Criticismul junimist

Junimea şi „Concorbiri literare”

4. 2.Direcţii principale.Etape. 5: • • • • • • Oprică Ioana Iordăchescu Andreea Lucaci Loredana Rusu Gabriela Ciurdea Manuel Diţoaia Oana .Cuprins: 1.Reprezentanţi. 3. Grupa nr. Constituirea societaţii. 5.Importanţa.

• Fondatori:Titu Maiorescu. Th. • încurajarea literaturii naţionale:susţinerea originalitătii creatoare. revistă ce va deveni embrionul cultural al evoluţiei spirituale româneşti.impunerea valorilor naţionale şi educarea publicului pentru a recepta cultura. În ciuda orientării politice au ştiut să se dedice unui scop cultural fără a pune îngrădiri ideologice. Negruzzi P. • Din 1867 ideile junimiste se răspandesc cu uşurinţă prin intermediul revistei „Convorbiri literare”. Rosseti. I.P. Obiective: • răspândirea spiritului critic. prin „prelecţiuni populare” .Constituirea societăţii Asociaţia „Junimea” apare la Iaşi în 1863 şi are un caracter politic-fondatorii fiind nişte oameni eligibili din parlamentreprezentând un program de stânga în cadrul doctrinei conservatoare. • Asociatia are tipografie şi librărie proprie. V.Carp. Pogor.

criticismul devine mai puţin virulent. mişcarea capătă un caracter mai mult universitar îndepărtându-se de tumultul vieţii artistice. • Etapa a-II-a (1874-1885) se consolidează direcţia nouă în cultura română prin apariţia în „Şonvorbiri literare” a operelor lui M. Negruzzi P. Apariţia revistei se prelungeşte până în 1944 dar cu toate acestea ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de ani. • Etapa a-III-a revista se mută la Bucureşti.Carp î . În această perioadă se elaborează principiile sociale şi estetice ale junimismului. Eminescu. Pogor Th. Reprezentanţi • • • • • Titu Maiorescu V.Etapele de evoluare ale junimii • Etapa ieşeană (1863-1874) are un pronunţat caracter polemic şi se manifestă în 3 direcţii: limbă. literatură şi cultură.P. Rosseti I.

Direcţii principale Limba română Strădaniile pentru unificarea limbii române literare au început prin demersutile lui T.H. Problema neologismelor este o problemă mai veche abordată şi de Mitropolitul Simion Ştefan în prefaţa la Noul Testament de la Bălgrad. asupra unui nou proiect de ortografie (ascensiunea generală de la 1880) • Adaptarea principiului îmbogăţirii vocabularului cu neologisme romanice în Neologismele -1881. de cărturarii Şcolii Ardelene. el fiind adeptul ortografiei fonetice-în: Despre descrierea limbii române Raport cetit în <Academia Română>. . Maiorescu.Rădulescu. de I. acesta pledând pentru: • Înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.