P. 1
Tintirea inflatiei

Tintirea inflatiei

|Views: 78|Likes:
Published by Marian Mitran

More info:

Published by: Marian Mitran on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/04/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Strategia de tintire a inflatiei Experiente internationale si Romania

Profesor coordonator: Roberta Stanef

Studenti:

BUCURESTI 2010
1

CUPRINS:

Definitia inflatiei………………………………………………………………………………3 Strategii de politica monetara………………………………………………………………....3 De ce tintirea inflatiei?.............................................................................................................3 Caracteristici definitorii ale ţintirii inflaţiei…………………………………………………..3 Experienţe internaţionale în implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei………………...4 Premise ale trecerii la ţintirea inflaţiei în România………………………………………….4 Contextul macroeconomic………………………………………………………………........4 Particularităţi ale ţintirii inflaţiei………………………………………………………….….4 Definitii ale politicii de tintire directa a inflatiei....................................................................4 Tintirea directa a inflatiei.......................................................................................................5 Tintirea inflatiei în raport cu modificãrile operabile în motivatiile autoritãtii monetare ...6 Tintirea inflaþiei în raport cu tintirea unor obiective alternative…………………………...7 Tintirea inflatiei în comparatie cu utilizarea de tinte intermediare formale………………..8 Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei. ................................9 Inflatia din UE atinge cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani..........................................10 Evolutia inflatiei……………………………………………………………………………..11 Tintele de inflatie…………………………………………………………………………….15 Evolutia ratei anuale a inflatiei ..........................................................................................18 Combaterea inflatiei.............................................................................................................21 Concluzii...............................................................................................................................22 Bibliografie...........................................................................................................................23

2

Strategii de politică monetară 1. care arata la sfârsit de an fiscal daca politicile guvernamentale monetare.cei cu venituri fixe.cât si pe termen lung. ci de evoluţia ratei inflaţiei. Ţintirea agregatelor monetare 3. Pe termen lung.iar ulterior s-a transformat în vocabularul limbii franceze sub denumirea de -inflation. În mod normal. Caracteristici definitorii ale ţintirii inflaţiei • Asumarea neechivocă a angajamentului faţă de stabilitatea preţurilor ca obiectiv fundamental al politicii 3 . Ţintirea cursului de schimb 2. diferential de dobanzi inalt. Inflatia este considerata una dintre cele mai grave si complexe probleme cu care se confrunta si s-au confruntat tarile cu o economie de piata. fiscale.. competenta factorilor de decizie din interiorul si din afara bancii centrale. alegerea cadrului de politica monetara depinde de caracteristicile sistemului financiar. Mugur Isarescu afirma ca -inflatia este un lucru rau . Inflaţia nu este „păguboasă” pentru toată lumea.bursierii. ci doar influenţat. Cei care anticipează corect evoluţia acesteia au de câştigat.Pe termen scurt. alaturi de politicile Bancii Centrale. din mai multe motive: dualitatea monetara a economiei. Din punct de vedere etimologic.având ca traducere dezechilibru economic si monetar. • Riscurile asociate utilizării cursului de schimb ca ancoră nominală în contextul liberalizării contului de capital.Pe termen lung inflaţia este prezentă în orice economie. Ţintirea directă a inflaţiei De ce ţintirea inflaţiei? • Slăbirea relaţiei agregate monetare – inflaţie. INFLATIA este un dezechilibru major prezent în economia oricarei tari. Inflatia este un indicator final. Consideram ca stabilitatea economica este mai importanta decat atingerea unei anumite tinte numerice de inflatie nesustenabile pe termen lung. fenomenul nu poate fi controlat în totalitate.Pe termen lung. strategia de tintire a inflatiei ofera perspective bune. Lucian Anghel economistul-sef al BCR ‘Tintirea inflatiei in nu avea cum sa fie un regim “traditional”. etc. precum si de alte aspecte de ordin institutional. în timp ce cei care nu o pot anticipa au în general de pierdut.inflatia descurajeaza investitiile si inhiba cresterea economica.Cadrul politicii monetare consta în aranjamentele institutionale prin care sunt adoptate si aplicate deciziile de politica monetara. Deci. liberalizare prematura a contului de capital Daniel Daianu profesor de economie. legislative. erodeaza puterea de cumparare a monedei si prin aceasta îi afecteaza în mod deosebit pe cei mai vulnerabili cetateni-pensionarii. reprezentat de o crestere generalizata a preturilor si de scaderea simultana a puterii de cumparare a monedei nationale.termenul de inflatie provine din latinescul -inflare.care afecteaza economia atât pe termen scurt. eu l-am si numit ca fiind nevoit sa fie unul “soft”. • Necesitatea calibrării politicii monetare nu în funcţie de o ţintă intermediară. se coordoneaza si conduc la o stabilitate a preturilor de consum.

Marea Britanie) • Ulterior s-a dovedit o alternativă atractivă şi pentru ţările emergente cu inflaţie mai ridicată Premise ale trecerii la ţintirea inflaţiei în România • Rata anuală a inflaţiei se situează pe palierul cu o singură • cifră • BNR beneficiază de independenţă operaţională • Dezinflaţia din ultimii 5 ani a condus la consolidarea • credibilităţii BNR • Sectorul bancar este stabil şi solid • Dominanţa fiscală nu mai reprezintă o problem Contextul macroeconomic • • • • • • Liberalizarea unor fluxuri de capital cu impact monetar ridicat în condiţiile unui diferenţial mare de dobândă Persistenţa unui nivel înalt al deficitului de cont curent Existenţa unui grad ridicat de euroizare Economie deschisă de mici dimensiuni ⇒ vizibilitate mare a cursului de schimb ⇒ dificultatea flotării libere Particularităţi ale ţintirii inflaţiei • • • • • • • Reducerea ratei dobânzii de politică monetară pentru restrângerea diferenţialului faţă de piaţa internaţională Creşterea flexibilităţii şi impredictibilităţii cursului de schimb Sterilizarea parţială a intrărilor de capital Rezerve minime obligatorii Măsuri prudenţiale şi administrative 4 Definitii ale politicii de tintire directa a inflatiei . cursul de schimb) obiectivului fundamental • transparenţa strategiei de politică monetară prin comunicarea către public a obiectivelor şi a deciziilor adoptate • Independenţa băncii centrale şi responsabilitatea acesteia pentru atingerea ţintei de inflaţie • lipsa dominanţei fiscale • sistem bancar sănătos Experienţe internaţionale în implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei • Băncile centrale din 21 de ţări au adoptat strategia de ţintire a inflaţiei • Iniţial. strategia a fost adoptată de unele ţări cu economie dezvoltată şi inflaţie scăzută (Noua Zeelandă.monetare: • subordonarea altor obiective (de exemplu.

datorită faptului că anticipările agenţilor nu mai pot fi efectuate corect. ale caror rate ale inflatiei erau de 20% sau mai mult. Astfel. Australia (1993) şi Suedia (1993).tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica.pe o anumita perioada de timp . Chiar dacă apariţia conceptului a aparut iniţial în viaţa practică.Absenta unei rate mari a inflatiei face ca plasamentele în active reale (stocuri de bunuri) sa fie mult mai reduse. inregistrau rate ale inflatiei de 5% anual sau mai putin.Stabilitatea preturilor face ca prima de risc inclusa în rata dobânzii sa fie foarte mica. mai multe guverne din ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare au decis să implementeze “ţintirea inflaţiei” (TI).Stabilitatea preturilor diminueaza cererea de bani lichizi pe piata. mecanismul a fost adoptat si de Chile si Israel.tinta ce trebuie atinsa cu ajutorul masurilor luate în politica monetara pentru a se asigura stabilitatea preturilor(Sherwin). in timp ce Canada.experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratând ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor de consum (CPI) . In Europa de Est.Stabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele de pret care este luat în considerare . 2003). această metodă necesită ca: (a) banca centrală să poată controla variabilele intermediare şi (b) să existe o relaţie stabilă între variabila intermediara şi obiectivele finale. Israel (1992). dezvoltarea teoretică a acestuia s-a accelerat în ultima perioadă. In ultimii ani. Finlanda. Marea Britanie (1992). De exemplu. Chile (1991). (Gerlach and Svensson. 2. Svensson defineste tintirea inflatiei raportându-se la caracteristicile acesteia: . 3. Spania. Tintirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce implica stabilirea unei tinte pentru nivelul ratei inflatiei . Istoric vorbind. productivitate mai mare). pentru atingerea principalelor obiective (de cele mai multe ori inflaţie redusă şi creştere economică). Marea Britanie. dar si Brazilia. precum si de Cehia. Pionierii au fost Noua Zeelandă (1990). Polonia si Ungaria. Inflaţia este un obstacol important în calea implementării politicilor economice de creştere economică. multe bănci centrale şi-au fixat şi unele obiective. 5. fapt ce diminueaza semnificativ costul finantarii.fie ca este vorba de stabilirea unui interval în care inflatia sa fie inclusa. la un moment dat se discuta că recordul absolut remarcabil în legătură cu inflaţia foarte scazută realizat de Banca Centrala a Germaniei şi cea a Elveţiei trebuie pus pe seama politicii lor de ţintire a agregatului monetar (ţintă monetară). plasamentele în active reale nefiind cea mai buna decizie de investitii.Stabilitatea preturilor permite companiilor si consumatorilor sa îsi fundamenteze mult mai bine deciziile de consum sau de investitii.Ca alternativă la strategiile de politică monetară în ultimii ani s-a conturat o nouă strategie de politică monetară menită să elimine ţintele intermediare de politică monetară: ţintirea directă a inflaţiei. 4.Resursele pe piata vor fi alocate mult mai eficient (riscuri mai mici.fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu sau fara un interval de toleranta . şi de aici o risipă de resurse şi o neîncredere în politicile implementate de puterea publică. Cehia. Pentru a avea succes. 6. precum agregatul monetar ori rata de schimb. Polonia şi Ungaria pretind că au adoptat acest sistem (după 1998). care inregistrau rate ale inflatiei in jurul unei valori anuale de 10%.procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia în ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei inflationiste. Canada (1991). pe fondul adoptării acestei strategii de tot mai multe bănci centrale. Este remarcabila in primul rand diversitatea conditiilor din aceste tari la momentul adoptarii politicii de tintire directa a inflatiei. variabile intermediare. Beneficiile pe care le poate aduce stabilitatea preturilor: 1.Stabilitatea preturilor diminueaza redistribuirea diferentiata a veniturilor si bunastarii în economie.presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de 5 . . Alte păreri scoteau în evidenţă faptul că Bundesbank a pus un accent mai mare pe previzionarea inflaţiei decât pe agregatul monetar şi că Banca Centrală a Elveţiei a luat în considerare şi mulţi alţi indicatori.

1992. posibilitatea extragerii de venituri prin intermediul seniorajului. caracterizatã prin devierea ex post a decidentilor de la planurile optime formulate ex ante. rezultatele acestor eforturi se traduc într-o înclinatie spre inflatie (inflation bias) manifestã la nivelul bãncii centrale. precum si din încercãrile politicii monetare abordate pozitiv de a maximiza (la un moment dat) anticipatiile valorii actualizate a obiectivelor multiple pe care aceasta le urmãreste (Cukierman. Tintirea inflatiei în raport cu modificãrile operabile în motivatiile autoritãtii monetare Existenta inconsistentei dinamice în politica monetarã derivã dintr-o multitudine de motivatii. componenta esentialã a lipsei de consistent intertemporalã în politica monetarã. 1977). p. impozitarea distorsionantã a muncii sau existent programelor de transfer – care conduc la nivele suboptimale din punct de vedere social ale ocupãrii sau activitãtii economice însesi). a nivelului activitãtii economice (argumentatã de regulã prin existenþa unor distorsiuni la nivelul pietelor factorilor – de exemplu.banca centrala utilizeaza regulile ca -elemente de ghidare(Svensson) si nu ca reguli rigide ce trebuie aplicate. Ghidata de scopul atingerii nivelului-tinta al inflatiei impus în obiectiv. Cele mai frecvent mentionate se referã la: dorinta autoritãtii monetare (sau presiunile în acest sens din partea guvernului) de sporire a nivelului ocupãrii fortei de muncã sau.totodata. precum si utilizarea politicii monetare în scopul salvgardãrii stabilitãtii sistemului financiar (Calvo. În toate cazurile amintite anterior. Barro. în momentul în care aceste planuri ar fi trebuit implementate. consecintele inflationiste ale devalorizãrilor întreprinse în scopul ameliorãrii situatiei contului curent. 1978. În prezenta anticipatiilor rationale.inflatie Politica de tintire directa a inflatiei integreaza recunoasterea importantei fenomenului inflationist în economiile moderne si. precum si a erodãrii valorii reale a datoriei publice în cazul generãrii unor surprise inflationiste.faptul ca asigurarea stabilitatii preturilor reprezinta cea mai eficienta metoda de sustinere de catre politica monetara a dorintei generale de crestere economica pe termen lung. poate fi identificatã ca provenind din modificãrile motivationale survenite în timp la nivelul acestor decidenti (Kydland si Prescott. Relatia bani-inflatie nu este un element definitoriu al acestei strategii dar poate constitui o premisa favorabila pentru determinarea adecvata a instrumentelor monetare pentru care opteaza autoritatea monetara. modificãri pe care literatura mai recentã le prezintã într-o perspectivã ciclicã (preferintele relative pentru stabilitatea preturilor si cele pentru sporirea nivelului activitãtii economice fiind corelate în serie). comparativ cu performantele ce pot fi 6 . 147). într-o perspectivã mai generalã. 1990. 1992). Cukierman.

în sensul ratelor sale de crestere. Formularea unei tinte în termenii venitului nominal (acesta îmbrãcând cel mai adesea forma PIB) presupune tintirea simultanã (sub forma nivelului sau a ratelor de crestere) a nivelului preturilor si productiei reale (raportatã la nivelul sãu potential). tintirea venitului nominal este robustã la o clasã largã de modele cu surse variate de nonneutralitate monetarã. sau. 1983a. stabilirea ex ante a cererii de solduri reale de tranzactie). în condiþiile discretionismului. În comparatie cu tintirea directã a inflatiei sau nivelului agregat al preturilor.obtinute în privinþa inflatiei în situatia angajamentului preliminar (precommitment) al autoritãtii monetare de a nu devia de la politica optima ex ante (Barro si Gordon. precum si în existenta unor proprietãti de stabilizare automatã în raport cu socurile ce intervin de partea cererii (ca si faþã de socurile pozitive în oferta agregatã) (McCallum. 5-8. în acest din urmã caz este posibilã si o formulã hibridã de tintire a venitului nominal. ci volatilitatea nivelului productiei în termeni reali (care poate induce costuri ale ajustãrii la diverse nivele ale activitãtii economice). tintirea inflatiei ca unicã solutie. 74). 1994). specificarea tintei ca nivel al PIB nominal fiind preferatã atunci când costurile în plan real sunt proportionale cu devierea productiei reale de la nivelul sãu potential. b). Hall si Mankiw. Este esential faptul cã prezenta unei inflatii anticipate mai mari se asociazã în aceste conditii aceluiasi nivel al ocupãrii. expectation traps) si care pot fi eliminate prin forme (chiar limitate) de preangajare (Chari. alternativ. internalizarea în decizii a tentatiei de generare a surprizelor inflationiste. tintirea PIB nominal este indirect echivalentã tintirii nivelului preturilor sau ratei inflatiei prin determinarea evolutiilor în plan nominal în functie de raportul dintre tinta de venit nominal aleasã si nivelul de echilibru al productiei reale) (Hall si Mankiw. politica monetarã fiind incapabilã sã genereze efecte reale pe termen lung. În plus. în care încercãrile de 7 . desigur. Literatura mai recentã subliniazã de asemenea impactul nefavorabil asupra bunãstãrii sociale generat de caracterul de autoconfirmare (self-fulfilling) al anticipatiilor sectorului privat fatã de reactiile politicii monetare la socuri. în care instrumentele de politicã monetarã sunt configurate în vederea stabilizãrii evolutiilor atât pe plan nominal cât si real). apartenenta acestei strategii la grupul mai larg al tintelor de pret elastic conferindu-i avantajul de a permite o mai bunã stabilizare a productiei reale (prin acomodarea partialã a socurilor) în comparatie cu tintele inflationiste sau de pret stricte (în cazul modelelor caracterizate prin flexibilitatea deplinã a preturilor. 1994. fãrã însã ca decelarea contributiei dinamicii variabilelor nominalã si realã la evolutia venitului nominal sã fie realizatã în termini expliciti. Christiano si Eichenbaum. respectiv al productiei reale (nivelul sãu natural). avantajele tintirii venitului nominal sunt considerate a consta în surmontarea efectelor decalate ale politicii monetare asupra preturilor agregate (considerându-se cã efectele reale ale politicii monetare se manifestã în general cu mai multã promptitudine în comparatie cu cele nominale). Tintele pot fi formulate alternative în termenii venitului nominal. p. echilibrele multiple posibile în aceste conditii incluzând unele caracterizate de o variabilitate pronuntatã a nivelului productiei reale (asa-numitele capcane anticipationale. aceastã sectiune propunându-si compararea tintirii inflatiei cu alte tipuri de reguli articulate din perspectiva tintelor politicii monetare (target rules). reflectatã în nivele sporite ale inflatiei anticipate. iar efectul lor asupra asteptãrilor agentilor economici este. 1989. În situatia în care este importantã nu dimensiunea decalajului. precum si de configuratia specificã a functiei de pierdere a bãncii centrale (presupusã a o reflecta fidel pe cea analoagã la nivel social). Tintirea inflaþiei în raport cu tintirea unor obiective alternative Configurarea si aplicarea politicii monetare în directia atingerii obiectivului stabilitãtii preturilor agregate nu presupun. Modificarea motivatiilor bãncii centrale rezidã în existenta rigiditãtilor nominale (modelele de tip Barro-Gordon presupun încheierea contractelor în termeni nominali înaintea adoptãrii mãsurilor de politicã monetarã. formularea tintei are în vedere dinamica PIB nominal. stabilitatea pe termen lung a ratei de crestere a PIB nominal necesarã atingerii unei rate dorite a inflatiei. 1996). ai nivelului preturilor sau ai definirii unei functii de reactie optimizate la nivelul bãncii centrale (clasa regulilor Taylor. Forma pe care o îmbracã tintele de venit nominal depinde de structura modelului subiacent. p.

precum si în investigarea posibilitãtii si oportunitãtii de recurgere la tinte intermediare în conditiile tintirii directe a ratei inflatiei. Utilizarea agregatelor monetare ca tinte intermediare. presupune segmentarea politicii monetare. Tintirea inflatiei în comparatie cu utilizarea de tinte intermediare formale Din multitudinea tintelor intermediare formale posibile (întelese ca expresii ale unor reguli de politicã monetarã formulate în termenii instrumentelor acesteia.mentinere a ratei de crestere la nivelul unei tinte constante sã fie corectate proportional cu decalajul dintre nivelul efectiv al productiei reale si cel de echilibru pe termen lung. Feldstein si Stock. Inflaţia şi ţinta inflaţionistă în România (%) 8 . configurarea tintei intermediare (formulatã de cele mai multe ori ca ratã de crestere a agregatului monetar ales) fiind fãcutã în dependentã de obiectivul final urmãrit si în conformitate cu evolutia previzibilã a cererii de monedã. iar rolul intervalelor de tintire reducându-se. Utilizarea instrumentelor de politicã monetarã este astfel indreptatã cãtre asigurarea concordantei dintre evolutia efectivã a agregatului tintit si dinamica prescrisã ex ante a acestuia. tintirea ratelor dobânzii si utilizarea drept tintã intermediarã a cursului de schimb fix. atitudinea acesteia fiind determinatã prin raport cu dinamica prognozei (politica monetarã fiind consideratã prea expansionistã când prognoza venitului nominal aferentã orizontului lag-ului de control depãseste tinta stabilitã la nivelul aceleiasi perioade). tintirea prognozei consensuale exogene se constituie într-un mecanism de disciplinare si orientare a politicii monetare. sectiunea de fatã se va preocupa de evaluarea comparativã a utilizãrii tintelor intermediare monetare în raport cu tintirea inflatiei. O idee interesantã avansatã în legãturã cu tintirea PIB nominal (si care are o deosebitã aplicabilitate în cazul tintirii inflaþtei) este cea a utilizãrii drept variabilã de control (respectiv tintã intermediarã) a prognozelor cu privire la venitul nominal. 1994). care includ tintirea agregatelor monetare. 1989. asociatã adesea tintirii PIB nominal (McCallum. datã fiind modificarea rapidã a acestora prin încorporarea noilor informatii referitoare la politica monetarã în comparatie cu lag-ul de control substantial asociat celor mai multe instrumente. instrument rules). actiunile de politicã monetarã fiind îndreptate cãtre realizarea obiectivului de facto al acestei politici încorporat în tinta monetarã. Interesul pentru o asemenea evaluare rezidã atât în utilizarea (pânã în anii ’80) a tintirii agregatelor monetare drept strategie principal a numeroase bãnci centrale. Astfel.

BNR a adoptat regimul de tintire a inflatiei in 2005. Concomitent au fost satisfăcute urmatoarele cerinţe şi criterii care condiţionează eficacitatea acestei strategii: • • • • • • • coborârea ratei anuale a inflaţiei sub nivelul de 10 la sută. Banca Nationala fusese pusa in situatia de a “tinti” obiective multiple. cea mai potrivita solutie este regimul de tintire a inflatiei. relativa flexibilizare a cursului de schimb al leului şi reducerea gradului de vulnerabilitate a economiei la fluctuaţiile acestei variabile. acesta fiind considerat drept o etapa superioara in stapanirea fenomenului inflationist. însănătoşirea şi întărirea sistemului bancar şi relativa creştere a intermedierii bancare. întărirea independenţei de jure (prin intrarea în vigoare la 30 iulie 2004 a noului Statut al BNR) şi de facto a BNR. La acel moment. Oricum. adeseori contradictorii. s-a decis ca. restrângerea dominanţei fiscale. pentru Romania. sporirea transparenţei şi a responsabilităţii băncii centrale. • Demersurile BNR de creare a cadrului organizatoric şi tehnic necesar implementării noii strategii de politică monetară au durat 16 luni şi au beneficiat de asistenţă tehnică acordată de Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Naţională a Cehiei. conturarea mai clară a comportamentelor macroeconomice şi a mecanismelor de funcţionare a economiei necesară identificării şi creşterii eficacităţii canalelor de transmisie monetară. derularea procesului de consolidare fiscală şi ameliorarea coordonării dintre politica fiscală şi cea monetară. In urma analizelor facute de bancherii BNR. inclusiv în ceea ce priveşte aspectele legate de noua strategie de politică monetară şi de pregătirea adoptării ei. 9 . existau mai multe variante: tintirea agregatelor monetare sau fixarea cursului valutar.Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei. acumularea unui câştig de credibilitate de către banca centrală şi consolidarea acestuia. precum şi a ariei şi intensităţii comunicării BNR cu publicul şi pieţele financiare. in anii ‘90.

Inflaţia a urcat în zona euro la -0.Estonia: -2. in 2006 a coborat spectaculos la 4.5%.1%. scrie Bloomberg. a accelerarii inflatiei si a lipsei unei discipline fiscale. Indicele preturilor la bunurile de larg consum a sporit semnificativ in Europa. Spre comparatie. În ceea ce priveşte rata lunară a inflaţiei.2% din PIB. Romania a incheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 7. sub tinta de 5%. de la 2. în celălalt capăt al clasamentului se află: Irlanda: -2.5%.8%.9%. Pe următoarele locuri s-au situat două ţări baltice.6%. iar estimarile sugereaza ca Banca Centrala Europeana va creste anul viitor nivelul dobanzii de referinta. Pentru zona euro. de la -0.4%. adică de aproape nouă ori mai mică decât în România.6%. in primul an de tintire.1% în octombrie. în creştere faţă de 0. Inflatia din UE atinge cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani Rata inflatiei din zona euro a atins in luna septembrie 2009 cel mai ridicat ritm de crestere din ultimii trei ani.3% în septembrie. rămânând negativă în principal ca urmare a ieftinirii alimentelor şi carburanţilor. octombrie comparativ cu septembrie.In 2005. adica aproape 9 miliarde euro. care au avut în acest an restrângeri ale economiei comparabile cu cea a noastră. Criza a aparut in Grecia pe fondul unei supraincalziri a economiei. potrivit datelor de la Ministerul Finantelor. indicele preturilor de consum a scăzut cu -0.2% cat s-a inregistrat in luna august. conform Eurostat. inflatia a fost de 8. România se plasează pe locul al patrulea în UE. mai exact de 4.1%.3%). peste tinta de 4%. Lituania (5.3% cât a fost în septembrie. barometrul de statistica al Uniunii cu sediul in Luxemburg.3%. inflatia din Uniunea Europeana a crescut in septembrie 2009 pana la nivelul de 2.4%) şi Letonia (5. in 2009 acesta reprezentand 12. Statul elen a avut parte de deficite bugetare record.6%. România a avut în octombrie 2009 cea mai mare inflatie anualizată din Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns in aceasta situatie? Statul grec a preferat sa cosmetizeze unele date statistice. Potrivit datelor Eurostat. cu o creştere de 0. doar 10 .7% din Produsul Intern Brut (PIB) al acestei tari.7%. Cu un an în urmă. Portugalia: -1. iar in 2007 a urcat inapoi la fel de spectaculos pana la 6. Dacă România se află pe primul loc. Astfel.6%. inflaţia anualizată pentru UE a fost in octombrie 2009 de 0. inflaţia din UE era la 3. alimentata de sporirea preturilor petrolului. fata de tinta de 7.

Goldman Sachs a ajutat Grecia sa isi mascheze valoarea reala a datoriei. ce permiteau guvernelor sa isi transfere datoriile in viitor si astfel sa se incadreze. Dintre statele UE. exceptând România.8 9.5) 7. faţă de decembrie. Pentru a mai salva ceva.8 6.6-7. insa socul din 2009 a scos la iveala mizeria ascunsa de guvernanti.7%. România a înregistrat în ianuarie 2010 cea mai mare creştere a preţurilor de consum din Uniunea Europeană (UE). Italia (-1.5 5.5%).8 3. in tintele de deficit.1%) au înregistrat cele mai accentuate scăderi.3 0.8 7 (+/-1) 3.9 9. Cele mai mari creşteri. şi Lituania şi Cehia (1.5%). Cativa ani de zile aceste "smecherii" au tinut. faţă de decembrie 2009. Pentru aceasta tranzactie. de 1. Experienţa statelor-membre ale UE în ţintirea directă a inflaţiei În ultimii ani strategia de ţintire directă a inflaţiei a fost adoptată de mai multe state cu nivel diferit de dezvoltare. Goldman Sachs a primit un comision de circa 300 milioane dolari.9 10.4%) şi Spania (-1.5) 6. 16 au raportat diminuarea preţurilor de consum în ianuarie. guvernul elen a anuntat recent ca va majora taxele si va extinde masurile de inghetare .5 (+/-1) 5 (+/-1) Nivelul inflatiei in anul adoptarii strategiei TDI 6. au avut Ungaria (1. prin intermediul unor produse derivate.6 6.5 (+/-0.pentru a crea senzatia ca poate face fata cerintelor zonei euro. Acestia au amanat plata unor datorii si au apelat la bancile de investitii pentru "a ajusta" bugetul statului elen. Printre acestea se numără şi statele-membre ale UE Statele-membre UE cu regim de ţintire directă a inflaţiei (ŢDI) Anul adoptării strategiei ŢDI Nivelul inflaţiei la momentul adoptării strategiei ŢDI 10 9.5 8. Belgia şi Cipru (-1.5 Tinta de inflatie 1997 Cehia Polonia Ungaria Slovacia România Moldova 1998 2001 2005 2005 2010 Inflaţia netă IPC IPC IPC armonizat IPC * IPC Notă: * estimat Sursa: web-site-urile băncilor centrale Evolutia inflatiei 11 .4 Tinta inflatiei in anul adoptarii strategiei ŢDI 6 (+/-0. Potrivit Eurostat.2%). denumite "cross-currency swaps". "pe hartie" doar.

coborând la aproximativ 2. reprezentând principalul factor explicativ pentru neîncadrarea acesteia în intervalul tintit. Tendinta descendenta a ratei inflatiei înregistrata pe parcursul trimestrelor II si III 2009 a continuat pâna în luna octombrie (4. continuarea procesului de ajustare a costurilor cu forta de munca. tensionarea pietei internationale a titeiului în lunile octombrie-noiembrie a condus la cresteri ale preturilor combustibililor. care s-au suprapus unui puternic efect de baza nefavorabil. nivel minim pentru ultimii doi ani). temperarea deprecierii în termeni anuali a monedei nationale. rata anuala a inflatiei de baza (masurata prin CORE2 ajustat) si-a accentuat scaderea în trimestrul IV (-1. În schimb.4 puncte procentuale).24 puncte procentuale limita superioara a intervalului de variatie de ±1 punct procentual corespunzator tintei de 3. dar si de persistenta efectului inhibitor al cererii reduse. depasind cu 0. a cursului de schimb aplicabil în calculul accizelor. rata anuala a inflatiei s-a situat la 4. De asemenea. majorarile succesive ale pretului tigarilor pe parcursul întregului an 2009 au contribuit cu peste o treime la rata anuala a inflatiei (1.3 la suta.La sfârsitului anului 2009.5 la suta. fiind ulterior întrerupta temporar de decizia producatorilor de tigari de a devansa impactul inflationist asociat modificarii. în ianuarie 2010. evolutia a fost sustinuta de oferta satisfacatoare de bunuri alimentare.8 puncte procentuale). de altfel.74 la suta. 12 .8 la suta.

Previziuni privind evolutia inflatiei Ipotezele privind evolutia viitoare a preturilor administrate si a celor volatile ale bunurilor alimentare implict un grad relativ înalt de incertitudine. cu o probabilitate marginal mai ridicata de deviatie în sus în cazul bunurilor alimentare. riscurile de abatere de la coordonatele acestora din scenariul de baza fiind apreciate ca relativ simetric distribuite în cazul ambelorcategorii. 13 .

Acum. BNR ne propune următoarea previziune. 14 .

Pe masura ce economiile vestice isi vor reveni.0 lei/euro *PIB va scadea cu 1-2% (nu cred in scenariul revenirii economice pe plus 0. Anul trecut. iar cele noi max 10%) *Sistemul bancar va face fata cu dificultati numarului tot mai mare de restantieri.ţintele de inflaţie sunt anuale (decembrie/ decembrie) şi se stabilesc pe un orizont de timp de doi ani.ritmul de inflaţie sustenabil pe termen mediu şi compatibil cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor nefiind deocamdată atins . aceștia sunt de părere că prețurile de consum vor crește anul acesta mai accelerat decât în 2009.74%. dar spre final de an cursul va cobori din motive de convergenta si de aderare la euro. aceasta situându-se pentru al treilea an consecutiv în afara intervalului țintit de Banca Națională.5. potrivit datelor Institutului Național de Statistică. 15 .5% plus/minus un punct procentual. nivelul fiind oricum peste cel țintit de Banca Națională a României (BNR). 2010 va fi un an mai prost decat 2009. inflația a fost de 4. Pentru 2010: *un curs cu volatilitate crescuta. catre 3. pe fondul presiunilor inflaționiste.5 %) *Somajul va urca la 12%. romanii isi vor relua si ei drumurile spre tarile calde *Inflatia va fi in targetul BNR. Oscilatiile ar putea duce leul pana la 4. și anume de 3. Din pacate.Analiștii ING Bank estimează că rata anuală a inflației va ajunge la sfârșitul acestui an la 5%. cu șanse de scădere la 4. Ţintele de inflaţie În condiţiile în care economia românească se află într-un proces de dezinflaţie .9-4.5% în 2011. Vor aparea primele falimente mari (in genul Flamingo).Dimpotrivă.10-15%. dupa multi ani in care tinta a fost ratata *Imobiliarele vor mai cobori (apartamentele vechi.

0 4.5 5.8 2.8 3.5-4.5 3.5-8.Ţinta de inflaţie Intervalul de variaţie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011* 7.5 2.0 6.0-6.0 * Ţinta asumată va fi discutată cu guvernul 16 .5 2.5-4.0-4.0 2.5 3.0 3.0 3.8-4.0-5.5 4.

1 ± 2.3 3.5 2.Proiecţii BNR Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi intervalul de incertitudine asociat Perioada Ţinta Efectiv/Prognoz ă* (%) Interval de incertitudine (% ) T2 2009 T3 200 9 T4 200 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 9 2010 2010 2010 2010 2011 2011 2011 2011 3.5 ± 1.7 5.8 ± 2.3 ± 2.0 2.1 2.1 ± 1. calcule BNR Evolutia ratei anuale a inflatiei 17 .1 ± 2.0 3.4 * Sfârşit de perioadă Sursa: INS.0 2.9 4.9 4.5 4.5 ± 1.9 4.3 3.5 3.7 ± 0.

1 236.85 5.84 107.7 132.1 145. starea de dezechilibru are caracter inflationist.5 15. in timp si spatiu.85 105. Nu orice sporire a preturilor inseamna inflatie.In sens general.9 109.3 138.1 136.56 4.2 210.8 45. pe piata bunurilor econiomice. In cea de-a doua jumatate a secoluluila XX-lea. un fenomen monetar. care se manifesta diferit.5 115.7 32.8 254. daca cererea depaseste oferta existenta. fiind legata de excedentul de masa monetara peste nevoile reale ale economiei. starea de dezechilibru in economie inseamna inegalitate intre cerere si oferta. in functie de natura obiectului pietei. cu deosebiri de intensitate si ampluare. inainte de toate.5 22.56 104.1 45. determinate de oferta de bunuri si servicii scazuta.9 9.4 356.1 270. ajungându-se la cresteri generale de pret.8 145.7 34.84 7.1 170. Indicele anual al preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie în anul curent fata de anul precedent ANUL 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 INDICII PRETURILOR DE RATA CONSUM-% INFLATIEI-% 105.7 134.8 159.0 6.3 38. inflatia a devenit un fenomen aproape permanent.4 256.8 59.2 310. Inflatia este.3 111.8 154.59 5.5 122.59 18 . Astfel.0 106.3 11.

Rata anuala a inflatiei s-a redus la 4. a afirmat Anghel. El a precizat ca o crestere anuala de peste 39% estimata la nivelul intregului an 2009 este prea mult .5% Ţinta 2010: 3. fara majorari puternice de fiscalitate si depinzand si de evolutia cursului de schimb. Acest indice este determinat ca raport. "Tinta de inflatie pentru 2009 ar fi fost atinsa daca majorarea accizelor la tutun ar fi fost temperata. respectiv sub 4%. Lucian Anghel. pe seama trendului favorabil al pretului la produse alimentare. Rata anuala a inflatiei se calculeaza scazand 100 din indicele anual al preturilor de consum. Rata anuala a inflatiei ar putea atinge pe parcursul anului 2010 minimul ultimilor zece ani. economistul-sef al BCR. astazi. exista destule sanse ca nivelul acesteia sa revina la peste 4. calculati fata de aceeasi baza (octombrie 1990=100). Rata inflatiei a intrat in intervalul-tintit in octombrie.(sau alt an ales ca perioada de referinta). avand in vedere ponderea destul de mare a acestei categorii de produse in totalul cosului de consum. a declarat. Incepand cu anul 1992. între indicele mediu al preturilor din anul curent şi indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioada de referinta). Ţinta 2009: 3.5% la finele anului 2009. cu atat mai mult cu cat producatorii locali de tigari au anuntat majorari de preturi in avans in noiembrie si decembrie in contul anului 2010".5% Ţinta 2011: 3. exprimat procentual.1pp) 19 .9% la finele lunii septembrie.0% (interval de variaţie: +/. indicele mediu al preturilor unui anumit an se determina ca medie aritmetica simpla a indicilor lunari din acel an.

20 .

Conform Masson et al. cât si sub forma atragerii veniturilor din senioraj. (1998). tarile în curs de dezvoltare 21 .ROMÂNIA SI CONDITIILE NECESARE TRECERII LA TINTIREA INFLATIEI Dominanta fiscala s-a redus semnificativ în ultimii ani atât din perspectiva împrumuturilor acordate de BNR Trezoreriei si a renuntarii la politica de creditare sectoriala.

4 procente. a impozitelor si taxelor. in perioada respectiva. neschimbata in raport cu luna martie. in Republica Ceha si Germania (1. cat si impotriva cauzelor inflatiei. politica bugetara a statului. politica dobanzilor la creditele acordate. prin cresterea productivitatii factorilor de productie. implicit. În România.7 procente) .4 la suta). deci. Cu un an inainte. rata dobanzii. conform cifrelor publicate de catre Oficiul de statistica european. fata de sub 1 la suta din PIB în economiile avansate). la ieftinirea creditului. prin forta de munca intr-o structura de calificare noua. spre mentinerea la un anumit nivel a cheltuielilor publice. stimularea extinderii potentialului de productie. inovatii. cum sunt: moderarea revendicarilor de crestere a salariilor. in Finlanda (cu 1. in Estonia (4. Cel mai mare impact asupra cresterii ratei globale l-au avut preturile carburantilor. Aceasta. prin investitii de capital in mijloace de productie performante. Cele mai scazute rate ale inflatiei anuale pe luna aprilie au fost inregistrate in Suedia (0. Rata anuala a inflatiei din zona UE a fost de 2. relateaza AP. lansarea unor imprumuturi de stat etc. iar cele mai ridicate in Letonia (7. pot fi folosite prin scaderea lor pentru stimularea activitatii economice si sporirea ofertelor.1 procente). a)Masuri de reducere a excesului de cerere agregata. Combaterea inflatiei necesita o politica antiinflationista la nivel macroeconomic.4 la suta). care se manifesta prin: politica monetara riguroasa.8 la suta) si in Luxemburg (3. si spre ridicarea. preturilor. „inghetarea” salariilor.1 la suta in luna aprilie. b)Masuri de stimulare a cresterii ofertei. de natura sa evite excedentul de moneda in economie. cifra se ridica la 2 la suta. spre exemplu. politica de salarizare corelata cu rezultatele economice obtinute prin munca. se lupta impotriva cresterii preturilor. practic. • Unele elemente ale politicii de credit si bugetara. de lichidare a ramanerii ei in urma fata de cerere.recurg la aceasta forma de finantare într-o masura sensibil mai mare decât tarile dezvoltate (seniorajul ajunge în acest caz pâna l a 3 la suta din PIB. restrangerea creditului de consum. orientata sapre reducerea deficitului bugetar. in dependenta de conditiile concrete existente.1 la suta). urmate de 22 . ci si material – necesita si eliminarea penuriei de marfuri. seniorajul a fost în medie de 2. a nivelului impozitelor si taxelor. ca. Masurile mentionate pana acum fac parte din ceea ce poarta denumirea de politica deflationista. Franarea excedentului de cerere se poate realiza si prin alte masuri. Ungaria (3. insa. care sa franeze cresterea cererii si.7 la suta). prin care sa nu se ajunga la o micsorare artificiala a ratei dobanzii si. deoarece combaterea inflatiei – ca dezechilibru nu numai monetar. Eurostat. in anumite limite. indreptata simultan atat impotriva consecintelor. cum sunt: • • cresterea capacitatii de adaptare a aparatului de productie la cerintele pietii.5 la suta din PIB în perioada 1994-2000. Masuri antiinflationiste: Politica antiinflationista se concretizeaza in anumite masuri prin care.4 la suta) este inferioara celor înregistrate în Cehia si Polonia. prin care sa se evita marirea costurilor medii. rata inflatiei pe aprilie s-a ridicat la 0. Pentru ambele date. dar valoarea aferenta anului 2001 (1.

care se regasesc si într-un regim de tintire directa a inflatiei.ro www. • întarirea responsabilitatii bancii centrale fata de obiectivul asumat prin publicarea unui raport asupra inflatiei care sa includa prognoza de inflatie.ro Banca Nationala a Romaniei: www.eurostat. În perioada premergatoare schimbarii efective a regimului de politica monetara este necesar ca banca centrala si promoveze o atitudine proactiva prin introducerea graduala a unor elemente care definesc tintirea inflatiei: • urmarirea consecventa a _intei de inflatie si degrevarea completa a politicii monetare de sprijinirea altor obiective macroeconomice.ro 23 . Având în vedere stadiul actual al dezvoltarii economiei si prognoza evolutiei principalilor indicatori macroeconomici din Programul economic de preaderare.bnro.insse. in timp ce imbracamintea si telecomuncatiile au avut cea mai mare contributie la scaderea ratei inflatiei. BIBLIOGRAFIE: Institutul National de Statistica: www. în prezent. fiind necesar un interval de doi-trei ani pentru pregatirea unui cadru corespunzator.fmi.combustibilii lichizi si tutun. • consolidarea credibilitatii bancii centrale prin evitarea ajustarii pe parcursul anului a tintei de infltie initial anuntate. anul 2004 poate fi considerat drept momentul adecvat pentru adoptarea tintirii directe a inflatiei. CONCLUZII Actuala strategie monetara a BNR include elemente precum orientarea dezinflationista. flexibilitatea cursului de schimb si rolul important al agregatelor monetare.ro Fondul Monetar International: www. tara noastra îndeplineste doar partial preconditiile cerute de implementarea unui astfel de regim. Totusi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->