PARTIDELE POLITICE

Definitie

Benjamin Constant: "Partidele sunt o reuniune de oameni care profeseaza aceeasi doctrina politica." Hans Kelsen: "Partidele sunt formatiuni care grupeaza oameni cu aceleasi opinii pentru a asigura o influenta veritabila asupra gestiunii afacerilor politice" Francois Gognel: "Partidul este un grup organizat pentru a participa la viata politica, pentru a cuceri partial sau total puterea, facand sa triumfe ideile sale si interesele membrilor sai." Maurice Duverger: "Un partid nu este o comunitate ci un ansamblu de comunitati, o reuniune de mici grupuri diseminate in teritoriu; sunt sectiuni, comitete, asociatii locale legate prin institutiile lor coordonatoare." Max Weber: "Un partid constituie relatiile de tip asociativ cu apartenenta bazata pe recrutare libera, obiectivul lui fiind asigurarea puterii conducatorilor lui intr-o forma institutionalizata in vederea realizarii unui ideal sau a obtinerii de avantaje materiale pentru militantii sai." Raymond Aron: "Partidele politice sunt grupuri voluntare mai mult sau mai putin organizate, care pretind in numele unei anumite conceptii a interesului comunsi al societatii sa-si asume singure sau in coalitie functia de guvernare." Partidele pot fi definite: - ca organizatii: Edmund Burke considera ca "partidele politice sunt un ansamblu de oameni uniti pentru a lucra in comun in interes national dupa un principiu asupra caruia s-au pus de acord". - prin intermediul rolurilor: conform lui Merke partidele indeplinesc urmatoarele roluri: 1. recrutarea de personal de conducere; 2. generarea de programe politice; 3. coordonarea si controlul organelor guvernarii; 4. partidele politice satisfac si impaca cererile de grup; 5. integrarea sociala a indivizilor; 6. partidele deviaza particularitatile revolutionare. Pe scurt, partidele politice au urmatoarele caracteristici: 1. au scopul de a obtine puterea, singure sau intr-o coalitie; 2. cauta sa obtina sprijinul popular prin intermediul alegerilor; 3. sunt organizatii permanente. O clasificare a partidelor politice: Maurice Duverger clasifica partidele politice in partide de masa si partide de cadre. Partidul de cadre reuneste personalitati. Acestia sunt oameni influenti in sustinerea candidatului, pentru castigarea voturilor, ei sunt oameni de afaceri necesari in finantarea campaniei si tehnicieni

1

Un partid politic este o organizaţie care încearcă sa obţină putere politică în cadrul unui guvern. Într-un sistem parlamentar de guvernare. ce se traduce prin prestigiu. cu membri din partide diferite. majoritatea partidelor politice au un lider ales care în cazul în care partidul său câştigă. O prima clasificare atribuie partidelor 3 functii: 1. Într-un sistem preşedinţial. Un al patrulea nivel este reprezentat de militanti. Partidul politic reprezintă o grupare de oameni constituită pe baza liberului consimţământ. ei nu sunt juridic membri dar sprijina partidul. ideologii si programe politice care se manifesta prin: o redactarea de platforme. conştient şi organizat pentru a servi intereselor unor clase. programe sau a unui discurs politic coerent si sistematizat. şi uneori utilizează alte metode.Un partid isi formuleaza lista cu membri in functie de cotizanti. preşedintele poate fi ales ca un reprezentativ a partidului său. dar în unele ţari e forţat să renunţe la legăturile sale cu orice partid politic când devine şeful statului. chiar şi terorismul. Astfel putem ajunge la o definitie mai compacta a partidului politic. Liderii de partid sunt acele persoane care au dreptul sa reprezinte partidul in raport cu tertii si cu statul si care determina strategia si stabilesc tacticile partidului . varsa periodic sume de bani numite cotizatii. pentru dobândirea şi menţinerea puterii politice. acestia nu sunt membri dar spre deosebire de electori participa la reuniunile publice (si varsa ocazional sume de bani).initiati in arta de a manipula votanti si de a conduce campanii.Dintre militanti sunt selectionati functionarii care sunt platiti. Al treilea nivel este reprezentat de membri . în vederea organizării şi conducerii societăţii. Functia de elaborare de doctrine. ce acţionează programatic. În unele situaţii electorale. adica acei membri care isi dedica o parte din timp activitatilor de partid: imprastie presa. Al cincilea nivel esta reprezentat de conducere . Nivele de organizare Partidul are mai multe nivele de organizare in functie de numarul de membri si de influenta electorala. Primul nivel al participarii la viata politica este constituit de electorat. însă pot şi să facă parte dintr-o coaliţie cu interese mixte. In privinta raportului cu membrii partidul politic apare ca o conventi care stabileste cat de stransa este relatia dintre partid si individ. Partidul de masa a aprut odata cu aparita votului universal. Al doilea nivel este constituit de catre simpatizanti. Multe partide sunt centrate în jurul unei ideologii. devine şeful statului. conform cu idealurile proclamate în platforma program. Electorii reprezinta forma cea mai slaba de atasament fata de partid. Unele partide nu încearcă să câştige putere prin alegeri deoarece nu au dreptul sau nu doresc să participe în sistemul electoral. 2 • . grupuri sociale. Intr-un partid de cadre este foarte importanta calitatea membrilor. participa la campaniile electorale. • Functiile partidelor : Clasificarile functiilor partidelor politice difera in functie de criteriile folosite. Acest fenomen este întâlnit mai des în sisteme cu reprezentare proporţională decât într-un sistem de tipul first past the post. comunităţi umane. Ei fac parte din elita politica .Membrii sunt persoane care fac juridic parte din partidele politice. aceasta fiind cea mai stransa legatura cu partidul. de obicei prin participare în campanii electorale. abilitate si avere. un guvern de coaliţie poate fi format. scriu scrisorile si declaratiile.

Functia de exercitare a puterii politice care urmareste: o buna desfasurare a activitaii tuturor institutiilor si cetatenilor. Coordonarea optiunilor guvernamentale Partidul politic poate incuraja sau solicita membrilor sai sa lucreze impreuna pentru atingerea telurilor politice comune. Legarea individului de sistem Mai mult decat in cazul oricaror alte grupuri. sociale. care are tentative de a bloca sau de a revizui anumite initiative legislative prin: interpelari si discutii cu partidele aflate la putere. 5. functia partidului este de a formula. Facilitarea socializarii politice a indivizilor in cadrul culturii politice respective. 2. 2. O functie cruciala este aceea de a agrega si a simplifica aceste cerinte numeroase in cateva pachete alternative clare.o propaganda politica.8 din Constitutie stipuleaza ca partidele politice contribuie la definirea si 3 . O alta clasificare atribuie partidelor 6 functii. 6. Mobilizarea si recrutarea activistilor politici Partidele politice sunt cele care selectioneaza candidatii pentru pozitiile din cadrul sistemului politic. o cooperarea cu alte state. Reprezentarea ideilor politice Multi indivizi si grupuri politice au interese si cerinte legate de alocarea valorilor (morale. crestin-democrate. agrega si comunica un pachet coerent de cereri si de sustinere. indeplinite in majoritatea sistemelor politice: 1. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre partide liberale. economice. 3. de centru. 4. comuniste. o siguranta si stabilitatea nationala. politice). concreta. 3. partidele politice care nu participa la guvernare pot servi ca sursa explicita de opozitie si au rolul de a mentine treaza atentia electoratului asupra alternativelor de guvernare. Majoritatea indivizilor se bazeaza pe pe un grup politic sa le reprezinte interesele in cadrul sistemului politic. prin conducerea spre solutii de compromis sau prin temporizare. o stabilirea regulilor de conduita dintre intreprinderi si oameni. ecologiste si extremiste de dreapta. o actiune politica nemijlocita. socialiste si social-democrate. In Romania art. Functia de control si de critica asupra asupra autoritatii executive si legislative: o aceasta functie revine de obicei opozitiei. conservatoare. Rolul de opozitie In sistemele multipartidiste.

Cea de a doua • • 4 . respectand suveranitatea nationala. Aceasta functie esentiala se dimensioneza in raport de valorile democratiei constitutionale astfel cum sunt ele definite in art.8 si art.exprimarea vointei publice a cetatenilor. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor. respectand suveranitatea nationala. magistratii. (4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.40 din Constitutia Romaniei se stipuleaza: ARTICOLUL 8 .Dreptul de asociere (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice. (3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale. in doua mandate electorale succesive. membrii activi ai armatei.Pluralismul si partidele politice (1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale. ca la inregistrare asociatiile sau organizatiile ce vor sa se organizeze in partide politice sa declare oficial si expres acest lucru. principiilor si actiunilor pe care le promoveaza acel grup). in sindicate. ARTICOLUL 40 . Incetarea activitatii partidelor politice poate fi voluntara. prin autodizolvare sau ordonata in cazul dizolvarii decise pe cale judecatoreasca sau de catre Curtea Constitutionala . Ele contribuie la definitivarea si exprimarea vointei politice a cetatenilor. Resursele partidelor politice Prima resursa a unui partid este sigla sa ( da recognoscibilitate unui partid politic si asigura publicul asupra valorilor. singur sau in alianta. prin scopurile ori prin activitatea lor. (2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. avocatii poporului. solicitandu-se inscrierea in Registrul de evidenta a aliantelor politice.8 din Constitutie: 1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garntie a democratiei constitutionale 2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Legea trebuie sa contina obligatia ca prin statutul care-l prezinta cu prilejul inregistrarii sa se specifice explicit calitatea de partid politic. Aliantele politice se pot realiza numai intre partidele politice pe baza unui protocol. Altfel spus sa existe obligatia legala. integritatea teritoriala. politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. Dispozitiile constitutionale trebuie detaliate printr-o lege a partidelor politice . In art. Incetarea prin inactivitate intervine in situatia in care un partid politic nu desemneaza candidati. (2) Partidele sau organizatiile care. Incetarea activitatii unui partid. in patronate si in alte forme de asociere. integritatea teritoriala. in toate cazurile. sau nu a tinur nici o adunare generala timp de 5 ani. militeaza impotriva pluralismului politic. a principiilor statului de drept ori a suveranitatii. ordinea de drept si principiile democratiei Dispozitii juridice privind partidele politice prevazute in Constitutia Romaniei si in Legea Partidelor Intr-un stat democratic si de drept consacrarea prin Constitutie a unor reguli privind partidele politice devine obligatorie.1 si in art. ce se depune la Tribunalul Municipiului Bucuresti. a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. ordinea de drept si principiile democratiei. in cel putin 10 circumscriptii. este constatata de Tribunalul Municipiului Bucuresti.

Montesquieu.sunt efectul introducerii votului universal. avem : 1) partide de cadre . unificate : 1) partide unice .sunt organe de protest impotriva structurii statelor in care iau nastere 4) partide de clasa . insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil. in conformitate cu semnificatia initiala. stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data. in anul 1789.sunt acele partide care constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice 2) partide dominante – poate exista acolo unde partidului i se recunoaste sau i se stabileste pozitia dominanta 3) partide unificate – sunt o uniune de partide care. reprezentantii elitelor sociale 2) partide de masa . Orice partid isi afirma in public numarul de membri pentru a demonstra propria capacitate de mobilizare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke. Partidele se mai clasifica in : partide unice. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor. Alte doua resurse sunt imaginea grupului si sustinerea electorala . in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga. 5 . adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii. pot fi : 1) partide confesionale . bun. la progres. • Categorii si variante de partide politice In functie de criteriul apartenentei si orientarii membrilor ce le compun si platformele. 1. parti ale unui teritoriu national neajuns inca la unificare (interesele unei regiuni unificate. Stanga Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare. prin natura sa. nu sunt suficient reprezentate) 3) partide nationale . O a cincea resursa este informatia care presupune atat accesul la informatiile necesare pentru maximizarea competentei cat si capacitatea partidului de a oferi partenerilor si mass-mediei informatii specifice. dominante. facea apel al modernizare. au un numar mare de membri. Numarul de membrii este o a treia resursa a grupurilor politice.au drept criteriu de constituire credintele religioase 2) partide regionale . adesea putin elaborat . conform carora omul este.resursa este data de bani care asigura in conditii concurentiale capacitatea unui grup politic de a raspunde exigentelor electorale. regrupate intr-un cadru nou. accepta un program comun . . Rousseau). Competenta este o alta resursa a partidelor si consta in capacitatea partidelor de a atrage tehnicieni pentru rezolvarea unor probleme si pentru elaborarea unor anumite politici coerente.unesc notabilitatile.reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni.reprezinta interesele unei clase sociale 5) partide etnice – sunt partidele din care fac parte numai minoritatile etnice din statele in care se nasc.In functie de compozitia partidelor. Deci. state. Principalele doctrine politice  Clivajul stanga-dreapta  Liberalismul  Conservatorismul  Social-Democratia  Crestin-Democraţia Clivajul stanga-dreapta Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei. luptandu-se pentru schimbare. perfectibil.

institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute. 2. exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut. Pentru Edmund Burke. f. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma. . b.oamenii sunt inegali. Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic. este necesar sa nu schimbi nimic". omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile. dreptate sociala. . organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri.se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului. morala. initiativa privata si limitarea puterii statului. Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. ca reactie la liberalism. morala. iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.are drept premise libertatea individuala. fara sa considere ca omul este neaparat rau. credinta. considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala. societatea este produsul natural. exceptand sensul moral. de partide din familia socialista. prudenta.nu in instituiile sociale. raul este inradacinat in natura umana. drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor. pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta. ordine. Dreapta Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului. instinct si emotie.organic al evoultiei istorice treptate. egalitate. judecata. comunitatea este mai presus de individ. omul presupune. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean". Spre deosebire de viziunea optimista a stangii. alaturi de ratiune. e. libertate. aparute catre sfarsitul secolului trecut. dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si. d. 6 . Liberalismul este centrat pe individ si: . facand apel la traditie. fondatorul gandirii conservatoare.Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul. Liberalismul Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie. trasaturile credo-ului conservator sunt: a. Conservatorismul Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice.privilegiaza mecanismele de piata. experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia. c. familie. Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine.

cu partidele Laburist si Conservator. dintre individualism si colectivism. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial. Democratia crestina a facut cariera in Europa. cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea. Astfel in crearea unei majoritati legislative poate fi necesara coalizarea a doua sau mai multe partide. Sistemul multipartit Este caracterizat de existenta a mai mult de doua partide. a caror participare poate fi esentiala pentru formarea guvernului si activitatea acestuia.Social-Democratia Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.cu partidele Democrat si Republican. avand. Cele mai bune exemple il constituie sistemul de partide din Marea Britanie . 7 . Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului. Crestin-Democraţia Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. 1. Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism. familie. 3. In sistemul cu doua partide exista de obicei o diferenta ideologica semnificativa intre cele doua partide. Acest fapt se datoreaza capacitatii sale de a acapara suficient de multe voturi si locuri in parlament cu toate ca in competitie pot intra mai multe partide. putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta. Este sistemul de partide care functioneaza in cea mai mare parte a Europei Occidentale si este caracteristic democratiilor cu sisteme electorale proportionale. Sistemul bipartite Este caracterizat prin alternarea la guvernare a doua partide politice principale. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism. • La ora actuala in lume exista 4 tipuri majore de sisteme de partide. Sistem cu partid dominant Este caracterizat prin acapararea puterii de catre acelasi partid. 4. si cel din Statele Unite ale Americii . Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea. in acelasi timp. incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism. si valori independente de aceste curente de gandire. astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial. dupa cel de-al doilea Razboi mondial. care a avut loc la Frankfurt pe Main. 2. Sistem cu un singur partid In acest caz partidul aflat la putere este singurul partid legal.

1998. partidele fiind liberale. Ed. Se poate spune ca fenomenul se datoreaza lipsei de libertati de exprimare din perioada comunista. ACTAMI.Concluzii Partidele politice reprezinta o realitate a vietii politice moderne . pentru statele democratice se poate observa o mare diversitate doctrinara. In romania se poate observa un fenomen original : numarul mare de partide de diferite orientari doctrinare. Totodata ele reprezinta unul din criteriile de clasificare a statelor totalitare sau democratice. Daca pentru primele caracteristic este partidul unic de obicei de tip comunist. desi lupta pentru putere dintre aceste partide nu se duce mereu in limitele legii dau nici in ale bunului simt.N. proastei legislatii in domeniu dar si experienta perioadei de tranzitie spre o societate democratica. 2. Constitutia Romaniei • 8 . BIBLIOGRAFIE 1.A. ceea ce nu reprezinta neaparat un lucru rau . S. 3. uneori chiar socialiste si comuniste . Ioan Moraru – Drept constitutional si institutii politice. social-democrate.P. Un lucru este cert : partidele politice reprezinta una dintre cele mai importante castiguri ale democratiei din Romania. Bucuresti. imposibilitatii se imtarire a structurii centrale a partidelor datorate divergentelor de opinii. ceea ce este un factor negativ in procesul de democratizare.S. crestin-democrate. conservatoare. Cristian Parvulescu – Curs de stiinte politice la Facultatea de Stiinte Politice. Pe de alta parte numarul mare de partide poate semnifica incaapacitatea sistemului de a se institutionaliza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful