pereţii laterali ai casei cu rolul de susţinere a grinzilor tavanului Mezdreală – vezi cuţitoaie. folosite ca material pentru învelitoare Şiţă – vezi şindrilă Solzite – crestate cu securea. folosit pentru podea. care apără pereţii şi fundaţiile de ploaie Tăblii – parte a unei lucrări de tâmplărie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful