CUPRINS

ARGUMENT ................................................................................................................................................................2

CAPITOLUL I. PREZENTAREA FINANŢĂRII AFACERII FIRMEI S.C. „HEVATEX COM” S.R.L.
I.1. CONCEPTUL DE FINANŢARE .........................................................................................................................3 I.2. IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA FINANŢĂRII ÎN CADRUL AFACERII .............................................4 I.3. ESTIMAREA CERINŢELOR FINANCIARE NECESARE INIŢIERII UNEI AFACERI ..........................5

CAPITOLUL II. FINANŢAREA UNEI AFACERI
II.1. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE SURSE DE FINANŢARE ....................................................................7 II.2. AVANTAJELE SURSELOR DE FINANŢARE ...............................................................................................8 II.3. ELECTAREA SURSELOR STRĂINE DE FINANŢARE DUPĂ NATURĂ ŞI SCADENŢĂ ....................9 II.4. DETERMINAREA CAPACITĂŢII DE ATUOFINANŢARE DUPĂ METODA DEDUCTIVĂ .............16 II.5. IMPACTUL FINANŢĂRII UNEI AFACERI ÎN MOMENTELE DE CRIZĂ ...........................................17

CAPITOLUL III. ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR OPERAŢII PRIVIND FINANŢAREA UNEI AFACERI
III.1. CONTABILITATEA FINANŢĂRII AFACERII-MONOGRAFII CONTABILE ....................................19 III.2. ÎNREGISTRAREA CRONOLOGICĂ ŞI SISTEMATICĂ ........................................................................25 III.3. SITUAŢII FINANCIARE ANUALE ..............................................................................................................27

CAPITOLUL IV. CONCLUZII
IV.1. PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA OBŢINERII SURSELOR DE FINANŢARE ..................31 BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................32

1

Sistemul financiar este la rândul său supus schimbărilor permanente. oferind resursele financiare de care aceştia au nevoie în condiţii de eficienţă maximă în termeni de risc şi cost. a mecanismelor financiare specifice prin care capitalurile economisite sunt alocate pentru susţinerea investiţiilor precum şi a costurilorşi riscurilor implicate devine esenţială pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Orice afacere. care vizează finanţarea activelor circulante (acordarea de creanţe unor clienţi.1. Excedentul de resurse din cadrul sistemului financiar poate fi mobilizat pentru a servi la finanţarea deficitului de resurse al agenţilor economici sau a instituţiilor guvernamentale.C. Înţelegerea modului de funcţionare a sistemului financiar. capitalul reprezintă principalul factor de producţie. „HEVATEX COM” S. legate de achiziţionarea sau modernizarea activelor imobilizate. PREZENTAREA FINANŢĂRII AFACERII FIRMEI S.L.R. implică un contact direct cu piaţa financiară. I.ARGUMENT În contextul actual. la nevoi de scurtă durată şi valoare mică. dezvoltarea afacerilor devenind practic imposibilă fără a lua în considerare piaţa financiară şi resursele pe care aceasta le pune la dispoziţia agenţilor economici. CONCEPTUL DE FINANŢARE Nevoile de fonduri ale companiilor sunt variate: de la nevoi de lungă durată şi valoare ridicată. CAPITOLUL I. finanţarea stocurilor). 2 . mult mai frecvente. mai exact cu instituţiile care intermediază mobilizarea resurselor de capital şi cu serviciile oferite de acestea. de durata în timp a acestora. indiferent de gradul său de dezvoltare. Finanţarea acestor nevoi ţine cont de caracterul permanent sau temporar al acestor nevoi. adaptându-se la noile cerinţe ale agenţilor economici.

este persoană juridică română care a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. şi care îşi desfăşoara activitatea în conformitate cu legile române şi statutul socieăţii. având forma de societate cu răspundere limitată. fie prin împrumuturi sau prin participaţie (atragerea de noi capitaluri prin majorarea numărului de acţiuni şi/sau acţionari). Această finanţare este destinată obţinerii de fonduri (lichidităţi) pentru a acoperi nevoi temporare generate de activităţi comerciale sau de producţie sau pentru a dezvolta capacitatea de producţie existentă prin derularea unor proiecte de investiţii.Finanţarea afacerilor reprezintă mobilizarea resurselor de capital de la cei cu excedent de resurse (investitorii) spre cei care au nevoie de acestea (agenţii economici) prin intermediul unor instrumente şi mecanisme specifice în cadrul unor pieţe organizate (pieţele monetare sau pieţele de capital). în telecomunicaţii). Decizia de finanţare vizează opţiunea agenţilor economici de a-şi acoperi nevoile de finanţare a proiectelor de finanţare avute în vedere. Într-o economie de piaţă funcţională. Cea mai mare parte a resurselor financiare provine din surse private (fiind mobilizate de instituţii de intermediere private – bănci comerciale. Decizia de finanţare este proprie fiecărui proiect şi fiecărui agent economic în parte. Societatea comercială HEVATEX COM SRL. bănci de investiţii. Domeniile declarate în statutul societăţii sunt:    de producţie. Firma are sediu în România. sursele publice intervenind de regulă în finanţarea unor proiecte de investiţii de anvergură şi de interes general (investiţii în infrastructura de transport. fonduri de investiţii). de comerţ cu amănuntul. fie din fonduri proprii. nr. Gorj şi este înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie Tg-Jiu sub nr. de comerţ cu ridicata. credibilitatea companiei (inclusiv în ceea ce priveşte finalitatea proiectului de investiţii) în faţa investitorilor privaţi fiind esenţială pentru succesul finanţării. jud. fiind adaptată la specificul proiectului şi la structura financiară a companiei. 3 . J18/972/19.13. orientarea firmelor trebuie să se facă cu precădere pe resursele private. Societatea comercială „HEVATEX COM SRL Rovinari” în forma sa actuală este rezultatul transformărilor organizatorice începute în anul 1993. 1353/1990. localitatea Rovinari.081993. Prieteniei. str.

reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică. În al doilea rând se pune. Societatea Comercială poate avea filiale. cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerţului. comerciale) care să facă să se dezvolte posibilităţile sale. situate în alte localităţi din ţară şi din străinătate.000 lei. tehnologii. Deci mijloacele de finanţare trebuie să 4 . spre deosebire de activele reale. clădiri.1581. Aceste active nu sunt altceva decât simple documente (contracte) şi. În primul rând. problema lansării în investiţii de orice natură (tehnologice. utilaje. Această capacitate productivă depinde de activele reale de care dispune societatea: pământ. IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA FINANŢĂRII ÎN CADRUL AFACERII Bunăstarea materială a societăţii este determinată în ultimă instanţă de capacitatea productivă a economiei – totalitatea bunurilor şi serviciilor furnizate membrilor săi. I. asigurându-şi astefel echilibrul financiar pe termen scurt. adică de a onora datoriile cu scadenţa în viitorul apropiat.Însă domeniul principal este producţia.2. contribuie indirect la capacitatea productivă a unei economii asigurând o separaţie între deţinătorul capitalului (afacerii) şi managementul acesteia. Aspectele finanţării prezintă importanţă crucială pentru supravieţuirea şi dezvoltarea întreprinderii. sucursale. sedii secundare. În contrast cu aceste active reale se găsesc activele financiare cum ar fi de exemplu acţiunile sau obligaţiunile. Toate aceste active fizice şi „umane” sunt utilizate pentru a produce bunurile şi serviciile consumate de membrii societăţii. Capitalul Social la înfiinţare a fost de 1. sociale. agenţii. întreprinderea trebuie să dispună de lichidităţi pentru a face faţă angajamentelor asumate. din partea întreprinderii. muncă. facilitând totodată transferul de fonduri spre afaceri cu oportunităţi atractive de investiţie. Durata societăţii comerciale este nelimitată. Sediile secundare. Durata societăţii. iar activitatea principală este – fabricarea produselor de panificaţie şi patiserie . În acest caz este vorba de finanţarea dezvoltării pe termen mediu şi lung care condiţionează creşterea rezultatelor în viitor şi menţinerea echilibrului financiar.

5 . pentru că soluţionarea lor condiţionează supravieţuirea întreprinderii. de sursa de finanţare. autonomia proprietarilor şi a conducătorilor săi. în tranşe anuale egale. Nivelul de risc se reflectă direct în costul finanţării. Forma de finanţare: se poate face direct sau indirect prin utilizarea unei instituţii financiare specializate care să intermedieze transferul de capital de la investitori la beneficiari. Cu cât durata este mai mare cu atât costul finanţării este mai mare. Riscurile avute în vedere îl pot afecta atât pe creditor cât şi pe debitor. ea ar putea fi în situaţia să trebuiască să ramburseze resurse înainte chiar de a fi ajuns să recupereze avansurile efectuate. performanţele sale prezente şi viitoare. Problemele finanţării prezintă deci importaţă vitală. poate fi internă sau externă. de forma de finanţare. Sursa finanţării: poate fi publică sau privată. mai ales când efectuează investiţii cu rentabilitate pe termen lung. Riscul finanţării: are în vedere pierderile potenţiale care ar putea să apară ca urmare a producerii unor evenimente nedorite. I. Periodicitatea şi eşalonarea rambursării este foarte importantă şi trebuie corelată cu fluxurile de numerar viitoare (intrările de fonduri) generate de exploatarea investiţiei. Modalitatea de rambursare: se poate face la scadenţă. perspectivele sale de dezvoltare. unităţi egale.3. întreprinderea poate fi în situaţia de a folosi. Pierderile în finanţare au în vedere mai mult fluxuri financiare de plată mai mari datorită evoluţiei nefavorabile a dobânzilor pe piaţă. Costul sintetizează toate elementele în funcţie de care se ia decizia de finanţare. Cu cât riscurile sunt mai mari cu atât remuneraţia percepută pentru asumarea acestora este mai mare. Pe de altă parte. Pe de o parte. modalitatea de rambursare şi de riscurile implicate. medie (1 an – 3 ani) şi lungă (3 – 5 ani şi peste). pentru operaţiunile pe termen scurt.fie adaptate calitativ la nevoile întreprinderii. În acest sens întreprinderea poate fi confruntată cu două tipuri de dificultăţi. ESTIMAREA CERINŢELOR FINANCIARE NECESARE INIŢIERII UNEI AFACERI Elementele luate în considerare atunci când luăm decizia de finanţare a unei afaceri sunt: Durata finanţării: depinde de termenul de recuperare al investiţiei şi poate fi scurtă (de până la un an). fonduri pe care le-ar putea folosi pe termen lung pentru investiţii. Costul finanţării: depinde de durată. a cursului de schimb sau riscul de neplată.

BIRD sau BEI) sau de la instituţii şi agenţii guvernamentale. monitorizarea clienţilor. O categorie aparte a fondurilor publice o constituie ajutoarele financiare nerambursabile acordate de grupul ţărilor dezvoltate sau organisme internaţionale (PHARE. fondurile financiare pot fi publice sau private. Fondurile publice au ca obiect promovarea unor proiecte de dezvoltare a mediului de afaceri (infrastructura în principal este cea vizată). garanţiile solicitate. serviciile conexe finanţării (consultanţa de specialitate. Banca Mondială. Fondurile private provin exclusiv din mobilizarea economisirilor populaţiei (cel mai important furnizor de resurse în sistemul financiar) de către instituţiile financiare de intermediere sau de la agenţii economici cu excedent de resurse (acestea pot fi accesate direct 6 . monitorizarea pieţelor. fondurile acordate de FAO. ONUDI). CAPITOLUL II. FINANŢAREA UNEI AFACERI II.Alte elemente: au în vedere o serie de facilităţi acordare finanţării cum ar fi de exemplu perioada de graţie. IDENTIFICAREA TIPURILOR DE SURSE DE FINANŢARE În funcţie de provenienţa lor. Cele publice provin de la instituţii financiare internaţionale (FMI.1. fondurile structurale acordate de UE. PNUD.

Un aspect important în luarea deciziei de finanţare este legat de decizia finanţării afacerii din banii proprii sau din bani atraşi de pe pieţele financiare (fonduri publice sau private). avantaje existând de ambele părţi. Firmele sunt obligate să aleagă finanţarea din surse proprii şi atunci când sistemul financiar este insuficient dezvoltat sau neconcurenţial.sau prin intermediar). pe măsura dezvoltării afacerii fondurile proprii devenind insuficiente pentru a finanţa procesul de creştere al companiei. Lipsa de predictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a mediului de afaceri (şi deci implicit a ratelor de dobândă). de asemenea. Dacă rata de profitabilitate este mare utilizarea surselor externe pentru dezvoltarea afacerii nu se justifică. factori inhibatori pentru deschiderea companiilor către sursele externe. nivelul redus al economisirilor interne. Riscul implicat este un factor mai puţin lua în considerare atunci cand se decide sursa finanţării. managerii trebuie să pună în balanţă costul finanţării externe cu costul de oportunitate al capitalurilor proprii. constituie. În plus. Multitudinea de surse de finanţare a determinat apariţia şi dezvoltarea unor instituţii şi mecanisme specifice de mobilizare a lor. Autofinanţarea este cel mai direct şi mai simplu principiu de finanţare şi presupune dezvoltarea cu forţe proprii a afacerii. Finanţarea din surse proprii este caracteristică companiilor mici. majoritatea având în vedere sursele financiare private. insuficienta implicare a intermediarilor financiari în mobilizarea de resurse de capital. Decizia privind utilizarea surselor proprii sau a surselor externe este legată în primul rând de existenţa surselor interne de finanţare. folosind drept surse de finanţare o parte a profitului şi fondul de amortizare destinat acoperirii nevoilor de înlocuire a activelor imobilizate. 7 .

valoarea companiei creşte şi această creştere este evidenţiată în cursul ascendent al acţiunilor. − costul capitalului este de cele mai multe ori mai redus decât în cazul autofinanţării. − termenul rambursării poate fi extins la perioade de timp mari.II. 8 . astfel că acţionarii sunt direct interesaţi şi avantajaţi. AVANTAJELE SURSELOR DE FINANŢARE Avantajele utilizării surselor proprii pentru finanţarea afacerii vizează: a) creşterea valorii bursiere a companiei: în momentul în care o parte din profitul companiei este convertită pentru investiţii în active imobilizate.2.

nivelul creditului este de maxim 75% din valoarea imobilului şi/sau din valoarea devizului estimativ. diferenţa fiind aportul propriu al solicitantului. Creditul poate acoperi şi finanţarea unor cheltuieli legate de realizarea investiţiilor imobiliare. cele reale imobiliare( depozit bancar. în general tipurile de garanţii acceptate de către bancă fiind cele reale mobiliare. c) Datorii în legătură cu leasing-ul (credit-bail) 9 . ELECTAREA SURSELOR STRĂINE DE FINANŢARE DUPĂ NATURĂ ŞI SCADENŢĂ 1. cum ar fi: cheltuieli pentru realizarea de studii şi proiecte. Volumul maxim al creditului se determină pe baza mişcării stocurilor şi cheltuielilor aferente producţiei în curs de fabricaţie estimate a exista în sold la finele fiecărei luni din cadrul perioadei de creditare. ce au ca beneficiari întreprinderile care execută produse cu ciclu lung de fabricaţie cum ar fi: utilaje tehnologice de toate tipurile şi părţi ale acestora.). fără a depăşi însă ciclurile de execuţie stabilite prin documentaţia tehnică şi cele înscrise în contractele de livrare. Credite pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie . titluri de ordin şi nominative etc.). precum şi a celorlalte elemente de cheltuieli aferente contractului/comenzii. 2. reabilitarea. II. Aceste tipuri de credite au termene de rambursare cuprinse între 12-36 luni.3. În general.− resursele financiare ce pot fi atrase sunt semnificativ mai mari decât în cazul autofinanţării. ce se acordă persoanelor juridice care au ca obiect de activitate construirea. consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinaţie locativă. − dobânzile plătite în contul finanţării din surse externe sunt deductibile fiscal. garanţii emise de statul român etc. industrială sau comercială sau persoanelor juridice române care doresc construirea de locuinţe de serviciu pentru salariaţii proprii. Modalitatea de garantare a creditelor contractate de către întreprinderi diferă în funcţie de tipul de credit. respectiv garanţiile personale (scrisori de garanţie bancară. − anumite domenii (cu o rată de profitabilitate mai redusă) pot accesa aceste fonduri fără să fie condiţionate de un nivel ridicat al veniturilor sau cifrei de afaceri. Creditul ipotecar. pentru obţinerea avizelor etc.

2.) sunt înregistrate în contabilitate ca datorii extrabilanţiere. care acoperă din punct de vedere financiar aceste operaţiuni faţă de producător. Leasing-ul reprezintă achiziţionarea de către o societate specializată (financiară).social. în timp ce în România principala sursă de finanţare o reprezintă fondurile proprii. Utilizatorul bunului nu are calitatea de proprietar. Operaţiunile de leasing presupun.Operaţiunile de leasing (sau credit-bail.întreprinderea care are nevoie de activul fix respectiv. . cum ar fi Germania (70%). din care cauză îşi pot procura mult mai greu resurse financiare necesare dezvoltării. cum sunt denumite în Franţa) au apărut pentru prima oară în Statele Unite în anii ’60 ai secolului trecut şi au cunoscut ulterior o evoluţie spectaculoasă şi în Europa. Leasing-ul nu reprezintă pentru firme o sursă de finanţare propriu-zisă ci o metodă de finanţare a investiţiilor. aceasta intră în relaţii de colaborare cu terţe persoane fizice sau juridice. pentru a-şi asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate. etc. 10 . DATORIILE PE TERMEN SCURT În vederea realizării obiectului de activitate. participarea a trei personae. prima de risc. ale căror afaceri prezintă riscuri mari şi garanţii reduse. Austria (65%) şi Suedia (63%). activelor circulante sau altor bunuri necesare desfăşurării propriei activităţi. Instituţia financiară (locatorul) achiziţionează mijlocul fix de la producător şi îl împrumută întreprinderii care are nevoie de acesta (locatarul). . la opţiunea acestuia. Apelul la leasing ca modalitate de procurare a maşinilor şi utilajelor de către IMM-uri este în prezent foarte ridicat în unele ţări din Europa. şi anume: . cuantumul ratelor. dobânda aferentă. din cauză că bunul nu apare în activul său bilanţier iar plăţile periodice efectuate de acesta către proprietarul bunului (contravaloarea amortizării bunului. condiţiile de plată. de la furnizori. a unor bunuri şi închirierea acestora unor beneficiari (care nu dispun de resursele băneşti necesare achiziţionării direct de la furnizori). de regulă. obligaţiile părţilor şi condiţiile de transfer al bunului în proprietatea utilizatorului.producătorul mijlocului fix. inclusiv de natură financiară.o instituţie financiară. Astfel. întreprinderea intră în relaţii cu mediul economico. deoarece asigură o serie de avantaje importante pentru acestea. Contractul de leasing se încheie între locator (proprietarul bunului) şi locatar (chiriaşul) şi stipulează durata închirierii. Operaţiunile de leasing sunt preferate în principal de întreprinderile mici şi mijlocii.

Acestea trebuie recunoscute doar atunci cînd întreprinderea devine parte a unui contract şi. II.cheltuieli extraordinare – impozit pe profit 11 . în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de timp de până la un an. datorii sociale. datorii salariale. datorii fiscale. lucrări sau servicii.).Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de bunuri. datorii diverse. are obligaţia legală de a plăti. ca urmare. plata impozitelor şi taxelor etc. sau (2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. DETERMINAREA CAPACITĂŢII DE ATUOFINANŢARE DUPĂ METODA DEDUCTIVĂ Capacitatea de autofinanţare (CAF) exprimă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii. Criteriile de recunoaştere a datoriilor în bilanţ sunt prezentate in IAS 39. Metoda deductivă: CAF = EBE + alte venituri din exploatare – alte cheltuieli de exploatare + venituri financiare (fără reluari asupra provizioanelor financiare) – cheltuieli financiare (fără amortizări şi provizioane financiare) + venituri extraordinare – .4. respective sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a întreprinderii după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea Situaţiilor Financiare clasifică o datorie ca datorie curentă atunci când: (1) se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii. Datoriile pe termen scurt pot fi împărţite pe următoarele categorii: datorii comerciale. utilizarea forţei de muncă.

935 8.1 3) se înregistrează valoarea la preţ de vânzare a semifabricatelor livrate. care au fost facturate.2010.1 701 “Venituri din 1.336. 4294173.686.187 411 “Clienţi“ 12 .650.336 vânzarea produs.630.435 2) concomitent. 4294175 / 30.CAF =-1291812-(-306167)=-985645 ∆CAF= CAF II. 4294174. 401 “Furnizori” = 5311 “Casa in lei ” 707. % 300 “Materii prime” 4426 “TVA deductibila” = 401 “Furnizori” 10.2010 şi fact. 711 “ Venituri din productia stocată” = 345 “Produse finite” 13.5 1. se înregistrează descărcarea gestiunii de produsele finite vândute.11.CAF CAF =526742+0-634037+257-199129+0-0=-306167 =468168+0-542089+453-1218344+0-0=-1291812 .288. = % 1.763 4) se înregistrează achitarea datoriilor către furnizori prin contul de casă.5.11. IMPACTUL FINANŢĂRII UNEI AFACERI ÎN MOMENTELE DE CRIZĂ OPERAŢII CONTABILE 1) se înregistrează aprovizionarea cu materii prime de la furnizor conform facturii 4294172/ 25. finite 4427 “TVA colectată” 309.940.

811.640 datorate” ======================================================== 6) se înregistrează încasări prin contul de casă. luna nov.5) se înregistreză achitarea drepturilor băneşti conform statelor de plată. finite” 4427 “TVA colectată 1. 5311 “Casa in lei “ = 411 “ Clienti” 1. 5311 “Casa în lei “ = % 11. prin casieria unităţii.100 8) se înregitrează impozit luna 2010 – venit micro 1.1 vânzarea produs.536.8 7) se înregistrează încasări prin casieria unităţii de la clienţii.5 % - 691 “Cheltuieli priv.504 121 “ Profit si pierdere” = = 441 “ Impozitul pe 698 impozitul pe profit” 167. din vânzarea produselor finite.504 ========================================================= 13 . 421 “ Personal-remuneraţii = 5311 “Casa în lei ” 829. 2010.348 701 “Venituri din 9. profit” 167.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful