CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA MUZEUL CIVILIZAŢIEI POPULARE TRADIŢIONALE ASTRA

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ TRADIŢIONALĂ ÎN MUZEUL ASTRA

Editura „ASTRA MUSEUM” Sibiu, 2010

Text: Corectură: DTP: Foto: Grafică: Proiectare, grafică:

Ciprian Anghel Ştefan Mirela Creţu, Delia Voina Silviu Ioan Popa Silviu Ioan Popa, Alexandru Olănescu, Arhiva Complexului Naţional Muzeal ASTRA Alina Ioana Kis Gabriela Moruz

Autorul mulţumeşte domnului director general VALERIU ION OLARU, doamnei director de specialitate MIRELA CREŢU şi domnului şef secţie conservare monumente IOV TOLOMEI pentru sprijinul acordat în realizarea acestei publicaţii.

Târgu Cărbuneşti Casa gospodăriei de viticultor din Vlădeşti Casa gospodăriei de olar din Găleşoaia ZONA ETNOGRAFICĂ MĂRGINIMEA SIBIULUI Casa gospodãriei de prelucrare a straielor vâltorite din Tiliºca Casa gospodãriei de prelucrare a lânii din Poiana Sibiului ZONA ETNOGRAFICĂ HÂRTIBACI Casa gospodăriei pentru prelucrarea cânepii din Săsăuş ZONA ETNOGRAFICÃ HARGHITA Casa gospodãriei de olar din Corund ZONA ETNOGRAFICÃ ZARAND Casa gospodãriei de oloier din Livada Casa gospodăriei de spătar din Râşculiţa ZONA ETNOGRAFICÃ PÃDURENI Casa gospodãriei de miner marmorar din Alun ZONA ETNOGRAFICÃ ÞARA MOÞILOR Casa gospodãriei de intelectual din Stăneşti Casa gospodăriei de negustor din Goieşti .Berbeşti Casa nouă a complexului arhitectural din Călineşti .Berbeşti Casa gospodăriei de olar din Săcel Casa gospodăriei de agricultor din Deseşti ZONA ETNOGRAFICĂ BUCOVINA Casa gospodãriei de dogar din Straja Casa gospodãriei de meºter în instrumente muzicale din Câmpulung Moldovenesc ZONA ETNOGRAFICĂ BUZĂU Casa gospodãriei de prelucrare a chihlimbarului din Colþi ZONA ETNOGRAFICÃ DOBROGEA Casa gospodãriei de pescar din Mahmudia ZONA ETNOGRAFICÃ BRAN Casa gospodãriei cu ocol întãrit din Mãgura ZONA ETNOGRAFICÃ ÞARA OLTULUI Casa gospodăriei de prelucrare a inului ºi a cânepii din Lisa ZONA ETNOGRAFICÃ OLTENIA Casa complexului arhitectural din Stolojani .CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE INTRODUCERE ZONA ETNOGRAFICĂ MARAMUREŞ Casa veche a complexului arhitectural din Călineşti .Vidra ZONA ETNOGRAFICÃ MESEª Casa gospodãriei de agricultor din Mierţa GLOSAR 6 7 9 12 15 18 21 24 27 30 33 36 39 42 45 48 51 54 57 60 64 66 69 72 75 78 .

pe teritoriul României. doresc să le vândă. editat în anul 2007 sub conducerea d-lui prof. locale. dr. deţinătorul unor valori monumentale etnografice. atât pentru locuitorii lor cât şi pentru mediu natural. inestimabile. din diferitele zone ale ţării. Aceste construcţii. totodată perfect adaptate necesităţilor ecologice pe care societatea viitorului le impune. salvate şi transferate în Muzeul în aer liber. are pe lângă responsabilitatea conservării şi valorificării lor în expoziţia în aer liber din Dumbrava Sibiului şi pe cea a promovării acestui patrimoniu pentru cunoaşterea amănunţită a experienţei milenare acumulate de generaţiile de constructori ţărani care au realizat.CUVÂNT ÎNAINTE Complexul Naţional Muzeal ASTRA. Monumentele întrunesc calităţi esenţiale de armonie volumetrică. care poate salva de la dispariţie multe construcţii valoroase. Valeriu Ion Olaru. integrându-se armonios spaţiilor destinate odihnei şi recreării în zonele adiacente aşezărilor urbane. La selecţia monumentelor din acest an. Director general Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu . am utilizat parţial informaţi cuprinse în catalogul Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “ASTRA” (Dumbrava Sibiului). utilizând numai materiale naturale. aflate în muzeele în aer liber din România sunt exemple de valori arhitectonice perfect integrate spaţiului şi peisajului cultural românesc. inspirată din modelele tradiţionale. optime pentru petrecerea zilelor de vacanţă într-un autentic stil tradiţional românesc. ca şi multe altele. Le recomandăm tuturor o astfel de soluţie. Pentru toţi cei care sunt interesaţi să-şi construiască o casă nouă de vacanţă. o adevărată Civilizaţie a lemnului. Prilejuită de manifestarea „Târgul caselor tradiţionale”. aflată în acest an la cea de a doua ediţie. publicaţia de faţă vine în întâmpinarea specialiştilor şi publicului larg cu un set reprezentativ de informaţii despre construcţii din lemn. funcţionalitate practică şi ingeniozitate tehnică. Corneliu Ioan Bucur. Construcţiile sunt sănătoase. le sugerăm să viziteze Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului unde pot găsi şi soluţii cu privire la transferul unor construcţii autentice pe care proprietarii lor.

est (Zona Buzău). a gustului pentru frumos. prezintă şi construcţii monumentale ale arhitecturii tradiţionale din zone etnografice ce au dat valori de excepţie în aria cioplirii şi sculptării lemnului. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. piatra şi pământul galben se găsesc în zonele prezentate. până la cununile de bârne şi prelucrarea cu ajutorul sistemelor tehnice preindustriale. stejar. urcând spre nord. şi sistemul de constructiv al cununilor orizontale de bârne – Blockbau2. bazinul Mării Baltice. 2 Tehnica Blockbau acoperă o suprafaţă foarte întinsă din Europa nordică – Scandinavia. ca şi material de construcţie are ponderea cea mai ridicată. În acest tablou lemnul. toate aceste elemente fiind absolut necesare pentru păstrarea esteticii monumentului şi a confortului oferit. Materialele de construcţie folosite sunt uşor de procurat. Structura arhitecturală a casei tradiţionale este de o mare simplitate. fiecare din elementele constructive fiind perfect raţionalizate. planimetria. Criteriile care au stat la baza selecţiei monumentelor prezentate. fag). două sau trei monumente. În tabloul general al arhitecturii româneşti. constă în materialele şi tehnicile de construcţie. fiind considerată o preocupare a Fachwerk-ului evoluat. dovadă a unei mari experienţe istorice în arta şi ştiinţa de a construi în lemn. centrul (subzona Bran. 1 . Tehnicile de construcţie evoluează de la împletitura de nuiele şi prelucrarea manuală. elevaţia. la construcţia caselor. considerat şi cel mai arhaic. Lemnul de diferite esenţe (brad. În lucrarea de faţă aceste zone sunt reprezentate de unul. întinderile împădurite ale Rusiei. odihnei. Ţara Moţilor) şi nord–vest (Meseş). Zona Harghita). Alpi. până în Scoţia. molid. Danemarca şi sudul Suediei. Ţara Oltului. 10. sud–est (Zona Dobrogea de nord). Paul Petrescu. inclusiv instalaţia de încălzit şi gătit. 1974. Casa este un spaţiu funcţional complex destinat adăpostirii. prelungindu-se mult şi în zonele de dealuri intra şi pericarpatice. vest (Ţara Zărandului. tehnicile de izolare şi ornamentica. de la construcţiilor din bârne de lemn. a unor tradiţii etnice şi culturale. uneori cu rezultate plastice deosebite. deşi axat pe creaţia tehnica. Pirinei). preparării şi consumului mâncării. învăluit la rândul lui de construcţiile de împletituri din nuiele. depozitării inventarului casnic. Tehnica Fachwerk acoperă aproape în totalitate Europa centrală şi cea occidentală. Tehnica nuielelor împletite cu schelet de “furci” înfipte în pământ are străvechi tradiţii şi pe plan european. construcţiile tradiţionale ocupă un loc bine definit. Arhitectura ţărănească din lemn din România. regiunile din marele lanţ muntos ce străbat tot continentul (Carpaţi. p. Harta materialelor şi a tehnicilor de construcţie se înfăţişează sub forma unor inele concentrice. Editura Meridiane. spre nord–est (Zona Bucovina). Prezentarea începe din nordul ţării (Zona Maramureş). Zona Pădureni. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA. care acoperă versanţii interiori şi exteriori ai lanţului carpatic.INTRODUCERE Arhitectura tradiţională poate fi considerată una dintre formele cele mai elocvente de expresie a modului de viaţă. sud–vest (Zona Gorj). Bucureşti. prin apartenenţa la cele două sisteme constructive: din îngrăditură de nuiele – Fachwertz1. Piatra şi pământul au fost folosite.

Începând din anul 2009 în cadrul muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului s-a organizat Târgul caselor tradiţionale din România. cu scopul de a încuraja construirea. Astfel se asigura o izolaţie eficientă indiferent de anotimp. ajungea până la 10 chiar 15 cm. cu folosirea materialelor de construcţie corespunzătoare zonei de proximitate. în zonele cu potenţial turistic. după modele arhitecturale locale. a ferestrelor a tocurilor de uşă şi a cosoroabelor denotă măiestria prelucrării lemnului în zonele etnografice de provenienţă a monumentelor. aducând nu de puţine ori prejudicii peisajului natural. Ornamentica stâlpilor de la prispă. Ciprian Anghel Ştefan. aplicată pe pereţii interiori şi exteriori ai unei case. de la casa monocelulară până la casa cu trei sau patru încăperi. Un alt argument ar fi acela că în cadrul programelor de finanţare cu fonduri europene nerambursabile se acordă un anumit punctaj acelor proiecte care promovează valorile tradiţionale locale. a caselor de locuit sau de vacanţă. uscat se folosea in spaţiile dintre bârnele pereţilor şi a scândurilor de tavan la întâlnirea dintre grinzi şi ultimul strat de bârne al pereţilor. Monumentele prezentate în această broşură pot devenii oricând modele de urmat în construirea viitoarei case de vacanţă sau de ce nu a unei case de locuit permanent. Elevaţia porneşte de la casa simplă aşezată pe un soclu mic de piatră şi se opreşte la casa cu parter şi etaj. izolaţie şi ornamentare. Tehnicile de izolare sunt simple şi eficiente. Şef secţie Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA . Stratul din acest tip de tencuială.Planimetria prezentată evolutiv. În satul contemporan a avut loc o evoluţie a caselor. subliniază utilitatea spaţiului construit. a tehnicilor locale de construcţie. Pământul galben amestecat cu pleavă şi paie de grâu era folosit ca tencuială şi material de izolaţie. Obiectivele propuse prin tipărirea acestei publicaţii şi prin realizarea Târgului caselor tradiţionale sunt acelea de a conştientiza că monumentele de arhitectură locală definesc peisajul cultural al fiecărei zone. de la tipul de casă construită după tiparele tradiţionale locale. iar periclitarea arhitecturii locale duce la degradarea treptată a acestuia. la casa urbanizată. Muşchiul de pădure.

Uşa de acces este realizată din două tăblii din lemn de stejar prinse în cuie ţigăneşti. La capete bârnele sunt încheiate în cheutoare dreaptă. Pereţii sunt netencuiţi. Casa este construită pe un singur nivel. tăiate în traşcă şi prelucrate cu barda. cămara (1. uscat şi pus în spaţiile de îmbinare dintre bârne.35 m). MUZEUL ASTRA 9 . cu rol termoizolator.Berbeşti judeţul Maramureş Casa din Călineşti. cu patru ochiuri. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din draniţă de brad horjită şi teşită.35 m) şi camera de locuit (4. un strat de pământ (6 cm). în pod.35 m). cu dimensiuni de la 40/15 cm până la 70/15 cm. sprânceană şi lăcrimar. datată la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Planul casei este dreptunghiular. Tavanul este din fostănă de brad peste care s-a aplicat.Casa din Călineşti Casa veche a complexului arhitectural din Călineşti . reprezentând modelul arhaic de construcţie al caselor maramureşene. cu soclu din blocuri de piatră care susţine pereţii din bârne de stejar. Ferestrele sunt de mici dimensiuni.8 x 4.56 x 4.39 x 4. Podeaua este din pământ bătut. a fost transferată în muzeu în anul 1973 şi reconstruită în anul 1974. cu trei încăperi: tinda mediană (2. singurul element izolator fiind muşchiul de pădure.

Casa din Călineşti 10 MUZEUL ASTRA .

40 6.78 m l2 = 5.80 m Faţada principală 2.40 m htotal = 6.40 m hşarpantă = 4.80 Dimensiuni: L = 9.40 MUZEUL ASTRA 11 .43 m l1 = 4.68 m hcasă = 2.Casa din Călineşti Detaliu grafic fereastră cu lăcrimar Planul casei 4.

Casa are şatră decorată cu arcade sculptate.Casa din Berbeşti Casa nouă a complexului arhitectural din Călineşti . lemnul de stejar. iar cuptorul tradiţional are ataşat o plită din fontă.Berbeşti judeţul Maramureş Casa din Berbeşti aparţine Complexului arhitectonic maramureşan.85 m). din secolele XVIII-XIX. împodobind faţadei casei cu o galerie de stâlpi frumos decoraţi şi arcade monumentale. de pe Valea Cosăului. 12 MUZEUL ASTRA .05 x 5. încheiat la capete în cheutoare dreaptă. pentru fundaţie. cu hornul de tablă.85 m). bătut în tehnica cu capac.85 m) şi cămara (1. adosată pe toată lungimea construcţiei.16 m). pentru pereţi. Pereţii sunt tencuiţi şi zugrăviţi în interior. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din draniţă de brad. Şatra conferă o estetică deosebită întregului ansamblu. şi ilustrează evoluţia tehnicilor de construcţie şi ornamentare a monumentelor de arhitectură populară. camera de locuit (5. pe două laturi (faţada principală şi laterală) şi este formată din patru încăperi: tinda (2.73 x 4. reconstruit în muzeu în anul 1974. lemnul de brad pentru acoperiş şi învelitoare. Materialul de construcţie folosit este piatra (blocuri de piatră cioplită).55 x 5.89 x 5. Podeaua este din scândură de brad la fel ca şi tavanul. din lemn de esenţă tare (stejar). camera bătrânilor (2.

Casa din Berbeşti MUZEUL ASTRA 13 .

25 m htotal = 7.45 .45 m l = 5.25 Dimensiuni: L = 9.77 m hcasă = 2.70 m Ltotal = 11.70 m 7.45 m hşarpantă = 5.Casa din Berbeşti Detaliu grafic poartă Planul casei 5.70 Faţada principală 14 MUZEUL ASTRA 2.

pentru a oferi o durabilitate îndelungată. cu diametrul de 10-28 cm. prezentând distanţiere de lemn . Tălpile sunt cioplite în bardă.40 m). a fost transferată şi reconstruită în muzeu în anul 1968.20 x 3. semirotunde. cu rol de izolare şi de fixare. incizată cu motive decorative specifice. Sistemul de iluminat constă în două ferestre de mici dimensiuni. realizate în daltă semirotundă.10 m) şi cameră de locuit (5. pe fibră. Accesul în casă se face printr-o uşă dublă. din fostănă din lemn de brad prelucrată cu rindeaua de mână. Planul casei este dreptunghiular.20 x 1. cu trei încăperi . cu sprânceană şi lăcrimar. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din draniţă de brad bătută la un rând. Casa este construită pe un singur nivel.35 x 5. cu soclu din piatră şi pereţi din buşteni de brad semirotunzi. Tavanul este lucrat în tehnica cu capac.Casa din Sãcel Casa gospodăriei de olar din Săcel judeţul Maramureş Casa din Săcel. încheiate în cheutoare dreaptă. datată în a două jumătate a secolului al XIX-lea. Pereţii exteriori sunt tencuiţi cu lipitură de pământ amestecat cu paie de cereale. Bârnele pereţilor sunt din brad. Podeaua este din pământ galben bătut. MUZEUL ASTRA 15 .tindă (5. cămară (5. cu capetele în trei feţe.20 m).

Casa din Sãcel 16 MUZEUL ASTRA .

44 Faţada principală MUZEUL ASTRA 17 2.20 m hşarpantă = 4.44 m .24 m htotal = 6.24 Dimensiuni: 6.20 L = 10.Casa din Sãcel Detaliu grafic cheutoare dreaptă Planul casei 4.20 m hcasă = 2.25 m l = 5.

peste care s-a aşezat fostănă din lemn de brad.90 x 4. Planul casei este dreptunghiular.95 m) şi camera bună (4. au tocurile aplicate. parchetate sau simple. la cele interioare decupându-se două ochiuri de geam. iar învelitoarea. în pod. Izolaţia termică se realiza cu lipitură de pământ galben amestecat cu pleavă de grâu sau paie. Casa din Deseşti este structurată pe trei registre: temelia. camera de zi (4. Acoperişul înalt. Uşile exterioare au tăblii profilate. 18 MUZEUL ASTRA . cu sprânceană şi lăcrimar. închiate la capete în cheutoare coadă de rândunică. datată la începutul secolului al XX-lea a fost transferată în muzeu în anul 1998 şi reconstruită între anii 1999 – 2001.35 m). Tavanul casei este înfundat cu scândură de brad profilată. pereţii şi acoperişul.Casa din Deseºti Casa gospodăriei de agricultor din Deseşti judeţul Maramureş Casa de nemeşi din Deseşti. Ferestrele. Pereţi sunt realizaţi din bârne de fag cioplite în bardă. din draniţă de brad bătută la un rând.69 x 4. pentru a nu se curba sau disloca.95 m). are şarpanta din bile de brad şi laţi din esenţe moi.95 m).tinda mediană (1.92 x 4. în patru ape. bătută cu maiul. Atât la capete cât şi la mijloc bârnele sunt fixate în cuie de lemn. Interiorul casei este tencuit şi văruit. sculptate şi traforate. cu rol izolator. cu trei încăperi . peste care s-a aplicat.22 x 4. un strat de argilă. Temelia se înalţă până la 2 m. trasformându-se în pivniţă (6. Podeaua este dintr-un strat gros de argilă.

Casa din Deseºti MUZEUL ASTRA 19 .

38 m hetaj = 2.Casa din Deseºti Detaliu grafic stâlp de prispă Planul casei Dimensiuni: L = 13.64 m l1 = 6.31 m hşarpantă = 4.55 m htotal = 9.30 m hparter = 2.00 m l2 = 7.24 m Faţada principală 20 MUZEUL ASTRA .

în anul 1991. cu tindă descoperită (3. încheiate la capete în cheutoare dreaptă (nemţească). având streaşina acoperişului. Interiorul este tencuit cu un strat de 6 cm de liptură de pământ amestecat cu pleavă de grâu. Podeaua este din pământ bătut. Pereţii casei sunt construiţi din bârne de brad cioplite în patru feţe.25 x 4.76 m) şi o singură încăpere (4. casa prezintă tipul bicameral. iar tavanul din fostănă de brad. Acoperişul este în patru ape. Planimetric. este o construcţie caracteristică pentru arhitectura populară bucovineană din prima jumătate a secolului al XIX-lea.76 m).79 x 4. cu învelitoare din draniţă de brad. MUZEUL ASTRA 21 . Casa aparţine tipului arhaic. cu excepţia unei rame în jurul uşilor şi al ferestrelor.Casa din Straja Casa gospodãriei de dogar din Straja judeţul Suceava Casa. atât prin tehnicile de construcţie cât şi prin sistemul de împrejmuire. cu un podmol uşor înălţat. cuprinsă într-o cingătoare din grinzi de lemn. transferată în muzeu. cu prispa liberă de jur împrejur. În exterior nu prezintă tencuială.

Casa din Straja 22 MUZEUL ASTRA .

25 m htotal = 5.Casa din Straja Detaliu grafic cheutoare dreaptă (nemţească) Planul casei Dimensiuni: L = 8.26 m hcasă = 2.23 m hşarpantă = 3.48 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 23 .79 m l = 5.

clădite în cununi orizontale şi încheiate la capete în coadă de rândunică. întreruptă de foişorul plasat asimetric. iar tavanul. este lucrat în tehnica cu capac. se evidenţiază casa cu foişor şi prispă.70 m) şi bucătărie (3. prezintă caracteristicile arhitectonice specifice zonei Bucovinei. în partea stângă.78 x 2. odaie (5. cioplite în patru feţe. din fostănă de brad. cu stâlpi ornamentali (care susţin streaşina lată a acoperişului). Atât interiorul cât şi exteriorul casei prezintă un strat de tencuială şi văruială cu o grosime finală de 10 cm. Podeaua este din pământ bătut. 24 MUZEUL ASTRA . casa are prispă deschisă.90 m). cu trei încăperi tindă (1. iar la parter un beci (3. iar uşile din tăblii de brad.35 x 4. Casa prezintă. Ferestrele sunt de dimensiuni mici cu şase ochiuri. În cadrul arhitecturii populare specifice zonei montane. un plan evoluat.90 m). transferată în muzeu în anul 1982 şi reconstruită în anul 1986.60 m). la etaj. amenajat sub ultima încăpere. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din şindrilă de brad.83 x 2. Pe faţada principală şi pe latura dreaptă. ilustrând străvechiului meşteşug al confecţionării instrumentelor muzicale tradiţionale. cu intrarea din curte. realizată din grinzi masive de brad. cu mari păduri de conifere.25 x 2. datând de la mijlocul secolului al XIX-lea.Casa din Câmpulung Moldovenesc Casa gospodăriei de meşter de instrumente muzicale din Câmpulung Moldovenesc judeţul Suceava Casa din Câmpulung Moldovenesc. format din locuinţa propriu-zisă.

Casa din Câmpulung Moldovenesc MUZEUL ASTRA 25 .

62 m lcasă = 5.00 2.01 m hpivniţă = 2.Casa din Câmpulung Moldovenesc Detaliu grafic stâlp de prispă Planul casei 3.27 .00 m hetaj = 2.41 m htotal = 7.62 m ltotal = 8.41 Dimensiuni: L = 8.68 m 7.68 Faţada laterală 26 MUZEUL ASTRA 2.27 m hşarpantă = 3.

casa are două nivele. cu o grosime variind între 15 şi 20 cm. datând. după spusele localnicilor şi după elevaţie. încheiate în cheutori rotunde. Şarpanta este construită în patru ape.70 m). Accesul la etaj se face printr-o scară de lemn aflată în capătul anterior al prispei.20m). MUZEUL ASTRA 27 . păstrând ferestrele şi feroneria originală. Principalele ocupaţii ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor. prelucrarea chihlimbarului. din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.30 m).60 x 3.40 x 3. sunt din bârne de brad solzite. frumos sculptate. Casa a fost proprietatea lui Oprea Nicolae din satul Aluniş. Etajul este compus din două camere de dimensiuni aproape egale.30 m). prelucrarea lemnului şi. Acest tip de casă cu etaj este caracteristic pentru jumătatea de nord a Olteniei şi a Munteniei. Balustrada prispei de la cel de-al doilea nivel are un trafor sculptat şi trei stâlpi frumos ornamentaţi. Învelitoarea este din şindrilă de 25 cm lungime. una cu rol de odaie de locuit (3. Uşile sunt din brad. iar cealaltă de odaie frumoasă (3. Pereţii etajului. Parterul este construit din piatră masivă de râu. având o amplitudine de 4 m.Casa din Colþi Casa gospodăriei de prelucrare a chihlimbarului din Colţi judeţul Buzău Zona comunei Colţi este cunoscută din cele mai vechi timpuri pentru exploatarea. tencuiţi în interior şi la exterior. Aici se află două încăperi. chihlimbarului sau a rumanitului (cum mai este cunoscut chihlimbarul românesc). În cele două camere se intră dintr-o tindă centrală. una cu rol de bucătărie de vară (3. până nu demult. Planimetric.90 x 3.20 x 2. iar cea de-a doua cu rol de atelier (3.

Casa din Colþi 28 MUZEUL ASTRA .

48 m 2.48 Faţada principală MUZEUL ASTRA 29 2.79 m l2 = 4.00 m htotal = 7.32 m hetaj = 2.99 m hparter = 2.16 7.70 m l1 = 3.32 .Casa din Colþi Detaliu grafic cheutoare rotundă Planul casei 3.00 Dimensiuni: L = 7.16 m hşarpantă = 3.

lucrată în tehnica traforajului şi desfăşurată pe timpanul frontonului de la faţadă. judeţul Tulcea şi a fost reconstruită în muzeu între anii 1975-1979. Planul dreptunghiular al casei se compune din trei încăperi camera de locuit (3. Podeaua este din pământ galben bătut iar tavanul este tencuit.25 m). Pereţii sunt construiţi din chirpici (lut amestecat cu paie de grâu) şi văruiţi în alb.60 x 4. provine din comuna Mahmudia. camera de oaspeţi (4. ornamentat cu doi căluţi de mare afrontaţi. Construcţia este caracteristică pentru arhitectura din satele din nordul Dobrogei. de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.25 m).Casa din Mahmudia Casa gospodăriei de pescar din Mahmudia judeţul Tulcea Casa.20 x 4. 30 MUZEUL ASTRA .25 m) şi tinda mediană (sala). Ferestrele sunt de dimensiuni medii cu două ochiuri. specifică pentru localităţile din Delta Dunării. pe pazii şi la streaşină.30 x 4. Casa este prevăzută pe două laturi cu o prispă străjuită de stâlpi. decorată cu o bogată dantelărie în lemn. Acoperişul în două ape este cu învelitoarea din stuf. folosită ca bucătărie (3. Se remarcă geamul podului de pe frontonul lateral.

Casa din Mahmudia MUZEUL ASTRA 31 .

15 m l1 = 4.35 4.75 m 2.20 m htotal = 4.75 .20 Faţada principală 32 MUZEUL ASTRA 2.Casa din Mahmudia Detaliu grafic geamul podului de pe frontonul lateral Planul casei Dimensiuni: L = 17.15 m hcasă = 2.60 m l2 = 6.35 m hşarpantă = 2.

Casa din Mãgura Casa gospodăriei cu ocol întărit din Măgura judeţul Braşov Casa cu ocol întărit din Măgura datează din anul 1844. cu învelitoarea din şindrilă de brad horjită şi teşită. casa mare (4.75 m). cu diametrul variabil (între 17–25 cm). deasupra solului. conform inscripţiei de pe una din grinzile de la tavan.13 x 5. Atât interiorul cât şi exteriorul casei sunt tencuite cu un strat de 10 cm de pământ galben şi apoi văruit. iar în partea de sud a casei este prelungit până la 1. protejând astfel întreaga construcţie de vânturile şi curenţii reci care acţionează dinspre munte. casa are pereţii din bârne de brad cioplite cu securea şi barda. Ferestrele au şase ochiuri de geam. Construită pe un soclu de piatră de stâncă.70 m) şi celarul (1. Planul casei este dreptunghiular şi se compune din patru încăperi: tinda (2. iar tavanul din scândură de brad bătută la două rânduri.93 x 6. MUZEUL ASTRA 33 .5 m.75 m). trei şi patru feţe (variază în funcţie de grosimea lemnului). Accesul în casă se face printr-o uşă dublă.95 x 5.06 x 5. Acoperişul este în patru ape.75 m). căsuţa (4. în patru muchii. A fost transferată în muzeu în anul 1972 şi reconstruită între anii 1973 – 1975. La capete sunt încheiate în cheutoare dreaptă cu două. Podeaua este din fostănă de stejar.

Casa din Mãgura 34 MUZEUL ASTRA .

06 m htotal = 6.04 m hcasă = 2.05 m l = 15.Casa din Mãgura Planul casei Detaliu grafic îmbinarea cosoroabei în grinzi Dimensiuni: 4.40 m hşarpantă = 4.06 Faţada principală MUZEUL ASTRA 35 2.46 m 6.40 L = 25.46 .

cioplite în patru feţe. paiele de secară.80 x 6. iar camera de locuit din scândură de lemn de brad.Casa din Lisa Casa gospodăriei de prelucrare a inului şi a cânepii din Lisa judeţul Braşov Casa din Lisa. construită la sfârşitul secolului al XIX-lea. este un monument caracteristic pentru gospodăriile tradiţionale din Ţara Oltului. caracteristic stilului baroc austriac. capetele bârnelor fiind mascate de tencuială. având funcţia de depozit pentru alimente. Podul este tăvănit în tehnica cu capac. Sub fronton s-a construit o streaşină cu rolul de a proteja peretele casei.44 m). ridicată pe temelie din piatră de râu. fiind transferată în muzeu în anul 1998 şi reconstruită în 2005. Casa. Din camera de locuit se face accesul în celar. în jurul anului 1900. realizat din cărămidă tencuită şi văruită.66 m). cu pereţii construiţi din bârne de brad. Acoperişul.10 x 4. Tinda. cu scândură din lemn de brad în camera de locuit şi cu tencuială aplicată peste scânduri. material care a înlocuit. cu guri de aerisire. atât în interior cât şi în exterior. dispusă paralel cu latura lungă a casei. tripon. este împărţită în trei încăperi situate la nivelul solului: casa de locuit (5. Învelitoarea acoperişului este din ţiglă. are podeaua din pământ bătut. cu tişfolt . prezintă pe latura dinspre stradă un pinion trapezoidal.26 m) şi celarul (5. Pereţii sunt tencuiţi şi văruiţi.10 x 1. în tindă. tinda (2. spaţiu multifuncţional. aşezate în cununi legate în cheutoare dreaptă. în trei ape. 36 MUZEUL ASTRA . încăpere îngustă.

Casa din Lisa MUZEUL ASTRA 37 .

68 m hpivinita = 1.93 .37 m l = 6.13 m Secţiune transversală 38 MUZEUL ASTRA 1.45 m htotal = 7.Casa din Lisa Detaliu grafic fereastră cu obloane Planul casei 3.75 1.13 L = 8.75 m hparter = 1.93 m hşarpantă = 3.45 Dimensiuni: 7.

Podeaua este din pământ bătut pus peste o podină din spărturi de stejar. având în continuare pereţii din cununi de bârne rotunde de stejar. pe toată lungimea lui. evidenţiază cele mai vechi tradiţii constructive gorjene din secolele XVIII-XIX.91 m). Planimetric. peste care se aşează un strat de pământ bătut cu rol izolator. fixate în pană şi uluc. dispuşi simetric şi decoraţi identic cu cei de la parter. Acoperişul este construit în patru ape.07 x 3. instalată pe faţada principală a casei sau pe una din laterale. cu intrare proprie din prispă şi comunicând între ele printr-o uşă practicată în peretele median. construit din şipci verticale.Târgu Cărbuneşti judeţul Gorj Casa din Stolojani. prăştilă. transferată în muzeu în anul 1981. tăiaţi cu cuţitoaia în forme stilizate. MUZEUL ASTRA 39 . cu învelitoarea din şindrilă. deschisă complet. pentru susţinerea prispei de la etaj şi decorativă. Casa este construită pe o temelie joasă din piatră de râu.Casa din Stolojani Casa complexului arhitectural din Stolojani . Stâlpii prispei superioare. cu frumoase torsade. susţin florarul incizat. Băleşti. printr-o ţeapă. Coama acoperişului este terminată. de stejar. pe care sunt aşezate tălpi masive de stejar. delimitând o prispă similară. Accesul în prispa de la etaj se realizează de pe scara exterioară. Prispa de la etaj este prevăzută cu un parmalac. la capete.88 m) şi camera bună (3. în faţa intrării în pivniţă. Tavanul este executat din scândură de fag realizat în tehnica nud şi feder. camera de zi (3. Faţada principală a casei are prispă deschisă. mărginită de patru stâlpi sculptaţi în torsadă. cioplite în patru feţe şi îmbinate la capete în cheutoare dreaptă. între care se înşiră ciocârlanii. fixaţi la bază într-o talpă masivă de stejar cu o dublă funcţie: constructivă.41 x 3. locuinţa are două încăperi cu funcţii distincte.

Casa din Stolojani 40 MUZEUL ASTRA .

52 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 41 2.00 m htotal = 8.20 m hetaj = 2.32 5.30 m l1 = 4.83 Detaliu grafic stâlp şi florar 7.83 m l2(cu prispă) = 5.Casa din Stolojani 4.36 .30 Planul casei 4.36 m hparter = 2.32 m hşarpantă = 4.00 Dimensiuni: 8.20 2.52 L = 7.

Pereţii locuinţei sunt construţi dintr-un schelet de lemn împletit cu nuiele. casa are la parter. peste intrarea în pivniţă. Cele două camere comunică între ele printr-o uşă. Casa prezintă două încăperi şi foişorul.99 m). Distanţa dintre pari este destul de mică (cca. 15-20 cm) şi acest lucru nu permitea folosirea oricărui tip de nuia. iar cea care nu are acces din exterior este considerată camera bună (3. de a lua masa pe această splendidă terasă acoperită. cunoscut în zona submontană a Vâlcei sub denumirea de grădelele.99 x 3. construit în dreptul bucătăriei. În soclu. iar cealaltă cu cărămidă.31 m) se face prin foişor (2. a fost transferată în muzeu în 2006 şi reconstruită în anul 2007. Născut din nevoia de a oferi posibilitatea locuirii sau odihnirii afară. Pentru tencuiala pereţilor se folosea pământ galben (destul de cleios) amestecat cu pleavă de grâu. semideschisă. cu diametrul cuprins între 6 şi 8 cm.30 x 2. 42 MUZEUL ASTRA . dispusă pe peretele sudic al casei. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din şindrilă de brad.32 x 4. în talpa de jos (în orificii dăltuite) şi în cosoroaba paralelă. Foişorul. Se foloseau doar nuiele din alun şi carpen cu diametrul de 1-3 cm. este elementul de arhitectură care decorează faţada casei. foişorul prelungeşte. Odată fixaţi aceşti pari se începea procesul de împletire al nuielelor în jurul lor. Prima încăpere este pardosită cu argilă. Sistemul constă în fixarea unor pari din lemn de carpen. practic spaţiul locuinţei monumentului.Casa din Vlãdeºti Casa gospodăriei de viticultor din Vlădeşti judeţul Vâlcea Casa.40 m) şi printr-o scară de piatră. datată în anul 1835. cu o grosime de 60 cm. care se fixa cu mâna pe grădele. o pivniţă dispusă sub toată suprafaţa locuibilă. Accesul în camera de zi (4. unde erau primiţi oaspeţii. fiind ridicată pe un soclu înalt din piatră de râu şi lespezi de gresie.

Casa din Vlãdeºti MUZEUL ASTRA 43 .

31 m hşarpantă = 3.32 2.86 m l1 = 6.06 Detaliu grafic grădele 6.32 m hetaj = 2.26 Dimensiuni: L = 6.89 8.86 Planul casei 3.26 m htotal = 7.89 m Faţada principală 44 MUZEUL ASTRA 2.Casa din Vlãdeºti 6.98 .06 m l2(cu foisor) = 8.31 7.98 m hparter = 2.

la faţadă. sporind substanţial valoarea artistică a monumentului. datând din secole diferite: cea bâtrână de la jumătatea secolului al XIX-lea. MUZEUL ASTRA 45 .90 m) a proviziilor alimentare şi a băuturilor. două gospodării de olar ce aparţineau aceleiaşi familii.Casa din Gãleºoaia Casa gospodăriei de olar din Găleşoaia judeţul Gorj În anul 2002. La al doilea nivel. Brâul traforat.59 x 3.80 x 3. florarul. fiind prima construcţie cu etaj din această localitate. cu o sobă ce încălzeşte şi încăperea de deasupra. din anul 1926. pentru construirea unei mici cămări. prima servea ca pivniţă de depozitare (3. din partea superioară a construcţiei.90 m şi 3. Casa nouă este construită din cărămidă. cea nouă.65 x 3. astăzi o localitate dispărută în urma extinderii exploatărilor carbonifere. cea de-a doua fiind camera de dormit (3. spaţiu deschis cu pridvor. sunt odăile bune. traforată şi mărginită de stâlpi simpli neornamentaţi. cu acces pe o scară ce împodobeşte întreaga faţadă. Construcţia are.71 x 3. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din ţiglă solzi. două la număr (3.90 m). o prispă. sub cornişă. este o adevărată dantelărie. fiind înfundată în treimea dinspre spatele casei. Tinda se întinde şi pe latura din dreapta a celui de-al doilea nivel. lucrată din scândură de brad. au fost transferate din satul Găleşoaia.90 m). La primul nivel sunt două încăperi. pe două nivele.

Casa din Gãleºoaia 46 MUZEUL ASTRA .

58 m hşarpantă = 2.18 L = 8.58 7.Casa din Gãleºoaia Detaliu grafic fronton cu florar Planul casei 2.30 m htotal = 7.30 m hetaj = 2.30 .30 Dimensiuni: 2.20 m l1 = 4.60 m hparter = 2.50 m l2 = 7.18 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 47 2.

cu rol termoizolator.85 m). cu o grosime de 5 cm. construit într-o singură apă. încheiaţi la capete în cheutoare bătrânească. un strat de 6 cm de pământ. fiind transferată în anul 1995 şi reconstruită în muzeu în 2004. pe sistemul în furci. Nivelul de locuit se compune din trei încăperi: tinda rece (3. Privarul acoperă o treime din faţada casei. cu pivniţă sub toată construcţia. Interiorul prezintă un stat de tencuială din lipitură de pământ galben amestecat cu paie.50 x 3. iar în cele două încăperi de locuit din scândură de brad.50 x 3. Elevaţia casei este specifică pentru satele din Mărginimea Sibiului.50 m). Tavanul camerelor de locuit este din scândură de brad. ce dublează acoperişul casei. peste care s-a aplicat.85 m) şi camera de zi (2. având acoperiş propriu.85 x 2. bătută în tehnica cu capac.Casa din Tilişca Casa gospodăriei de prelucrare a straielor vâltorite din Tilişca judeţul Sibiu Casa datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. 48 MUZEUL ASTRA . prezentând un soclu înalt de piatră. Pereţii casei sunt din bârne de brad tăiaţi în patru muchii. cu învelitoarea din şindrilă de brad (L = 120 cm) şi timpanele aproape drepte. În tindă podeaua este din pământ bătut. casa dinente (4. Acoperişul este în patru ape. în pod.

Casa din Tilişca MUZEUL ASTRA 49 .

10 m 8.98 2.05 Dimensiuni: L = 11.50 m l = 5.98 m hetaj = 2.05 m htotal = 8.00 m hparter = 1.07 .Casa din Tilişca Detaliu grafic fereastră Planul casei 4.07 m hşarpantă = 4.10 Faţada principală 50 MUZEUL ASTRA 1.

datând din anul 1854.şi a anexelor gospodăreşti: şura. grajdurile şi şopronul. cunoscut sub denumirea de mândră Mărie. casa prezintă un plan dreptunghiular format din două încăperi de locuit şi tinda mediană (2. care dau într-o prispă deschisă. privar (pălimar). Interiorul şi exteriorul casei este tencuit cu lipitură de pământ galben. cu diametrul variabil între 12-16 cm. ce amintesc de vechile acoperişuri din paie realizate în patru ape. MUZEUL ASTRA 51 . la faţada principală. zidiţi din piatră. Podeaua este din scândură de brad bătută pe grinzile pivniţei. Acoperişul este realizat din şindrilă de brad de dimensiuni mari (până la 130 cm lungime). iar spre grădină.70 m).casa şi căsoaia .70 m) şi casa mare (5.35 x 4. acoperită cu o polată desprinsă din acoperişul casei. peste care s-a zugrăvit cu pigment albastru. care cuprind poarta şi portiţa.Casa din Poiana Sibiului Casa gospodăriei de prelucrare a lânii din Poiana Sibiului judeţul Sibiu Casa gospodăriei cu ocol închis din Poiana Sibiului.70 m). Aşezarea celor două încăperi variază în funcţie de panta terenului de construcţie. a fost transferată şi reconstruită în muzeu. Spaţiile dintre acestea sunt închise. casa mare.38 x 4. Nota specifică a acestui tip de gospodărie este dată de modul de dispunere a construcţiilor de locuit . printr-o portiţă acoperită cu şiţă. prin stâlpi masivi. fiind dispusă de regulă deasupra pivniţei. între anii 1977-1980. conform inscripţiei aflată pe una dintre grinzi. în două ape cu timpane abrupte. casa de locuit are două nivele: pivniţa. construită în partea din spate a casei condiţionat de panta terenului şi spaţiile de locuit. Din tindă se intră în cele două încăperi: casa de şezut (3. încheiat în cheutoare ciobănească (rotundă). Planimetric. iar tavanul tot din scândură de brad lucrat în tehnica cu capac. Ca elevaţie.95 x 4. înălţate pe un soclu din piatră zidită cu pereţi din lemn de brad semirotund.

Casa din Poiana Sibiului

52

MUZEUL ASTRA

Casa din Poiana Sibiului

Detaliu grafic privar Planul casei

Dimensiuni:
4,30

L = 12,75 m l1 = 5,10 m l2 = 6,95 m hcasă = 2,12 m hşarpantă = 4,30 m htotal = 6,42 m

Faţada principală
MUZEUL ASTRA 53

2,12

8,44

6,95

Casa din Sãsăuş

Casa gospodăriei pentru prelucrarea cânepii din Săsăuş judeţul Sibiu
Casa din Săsăuş datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind transferată în muzeu în anul 1973 şi reconstrută între anii 1975 – 1977. Casa prezintă două nivele: cel superior, destinat locuirii şi amenajării temporare a atelierului de ţesut şi cel inferior, compartimentat în două încăperi, servind drept pivniţă. Planul locuinţei este cel tradiţional, cu două încăperi: casa de locuit (4,62 x 4,13 m) şi tinda (2,85 x 4,13 m). Accesul în locuinţă se face pe o scară zidită din piatră care dă pe o prispă scurtă, în faţa intrării în casă, deschisă, aflată deasupra intrării în pivniţă. Casa îmbină două tehnici de construcţie, în funcţie de spaţiu: pivniţa (4,55 x 3,75 m) este lucrată din zidărie de piatră, cu liant din argilă, iar locuinţa propriu-zisă, dintr-un schelet de bârne masive de stejar, cu contrafise pe colţuri şi cu împletitură de nuiele umplută cu tencuială de pământ galben. Podeaua este din spărtură de stejar, iar tavanul din scândură de brad. Acoperişul casei este în trei ape cu învelitoarea din snopi de paie. Latura dinspre faţadă este întreruptă cu o împletitură de nuiele, sub care se găseşte streaşina, tot din snopi de paie.

54

MUZEUL ASTRA

Casa din Sãsăuş

MUZEUL ASTRA

55

45 m hşarpantă = 4.84 Planul casei 4.18 .50 Faţada principală 56 MUZEUL ASTRA 2.45 5.18 m hparter = 2.00 Dimensiuni: L = 7.50 m 8.05 m hetaj = 2.84 m l = 5.05 2.Casa din Sãsăuş Detaliu grafic soclu de piatră cu talpă 7.00 m htotal = 8.

încheiate la capete în cheutoare rotundă. camera de lucru (5. până la înălţimea de 1 m. Pereţi sunt tencuiţi pe ambele părţi cu lipitură de pământ şi văruiţi cu pigment albastru iar tavanul este realizat din scânduri de brad. iar în camera de oaspeţi din scândură de brad. datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Casa are pereţii din bârne rotunde de brad. spre curte. Gospodăria reuneşte atât monumente de arhitectură locală. construită în anul 1832. Planul casei este format din patru încăperi: tinda (2. Podeaua este din pământ bătut atât în camera de lucru cât şi în tindă. camera de bună (4. În stânga tindei. Acoperişul în patru ape.51 x 1.poarta şi portiţa.cu înălţimea de 20 cm.51 x 2. se găseşte târnaţul. situată central şi închisă spre curte cu perete din scândură traforată. cât şi de la sfârşitul secolului .95 m) opusă intrării.90 m) cu atelierul de olar. închis.30 x 4. în tehnica cu capac. petrecute una peste alta.90 m) aşezată spre stradă şi cămara (2. a fost transferată în muzeu în anul 1973. cu scândură traforată.53 x 4. are învelitoarea din şiţă de brad. ridicaţi pe un soclu de piatră. MUZEUL ASTRA 57 .Casa din Corund Casa gospodăriei de olar din Corund judeţul Harghita Casa din Corund.85 m).

Casa din Corund 58 MUZEUL ASTRA .

00 m hşarpantă = 4.82 m htotal = 6.82 L = 13.30 m l2 = 6.03 m l1 = 5.82 MUZEUL ASTRA 59 .00 6.28 m hcasă = 2.82 m Faţada principală 2.Casa din Corund Detaliu grafic ”ochi” de evacuare a fumului Planul casei Dimensiuni: 4.

Faţada dinspre curte este prevăzută cu o prispă deschisă (târnaţ). uniţi prin laturi transversale şi având la bază. cu patru stâlpi ornamentaţi în partea de sus prin crestare. încheiate în cheutoare rotundă. tălpigi de sprijin pentru învelitoarea de paie. la fel ca şi capetele grinzilor care susţin grinda longitudinală (cusurău) pe care sunt fixaţi căpriorii (cornii). iar tavanul din scândură de brad. a produselor tehnice şi instrumentarului tradiţional (în proces evolutiv). în cadrul gospodăresc.Casa din Livada Casa gospodăriei de oloier din Livada judeţul Hunedoara Caracteristică arhitecturii rurale din Ţara Zarandului. Podeaua este din pământ bătut. clădite pe tălpi masive. judeţul Hunedoara. Peretele din dreapta casei are un pomnol întărit cu o împletitură de nuiele. în scop alimentar. monocelulară (7.36 x 4. transferată în muzeu în anul 1981. de obţinere a uleiului vegetal. 60 MUZEUL ASTRA . de la sfârşitul secolului al XIX-lea. gospodăria de oloier din Livada. prezintă utilizarea. Casa de locuit. are planul dreptunghiular. fiind realizată din cununi de grinzi de stejar.60 m).

Casa din Livada MUZEUL ASTRA 61 .

84 Planul casei Dimensiuni: 5.29 m hşarpantă = 5.06 m hcasă = 2.49 .84 m l1 = 4.Casa din Livada Detaliu grafic stâlp şi cusurău 7.20 m htotal = 7.49 m 7.20 Faţada principală 62 MUZEUL ASTRA 2.62 m l2 = 6.29 L = 7.

63 x 4. peste care este aşezat un strat de pământ bătătorit. corespunzător regimului precipitaţiilor. şi zugrăviţi cu var. Târnaţul se întinde pe toată faţada şi este mărginit de o balustradă închisă cu scânduri. Pereţii sunt construiţi din bârne cioplite din stejar şi fag încheiate în cheutori rotunde. formează baza de susţinere a cosoroabei (grinda longitudinală pe care sunt fixaţi. Planşeul este susţinut de grinzi masive.38 m) şi cămara (2. Pereţii acesteia formează. trece meşter grinda care are rol de susţinere. MUZEUL ASTRA 63 . soclul din piatră pe care este construită casa. ieşite în exterior. în patru ape cu învelitoarea din paie. A fost transferată în muzeu în anul 1971. susţinute de grinzi transversale ale căror capete. monumentul datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Casa din Râºculiþa Casa gospodăriei de spătar din Râşculiţa judeţul Hunedoara Casa de spătar din Râşculiţa provine din Ţara Zarandului.38 m). săpată în terenul în pantă. Plafonul este din scânduri de stejar. Uşa de intrare este amplasată în peretele lateral al soclului. Acoperişul este înalt. în cuie de lemn. de fapt. La nivelul inferior există o singură încăpere (3. prinse în cuie de lemn. În interior. Pe ambele suprafeţe sunt lipiţi cu pământ.63 x 4.57 m). căpriorii acoperişului).90 x 3. căptuşite cu scânduri de stejar. pe sub toate grinzile transversale. La nivelul superior casa prezintă două încăperi: camera de locuit (4.

Casa din Râºculiþa 64 MUZEUL ASTRA .

04 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 65 2.84 m htotal = 7.08 m l2 = 4.41 m l1 = 4.84 Dimensiuni: 7.20 .20 m hşarpantă = 4.99 m hcasă = 2.Casa din Râºculiþa Detaliu grafic stâlp Planul casei 4.04 L = 8.

Interiorul este tencuit pe cercuială de nuiele cu pământ galben amestecat cu paie şi apoi văruit. iar pereţii sunt din bârne rotunde de brad cu diametrul între 14-17 cm. Construcţia este aşezată pe o fundaţie din piatră luată din cariera de marmură.Casa din Alun Casa gospodăriei de miner marmorar din Alun judeţul Hunedoara În anul 2005 a fost transferată o casă de miner din satul Alun. Tavanul este bătut cu scândură de brad în tehnica cu capac. Ferestrele sunt simple. reunind camera de locuit (4. încheiate la capete în cheutoare dreaptă. teşită la capete. Bunila. Podeaua este din scândură de brad. cămara de unelte (2. Casa are un plan complex.75 x 2.65 x 4.75 x 2. şindrilă) de brad.46 m).79 m). cămara de alimente cu cuptor (1. Exteriorul nu prezintă tencuială. monument datat la începutul secolului al XIX-lea. de dimensiuni mici cu patru ochiuri. 66 MUZEUL ASTRA . cu învelitoarea acoperişului din praştilă (şiţă.31m) şi pivniţa (sub cămara de alimente). Acoperişul este în patru ape.

Casa din Alun MUZEUL ASTRA 67 .

75 m htotal = 7.60 m 1.20 7.75 L = 9.65 2.88 Faţada principală 68 MUZEUL ASTRA 1.60 .99 m hpivniţă= 1.20 m hşarpantă = 3.Casa din Alun Detaliu grafic bârne rotunde Planul casei Dimensiuni: 3.65 m hcasă = 2.89 m l1 = 5.

Peste tavan. dispuse în cununi orizontale şi încheiate în cheutoare (muşcătoare) coadă de rândunică.18 x 4. cu rol termoizolator. una cu rol de pivniţă (4. MUZEUL ASTRA 69 . Casa se încadrează în planul dreptunghiular.54 m).54 x 3. încastrată în grinzile care susţin podul. cu două nivele. Ca elemente ornamentale semnalăm feroneria de la ferestre. Zidurile au o grosime de cca 40 cm. în patru ape.90 x 2. având rol de protecţie. horjită şi bătută la un rând. Nivelul de locuit se compune din două încăperi. Acoperişul. La parter prezintă două încăperi cu funcţii diferite. construcţia datează de la mijlocul secolului al XIX-lea şi a fost transferată în muzeu în anul 1992. Materialul de construcţie folosit este piatra legată cu liant de pământ galben pentru parter. Exteriorul nu prezintă tencuială. arcadele şi uşiţa de acces a târnaţului.74 x 3. are învelitoarea din şindrilă de brad. Tavanul este din scândură din lemn de brad bătută în tehnica cu capac. în care se accede din târnaţ (1.94 m). La nivelul al doilea.25 x 4. în pod s-a intervenit cu un strat de pământ gros de cca 7 cm.43 m).Casa din Stãneºti Casa gospodăriei de preot din Stăneşti judeţul Alba Depistată în comuna Poiana Vadului şi cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Casa Haneş Zamfira.53 m) şi camera de zi (3.68 m). În interior pereţii sunt pomoştiţi cu lipitură de pământ galben. cioplite în patru muchii. construcţia este alcătuită din bârne masive de brad. tăiate în traşcă. Pentru podea s-au folosit fostănele de brad prinse de grinzile pivniţei în cuie din lemn (melci). camera bună (5. iar cealaltă cu rol de depozit-cămară (2.

Casa din Stãneºti 70 MUZEUL ASTRA .

88 m hşarpantă = 3.44 L = 8.44 m hetaj = 1.58 m hparter = 2.49 m l1 = 5.88 .60 Dimensiuni: 7.92 Faţada principală MUZEUL ASTRA 71 2.60 m htotal = 7.92 m 1.Casa din Stãneºti Detaliu grafic feroneria de la fereastră Planul casei 3.

peste planşeul din fostănă.Casa din Goieºti Casa gospodăriei de negustor din Goieşti .3 x 3. fiind locul de depozitare al legumelor şi fructelor. Ca elevaţie. având ca puncte de sprijin. bătută în tehnica cu capac. dar egale ca şi grosime (15 cm). casa are nivelul inferior construit din piatră de râu. ilustrează tipul evoluat de casă tradiţională din aşezările răsfirate tip Crâng din Ţara Moţilor. Prima (4. două coloane paralelipipedice din babdiţă.61 m). Dimensiunile bârnelor sunt variabile ca înălţime (între 15 şi 23 cm). Nivelul al doilea prezintă două încăperi.7 m) era folosită ca spaţiu de locuit în timpul verii.19 x 4. bătută la un rând. În pod. În interior. transferată în muzeu în anul 1992. Acoperişul este în patru ape cu învelitoarea din şindrilă de brad. 72 MUZEUL ASTRA .Vidra judeţul Alba Casa din Goieşti-Vidra. locuinţa are câte două încăperi la ambele nivele. Exteriorul şi interiorulsunt tencuite cu pământ galben amestecat cu paie de grâu şi zugrăvit cu o spoială de var. cu funcţii diferite şi intrări separate în fiecare.19 x 4. ambele încăperi sunt tencuite cu pământ galben amestecat cu pleavă şi paie de secară. Pereţii sunt din bârne de lemn de brad alb (abies alba) tăiat în joagăr încheiate la capete în cheutoare coadă de rândunică. horjită şi teşită. iar peste acesta spoială de var. la parter. casa (4. tăiate în joagăr încheiate în cheutoare coadă de rândunică. Podeaua este din fostănă de brad cu grosimea de 5 cm.61 m) şi casa de dincolo (4.73 m) avea funcţia de pivniţă. legată cu liant de argilă şi nivelul al doilea din grinzi masive de brad.3 x 3. Faţada principală a casei este prevăzută cu un foişor. s-a pus un strat de 5 cm de pământ galben cu rol termoizolator. iar a doua (4. iar planşeul tot din fostănă de brad. Planimetric.

Casa din Goieºti MUZEUL ASTRA 73 .

60 m hşarpantă = 4.40 m hetaj = 2.49 m hparter = 2.68 m l1 = 5.00 Dimensiuni: 9.20 m l2(cu foişor) = 7.00 m htotal = 9.40 2.Casa din Goieºti Detaliu grafic stâlp de târnaţ Planul casei 4.60 .00 L = 8.00 m Faţada laterală 74 MUZEUL ASTRA 2.

de o valoare estetică deosebită. Acoperişul este în patru ape. aşezate pe temelie de piatră. cu diametrul variabil (10–20 cm). Faţada este mărginită de un târnaţ cu cinci stâlpi sculptaţi. pe tălpi groase. căpitan în oastea lui Avram Iancu. iar tavanul din scândură de brad lucrat în tehnica cu capac. Casa este construită din lemne rotunde de gorun. MUZEUL ASTRA 75 .50 x 3. tinda (1. transferată în muzeu în anul 1990.86 m). încheiate în cheutori semirotunde. Monumentul este reprezentativ pentru arhitectura tradiţională a satelor de pe Valea Almaşului. Podeaua este din pământ bătut. cu învelitoarea din paie de grâu. este datată pe grinda-meşter în anul 1834 şi a fost construită conform memoriei satului. Planul tricameral prezintă casa (4.86 m).69 x 3.Casa din Mierþa Casa gospodăriei de agricultor din Mierţa judeţul Sãlaj Casa din Mierţa.66 x 3. cioplite în patru feţe.86 m) şi cămara (2. Interiorul şi exteriorul casei este tencuit cu lipitură de pământ galben (10 cm) şi văruit. de Perţea Pavel.

Casa din Mierþa 76 MUZEUL ASTRA .

Casa din Mierþa Detaliu grafic stâlp de prispă şi cheutori Planul casei Dimensiuni: 5.36 m l = 5.72 m hcasă = 2.12 7.01 m htotal = 7.13 m Faţada principală MUZEUL ASTRA 77 2.12 m hşarpantă = 5.13 .01 L = 9.

dreapta sau pe centru Bârnă – lemn gros sub formă de trunchi rotund sau prelucrat cu barda în una. prin suprapunere Cuie ţigăneşti – elemente de metal. tăiată cu cuţitoaia în diferite forme. sau ca ornament Cuţitoaie – lamă de oţel curbată. ornamentată cu crestături Babdiţă – piatră calcaroasă Bardă – secure cu tăişul lat şi coada scurtă. folosite la podea sau la tavan Furci (tehnică) – sistem evolutiv al acoperişului prin adăugarea unui alt acoperiş cu panta mai mică pentru protejarea prispei Grădele – sistem constructiv folosit în zona Olteniei care constă într-o împletitură de nuiele pe stâlpi de carpen. coadă de rândunică (pentru toate zonele ţării). pentru îmbinarea cu o altă şindrilă Joagăr – sistem tehnic preindustrial cu mai multe pânze drepte. la cioplit. ieşită în afară şi ornamentată. cu două mânere scurte de lemn fixate perpendicular. turnate în forme de lemn şi uscate la soare Cingătoare – partea grinzilor de tavan care ies în exteriorul casei. ţesăturilor. la scobit sau la tăiat Draniţă – denumire dată şindrilei în zona Maramureşului şi a Bucovinei Foişor – spaţiu semiadăpostit amplasat pe faţada casei. trei sau patru ape Fostănă – elemente groase din lemn (5 cm) rezultate prin debitarea buştenilor. cu sau fără mâner. tăişul poate fi pe stânga. bătute pe pereţii casei în poziţie oblică Cheutoare – tehnica de îmbinare a lemnului cunoscută sub mai multe denumiri: muşcătoare (Ţara Moţilor. dreaptă (nemţească în Bucovina. cu rolul de a sprijini acoperişul şi de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe faţadele clădirilor Cosoroabă. Ţara Zarandului). apă şi paie tocate. obiectelor de uz casnic Căprior – element din lemn al şarpantei acoperişului încheiat în unghi cu un alt element (pereche) aşezate în poziţie oblică. folosită de meşterii dulgheri pentru cioplitul lemnului. cu acoperişul în două. mai multe perechi formează suportul laţilor. cioplite dintr-o singură bucată sau din două bucăţi. de grosimea stâlpului şi a grinzii pe care o susţine. puşi vertical între talpa de jos a peretelui şi cosoroabă A horji – tehnică manuală de prelucrare a şindrilei. icoanelor. bătrânească în Mărginimea Sibiulului). în patru muchii. care funcţionează cu o mişcare alternativă. verticale. utilizată doar la ocazii speciale Celar – vezi cămară Cercuială de nuiele – sistem de susţinere în formă de reţea. rotundă (ciobănească în Valea Jiului. Pădureni. se folosea pentru decojirea bârnelor Daltă – unealtă de oţel în formă de pană tăioasă. constând în nuiele de alun sau carpen. crăpate în două. ascuţite la un capăt iar la celălalt turtite. Mărginimea Sibiului) Chirpici – cărămizi nearse realizate dintr-un amestec de pământ galben. susţinut de zidărie sau de stâlpi. dulgheri. al tencuielii din pământ. la crestat. care iese deasupra coamei acoperişului A ciopli – procedeul de îndepărtare al scoarţei lemnului şi a alburnului şi de făţuire prin folosirea bardei sau toporului Contrafise – elemente de lemn care au rolul de fixare şi de susţinere a cosoroabelor şi a stâlpilor Cornişă – partea superioară. românească în Oltenia.GLOSAR Arcade – elemente din lemn folosite ca şi contrafise. fiind acţionat de forţa apei curgătoare prin intermediul unei roţi de apă Lăcrimar – piesă de lemn fixată pe partea exterioară de la cerceveaua ferestrelor care împiedică prelingerea în interiorul casei a apei de ploaie 78 . folosită de fierari. două sau patru feţe Cămară – încăpere a casei folosită ca spaţiu de depozitare a alimentelor. mobilierului. de diferite dimensiuni. Maramureş. pentru susţinerea căpriorilor Ciocârlani – ultimul rând de şindrilă. a unei construcţii. Cusurău – ultima grindă de sus a unui perete care are rolul de susţinere al căpriorilor Cu capac – tehnica de batere a scândurilor sau fostănelor pe grinzile podului. folosite la fixarea diferitelor elemente de lemn.încăpere a casei folosită ca loc de etalare a bogăţiei. casa bună) . peste care este pus materialul învelitorii Casa dinente (camera buna. a ţesăturilor. prin crearea unei scobituri în formă de ic pe toată lungimea.

prelucrate cu cuţitoaia. folosite ca material pentru învelitoare Şiţă – vezi şindrilă Solzite – crestate cu securea. fixate pe scheletul unei uşi Tălpi – primul element de lemn care se aşează pe temelie şi susţine peretele Tălpigi – cadru de lemn sub formă de scară. formată dintr-unul sau două panouri de lemn. amplasat între cornişele unui fronton Tindă – prima încăpere prin care se intră în casele ţărăneşti Tisfolt – parte a învelitori tăiată oblic la una sau două laturi (aici apare timpanul trapezoidal) Torsadă – motiv arhitectonic ornamental care imită o frânghie răsucită Traşcă – fierăstrău pentru debitarea longitudinală a bârnelor Tripon – denumire regională a frontonului trapezoidal Uluc – scobitură. prin crearea unei scobituri. pentru a se putea îmbina cu altă piesă 79 . este unul din elemntele care contribuie la definirea caracterului deschis al casei tradiţionale Privar – denumirea dată prispei în Mărginimea Sibiului Şatră – denumirea prispei cu stâlpi şi balustradă în Maramureş Şindrilă . cu scopul de a apăra temelia casei de umezeală. amplasată sub streaşină Pleavă – rămăşiţe de spice rezultate din treieratul cerealelor Podină – podea de scânduri la casă.spaţiu triunghiular sau trapezoidal. şanţ făcut de-a lungul unei piese de lemn. Pădureni Teşită – tăietură oblică la un capăt al şindrilei Timpan . Ţara Zarandului. fără îndepărtarea părţilor crestate Şoşi – stâlpi Spărtură – elementul de lemn rezultat din spargerea buştenilor de fag sau stejar. amplasat la baza streaşinei pentru suţinerea învelitorii din paie Târnaţ – denumirea dată prispei în Ţara Moţior.Mai – ciocan de lemn folosit pentru tasarea pământului pe podea Meşter-grinda – bârnă de lemn aşezată pe pereţii laterali ai casei cu rolul de susţinere a grinzilor tavanului Mezdreală – vezi cuţitoaie.bucăţi subţiri din lemn rezultate prin debitarea buştenilor. în formă dreptunghiulară pe toată lungimea. două sau trei laturi ale casei. la pod Podmol – prispă de pământ sau prag de pământ împrejurul casei Prăştilă – denumirea dată şindrilei în zona Văii Jiului şi în zona Pădurenilor Pridvor – denumire dată prispei în Bucovina Prispă – element amplasat pe una. termenul este folosit în zona munţilor Apuseni Muchie – parte a unei bârne de lemn cioplită în patru feţe Nemeş – om înstărit din satele maramureşene Nud şi feder – tehnica manuală de prelucrare a şindrilei. în special în zona Olteniei Spoială de var – aplicarea unui singur strat de var peste tencuială Sprânceană – element de lemn profilat amplasat deasupra ferestrei Streaşină – prelungire a acoperişului unei construcţii în afara zidurilor. cu unghi ascuţit Parmalac – balustradă închisă Pazie – scândură îngustă sau lată. ornamentat sau simplu. folosit pentru podea. ornamentată. care apără pereţii şi fundaţiile de ploaie Tăblii – parte a unei lucrări de tâmplărie. pentru îmbinarea cu o altă şindrilă Odaie – cameră de locuit Pană – element din lemn de formă triunghiulară.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful