Susdbiect e

Cap. 1 Semnale şi generarea lor. 1. Ce tipuri de aparate pot genera semnal sinusoidal ? 2.

Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de audio frecvenţă ? 3. Care sunt principalele caracteristici ale unui generator de radio-frecvenţă ? 4. Desenaţi schema bloc a unui generator de radio-frecvenţă, specificând blocurile componente. 5. Ce tipuri de semnale poate produce un generator de funcţii? Schiţaţi fiecare tip de semnal. Cap. 2. Osciloscopul 6. Desenati tubul catodic fără memorie, precizând zonele şi electrozii respectivi. 7. Care sunt tensiunile reglabile ale tubului catodic şi ce parametri ai imaginii influenţează? 8. Deduceţi expresia sensibilităţii sistemului de deflexie pe verticală. 9. Definiţi fenomenele de fluorescenţă, fosforescenţă şi persistenţă. 10. Rolul şi modul de realizare al anadului de postaccelerare. 11. Desenaţi schema bloc a osciloscopului, specificând blocurile componente. 12. Rolul şi funcţiile canaluluii Y. 13. Reglaje şi selecţii ale canalului Y. 14. Deduceţi relaţia dintre timpul de creştere şi lărgimea de bandă a canalului Y. 15. Se măsoară cu un osciloscop cu banda de 50MHz timpul de creştere a unui impuls. Se obţine 10ns. Care este valoarea reală a acestui timp? 16. Un impuls cu timp de creştere 5ns este vizualizat cu un osciloscop cu banda 80MHz. Care va fi timpul de crestere măsurat pe osciloscop? 17. Un osciloscop are timpul de crestere de 7ns. Se măsoară un semnal sinusoidal de 1V şi frecvenţă 40MHz. Care va fi amplitudinea măsurată cu osciloscopul? 18. Desenaţi schema bloc a canalului Y, precizând elementele componente. 19. Deduceţi condiţia de compensare perfectă pentru atenuatorul compensat. 20. Fie un atenuator compensat 1/5 pentru un osciloscop având rezistanţa de intrare 1Mohm şi capacitatea de intrare 40pF. Calculaţi cele două elemente ale atenuatorului. 21. Care sunt modurile de lucru ale comutatorului de canale ? În ce situaţii este de preferat fiecare din ele (explicaţi de ce) ? 22. Tubul catodic al unui osciloscop are sensibilitatea deflexiei pe verticală 0,1div/V şi coeficientul de deflexie minim de 20mV/div. Calculaţi amplificarea la frecvenţe joase a canalului Y. 23. Explicaţi noţiunea de sincronizare a osciloscopului şi arătaţi care sunt elementele de reglej ce permit sincronizarea. 24. Elemente de reglaj în canalul X. 25. Moduri de lucru ale bazei de timp simple. 26. Semnalele periodice din figură se aplică pe intrarea Y respectiv la intrarea pentru sincronizare externă a unui osciloscop cu bază de timp simplă. Reglajele osciloscopului sunt: Up = 0,5V; Front = – ; tRET = 0,1ms; Cx = 0,1ms/div; Cy = 0,5V/div, sincronizare externă. La momentul iniţial a trecut intervalul de reţinere şi se aşteaptă declanşarea bazei de timp.Să se deseneze imaginea care apare pe ecran. Discuţie.
u1[V] 2 1

-1 -2 u2[V] 1 0,2 0,4 0,6 0,8 1 1,2 1,4 t[ms]

semnalele de intrare şi ieşire. în scară logaritmică de frecvenţe. Deducţi expresiile caractersiticilor amplitudine-frecvenţă şi fază frecvenţă. Circuitul poartă al bazei de timp: rol. 53. configiraţiile principale. ales astfel încât caracteristica amplitudine-frecvenţă să devină constantă. CyA=CyB=0. Puterea debitată în rezistenţa de sarcină este 1mW. u2 din problema precedentă se aplică la intrarea YA(CH1) respectiv YB(CH2) a unui osciloscop cu două canale. Deduceţi expresia funcţiei de transfer a circuitului de derivare. Calculaţi câştigul în putere îndB. elemente de bază. Să se aleagă aparatul care măsoară o tensiune U=10V cu eroare relativă limită minimă. Clasificarea erorilor de măsură după provenienţa lor 49. Semnalele u1. 45. cu vizualizare separată: Vizualizare cu baza de timp B armată cu întârziere faţă de baza de timp A 37. 50. Voltmetrul indică 4. Generatorul de tensiune liniar variabilă al bazei de timp: rol. Cap. De ce este util ca un aparat de măsură să aibă mai multe scări şi cum pot fi alese acestea? . În paralel cu R se conectează un condensator.Voltmetrul 2 are UCS2=100V. Un circuit de derivare are C=1nF. cu vizualizare separată: Vizualizare cu baza de timp A intensificată de baza de timp B. Reglajele bazei de timp rămân cele de la problema anterioară. Clasificarea erorilor de măsură după modul de manifestare. La intrarea unui diport se aplică 10V.5 V/div. 47. 44.5. 28. CH2. 34. Moduri de lucru ale bazei de timp duble. semnalele de intrare şi ieşire. O staţie radio are un nivel al puterii emise de 50dBm. cu vizualizare separată: Vizualizare cu baza de timp B pornită cu întârziere faţă de baza de timp A. Se măsoară o tensiune de 4V cu un voltmetru pe scara de 5V. c1=4. Baze de timp duble: rol. Care este puterea emisă? 40. Evaluaţi amplificarea în tensiune în dB şi atenuarea respectivă. Moduri de lucru ale bazei de timp duble. Reprezentaţi shema selecorului modurilor de cuplaj al bazei de timp. Ştiind că instrumentul este etalonat prin raportare la 1mW pe o rezistenţă de 600ohmi. Moduri de lucru ale bazei de timp duble. Detaliaţi denumirile blocurilor componente 29. Schema bloc a bazei de timp duble cu vizualizare separată. c2=0. 32. 33. Voltmetrul 3 are UCS3=30V şi c3=2. Dispunem de trei voltmetre. Configuraţia baze de timp duble alternate: schema bloc. Să se reprezinte imaginea care apare pe ecran pentru cele 3 poziţii ale comutatorului de sincronizare: CH1. 3. 42.2V. şi are drept sarcină un rezisor de Rs = 10kohm . Explicaţi utilitatea fiecărei poziţii. 36. Desenaţi caractersitica amplitudine-frecvenţă în dB. eroarea relativă şi eroarea raportată. Calculaţi eroarea absolută. R=1kohm. 35. Unui diport i se aplica la intrare o tensiune de 4V şi se măsoară la ieşire o tensiune de 0. calculaţi amplitudinea tensiunii. Voltmetrul 1 are UCS1=10V.27. Desenaţi caractersitica amplitudine-frecvenţă în dB. Forma de vizualizare se consideră ALT (alternativ). R=1kohm. Deduceţi expresia funcţiei de transfer a circuitului de integrare. Un circuit de integrare are C=1nF. 41. Circuitul de reţinere al bazei de timp: rol.02V. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor 39. 38. Amplifică sau atenuează diportul? 43. iar impedanţa de intrare este de 100ohmi. 31. R=1kohm. 48. principiu de funcţionare. Un decibelmetru indică nivelul de 6dB. 52. Deducţi expresiile caractersiticilor amplitudine-frecvenţă şi fază frecvenţă. Desenaţi schama bloc a bazei de timp simple. Caracterizarea cantiativă a erorilor de măsură. Un circuit de integrare are C=1nF. 51. 46. în scară logaritmică de frecvenţe. Calculaţi valoarea acestui condensator şi atenuarea în tensiune rezultată. VERTICAL MODE. 30.

-pe scara de curent alternativ se măsoară U2=7. Desenaţi schema şi calculaţi elementele. Se calculează puterea disipată de o rezistenţă R=0. E2=-1V. construcţia şi principalele caracteristici ale instrumentului electrodinamic.77V. Ri = 200Ω se construieşte un voltmetru cu scările de 1V. construcţia şi principalele caracteristici ale instrumentului feromagnetic. 61. 57. 56. măsurând curentul prin ea.i . 10V.54. Să se calculeze eroarea relativă limită cu care este determinată puterea disipată. tensiunea medie absolută. Să se calculeze eroarea relativă limită cu care este determinată puterea disipată.5kΩ. determinaţi eroarea relativă limită în măsurarea lui Y. Cu un microampermetru având I CS = 100μA. 59.5 şi U CS =5V. factorul de vârf şi factorul de formă pentru următoarele tipuri de semnale: sinusoidal. u(t) E1 τ E2 T t Ştiind că pe scara de curent alternativ voltmetrul este etalonat în valori efective pentru semnal sinusoidal. Rezistenţa are toleranţa 5%. În cazul semnalului din problema precedentă. 100V. presupunând τ=T/3 şi E1=4V. 62. tensiunea este măsurată cu un voltmetru având clasa de precizie c=0. să se calculeze tensiunile E1 şi E2 dacă τ=T/2. Desenaţi schema şi calculaţi elementele. Cu un microampermetru având I CS = 100 μA. ce va indica voltmetrul în cele două cazuri? . 66. tensiunea efectivă. Principiul de funcţionare. 65. 64. dreptunghiular simetric. Schema bloc a voltmetrului electronic de cc. O mărime Y se măsoară indirect. Dacă aceste măsurători sunt afectate de erorile limită relative ε lim. 63. măsurând nişte mărimi intermediare X i şi cunoscând relaţia între acestea şi mărimea Y. 67. Rezistenţa are toleranţa 5%. curentul este măsurat cu un miliampermetru având clasa de precizie c=0. 58. Calculaţi rezistenţa instrumentului pe toate scările. Principiul de funcţionare. Principiul de funcţionare. triunghiular simetric. 55. Principiul de funcţionare al detectorului de vârf. I=2mA. 60. 10mA.5 şi I CS =10mA. 100mA. Să se calculeze tensiunea medie. Cu un voltmetru magnetoelectric având scări pentru măsurarea tensiunilor continue şi alternative. construcţia şi principalele caracteristici ale instrumentului electrostatic. se fac următoarele măsurători pentru ensiunea periodică din figură: -pe scara de curent continuu se măsoară U1=4V. la bornele căreia se măsoară o tensiune de 2V. Se calculează puterea disipată de o rezistenţă R=1kΩ. Principiul de funcţionare şi principalele caracteristici ale instrumentului magnetoelectric. cu redresor dublă alternanţă. Ri = 200Ω se construieşte un ampermetru cu scările de 1mA.

Pentru puntea din figură deduceţi condiţiile de echilibru şi discutaţi posibilităţi de alegere a elementelor reglabile. Utilizarea conexiunii tripolare pentru măsurarea impedanţelor. Determinaţi condiţiile de echilibru ale punţii Wheatstone. în care R0 este o rezistenţă etalon cunoscută. 81. Ohmmetre cu citire directă derivaţie. Deduceţi apoi valoarea exactă a lui R x . apoi în cazul real când RV are valoare finită. 72. Măsurând tensiunile U x . 80. Ls R1 Rs Cr Rr R3 82. 75. Pentru a determina R x se măsoară curenţii . Punţi pentru măsurarea rezistenţelor foarte mici. Fie schema din figură. Determinaţi relaţia de calcul. Formule de echivalenţă pentru grupuri serie şi paralel. 74. având în vedere rezistenţele interne ale ampermetrelor. Deduceţi relaţia de calcul în această ipoteză. Pentru puntea din figură deduceţi condiţiile de echilibru şi discutaţi posibilităţi de alegere a elementelor reglabile. Punţi pentru măsurarea rezistenţelor foarte mari. R V I U x V R V U x V 0 R R o 69. Punţi de curent alternativ: clasificări. Punţi de curent alternativ: condiţia de echilibru. 71. I 0 şi se calculează R x presupunând ampermetrele ideale. Ohmmetre cu citire directă serie. Factorul de calitate al unui grup rezistenţă-reactanţă. U 0 şi cunoscând R0 se calculează R x presupunând RV infinit. Deduceţi expresia sensibilităţii punţii Wheatstone. Evaluaţi eroarea sistematică rezultată în primul caz. Calculaţi eroarea sistematică relativă făcută în primul caz. I x . 78. 77. criterii generale.Cap. .4. I R x A A A R U x R I 0 x A U R 0 70. Fie schema din figură. 79. 68. Măsurarea impedanţelor. Utilizarea conexiunii cuadripolare pentru măsurarea impedanţelor. 76. 73. Concluzii.

ştiind că abaterea relativă a oscilatorului cu cuarţ este de ± 10 −6 . pentru măsurarea grupurilor capacitive. R1 Rx Cr C2 Rr Lx 85. 95. 89. b) capacitatea şi factorul de calitate. Deduceţi condiţiile de echilibru şi precizaţi alegerea elementelor reglabile aşa încât puntea să măsoare direct: a) capacitatea şi rezistenţa. 93. Un numărător universal are frecvenţele minimă şi maximă ale bazei de timp f min = 0. . de raport real. principiul de măsură. 96. de raport real. Cap. Principiul de măsură al Q-metrului. frecvenţa critică. b) eroarea de primul tip. Principiul de măsură al numărătorului universal. 94. Lx R1 Rx Cr C2 Rr 84. Deduceţi structura unei punţi serie. b) capacitatea şi factorul de calitate. Calculaţi durata deschiderii porţii principale şi eroarea. 90. Determinaţi: rezoluţia optimă în configuraţia periodmetru. Configuraţia periodmetru: erori. Configuraţia periodmetru: schema bloc.1Hz. pentru măsurarea grupurilor capacitive. Un periodmetru indică 250.00 ms. principiul de măsură. 87.0 kHz. Deduceţi condiţiile de echilibru şi precizaţi alegerea elementelor reglabile aşa încât puntea să măsoare direct: a) capacitatea şi rezistenţa. Deduceţi structura unei punţi paralel. rezoluţia optimă în configuraţia frecvenţmetru. Pentru puntea din figură deduceţi condiţiile de echilibru şi discutaţi posibilităţi de alegere a elementelor reglabile. 91. 88. Configuraţia frecvenţmetru: erori.R1 Rx Cr Lx R3 Rr 83. Măsurarea frecvenţelor şi a intervalelor de timp. Un numărător indică 12500. Se cer: a) frecvenţa bazei de timp. 86. Baza de timp a numărătorului universal. 92. Pentru puntea din figură deduceţi condiţiile de echilibru şi discutaţi posibilităţi de alegere a elementelor reglabile. 5. f Max = 10MHz . Configuraţia frecvenţmetru: schema bloc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful