P. 1
Academia de Studii Economice

Academia de Studii Economice

|Views: 4|Likes:
Published by Diana Petrescu

More info:

Published by: Diana Petrescu on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/29/2015

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

STUDIU COMPARATIV ROMANIA-ITALIA

PETRESCU GEORGIANA DIANA PETRESCU LILIANA DENISA GRUPA 1333 SERIA B

2013

Scurta prezentare a Romaniei Suprafata: 237.500Km.2 Populatia: 22.760.449 locuitori Densitatea populatiei: 96 locuitori\Km.2 Capitala si orasul cel mai mare: Bucuresti, ( 2.064.474 locuitori ) Limba oficiala: Romana Produse importate: Masini, titei, cocs, minereuri feroase, vehicole, fier. Moneda nationala: Leu Produs intern brut ( PIB ): 22.759 mil. dolari americani Forma de stat: Republica Vecini: N- Ucraina, S- Bulgaria, E- Moldova, V- Ungaria, Iugoslavia

Asezare geografica: Muntii Carpati se extind in directia nord-sud in centrul tarii, coninuandu-se prin Alpii Transilvaniei si atingand altitudinea de 2548m in Muntele Negoiu. La vest de acesti munti este sitoata Campia Transinvaniei, un azin de 400-500 m iar in vest se afla zone de ses cu soluri de loess. Clima: Clima contimentala central-europeana se manifesta prin ierni friguroase si veri destul de fierbinti. In Bucuresti tenperatura medie a lunii iunie este de 29 grade C , cea a lunii ianuarie este de -3 grade C, iar cantitatea de precipitatii anuala este de cca. 60cm Minerit, industrie energica Productia de titei este de aproximativ 6,6 mil. tone iar exploatarea de gaz metan prin apropierea Clujului stinge 28.000 metrii cubi anual. In Carpatii Occidentali, in Petrosani se extrag anual 43 mil. tone de licnit. Energie termica este produsa in proportie de cca. 77% de termocentrale, care folosesc licnit, petrol si gaz, iar restul de 23% este dat in hidrocentrale. Agricultura 46%din suprafata totala este cultivata , iar 19%se foloseste ca pasune. Mai mult de sfert din populatie este angajata in agricultura. Terenuri arbile foarte fertile se gasesc in zone de ses din Campia Transilvaniei, Campia Romana, Moldova si campiile din vestul tarii. Se cultiva pretutindeni grau,porumb, floarea-soarelui sfecla de zahar si cartofi. Langa Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana se cultiva tutun, iar in Moldova in zone viticole. Fermele au fost colectivizate in timopul regimului comunist, dar in 1991 guvernul restabilirea proprietatii privete a parcelelor pana la 10 hectare. 27% din teritoriul tarii este acoperit de paduri, industria de cherestea si de mobila sunt dezvoltate.

Industrie Industria grea cuprinde otelariile din Hunedoara si Resita, iar industria chimica este si ea prezenta in majoritatea oraselor mai mari. Dezvoltarile anuale au vizat mai ales cresterea productiei de bunuri de larg consum. Transportul Lungimea totala a retelei feroviare in Romania reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348Km. Din care 3348 sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72.799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate. Orase Bucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port.

Scurta prezentare a Italiei Nume oficial: Republica Italiana. Situarea: Italia este asezata în Europa de Sud având aproximativ 301 252 km2. Relieful: Aceasta tara cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Câmpia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si de înguste câmpii litorale; se adauga o serie de insule, între care Sardinia; Sicilia; Elba. Alpii aflati în Nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe circa 1 200 km pe directia Vest-Est, incluzând Alpii Piemontezi (vârful Gran Paradiso 4 061 m. altitudine), Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si în insula Sicilia, sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decât Alpii (altitudinea maxima în vârful Gran Sasso dItalia 2 914 m) si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vesuvio, Etna). Clima: Clima este continentala în Nord, cu ierni relativ reci si veri calduroase, si mediteraneana în Sud precum si peninsulara cu veri secetoase si calde, iar iernile ploioase si blânde. Reteaua Hidrografica: Italia are o retea hidrografica bogata cu râuri în general scurte si numeroase lacuri.

Populatia: t ara numara aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9, 80/00, mortalitatea 9, 60/00, populatia urbana fiind de 69%. Agricultura: Rămâne un sector important în economie. Deţine supremaţia pe glob la măsline (2/5 din producţia mondială), struguri şi vin (la acestea din urmă ca producţie nu şi calitativ). Este al doilea mare producător de fructe din lume şi unul dintre cei mai importanţi cultivatori de legume şi cereale din Europa. Un rol important în economie joacă de asemenea, comerţul şi turismul (anual, peste 40 000 000 de turişti, circa 12 miliarde $ încasări). Reţea de transporturi dezvoltată şi modernizată şi balanţa comercială echilibrată. În prezent economia Italiei se află în pericol de stagflaţie.

Indicatori la nivelul economiei naţionale 1.Suprafata Italia are o suprafaţă de 301.340 km², fiind cu 26,4 % mai mare decât suprafaţa României (238.391 km²). 2.Populatie Specificare Romania Italia 2008 21528627 59619290 2009 21498616 60045068 2010 21462186 60340328 mil/loc 2011 21413815 60626442 2012 21355849 60820696

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa

De-a lungul anilor 1998-2008 populaţia a scăzut continuu, de la 22526 mii locuitori, valoarea înregistrată în 1998, la 21528 mii locuitori în 2008, populaţia scăzând, deci, cu -4,43 % ( cca 1 mil persoane ). În Italia, în schimb, numărul de locuitori a crescut in fiecare an, ajungând de la 56904 mii, în 1998, la 59619 mii în 2008. Astfel, observăm ca populaţia Italiei, a crescut cu 4,77%, mai exact cu aproape 3 milioane locuitori. Făcând o comparaţie între cele 2 state, se observă că populaţia Italiei este mai mare ca cea a României cu 177% în anul 2008, deşi suprafaţa sa este mai mare cu doar 26,4%, decât suprafaţa ţării noastre. 3.PIB Specificare Romania Italia 4.PIB/locuitor Specificare Romania Italia 2008 7.5 -1.9 2009 -6.4 -6.1 2010 -1 1.2 2011 2.4 0 2012 0.5 -2.6 2008 7.3 -1.2 2009 -6.6 -5.5 2010 -1.1 1.7 2011 2.2 0.4 2012 0.3 -2.4

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

În ţara noastră, PIB-ul pe un locuitor a cunoscut o creştere de la an la an în perioada 1999-2008, astfel că a ajuns de la 4600 la 11300 euro/ persoană, deci a crescut cu 145 %. Tot in aceşti 10 ani, în Italia, acest indicator a avut valori care au oscilat între 20900 euro/ locuitor, în 1999 şi 25400 euro/persoană, în 2007. Valoarea PIB-ului pe locuitor, în România, este foarte mică în comparaţie cu cea din Italia, valoarea medie a PIB/locuitor fiind în perioada 1999-2008 de 7380 euro/ persoană, iar în Italia de 23380 euro/ persoană. Aşadar, produsul intern brut pe locuitor în Italia este mai mare ca în România cu 216,8%.

5.Rata inflatiei Specificare Romania Italia 2008 3.5 7.9 2009 0.8 5.6 2010 1.6 6.1 2011 2.9 5.8 2012 3.3 3.4

În România, evoluţia ratei inflaţiei a cunoscut o scădere semnificativă de la 59,1% cât era în anul 1998 până la 4,9 % în 2007, după care a crescut în 2008 la valoarea de 7,9 %, deci cu 3 procente. În acest interval, 1998-2008, rata inflaţiei a oscilat între 1.7% valoare înregistrată în anul 1999 şi 3,5%, în anul 2008. Prin urmare, comparând situaţia Italiei cu cea a României în ceea ce priveşte rata inflaţiei, putem concluziona faptul că, spre deosebire de România, în Italia rata inflaţiei a ramas relativ constantă înregistrând valoarea de 2-3%.

6.Rata de ocupare a fortei de munca Romania Regiuni Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov Sud-Vest Vest Italia Regiuni Abbruzzo Valle d’Aosta Puglia Basilicata Calabria Campania EmiliaRomagna Frinli-Venezia Lazio Liguria Lombardia 2008 59.0 67.9 46.7 49.6 44.1 42.5 70.2 65.3 60.2 63.8 67.0 2009 55.7 67.0 44.9 48.5 43.1 40.8 68.5 63.4 59.4 63.5 65.8 2010 55.5 67.4 44.4 47.1 42.2 39.9 67.4 63.6 59.2 63.0 65.1 2008 56.4 56.6 60.5 55.3 61.1 63.3 60.0 59.3 2009 55.2 55.1 60.6 55.4 60.1 63.8 59.9 58.6 2010 57.7 53.5 62.0 55.5 59.7 64.3 59.2 57.9 % 2011 58.8 52.3 63.7 53.9 55.3 64.7 60.3 58.4 % 2011 56.8 67.0 44.8 47.6 42.5 39.4 67.9 64.2 58.8 63.2 64.7

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Marche Molise Piemont Sardinia Sicilia Trentino Toscana Umbria

64.7 54.1 65.2 52.5 44.1 66.7 65.4 65.4

63.8 52.3 64.0 50.8 43.5 66.7 64.8 63.0

63.6 51.1 63.5 51.0 42.6 66.0 63.8 62.7
Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

62.8 50.6 64.3 52.0 42.3 66.1 63.9 62.3

Media in UE este de 69%, Romania are 63%. Din datele Eurostat se poate vedea cum tarile cu un procent mai mare au o datorie publica mai mica si fonduri de pensii mai mari (adica fonduti de pensii ce detin active). De asemenea, diferite statistici arata ca aceste state au si gradul de coruptie cel mai mic si un grad de competitivitate mare. Astfel:Danemarca: 76%,Germania: 76% ,Grecia: 60% ,Spania: 62% ,Italia: 61% ,Ungaria: 61% ,Olanda: 77% Austria: 75% ,Finlanda: 74% ,Suedia: 80% ,Marea Britanie: 74% ,Norvegia (desi are petrol): 80% Elvetia: 82% Alte tari: Croatia: 57% ,Turcia: 52% ,SUA: 70% ,Japonia: 75% In ceea ce priveste Europa se vede destul de clar diferenta Nord – Sud, Romania fiind mai aproape de Sud. Daca Sudul Europei doreste sa reduca povara datoriilor si doreste sa economiseasca pentru pensie, in mod clar are nevoie sa munceasca mai mult. Nu trebuie reinventata roata, trebuiesc adoptate masurile din Nordul Europei: o forta de munca mai flexibila, educata si guverne competente. Reducerea impozitelor pe munca nu pare sa fie solutia minune amintita de multi capitalisti, desi ii inteleg logica mai ales pentru tari unde productivitatea muncii este redusa si unde au nevoie sa concureze cu alte state similare. 7.Rata somajului Specificare Romania Italia 2009 6.9 7.8 2010 7.3 8.4 2011 7.4 8.4 % 2012 7.0 10.7

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

8.Salariul minim Specificare Romania 2009 142.61 2010 137.30 2011 157.89 2012 157.26

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

9. Importuri, Exporturi, Balanţă comercială Specificare Romania Italia 2009 -6.4 -2.8 2010 13.2 -17.5 2011 10.3 11.4 2012 -3.2 5.9

Sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Indicatori la nivelul agriculturii Potenţial agricol a)suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă Area (1000 Ha)

count ry

Item Roman Agricultural area ia Roman Arable land ia Roman Permanent crops ia Roman Permanent meadows and ia pastures

2008

2009

2010

2011

13634. Q 13621. Q 14156. Q 13982. Q 00 00 00 00 8721.0 Q 8789.0 Q 9146.0 Q 8995.0 Q 0 0 0 0 463.00 Q 460.00 Q 463.00 Q 444.00 Q

4450.0 Q 4372.0 Q 4547.0 Q 4543.0 0 0 0 0
Sursa http://faostat.fao.org

Area (1000 Ha) year count ry item Ital Agricultural area y Ital Arable land y Ital Permanent crops y Ital Permanent meadows and y pastures 2008 2009 2010 2011

14430. F 13928. F 14322. W 13932. F 87 m 33 m 80 60 m 7472.0 F 6927.0 F 7037.0 W 6800.0 F 0 m 0 m 0 0 m 2543.2 2578.4 2587.8 W 2520.6 W W W 0 0 0 0 4416.0 4423.0 4698.0 W 4612.0 W W W 0 0 0 0
Sursa http://faostat.fao.org

Având o suprafață agricolă de 14.741 mii hectare (sau 61,8% din suprafața totală a țării) în anul 2005, România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală și de Est. Deși zone semnificative din suprafața agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de producție în regiunile de sud și de vest ale țării.

În iulie 2011, suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5 milioane hectare fânețe(10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și pepiniere (1,4%). Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Transferul suprafețelor de teren către sectorul forestier și al construcțiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafaței agricole în ultimii douăzeci de ani. Reducerea suprafețelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol în cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate[12]. Pădurile acoperă o suprafață importantă, însă se situează încă sub potențial. Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia și 110.000 hectare cu rapiță. În anul 2009, România a cultivat cereale pe o suprafață de 5,3 milioane hectare, în creștere cu 145.000 ha. În anul 2008, la nivel național, suprafața destinată cerealelor și plantelor tehnice a crescut cu 15% față de anul 2007, de la 5,6 milioane de hectare la 6,6 milioane de hectare. Suprafața dedicată pomiculturii s-a diminuat după Revoluție. Astfel, suprafața de livezi a scăzut de la 239,5 mii hectare în anul 1989, la 196 mii de hectare în 2001 și 50 mii de hectare în2011. Italia - Suprafaţa totală – 29,4 mil. ha. - Teren agricol – 14,7 mil. ha (49,96% din totalul suprafeţei). - Teren arabil – 7,7 mil. ha (26, 41% din totalul suprafeţei). - Pajişti – 4,3 mil. ha. - Păduri – 9 mil. ha (34% din suprafaţa totală). - Populaţia totală – 58,14 mil. - Populaţia activă agricolă –1 mil. (5% din populaţia activă). - Italia este al doilea producător de fructe din lume şi unul dintre cei mai importanţi producători de legume şi cereale. Structura exploataţiilor agricole - Baza agriculturii italiene o reprezintă exploataţiile agricole familiale, care deţin ponderea cea mai importantă. Din punctul de vedere al suprafeţelor de teren arabil pe care îl au, se deosebesc: - exploataţii mici < 10 ha. - mijlocii = 10-20 ha. - mari > 20 ha. Cooperativele – un salt impresionant Cooperarea agricolă are o tradiţie îndelungată şi se află în continuă perfecţionare. În ultimii 50 de ani, numărul cooperativelor a crescut de la 2.000 la 20.000. Cele mai multe sunt localizate în nordul ţării, unde se concentrează suprafeţele agricole cele mai importante din Italia. Dotarea tehnică este foarte bună. Există posibilitatea de a achiziţiona maşini agricole noi, prin preluarea celor vechi şi achitarea unei sume de bani. Obiective majore - realizarea unei agriculturi care să ofere o protecţie a mediului şi a conservării acestuia;

- continuarea programelor de susţinere a cooperaţiei sub toate formele, ca soluţie superioară de organizare a exploataţiilor agricole; - continuarea susţinerii financiare a exploataţiilor agricole şi a cooperativelor pentru evitarea falimentului acestora şi a fenomenelor sociale neprevăzute. Rolul statului - În ultima perioadă, statul a intervenit şi intervine pentru consolidarea unei agriculturi organice şi pentru salvarea şi conservarea mediului rural. Statul acordă credite subvenţionate, ajutoarele fiind mai mari în sud. - În contextul măsurilor care însoţesc reforma Politicii Agricole Comunitare (CAP) prin reglementarea 1078/1992, se acordă un ajutor direct către fermieri, care serveşte la introducerea sau menţinerea metodelor de producţie agricolă compatibile cu necesitatea protecţiei mediului şi conservării naturii. b) suprafeţe irigate

Area (1000 Ha) year country item 2008 2009 2010 2011

Romania Agricultural area irrigated 257.00 Q 296.00 Q 83.30 Q 103.40 Q
Sursa http://faostat.fao.org

Area (1000 Ha) year country item Italy Agricultural area irrigated
mecanizare (încărcătură pe tractor) – numar de tractoare
In Use (No)
year countr y
item Romani a Agricultural tractors, total 2006 174563.0 Q 0 2007 174003.0 Q 0 2008 174790.0 Q 0 2009 176841.0 Q 0

2008 2009

2010 2419.00 W

2011

Sursa http://faostat.fao.orgc)

Sursa http://faostat.fao.org

Import Quantity (No)
year country
item 2006 2007 2008 2009

Romania Agricultural tractors, total 6565.00 Q 4532.00 Q 5544.00 Q 3632.00 Q

Sursa http://faostat.fao.org Export Quantity (No)
year country
item 2006 2007 2008 2009

Romania Agricultural tractors, total 5091.00 Q 3020.00 Q 4129.00 Q 3713.00 Q

Sursa http://faostat.fao.org

Import Quantity (No)
year country
item 2006 2007 2008 2009

Italy Agricultural tractors, total 24143.00 Q 26677.00 Q 25598.00 Q 18475.00 Q

Sursa http://faostat.fao.org Export Quantity (No)
year country
item 2006 2007 2008 2009

Italy Agricultural tractors, total 87912.00 Q 89787.00 Q 99435.00 Q 67711.00 Q

Sursa http://faostat.fao.org

-arable land and permanent crops
Area (1000 Ha)
year countr y
Italy item Arable land and Permanent crops 2008 10014.8 7 9184.00 2009 F 9505.7 m 3 Q 9249.0 0 2010 2011 F m Q

F 9624.8 W 9320.6 m 0 0 Q 9609.0 9439.0 Q 0 0

Romani Arable land and Permanent a crops

Sursa http://faostat.fao.org

d) chimizare (substanţă activă la hectar)
Consumption in nutrients (tonnes of nutrients)
year count ry
Italy Italy Italy item Nitrogen Fertilizers (N total nutrients) Phosphate Fertilizers (P205 total nutrients) Potash Fertilizers (K20 total nutrients) 2007 8124 80 2803 68 2712 91 2654 87 1033 24 1840 5 Q m Q m Q m Q m Q m Q m 2008 6702 61 1991 80 2063 44 2798 86 1024 18 1566 1 Q m Q m Q m Q m Q m Q m 2009 4867 28 1657 15 1525 41 2960 55 1005 46 2960 6 Q m Q m Q m Q m Q m Q m 2010 4986 05 1802 54 1855 18 3057 57 1233 31 5150 0 Q m Q m Q m Q m Q m Q m

Roman Nitrogen Fertilizers (N total ia nutrients) Roman Phosphate Fertilizers (P205 total ia nutrients) Roman Potash Fertilizers (K20 total ia nutrients)

Sursa http://faostat.fao.org

total fertilizers 2007 Romania Total fertizers Italia Total fertizers e) efective de animale
Stocks (Head)
year country
Italy Italy Italy Italy item 2008 2009 6179000 957300 9252400 8175200 2684000 898000 6174000 8882000 2010 6103000 961000 9157100 8012600 2512300 917300 5793400 9141500 2011 5832460 982918 9321120 7900020 2001110 1240790 5428270 8417440

2008 397965

2009 426207

2010 480588

387216

1364139

1075784

804984

864377

Cattle 6283000 Goats Pigs 920000 9273000

Sheep 8237000

Romania Cattle 2819000 Romania Goats Romania Pigs 865000 6565000

Romania Sheep 8469000

Efectivele de animale şi păsări existente la 1 decembrie 2011 comparativ cu 1 decembrie 2010

1 decembrie 2011 comparativ cu 1 decembrie 2010 Numărul total de bovine a scăzut cu 0,6%, iar efectivul matcă (vaci pentru lapte, bivoliţe pentru reproducţie şi juninci pentru reproducţie) a scăzut cu 2,6% . Numărul total de porcine a scăzut cu 1,2%, iar efectivul matcă (scroafe de prăsilă) a crescut cu 7,0%. Numărul total de ovine şi caprine a crescut cu 1,2%, iar efectivul matcă (oi, mioare şi capre)a crescut cu 1,0%. Numărul total al păsărilor a scăzut cu 1,2%, iar efectivul de păsări ouătoare a crescut cu 2,2%. După creşteri consecutive ale efectivelor de bovine şi porcine, ajungând la sfârşitul anului 2006 la aproximativ 3 milioane capete bovine, respectiv la peste 6,8 milioane porcine, au urmat constant scăderi semnificative în anii 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011 la ambele specii.

Efectivele de animale şi densitatea acestora la 100 ha teren, în România şi unele State Membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul anului 2011

Efective de bovine

Numărul de animale pe regiuni şi ponderea din efectivul total La bovine numărul cel mai mare se găseşte în regiunea Nord-Est cu 22,6% din total ţară şi apoi în regiunea Sud cu 15% din total şi regiunea Centru cu 13,9%. La ovine numărul cel mai mare se află în regiunea Centru cu 18,9%, regiunea Nord-Est cu 17,7% şi regiunea Sud-Est cu 16,7% din total ţară. La această situaţie au contribuit două57 aspecte majore, respectiv disponibilitatea surselor de furajare şi tradiţiile de creştere a acestor animale în zonele menţionate. La porcine, numărul cel mai mare este în regiunea Sud, cu 17,9% din efectivul total, zona specific cerealieră, apoi în regiunea Nord-Vest cu 17,4%. Celelalte regiuni sunt mai echilibrate, cu efective între 11,3 şi 13,3%. Păsările se cresc cel mai mult în regiunea Sud, respectiv 22,8% din total, în Nord-Est, 18,0% şi în Sud-Est, 15,3%. Albinele se cresc în toate regiunile în procente cuprinse între 12,9% în regiunea Vest şi 16,7% în regiunea Sud. Rezultate economice
a) producţii medii la principalele culturi vegetale
Yield (Hg/Ha)
year country
Italy Italy Italy Italy Italy Maize Sugar beet Sunflower seed item 2008 95726 Fc 2009 86048 Fc 2010 95336 Fc 2011 98033 Fc

575558 Fc 545696 Fc 566204 Fc 570089 Fc 22792 Fc 22633 Fc 21184 Fc 23242 Fc

Vegetables fresh nes 150000 Fc 141667 Fc 132149 Fc 151784 Fc Wheat 38689 Fc 32271 Fc 35859 Fc 34169 Fc 37421 Fc 43176 Fc 38366 Fc 45292 Fc

Romania Maize Romania Sugar beet

348899 Fc 386073 Fc 387430 Fc 351403 Fc

Romania Sunflower seed

14465 Fc

14427 Fc

16067 Fc

18015 Fc

Romania Vegetables fresh nes 128840 Fc 126806 Fc 108540 Fc 138952 Fc Romania Wheat 34222 Fc 24305 Fc 27000 Fc 36650 Fc

Sursa http://faostat.fao.org

b) producţii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetală
Production (tonnes)
year country
Italy Italy Italy Italy Italy Maize Sugar beet Sunflower seed item 2008 9491200 3520860 260927 2009 7877700 3307680 280200 2010 8827810 3550100 212900 2011 9752590 3547950 274414 1600000 F 6622000 11717600 660497 1789330 37406 7131590

Vegetables fresh nes 1650000 F 1700000 F 1586300 Im Wheat 8855440 7849080 706660 1169940 37093 7180980 6534750 7973260 816814 1098050 26477 5202530 6849860 9042030 837895 1262930 23336 5811810

Romania Maize Romania Sugar beet Romania Sunflower seed Romania Vegetables fresh nes Romania Wheat

c) producţii medii la principalele produse de origine animală
Yield (100Mg/An)
year country
Italy item 2008 2009 2010 2011

Eggs Primary + (Total) 125000 Fc 125000 Fc 108353 Fc 108353 Fc 75743 Fc 68943 Fc 69648 Fc 68777 Fc

Romania Eggs Primary + (Total)

Sursa http://faostat.fao.org Yield (Hg/An)
year country
Italy item 2008 2009 2010 2011

Milk,Total + (Total) 14663 Fc 13612 Fc 13527 Fc 13686 Fc 6919 Fc 6391 Fc 5467 Fc 5886 Fc

Romania Milk,Total + (Total)

Sursa http://faostat.fao.org

year country
Italy Italy item 2008 2009 2010 2011

Cattle meat 2765 Fc 2753 Fc 2790 Fc 2810 Fc Pig meat 1179 Fc 1198 Fc 1215 Fc 1223 Fc

Romania Cattle meat 1390 Fc 1630 Fc 1636 Fc 1626 Fc Romania Pig meat 830 Fc 826 Fc 816 Fc 820 Fc

Sursa http://faostat.fao.org

d) producţii totale/locuitor la principalele produse de origine animală
Production (tonnes)
year country
Italy Italy Italy Italy item Cattle meat Pig meat Eggs Primary + (Total) Milk,Total + (Total) 2008 1056910 1606010 750000 A 2009 1049260 1628030 812500 A 2010 1068900 1673000 736800 A 2011 1000370 1601880 736800 A

12115750 A 11198435 A 11134615 A 11113208 A 149660 439029 344849 A 6125043 A 155199 470567 310561 A 5809154 A 154464 428891 309960 A 5062157 A 142306 454415 316372 A 5159473 A

Romania Cattle meat Romania Pig meat Romania Eggs Primary + (Total) Romania Milk,Total + (Total)

4. Principale reglementări pe pieţele agricole Politica agricola si comerciala pentru reglementarea pietelor agricole s-a concentrat pe 2 directii principale si anume: 1. Reglementarea pietelor agricole, inclusiv prin stabilirea unui sistem stabil si neutru, cu o protectie moderata fata de importuri si fara restrictii la export. 2. Participarea la negocierea de noi Acorduri de Comert Liber si implementarea prevederilor Acordurilor existente. Activitatea s-a desfasurat printr-o relatie de parteneriat si colaborare atat cu asociatiile profesionale de profil, cat si cu celelalte institutii guvernamentale. 1. In vederea reglementarii pietei produselor agroalimentare, MAPAM a actionat pentru : organizarea si functionarea pietei produselor agricole si alimentare, statuata prin prevederile Legii privind organizarea si functionarea pietelor agricole si alimentare nr.73/2002; crearea organismelor institutionale necesare implementarii Legii nr.73/2002: Comitetul Interministerial de coordonare, infiintarea si autorizarea unui numar de sase organizatii interprofesionale pe produs sau grupa de produse : zahar, carne de porc, vie-vin, orz-bere, lapte, cereale; -masuri legislative si institutionale de reglementare a pietei produselor agricole si alimentare prin elaborarea si implementarea legislatiei privind: -organizarea pietei cerealelor, si instituirea Sistemului National de Gradare a cerealelor; -organizarea pietei semintelor de consum, -organizarea pietei tutunului, -organizarea pietei viei si vinului ; -organizarea pietei legumelor de camp ; -Legea creditului agricol pentru productie si a pachetului de acte normative secundare pentru aplicarea prevederilor acesteia. In acelasi timp, MAPAM a fost nevoit sa intervina pe piata produselor agroalimentare in mod deosebit pentru: -pentru reglementarea pietei zaharului, au fost efectuate ajustari ale regimului de import si anume: -s-au majorat taxele vamale de import la zahar brut de la 45% la 60% si la zahar rafinat de la 45% la 90%;

-s-a majorat taxa vamala preferentiala de la 30% la 45% la importul de zahar brut din tarile membre SGPC; -s-a instituit masura de salvgardare la importul de zahar rafinat originar din R. Moldova intre 15 sept-31 dec 2003 si aplicarea unei taxe vamale de 45% pana la 1 oct 2003 si de 90% dupa aceasta data; -s-a initiat modificarea legislatiei aferente zonelor defavorizate, in sensul eliminarii zaharului din lista produselor care beneficiaza de scutire de la plata taxelor vamale de import. -Reglementarea pietei cerealelor afectata de calamitati pentru asigurarea cantitatilor de grau pentru sectorul de panificatie si a necesarului de furaje in sectorul de crestere a pasarilor si porcilor; -au fost eliminate taxele vamale la importul de grau de panificatie si cereale destinate furajarii animalelor (porumb, orz, secara). -s-a restrictionat exportul de grau, pentru retinerea in tara a productiei interne. -Reglementarea pietei carnii de porc Interventia asupra regimului de import in acest sector a urmarit reglementarea a doua situatii: -Pentru restabilirea echilibrului pe piata si crearea conditiilor de concurenta normala intre marfa romaneasca si cea importata din Polonia, a fost instituita temporar o masura de salvgardare, intre 18 iulie si 6 octombrie 2003, constand in majorarea taxei vamale aplicate la importul sortimentelor de carne de la 20% la 45%. -Necesitatea completarii din import a ofertei de carne materie prima pentru industria de procesare, care nu este asigurata in totalitate din productia interna. In acest scop, au fost eliminate temporar taxele vamale la importul unor sortimente de carne de porc congelata. Masurile au vizat evitarea cresterii, pe seama platii taxelor vamale de import, a preturilor la consumator, pentru paine, carne si produse din carne. Monitorizarea importurilor unor produse agroalimentare -In colaborare cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Economiei si Comertului s-a introdus un sistem de monitorizare a importurilor, din punct de vedere cantitativ si al preturilor, la carne de pasare, carne de porc, porci vii si zahar. Prin acest sistem se urmareste obtinerea informatiilor de comert exterior imediat dupa realizarea operatiunilor comerciale, ceea ce creeaza premisele pentru interventia operativa, prin masuri de

politica comerciala, pentru corectarea eventualelor disfunctionalitatea pe care importul produselor respective l-ar putea produce pe piata romaneasca. 3. In domeniul Acordurilor de Comert Liber obiectivul principal are in vedere crearea cadrului juridic favorabil imbunatatirii conditiilor de acces al produselor agroalimentare romanesti pe pietele externe si pe aceasta cale, oportunitati sporite pentru dezvoltarea exportului. In acest sens s-a actionat pentru: continuarea procesului de liberalizare a comertului agricol cu UE, prin extinderea nomenclatorului de produse vizat si adancirea facilitatilor tarifare. obtinerea de concesii pentru unele produse agroalimentare de interes la export, prin negocierea si incheierea de noi Acorduri de Comert Liber (cu Macedonia, Albania, Bosnia-Hertegovina, Serbia si Muntenegru). -Au fost obtinute reduceri sau exceptari de taxe vamale, precum si noi posibilitati de crestere a exportului pe pietele respective pentru cereale, animale vii, unele categorii de legume si fructe, vin, branzeturi.

Bibliografie 1. http://epp.eurostat.ec.europa.eu 2. http://faostat.fao.org 3. www.worldbank.com 4. www.wikipedia.com

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->