peşterilor

BULETINUL SOCIET ĂŢ II NA Ţ IONALE DE SPEOLOGIE

Lumea

2004 Vol. 1 Nr. 1

În acest număr:

Ion, cel mai bătrân om modern descoperit în Europa

www.snsro.ro

ÎN ACEST NUMAR:

CUPRINS:

Lume a Pe ş terilor
2004 VOL 1 Nr. 1 ISSN: 1584 - 241X

ARII CARSTICE

Astăzi, Cheile Someşului Cald reprezintă un obiectiv major pentru turiştii care vizitează Platoul Padiş. Traseul turistic organizat în circuit pe versanţii cheilor este deosebit de spectaculos, cu o mare densitate de obiective, mai ales carstice (peşteri, izbucuri, chei). De fapt diversitatea acestor obiective a şi făcut ca regiunea să fie cunoscut ă sub numele de Bazarul Someşului Cald.

geografică a carstificării în regiunea Ponorului (munţii Plopiş) de Magdalena Drăgan ► 6 Maillon Rapide - notă tehnică ► 7 Protecţia domeniului subteran - principii de conservare şi instrumente de management de Raymond Tercafs (fragmente) traducere de Dr. Oana Moldovan ► 9 Procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (O. 850/27.10.2003 - extrase) ► 10 Peştera Curecea de Adrian Bîlgăr ► 11 Fauna subterană acvatică din psamal de Dr. Oana Moldovan ► 12 Speologia româneasca pe web ► 12 Raymond Tercafs - Protecţia domeniului subteran - principii de conservare şi instrumente de management - recenzie

► 3 Editorial ► 4 Condiţionarea litologică şi fizico-

———————————— Lumea Peşterilor este o pub li ca ţ ie b ia nu al ă a Societ ăţ ii Na ţ ionale de Speologie. Buletinul Societăţii Naţionale de Speologie reprezintă una dintre modalităţile prin care Societatea doreşte să se facă cunoscută şi să-şi îndeplineasc ă obiectivele. Acestea sunt reprezentate în primul rând de conservarea şi protejarea peşterilor şi a arealelor carstice.
————————–————-————— Răspunderea pentru materialele publicate aparţine în exclusivitate autorilor. —-———————–————————— LUMEA PEŞTERILOR este tipărită în România —————————–———————— LUMEA PEŞTERILOR este publicată şi distribuită gratuit către toţi membrii Societăţii Naţionale de Speologie —————————————-————–

AUTORII ARTICOLELOR Adrian Bîlgăr Călin Drăgan Magdalena Drăgan Ovidiu Guja Dr. Oana Moldovan Informaţii şi abonamente: SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE SPEOLOGIE Str. Aurel Suciu nr. 63/1 400404 Cluj-Napoca, Tel: 0744-799248 E-mail:snsro@intech.ro http://www.snsro.ro SPONSORI Ro Interactive Technologies
S.R.L. (www.intech.ro)

► 13 Cheile Someşului Cald
de Ovidiu Guja

Drăgan

► 17 Aventuri în Cuciulat de Călin ► 18 Un om modern primitiv

din Peştera cu Oase, România
► 19 Ion - file de poveste sau cum a fost descoperit Ion de Adrian Bîlgăr ► 21 Cehia - Carstul morav scurtă prezentare ► 23 File de jurnal: o călătorie în Moravsky Kras de Ovidiu Guja ► 27 Documentele Societăţii Extrase din statut

2 ► Lumea PEŞTERILOR

Vrem să vă încurajăm să cercetaţi. Prea puţine dintre ele şi-au propus să facă din conservare şi protecţie unele dintre obiectivele sale principale. Există în lumea speologică o mulţime de organizaţii şi cluburi de speologie. A SNS peologia este ştiinţa care studiază peşterile. atrag atenţia mineralogilor şi nu în ultimul rând a fotografilor. să participe la deciziile comunităţii. şi cucerirea ei nu înseamnă numai o competiţie de viteză. obiectivele sale sunt înţelegerea forţelor care au stat la originea formării şi dezvoltării peşterilor şi a formelor de viaţă în peşteri. i-ai înţeles trecutul şi ai făcut totul ca aceasta să aibă un viitor. Peşterile s-au format în sute de mii sau milioane de ani. care pot captura pe peliculă frumuseţea acestor locuri. Exploratorii subteranului iubesc frumuseţea şi asprimea acestor locuri ca şi provocarea explorării lor. Aceasta nu exclude însă explorarea şi cercetarea subteranului. se poate reface o pădure. Într-o lume fără lumină. Mediul speleal este unul dintre cele mai vulnerabile şi în goana zilnică pentru existenţă uităm acest lucru. Pentru a fi interesat de speologie nu ai nevoie de preg ă tire ş tiin ţ ific ă sau experienţă. Procentul capătă proporţii şi mai semnificative dacă luăm în considerare faptul că ele reprezintă unele dintre obiectivele turistice cele mai atractive şi vizitate. în condiţii climatice care nu mai există azi pe Terra. comunitatea speologică românească. o comunitate ai cărei membri să comunice. Profesioniştii în domeniul geologiei. împreună cu un profund respect pentru conservarea naturii subterane. dar şi înfrângerile. S Lumea PEŞTERILOR ◄ 3 . meteorologiei. dar şi cele mai fragile. Relativ nouă ca ştiinţă. aşa cum. succesele. În istoria ştiinţei aceştia au fost adeseori factorii decisivi în descoperirea de noi cunoştinţe şi fenomene. Plăcerea de a fi în natură. de pildă.EDITORIAL opta parte din rezervaţiile şi monumentele naturii din România sunt reprezentate de peşteri. Astfel. chimiei ş i biologiei lucrează în colaborare cu amatori pentru a obţine cunoştinţe despre lumea subterană. F o r m a ţ i u n i l e s u b t er a n e. Geologul poate studia efectul disoluţiei. Odată distruse nu se mai pot reface nici măcar în sute de ani. e suficient să ai spirit de observaţie şi o curiozitate inteligent ă . mineralele dezvoltate acolo. Poţi să spui că ai cucerit o peşteră atunci când după ce ai străbătut-o până la capătul ei relativ. vietăţile din peşteră s-au adaptat la mediu prin modificări fundamentale de un interes special pentru biologi. pot ajuta speologul în acumularea de noi cunoştinţe despre peşteri. să priviţi în jurul vostru şi să încercaţi să înţelegeţi această lume. Peştera nu este numai un poligon pentru testarea muşchilor. Dorim să creem o comunitate. să-şi împărtăşească experienţele. Înainte de toate ne interesează însă siguranţa celui care păşeşte în lumea subterană. Încercăm prin Societatea Naţională de Speologie să suplinim această lipsă. orice agresiune asupra lor duce la modificări ireversibile. eroziunii şi a mişcărilor pământului în pereţii de stâncă care-l înconjoara. Cursurile subterane de apă şi hidrologia epocilor trecute pot fi regăsite cu uşurinţă în meandrele şi configuraţia galeriilor de peşteră.

• falia de pe latura de vest a Altitudine Sistemul de modelare Ponorului. Pentru endocarst.Condiţionarea fizico-geografică a carstificării în regiunea Ponorului Apă din topirea zăpezii pe roca nudă Apă de ploaie pe roca nudă Apă scursă printr-un sol de tip rendzină 14 mg/l CaCO3 dizolvat 16 mg/l CaCO3 dizolvat 35. datorită volumului mic de rocă cuprins în strate. sintetizând. fară să se mai organizeze în reţele la suprafaţă. Givulescu descrie acest tip de calcare (de Bucea) ca fiind puternic diaclazate. cu toate proprietăţile ei) şi dinamici (clima. situat în sud-estul munţilor Plopiş. carstologii au evidenţiat importanţa Condiţii biopedoclimatice • • • • • • • 700-800m Pluvio-nival (munţi joşi) Temperatura medie anuală: 5-6 ºC Precipita ţ ii medii anuale: 800900mm Durata stratului de zăpadă: 3 luni Păşuni şi pajişti secundare (80% din suprafaţa teritoriului) Păduri de fag (10% din suprafaţa teritoriului) Rendzine Cambisoluri Tabelul 1. confirmată şi printr-o scurgere de riolite în dreptul cotei 837 (R. Pe seama acestei plăci alungite pe direcţie nord-sud s-a dezvoltat relieful carstic ce reprezintă obiectul acestui studiu. deoarece se distrug repede. precum şi prezenţa unor doline de mari dimensiuni (diametru 30-40m şi adâncime 10-15m). factorul textural are importan ţă major ă deoarece fe ţ ele de stratifica ţ ie reprezintă areale de labilitate pe unde poate pătrunde apa in masivul calcaros. A d o u a f a l ie g h i d e az ă dezvoltarea unei văi dolinare cu lungimi de 200-300m precum şi instalarea unei văi la contactul carstificabil-necarstificabil. Givulescu. De prima se leagă un aliniament de uvale cu doline mixte (de disoluţie şi prăbuşire). solurile. dirijeaz ă instalarea drenajelor subterane dezvoltarea formelor de suprafaţă şi dispunerea lor spaţială. efect al dispunerii in strate subţiri) suprafeţe structurale (dealul Pleşu) .Agresivitatea apelor in funcţie de substrat . Dar cea mai mare importanţă pentru carstificare o au litoclazele şi dislocaţiile verticale. că cea mai mare parte din apa care circulă în interiorul acestui masiv pătrunde prin numeroasele fisuri ale calcarului. Gradul de înclinare al stratelor (placa de calcar este prinsă în structuri de tipul sinclinalelor ş i anticlinalelor) împreună cu tipul stratificaţ iei imprim ă o anumit ă fizionomie reliefului: . precum şi intercalaţiilor argiloase. pot fi încadra ţ i în dou ă categorii principale: statici (roca.mase importante de grohotişuri (desprinderea microblocurilor este accentuată de grosimea mic ă a stratelor ş i de litoclazarea pronunţată – cum ar fi grohotişul de deasupra Izbucului Negrenilor.5 mg/l CaCO3 dizolvat Tabelul 2 . grohotişurile de sub pereţii estici) . prin stratificare (bancuri subţiri şi plăci). hidrografia). Condiţionarea litologică a carstificării Compoziţia chimică a acestor calcare (peste 95 % CaCO3) le face susceptibile de o carstificare pronunţată. de unde concluzia e vide nt ă . în ur ma co n s t at ă r i i decalajului mare între debitele insurgenţelor şi exurgenţelor. Prezentăm în tabelulul 1 factorii condiţionării fizico-geografice a carstificării în regiunea Ponorului: Pentru o dizolvare de amploare.PREZENTARE Condiţionarea litologică şi fizico-geografică a carstificării în regiunea Ponorului (Munţii Plopiş) Magdalena Drăgan Ponorul. 4 ► Lumea PEŞTERILOR Condi ţ ionarea fizicogeografică a carstificării Carstificarea este un proces complex de interacţiune a diverşi factori care. Sectorul ocupat de aceste roci triasice are diametrul de aproximativ 4 km din care secvenţa superioară carstificabilă se extinde pe 2 x 3 km. În perimetrul supus studiului se întâlnesc două dislocaţii majore: • cuta-falie dintre sinclinalul Dâmbul Colibelor-Vârful Ponorului şi sinclinalul Ponorului. este platoul calcaros cel mai extins din cadrul acestora.brâne structurale ş i mici cascade pe traseul unor torenţi care traverseaz ă zonele marginale ale platoului. se prezintă ca un factor inhibitor al unei evoluţii carstice majore. 1955). Ele favorizează accesul apei în interiorul masei calcaroase. Textura. vegetaţia.apariţia capetelor de strat (doar local. Se prezintă ca o carstoplenă suspendată la 700-750m altitudine. sculptată în calcare triasice – anisian-ladiniene (formaţiunea de Crişul Repede – calcare de Bucea).

formele de suprafaţă se grupează în două asociaţii morfologice: a) Periferia platoului evidenţiată la contactul rocilor carstificabile cu cele necarstificabile prezintă forme diferite în funcţ ie de raportul altimetric al celor două tipuri de roci. corodând areal substratul). se cunoaşte că motorul disoluţiei îl reprezintă agresivitatea apelor. Această vale colecteaz ă toate pârâiaşele de pe flancul estic al Culmii Cornului şi. adică încărcarea lor cu CO2 (care intră în reacţie cu apa formând HCO3) şi cu diverşi acizi. În partea sud-estică apar două ponoare temporare. Conform termenilor lansa ţ i de Cocean (Cocean. ne putem explica extinderea în suprafaţă a unora din formele exocarstice negative (solul are şi rolul de a stoca apa pe care o cedează apoi treptat. Cunoscând faptul că cea mai mare parte a zonei Ponorului (peste 90%) este acoperită cu soluri rendzinice. c â t ş i a mor f olo giei exocarstice. Acesta se remarcă în morfologia regiunii prin abrupturile Lumea PEŞTERILOR ◄ 5 0 Triasic Permowerfenian Cristalin Sarmaţian mediu-superior Riolite Cretacic superior cantităţii de precipitaţii şi a solului care acoperă rocile calcaroase ( s it ua ţ ie s pe c if i c ă cl i m at u lui temperat-continental). citat de Bleahu. pe calcare (pe roca nudă expusă aici se formează lapiezuri). organizate pe rocile necarstificabile. prezentăm tabelul 2 (după Bauer. cu un versant abrupt şi scurt. şi unul lung pe dreapta. d o mi nat d e c ul me a p e r mo werfeniană a Cornului se află principalul ponor al regiunii. La fel de importantă din punct de vedere al subteranizării a p e i. pe gresiile permo-werfeniene. Are pierderi difuze de apă în patul albiei. În sectorul vestic. Pentru exemplificare. Este o vale asimetrică. este valea de contact grefată pe falia care separă cele două tipuri de roci. Ca urmare a interac ţ iunii factorilor prezentaţi mai sus şi a evolu ţ iei îndelungate. activate în special primăvara datorită surplusului de apă provenit din topirea z ă pezilor. De asemenea. respectiv de subteranizare accentuată a reţelelor de suprafaţă alohtone. 1974).PREZENTARE Exocarstul Urmărind în teren. are un aport important la circulaţia subterană a apelor. Caracterul temporar este determinat de suprafaţa redusă a zonei necarstificabile (aflată in sud-estul platoului – interfluviul desfăşurat la nord de vârful Ponorului) pe care este posibilă apariţia unei scurgeri organizate. Pe zona de contact se dezvolt ă doline în form ă de potcoavă. în care calcarul domină altimetric rocile necarstificabile. singurul permanent. -“Contactul de tip Bedeleu”. în unele sectoare până la secare. cu versantul abrupt pe calcare. unde calcarul este dominat altimetric de către rocile necarbonatice. arealul calcaros studiat se prezintă astfel: . 2000) în regiunea studiată deosebim: -“Contact de tip Padiş” (pe latura vestică şi sud-estică). Acesta este o fâşie de încarcare hidrologică a carstului. prin debitul care se scurge în calcar. Tot în apropierea zonei de contact se găsesc doline cu evoluţie rapid ă (deschideri de doline adventive).

dezvoltată pe direcţie nord-vest sud-est.. astfel încât nici o parte a filetului să nu fie vizibilă. 6 ► Lumea PEŞTERILOR . domuri şi gururi. R.Morfologia castică. Majoritatea sunt mici. acoperite de produse ale dezagregării.B. De aceea nici nu sunt cunoscute prea multe peşteri. agricole şi medicale. cu o pedogeneză deficitară. care are o galerie unică c o nc r e ţ io na t ă c u s t a la c t i t e . fosile.P. Academia R. şi Peştera de lângă Ponor. Bibliografie 1.PREZENTARE variabile. cu soluri scheletice. 1974 2. acest contact este o linie generală de descărcare hidrologică a masivului de calcar.I. cu versanţi abrupţi. Mt Blanc . care funcţionează ca un prea plin pentru izbucul din aval. izbucuri cu debite importante fiind intâlnite pe toate cele trei laturi: Izbucul Negrenilor în sud. se încadreaz ă în categoria văilor în fund de sac. înainte de utilizarea echipamentului. dar puternic fragmentat de doline şi uvale la scară mare.Munţii Apuseni. Aliniamentele de doline urmăresc liniile tectonice majore precum şi drenurile subterane. cu evoluţie uniformă pe toată suprafaţa lor datorită grosimii mari a păturii de sol care înmagazinează apa. Veriga nu trebuie depozitată în locuri umede. filiala Cluj Informaţii TEHNICE Notă asupra utilizării verigilor MAILLON RAPIDE pe un echipament de protecţie individuală utilizat în alpinism şi escaladă (EN 12275) Veriga rapidă trebuie să fie marcată: MAILLON RAPIDE FRANCE CE 0082 ←25→ 10KN Utilizatorul trebuie să verifice. atât din punct de vedere al aspectului (corodare. cu lungimi sub 20m. b) Platoul propriu-zis este plan la scar ă mic ă .Contribuţ ii la stratigrafia şi tectonica părţii de răsărit a Munţilor Rezului. şi Izbucul Topliţei (sau Barcăului) în nord. Ed. seria II. anul VI. uzură). P. Bleahu. Bucureşti. Veriga trebuie inspectată cel puţin o dată pe an. M. cea mai importantă din zonă (lungime 139m. pe care se dezvoltă lapiezuri. montată pe un echipament. comparativ cu Pădurea Craiului. o pe ş ter ă acceptoare. Cocean. Procese ş i forme carstice. . Ştiinţe biologice. a fost utilizată pentru a opri o cădere. Maillon Rapide sunt livrate atât de Petzl. Academiei Române. stalagmite. Cele mai cunoscute sunt Avenul cu sala de la Izbucul Mare. aceasta trebuie inlocuită cu una nouă. Ştiinţifică. iulie-decembrie 1955. extensie 68m). deformaţii. Toate se continuă cu cursuri de apă care.P. zona carstică cea mai apropiată. în KN 10KN încărcare la ruptură pe axa scurtă Endocarstul F ii nd o zo na r e s t r â n s ă . Dacă o verigă. Fiind grefat pe un sinclinal. Studii şi cercetări ştiinţifice. pe latura estică. puternic îmbogăţită cu CO2 şi acizi organici. dacă piesa de legătură este înşurubată complet şi strâns. rue des Buchillons 74105 Annemasse cedex FRANCE Maillon Rapide este o marcă înregistrată 0082 numărul laboratorului autorizat ←25→ încărcare la ruptură pe axa lungă. dar cu diametru mare şi versanţi în pantă lină. din punct de vedere morfologic. cât şi pe direcţie vest-est (date de drenajul subteran). Ed. Se pot identifica atât aliniamente pe direcţia nord-sud (ghidate de falii). altitudinile cele mai reduse se înregistrează în centru (sub 750m).R. cedând-o apoi treptat. regiunea Ponorului nu a stârnit interesul speologilor. Din punct de vedere hidrologic. Adresa producătorului este: Ste Peguet Z. 205 12. cât şi din punct de vedere al modului de înfiletare. pe suprafaţa cărora sunt şi sectoare de apariţie a rocii la zi. . Izbucul Mare şi Izbucul Mic din valea Răchitelor.. cât şi de Kong Bonaiti. După dimensiuni se întâlnesc dou ă categorii principale de doline: • doline adânci şi întinse (condiţionate tectonic). Gîvulescu. Bucureşti 2000 3. • doline cu adâncime mică.

Mai întâi ne referim la unele definiţii. Chiar mai rău. speciilor. Tehnicile existente de management teoretic permit stabilizarea ş i uneori îmbunătăţirea situaţiei. mediul are propriul său drept la existenţă. Eschivându-se de la punctul de vedere antropocentric al lui Pinchot. primul specialist american în păduri (şi consultantul lui Theodor Roosevelt). Pentru reducerea ş i dac ă este posibil stoparea impacturilor negative este importantă luarea măsurilor hotărâte în domeniul managementului ş i dezvolt ă rii ecosistemelor subterane. Ele includ acţiuni pe loc şi măsuri legislative. Este important ca ele să fie aplicate şi dezvoltate atât ştiinţific cât şi în teren. Douglas argumentează că protecţia peşterilor. În acest comentariu. Conservarea estetic ă –este ultimul tip recunoscut în timp. uir susţinea conservarea. “Wilderness and American Mind”). diversităţii speciilor şi relaţiilor ecologice dintre formele de viaţă şi mediul peşterii. cu orice ocazie l-a popularizat în primii ani ai secolului 20. dar poate azi cel mai puternic tip de conservare. Comunitatea s peo lo gic ă ar face bine s ă stabilească precis despre care este vorba şi să aplaneze conflictele dintre ei. Variaţi poluanţi şi alte disturbări determinate de activit ăţ ile umane cauzeaz ă distrugeri deseori ireparabile ale speciilor endemice. să ofere definiţii comune. ca locul omului în natură şi natura dinamică a ecologiei. “Conservation and the Gospel of Efficiency”) sau a fost îndemnată de frică (Roderick Nash. ouglas sugerează că există cel puţin patru tipuri de conservare a peşterilor (spre deosebire de protecţie) şi dă diferite denumiri pentru a le distinge. Domeniul subteran are tr ă s ături funcţ ionale care îl fac. lipsite de precizie pentru că limbajul folosit nu a fost bine definit sau incorect întrebuinţat şi pentru că ideile exprimate au fost prost concepute sau au ignorat contextul care ajută la încadrarea problemei pentru speologi. Conservarea bi ol ogi c ă – reprezintă conservarea formelor de viaţă din peşteri. Conservarea geologic ă – reprezintă conservarea depozitelor importante de sedimente. în mod deosebit. în parte. Pentru speologi înţelesul conservării pare clar. care are un înţ eles specific în studiile istorice despre protecţie şi domeniul mai larg al C S D istoriei mediului. Nu înseamnă conservare. protec ţ ia pe ş terilor însemnând utilizarea raţ ional ă. 3. În altă parte. de menţinere a peşterii în starea sa naturală. înţ eleaptă a peşterilor. minerale. Situaţia numeroaselor ţări indică că asemenea m ă suri sunt absolut indispensabile pentru o conservare eficientă. mai degrabă decât pentru valoarea sa pentru oameni. implicaţia este clară. În cele din urmă.PROTECŢIE Protecţia domeniului subteran . Acest tip de conservare apare după cea biologică şi dezvoltarea sa a fost inegală. termenul ascunde tensiunile din cadrul comunit ăţ ii pentru conservarea peşterilor. a declarat c ă a inventat cuvântul “protec ţ ie”. atât în termenii definirii “naturalului” cât şi în natura statică a definiţiei. Speologii de obicei folosesc eronat cuvântul “protecţ ie”. un prieten de altădată şi apoi oponent (în controversa Hetch Hetchy la Yosemite). ideea men ţ inerii pe şterii în starea sa naturală ridică multe probleme. în mare parte necunoscute. Gifford Pinchot. Acestea sunt: 1.principii de conservare şi instrumente de management – de Raymond Tercafs (fragmente din volum) onservarea speciilor cavernicole. Speologii au fost relativ lenţi în ajungerea la protecţie. necesită măsuri imediate pentru a evita ca o mare parte din patrimoniu să dispară la o dată atât de recentă. Accentul se A D Lumea PEŞTERILOR ◄ . “cel mai mult bine pentru cât mai mulţi oameni”. intezele prezentate înainte arată varietatea problemelor ridicate de protecţia şi conservarea biotopurilor şi speciilor. Această formă este văzută mai clar în multe acţiuni de curăţire şi restaurare (un termen mai nou) din proiectele membrilor Societăţii. o sugerează sau dacă reprezintă o dorinţă pentru utilizarea eficientă a resurselor (Samuel Hayes. de dragul ei. conservarea este prea largă pentru exprimarea înţelesului precis sau a nuanţelor dorite de speologi. deschis agresiunii. ouglas discută cu aten ţ ie în ţ elesul diferitelor căi de protec ţ ie contra principiilor de conservare. car e utilizează un singur termen înlocuindu-l pe celălalt. Pinchot foloseşte termenul în sensul de utilizare înţeleaptă a resurselor naturale şi acesta este înţelesul corect de azi. care vedea lumea ca pe o resurs ă exploatabilă. inclusiv a indivizilor. mai degrab ă decât protejarea domeniului natural. M ceastă simplă dicotomie între protecţie şi conservare nu a fost îmbrăţişată de c o munit ate a s pe olog ic ă . Protecţia înseamnă exploatarea raţională a mediului şi decurge din viziunea antropocentrică asupra lui. Douglas vrea să clarifice unele confuzii din vocabular. Pentru Pinchot şi discipolii săi resursele erau risipite dacă nu erau utilizate pentru beneficiul oamenilor. Cineva poate argumenta că. Pentru speologi. peşteri şi ape subterane şi a proceselor geologice. în ultimii 35 de ani. datează din 1950. 2. Pentru Muir. Numere recente ale NSS News (februarie-iunie 1995) ş i Caver's Digest au inclus importante discuţii privind protecţia şi conservarea peşterilor. conservarea biologică a fost primul tip de conservare care s-a manifestat şi că a apărut odată cu protecţia din 1950. care este un alt concept susţinut în formă pură de contemporanul lui Pinchot. speleoteme. aşa cum retorica reformei. Muir credea că mediul trebuie menţinut într-o stare nealterată (naturală) de dragul lui în sine. să dea contextul istoric şi să ajute speologii să gândească prin ideile lor. corect definită. Pentru a adăuga confuziei semantice şi conceptuale. John Muir. impactul său fiind intrinsec diferit. Discipolii discut ă dac ă protecţia a fost o luptă între bunul public şi interesele private. o expresie timpurie a ceea ce astăzi este numit perspectiva biocentrică. în funcţie de pretenţiile umane asupra domeniului subteran. Aceste discuţii au fost. Acestea au atins un număr de probleme vitale. chiar foarte diferită. care intră în conflict puternic cu noua accentuare a schimbărilor dinamice din ştiinţa ecologică.

vident. ra ţ ional ă . ci probleme reale pe care speologii trebuie să le ia în considerare. se deteriorează tot mai mult peste tot în lume şi chiar într-un ritm tot mai alert. mai degrabă agravează problemele decât să le îmbunătăţească. în NSS News din februarie 1995 David A. de acum câţiva ani. atât pe tărâm ştiinţific cât şi în munca de teren. Cu toate că Robert Duncan a dus perspectiva estetică la extrem pentru a sublinia problema sa. stfel că protecţia domeniului subteran rămâne. În mod sigur va întâmpina multe obstacole economice şi de comportament în care vor eşua. ultiplele exemple ale trecutului arată cât de limitate legal sunt politicile contractuale şi ini ţ iativele spontane. nalizele elementelor funcţionale ale ecosistemelor constituie baza politicii de protecţie a biotopurilor şi biocenozelor lor. chiar dacă numai parţial. care stare trebuie conservată. iniţială. Influenţa lor în perceperea umană a patrimoniului natural este greu înc ă rcat ă cu iraţionalul a priori. Speologii trebuie să vorbească clar şi puternic. De exemplu. A M S ► Lumea PEŞTERILOR . cu exprimări precise. Vor avea grijă să salveze numai câteva elemente încă intacte. oricare ar fi locul şi civilizaţia. Susţinători ai conservării estetice tind să creadă că omul nu este parte a lumii naturale şi ei lucrează silitor pentru îndep ărtarea tuturor urmelor prezenţei umane din peşteri. Chiar ş i abordarea ştiinţifică a fost subjugată de această rămăşiţă şi cred că este foarte dificil să te eliberezi de o viziune arhaic ă a fenomenului. Ecologia ordinii şi haosului în “The Wealth of Nature”). Hubbard Jr. p r o c e s e le distructive înainte de a fi ireversibile. cea biologică. un proces extrem de dificil şi poate lipsit de succes. Conservarea istorică – în multe feluri geamăna senzaţională a familiei conservării. îşi vor îndrepta atenţia spre peşteri. Ştiinţa. inconştienţi. nu trebuie să ducă la admiterea definitivă a eşecului. în ciuda tuturor precauţiilor luate în timpul conceperii lor. susţin conservarea istorică largă în domeniul cavernicol. speologii trebuie s ă gândească îndelung ş i serios la protecţia peşterilor şi conservare şi cum să aplice coerent ideile lor în domeniul subteran. în NSS News din februarie 1995 se spune că oricare din cele patru tipuri de conservare pot fi duse prea departe şi astfel să afecteze pe celelalte. Aceast ă distrugere alarmant ă . Dar această abordare este de asemenea legată de luarea în posesiune concretă sau vizuală şi generează o viziune nouă. luate în calcul pentru stabilirea principiilor de protecţie şi management. U A simplist ă . Puţini oameni. ci sisteme dinamice cum pot conservaţioniştii esteticii să aleagă ce s ă restaureze? Care este locul umanităţii în peşteri şi dacă decidem să o excludem ce înseamnă aceasta pentru conservarea arheologică şi istorică? Acestea nu sunt întrebări neîntemeiate. plăcută ochiului. Dar este clar că aceste tipuri pot lucra pentru scopuri contrarii şi există tensiune inerentă între unele dintre ele. Puşi în faţa unui ecosistem îl asociază fundamental cu un mediu ostil. Numai minţile aventuriere consideră domeniul subteran ca o lume de explorat şi de inventariat. Unica excepţie a fost în peşterile cu salpetru din America. în general vorbind. Domeniul subteran. aplicau regula arbitrară a anilor '50 pentru proiectele lor de îndepărtare a graffiti-ului. prin sublinierea unor metode bazate pe numeroase activităţi deja realizate de comunitatea internaţională. Unii speologi se pare că rădeau (distrugeau) orice graffiti din secolul 20 potrivit unei menţ iuni recente din Caver's Digest. a accentuat asupra modului în care conservarea estetică poate distruge comunităţile biologice din peşteri. cu excepţia lui Halliday. Dar chiar mai important. Dac ă sistemele ecologice sunt împrăştiate şi în continuă schimbare. de asemenea. inerentă aspectelor fizice şi percepţiei lor. periculos sau neinteresant pe care comunităţile umane îl resping spontan. Comunitatea speologică crede greşit că numai artefactele sau graffiti din secolul 19 sau mai vechi sunt istorice şi cei mai mulţi a r he o lo g i d e p e ş t e r ă s e specializează în preistorie. există s up r a p u ne r e complementar ă a acestor 4 tipuri de conservare a peşterilor. văzută mai clar prin abandonarea ideii de climax (comunitatea în stare de echilibru) pune probleme specialiştilor de mediu (Donald Worster. pentru că cei anti-mediu folosesc deja teoria ecologiei dinamice pentru a contesta orice formă de conservare şi eventual. Cineva se poate în ş ela cu privire la aparenta obiectivitate a modelelor matematice şi simulative: procesele pur funcţionale sunt deseori alterate de alegeri arbitrare. în aceeaşi măsură exacte sau naturale. Toate încerc ă rile de raţionalizare sunt confruntate cu mari dificultăţi de transgresie a acestor viziuni şi atitudini adânc înrădăcinate în minte. de asemenea. foarte puţină s-a făcut în peşteri. luând în calcul toţi parametrii pentru proiectarea politicii managementului eficient. trebuie să fie capabilă să transceadă aceste probleme şi să ajungă la propuneri mai concrete. inteza de faţă este o încercare de a aduce maximum de elemente ştiinţifice pentru această abordare. Tot ce este posibil trebuie făcut pentru ca aceste politici să aibă succes. Douglas a fost personal consternat de distrugerea resurselor istorice în peşteri de către conservaţ ioniştii esteticieni care. Luciditatea trebuie să prevaleze nepăsării sau ştiencismului. Poate acest secol va vedea înflorirea acestui tip de conservare. până când nu vor fi luate măsuri foarte drastice. aspectele psihologice trebuie.PROTECŢIE pune pe aspectul pe ş terii. ca cea geologică şi estetică care pot ajuta la conservarea geologică şi aşa mai departe. în unele lo c ur i p r iv ile g ia t e . dar vor avea poate grijă să oprească. cu specialităţile sale. În cazul foarte particular al domeniului subteran. Problemele de management sunt. pentru o politică a NSS de conservare istorică şi a apelurilor ocazionale ale arheologilor şi istoricilor pentru dezvoltarea acestui tip de conservare. Noul accent care se pune pe dinamica sistemelor ecologice. 4. geologică sau estetică? Dacă nu există stări iniţiale constante. pervertite de arhetipuri şi infectate de contradicţii şi moduri de acţiune care. Ideea este de a restaura peşterile la o stare naturală. uneori. E ltima scânteie a pă r ut ă în dezordinea protejării şi conservării pe şterilor vine din tendinţa recentă în ecologie. În ciuda apelurilor lui William Halliday. a cărui origine trebuie căutată la nivelul inconştientului ancestral. în ciuda utilizării instrumentelor de management.

utilaje şi unelte etc. 4. (1) din H. prin constituirea de structuri de administrare. Încredinţarea administrării ariei naturale protejate se face în baza modelului de contract prevăzut în anexa la prezenta procedură. a florei şi faunei sălbatice. Art. Apelor şi Mediului emite următorul ordin: Art. autoritatea competentă va întreprinde măsurile necesare înfiinţării administraţiilor proprii. 20 din O. c) are capacitate financiară. c) angajamentul privind bugetul ce se va aloca anual. destinat exclusiv funcţionării structurii de administrare. Ministrul Agriculturii. prevazută în anexa 1. (2) Pentru ariile naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi care se vor înfiinţa ulterior intrării în vigoare a prezentului ordin. naturii şi conservării biodiversităţii. a) şi art. autovehicule. 8 alin. Art. (1) şi (2) nu se înregistrează solicitări scrise sau dacă în urma evaluării nu există oferte câştigătoare pentru una sau mai multe arii naturale protejate. 11 alin.2003) Având în vedere prevederile art.G. d) angajamentul privind termenele până la care se realizează angajarea directorului structurii de administrare şi a personalului aflat în subordinea directă a acestuia. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii.2003 procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (publicat în Monitorul Oficial nr.U. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. stabilite conform prevederilor H. conservarea habitatelor naturale. 3. aprobată cu modificări prin Legea 462/2001. (4) Eventualele contestaţii se depun în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea comunicării. Dacă nici în cadrul acestei evaluări nu se înregistrează solicitări scrise sau dacă în urma evaluării nu există oferte câştigătoare. (3) Comisia va comunica solicitantului rezultatul evaluării în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la încheierea procesului de evaluare. cheltuielilor operaţionale. 50 din 2 . încredinţează pe bază de contract administrarea ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare. 2. (3) Dacă la expirarea termenelor prevăzute la alin. Anexele 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. respectiv a actului normativ de înfiinţare a noii arii protejate. Apelor şi Mediului. (5) Fiecare solicitare scrisă va fi însoţită de câte o documentaţie pentru fiecare arie protejată. (6) Regia Naţională a Pădurilor . contravenţională sau penală. 4. în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului ordin.LEGISLAŢIE Ordin nr. civilă. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei. evaluează ofertele în termen de 30 de zile calendaristice de la data limită de depunere a documentaţiilor şi decide asupra ofertelor câştigătoare. deţinând un patrimoniu suficient pentru a asigura resursele financiare necesare dotării. ANEXA la procedură (extrase) CONTRACT DE ADMINISTRARE a ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare. deţinând structuri de personalspecializate şi baza materială necesară pentru a realiza studii şi cercetări privind resursele naturale. (2) Comisia stabileşte criteriile de evaluare şi punctajul minim necesar pentru încredinţarea administrării. CJ/286 din 15 octombrie 2003. în temeiul art. 3. cu defalcarea cuantumurilor alocate pe categorii de cheltuieli. protecţia atmosferei. Ca observatori pot fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului din judeţele pe cuprinsul cărora se situează aria protejată pentru care se solicită administrarea.). o solicitare scrisă pentru încredinţarea administrării unuia sau mai multor parcuri naţionale sau parcuri naturale. denumit în continuare autoritatea responsabilă. ANEXA 1 PROCEDURĂ de încredinţare a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare Art. Partea I.Romsilva are dreptul de preemţiune în încredinţarea spre administrare a ariilor naturale protejate. putând dovedi competenţă în gestionarea resurselor naturale şi deţinând pentru fiecare arie naturală protejată o clădire destinată sediului administrativ. 1. mobilier. (1) În vederea desfăşurării în bune condiţii a procesului de evaluare a ofertelor primite şi urmăririi aplicării contractelor. în calitate de autoritate publică centrală responsabilă cu buna administrare a reţelei naţionale a ariilor protejate. b) dovedirea capacităţii ştiinţifice prin prezentarea experienţei şi viziunii în domeniul protecţiei naturii şi descrierea capitalului natural al fiecărei arii naturale protejate. 17 lit. Ministerul Agriculturii. (continuare în pagina 25) Lumea PEŞTERILOR ◄ .G. 1. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei. un reprezentant al Direcţiei de regim silvic.G. parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. denumită în continuare Comisia. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea materială. b) are capacitate ştiinţifică. (1) Persoanele juridice interesate şi eligibile vor depune la sediul autorităţii responsabile. un reprezentant al Direcţiei reglementări silvice şi un reprezentant al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române. monitorizarea şi managementul durabil al acestora şi conservarea diversităţii biologice. (6) din H. fiind deţinătorul majoritar de teren din cuprinsul acestor zone şi având şi experienţa necesară privind activităţile din acest domeniu. 2. e) propunerea de regulament de organizare şi funcţionare a structurii de administrare. în baza art. (5) În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea contestaţiei. după caz.G. 793 din 11. Apelor şi Mediului. termenul de depunere a noilor solicitări este de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. şi Procedura de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare. prevazută în anexa 2.11. se constituie la nivelul autorităţii responsabile o comisie alcătuită din 2 reprezentanţi ai Direcţiei controlul poluării. Se aprobă Procedura de încredinţare a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. birotică.10. Art. Art. Pădurilor. solului. administrativă. subordonate şi finanţate de la bugetul de stat. Pădurilor. activităţilor specifice de management şi acoperirii salariilor necesare înfiintării unei/unor noi structuri de administrare fără a recurge la dubla subordonare a unor persoane deja angajate pe alte posturi şi în alte structuri. terenuri. Padurilor. Comisia va soluţiona contestaţia şi va comunica răspunsul său contestatarului. în baza Avizului Academiei Romane nr. persoanele juridice eligibile şi interesate depun solicitarea scrisă în termenul prevăzut în actul constitutiv. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate. Art. Art. care sa aibă birouri dotate cu mobilier şi birotică şi minimum două autovehicule de teren. care va cuprinde în principal: a) descrierea capacităţilor tehnice şi administrative existente ce vor intra în inventarul structurii de administrare (sedii. (4) Persoana juridică este eligibilă dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) are capacitate tehnică şi administrativă. în cazul în care prin actul constitutiv se prevede posibilitatea încredinţării administrării acestora unor persoane juridice.

Sport Turism . caldă (9 grade Celsius) . foarte umedă .Decu . Ed. străbătută de curenţi de aer. Ieşirea din peşteră se poate face prin deschiderea sudică a peşterii. uşor accesibil.ghid turistic. Ştiinţifică şi Enciclopedică. care ne conduce în galeria principală. 100 m.Povară . I. Orghidan . pungă pentru reziduri. I. Pereţii sunt din calcar nud. 1984 Colecţia revistei SPELUNCA anii ' 80 Colecţia revistei Munţii Carpaţi . trusă medicală sunt suficiente) în schimb. Ramura sudică (fosilă în aval de intrarea prin dolină) lungă de aprox. alături de concreţiunile din zonele fosile (inclusiv stalactite din mondmilch lungi de cca. De dimensiuni mai mici. neîmpodobiţi . Deschiderea nord-vestică se află în dolina mai sus menţionată şi este situată la aproximativ 400 m de ponorul prin care se pierde apa. galeria fiind parţial activă) cca. C. Gh. autori T. Accesul se mai poate realiza şi dinspre satele Jupâneşti şi Mălărişca. Peştera din Cornetul Malarişcăi Localizare şi căi de acces: alături de Sfodea şi Balta . aceasta funcţionează ca insurgenţă în perioadele foarte ploioase.565 m şi având o denivelare de . peştera a fost explorată în întregime în 1962 de către V. in acest caz sistemul activ al peşterii prezentând o triplă confluenţă subterană. Şt. cizme. Se traversează albia unui mic pârâu şi se urcă în platoul cu doline al Dealului Curecea. 1m) Peştera Curecea reprezintă o mare bogaţie de subiecte pentru amatorii de fotografii subterane. prezintă numeroase coturi şi meandre având morfologie de diaclază şi tavan plan-orizontal. În zona mijlocie galeria principală primeşte un mic afluent de dreapta.Negrea . În perioadele ploioase se 10 ► Lumea PEŞTERILOR recomandă costum de neopren sau barcă. " linguriţe".Decu şi M.5 km până în Lunca Ponorelului. 1100m. cască şi ecleraj dublu.Pleşa . marmite.Viehman. subfosilă. din cauza lungimii parcursului necesită rezerve de carbid şi baterii. C. Peştera Curecea formează tripticul speologic de pe teritoriul comunei Balta. 1976 Peşteri din România . Descrierea: este o peşteră mare. iar în 1967 se publică schiţa şi descrierea acestei peşteri. pilieri. lungă de 4. Prin morfologia variată: niveluri de eroziune.Vintilescu în 1942. 250m. uşor de parcurs. Bleahu. polietajată. Peştera este săpată în masivul Dealul Curecea în locul numit de localnici "La Morminţi". V.Bleahu . Acesta vine dintr-un ponor situat la baza versantului estic al dealului. aflată în centrul podişului Mehedinţi. de unde se poate merge în amonte (spre nord.1. Sinonimii: Peştera din Dealul Curecea . Condiţii de vizitare: nu prezintă probleme tehnice deosebite (salopetă. galeria prezintă două bifurcaţii care se reîntâlnesc după cca.Lascu.PEŞTERI DIN ROMÂNIA Peştera Curecea de Adrian BÎLGĂR Date istorice: semnalată de I. Spre capăt. Negrea. Acolo găsim intrarea din amonte a peşterii (în dolina numită "Crovul lui Răscrăcea"). Durata vizitei este de 3-4 ore. Intrarea se face printr-un aven de 10 m. Peştera prezintă două deschideri. Bibliografie : Peşteri din România. Ed.87 m. autori M. Înaintarea se face pe un sistem de diaclaze destul de înguste. drumurile de acces auto fiind însă în stare precară. Acestea stau mărturie a suprafeţei freatice la nivelul căreia tavanul a fost sculptat astfel. cu spaţii confortabile.Racoviţă. St. Din comuna Balta ( în zona troiţei situate la intrarea dinspre Turnu Severin în localitate) se traversează valea Topolniţei şi se merge în aval cca .

Fig.BIOLOGIE eneralităţi. c ă utând activ protecţie faţă de situaţiile nefavorabile de la exterior. pentru că G FAUNA SUBTERANĂ ACVATICĂ DIN PSAMAL Dr. Multe animale acvatice trăiesc în apa din sedimentele care există sub râuri sau la malul acestora. • Figura 1 prezintă exemple din aceste categorii ecologice de faună acvatică subterană. câteva sunt stigoxene şi foarte puţine sunt stigobionte. B. • filmul bacterian care se dezvoltă în acest biotop are un important rol de depoluare. este cel psamal. Acesta este reprezentat de apa subterană care circulă între spaţiile foarte mici dintre pietre sau firicelele de nisip care formează plajele de la malul râurilor subterane sau de suprafaţă (Figura 2). Acestea circulă prin apa din sedimente (Figura 3). Batinele. Fig. O mare varietate de animale stigobionte trăiesc în sedimentele care însoţesc cursurile de apă de suprafaţă sau subterane: A. Biotopul psamal adăposteşte un amestec foarte bogat de faună acvatic ă . Ostracode. Harpacticoide. în special de Dr. În psamal găsim multe specii care pot apare şi în gururile sau alte ochiuri de apă din peşteri. C. Biocenoza din psamal. Fig. 1. 3. • marea diversitate de specii care intră în alcătuirea acestor comunităţi fac posibile studiile de ecologie acvatică subteran ă. Un biotop al apelor subterane mai puţin cunoscut de nespecialişti. Cei familiarizaţi cu domeniul subteran şi cu formele de viaţă din peşteri ştiu că pentru fauna subterană acvatică există echivalentul categoriilor ecologice ale faunei terestre (trogloxen. D. troglobiont). Pentru a intra în adev ă rata lume a comunit ăţ ilor alcătuite din specii care prezintă toate adaptările caracteristice întunericului trebuie luate probe de la mai mult de 1 m adâncime. . Importanţ a organismelor din psamal. I. Încercaţi să menţineţi aceeaşi potecă şi nu uitaţi că de fiecare dată călcaţi pe milioane de vieţuitoare care au un rol important în energetica biocenozelor subterane. Stigobionte sunt animale subterane acvatice specializate. astfel cum sunt prezentate mai jos: • Stigoxene sunt organismele care nu au afinit ăţ i cu apele subterane dar ajung accidental in peşteri sau aluviunile râurilor. Ciclopide. Începând de la primii centimetri de la suprafaţă până la câţiva metri în profunzime există mari diferenţe între comunităţile biologice. fie ei si biologi. E. Cornel Pleşa. Oana Moldovan exploatează resursele acestora. troglofil. Majoritatea formelor sunt stigofile. • Stigofile sunt organismele cu afinităţi mai mari faţă de apele subterane. H. Orice plajă (inclusiv cele de la malul mării) poate conţine o bogăţie de forme de viaţă microscopice. Viermi. G. Amfipode. Studii privind fauna din acest biotop au fost realizate de c ă tre cercet ă torii Institutului de Speologie. altfel greu de realizat în subteran. F. 1994) Probleme de protecţie. Plajele reprezint ă numai fragmentul din habitatul lor la care noi avem acces mai uşor. Numărul cel mai mare de specii se întâlne şte aproape de suprafaţă. Multe dintre drumurile noastre prin peşteri trec peste plajele cursurilor subterane. care tr ă iesc toată viaţa în apele subterane. Lumea PEŞTERILOR ◄ 11 . Tipurile ecologice de animale care pot fi găsite în apele subterane: Biotopul psamal. Importanţa studierii acestor organisme este dată de mai mulţi factori: • accesul relativ uşor la un co mpar t ime nt al ape lor subterane prin care se poate studia fauna stigobiontă. Bacterii (film bacterian) (după Danielopol. Izopode. Melci.

freeservers. Puteti găsi pe site: Statutul Societăţii.ro. multitudinea impacturilor care le pot periclita existenţa şi echilibrul ecologic. sfaturi tehnice. este urmaşul listei de discuţii de la yahoogroups. în domeniul protecţiei peşterilor şi arealelor carstice. Modelarea managementului peşterilor 9. informaţii despre activităţile curente.speologie. merită să încercaţi. Concluzii pot să ofere o imagine asupra conţinutului unui volum deosebit de interesant. un site care devine din ce în ce mai NOUTĂŢI Raymond Tercafs Protecţia domeniului subteran . America de Sud şi Asia de Sud-Est. dar sperăm ca în curând să vă poată oferi toate informaţiile pe care le doriţi. câteva imagini şi cam atât. poate că se găseşte o cale …. Clinicilor nr. ISBN 973-610-146-0 Preţ: 5. Peşterile turistice 8. Rubrica de noutăţi sau activităţi curente lipseşte sau dacă e prezentă. Cauzele deteriorărilor în populaţiile de animale subterane 6.com. În ultimii 30 de ani el a explorat şi studiat peşteri din Europa. În ultima vreme a intrat într-un con de umbră.snsro. a fost iniţiată de Vasile Baciu şi a făcut timp de câţiva ani legătura între speologii români. pentru amatorii şi iubitorii de speologie.com.ro . Nu uitaţi să vizitaţi site-ul de la http://speologie. Abordarea psihologică 4. Oana Moldovan. a protecţiei peşterilor şi arealelor carstice. Lista de discuţii de la yahoogroups. 268 pp. Cercetările sale vizează aplicaţiile calculatorului în ecologie. Numeroase exemple şi schiţele originale permit definirea contextului fizic şi biologic al peşterilor. Principiile managementului 7.com. Activităţile Societăţii sunt permanent listate pe site. Lista este destinată exclusiv membrilor. Prin numărul celor înscrişi ca utilizatori. Cauze ale deteriorării habitatelor subterane 5. Un şablon se repetă la aproape fiecare site de club: o scurtă prezentare. de unde au migrat majoritatea membrilor. Informaţia e actuală şi se bazează pe contribuţia membrilor. Africa de Nord.00 EURO pentru bibliotecă ———————————————————–—– Raymond TERCAFS este cercetător ştiinţific principal la Fundaţia Naţională Belgiană pentru Cercetare Ştiinţifică din cadrul Catedrei de Fiziologie Animală a Universităţii din Liege.principii de conservare şi instrumente de management Traducere în limba română de Oana Moldovan Editura Presa Universitară Clujeană 2003. Verificaţi dacă puteţi participa la ele. Str. Belgia. Volumul poate fi comandat la: Dr. Traducerea de faţă este prima apariţie editorială care tratează problema. Introducere 2. Fluxurile de energie 3. Apărut în 2001. Considerăm această carte ca o foarte bună călăuză. un istoric al descoperirilor. Dacă nu sunteţi membru al Societăţii şi dacă activitatea care vă interesează e destinată membrilor. Site-ul care are o vechime mai mare de un an. volumul “Protecţia domeniului subteran principii de conservare şi instrumente de management” este ultima dintre lucrările lui Raymond Tercafs. Institutul de Speologie. Cluj-Napoca complex şi unde puteţi afla cam tot ceea ce se poate spune despre speologie. freeservers. Alte site-uri cu informaţii generale puteţi găsi la http:// www. 5. 12 ► Lumea PEŞTERILOR . Puteţi afla de aici ultimele informaţii din speologia naţională şi mondială şi dacă vreţi să fiţi la curent cu ele. O imagine aparte o prezintă forumul care poate fi găsit la http://www. atât de actuală în România. Aspecte legislative 10. Membrii Societăţii au la dispoziţie lista de discuţii a Societăţii la adresa snsro@yahoogroups. care se detaşează prin accentele critice la adresa situaţiei actuale din speologia românească. aici e locul unde trebuie să faceţi o vizită. mai ales dupa ce a fost înlocuită de forumul de la speonet. La http://snsro. ecologia troglobitelor şi managementul peşterilor.ro găsiţi site-ul Societăţii Naţionale de Speologie care se află în construcţie.com sau http:// www. Numărul de vizitatori ajunge în unele momente la cote impresionante. Titlurile capitolelor cărţii: 1. fotografii şi multe altele.speonet. precum şi căile prin care pot fi administrate şi protejate. site-ul se detaşează net faţă de celelalte situri. sau are “noutăţi”din anii trecuţi sau e doar un simplu buton care nu duce nicăieri. pe care o puteţi gasi la speonet@yahoogroups.NOUTĂŢI Speologia românească pe web Prezenţa speologilor români pe web e mai degrabă timidă.

Printre speciile endemice de plante vasculare sunt prezente: Ciuboţica cucului (Primula elatior L.. S . continuând apoi cu Bazarul Cheilor Someşului Cald (1901). Geograful aceleiaşi expediţii a fost Schmidl. Nemţişor (Delphinium intermedium Soland). Cardamine glanduligera. ssp. Unul dintre cele mai spectaculoase astfel de fenomene este reprezentat de canionul tăiat de apele care se adună de sub vârfurile Cumpănăţelu şi Piatra Arsă şi care pe o distanţă de aproape 2 km au săpat actualele chei.. leucophylla H.F. scărişorensis Gay. tunel subteran de 250 m lungime. Cheile Someşului Cald reprezintă un obiectiv major pentru turiştii care vizitează Platoul Padiş. întâlnită în Carpaţii Orientali. Omag (Aconitum callibotryon Rchb. Someşul Cald denumit aici Rădeasa.). Plămânariţa (Pulmonaria rubra) . ex Griseb. de abia constituit din câteva pâraie dispare printr-un ponor cu peşteră pentru a reapare în mica peşteră de la Rădeasa.). Trisetum alpestre (Host. Silene dubia Herbich şi Cimbrişor (Thymus comosus Heuff. Se remarcă printre altele speciile de plante vasculare. O mare expediţie geologico-geografică a Academiei de Ştiinţe de la Viena este organizată la 1861 şi ajunge în această regiune avându-l ca geolog pe K. Vioreauagalbenă (Viola biflora L. juristul arădean Czaran Gyula şi-a dedicat întreaga viaţă şi cea mai mare parte din avere explorării şi popularizării carstului bihorean publicând un mic ghid turistic tipărit în 1903 la Beiuş. Vârtejul pământului (Pedicularis verticillata L).). cu o mare densitate de obiective. La ieşirea din Cetaţile Rădesei râul primeşte pe stânga un afluent. Degetăruţi (Soldanella hungarica ssp. et Sch. tot din stânga. Chiar de la obârşie. apoi intră în spectaculosul canion cunoscut sub numele de Cheile Someşului Cald. denumirea sub care erau menţionate actualele Chei ale Someşului Cald.).). Swertia punctata (Baumg. De fapt diversitatea acestor obiective a şi făcut ca regiunea să fie cunoscută sub numele de Bazarul Someşului Cald. lustruită de apă şi cu multe peşteri. rare pentru Munţii Apuseni. Sesleria rigida. Cu pereţi verticali ce depăşesc uneori 100 m. Harrison). cu albie extrem de îngustă. Astăzi.). cum ar fi: Saxifraga heucherifolia (Gris. izbucuri. ssp. Polystichum lobatum Huds. întâlnite în Carpaţii Occidentali şi Meridionali.). apoi vine. Izolarea a favorizat conservarea în regiune a unor specii rare şi endemice. Dintre elementele fitogeografice carpatice şi daco-balcanice cu semnificaţie deosebită pentru asociaţiile vegetale din România se pot enumera taxonii: Asperula capitata. şi Şarpe (Polystichum lonchitis L. Clopoţei (Campanula abietina). Epilobium alpestre Jacq. Cheile Someşului Cald sunt printre cele mai sălbatice din Munţii Apuseni. Czaran Gyula a început prin a amenaja Cascada Răchiţele. Carex sempervirens Vill.). chei). Margareta (Leucanthemum waldsteinii). Această peşteră prezintă un mare interes datorită faptului că tavanul ei este spart în câteva locuri de avene care lasă să pătrundă lumina până jos. Chiminul porcului (Peucedanum austriacum Jacq.. Primele menţiuni despre această regiune apar pe harta lui Reilly (1796). carstolog şi speolog care publică la Viena în 1863 – Das Bihar Gebirge. Roth). La începutul secolului XX. Nu în ultimul rând trebuie menţionate Lumea PEŞTERILOR ◄ 13 omeşul Cald este râul montan din cuprinsul Munţilor Bihor cu cel mai mare debit. În partea de nord-vest a bazinului său superior se află regiunea Cheilor Someşului Cald. Feredeul.ARII CARSTICE Cheile Some ş ului Cald Cal d Ovidiu Guja dând galeriei un aspect impresionant. multe dintre ele ocrotite prin convenţii internaţionale. care se termină cu o mică cascadă. În această zonă calcarele apar pe mari suprafeţe generând importante forme carstice. mai ales carstice (peşteri. Major) şi Brusturul negru (Symphytum cordatum). Plămânariţa (Pulmonaria rubra).. Gâscariţa (Arabis alpina L). Traseul turistic organizat în circuit pe versanţii cheilor este deosebit de spectaculos. Spre deosebire de cheile propriu-zise. După un scurt curs la zi apa Someşului pătrunde în Cetatea Rădesei. mult mai spectaculoase şi cu importanţă floristică şi faunistică deosebită. Bogăţia regiunii nu este reprezentată numai de peisaj ci trebuie remarcată flora şi fauna cu totul deosebite. Heliosperma quadrifidum. Hieracium rotundatum. Peters. Cetăţile Rădesei au fost declarate Monument al Naturii. Brusturul negru (Symphytum cordatum) şi Cardamine glanduligera. Thesium alpinum (L.). Cujda (Doronicum carpaticum). Edraianthus graminifolius (L. pârâul Cuciulatul care şi el trece printr-o peşteră (Tunelul Mic).

29 de specii de păsări aparţinând la 5 ordine şi 13 familii îşi găsesc loc de refugiu în zona cheilor. Longitarsus brunneus (DUFTSCHMIDT 1825). Otiorhynchus (s. Batophila fallax (WEISE 1888). 1808) cu răspândire doar în Banat şi Transilvania. Staphyleiodes (BECHYNE 1950). Brachythecium starkei.ARII CARSTICE briofitele rare şi foarte rare pentru România: Lophozia bantriensis. Chaetocnema obessa (BOIELDIEU 1859). 1861) şi Otiorhynchus (s. Hydrothassa glabra (HERBST 1783). constituind încă un argument pentru instituirea în zonă a unei arii protejate. Zona constituie un refugiu ecologic pentru câteva specii rare şi foarte rare de coleoptere (Chrysolina (Colaphoptera) rufa (DUFTSCHMIDT 1825). O r e i n a (Intricatorina) intricata (GERMAR 1824). Diminuata (BECHYNE 1950) şi ssp. care îndreptăţeşte instituirea unui statut protectiv asupra zonei. pentru care este necesară luarea de măsuri adecvate de protecţie. Astfel pe lâng ă aspectul peisagistic deosebit. IMAGINI: Sus: intrarea în Ponorul din Cuciulat Jos stânga: imagine din chei Jos dreapta: tunelul din Valea Vacii . Myurella julacea. Longitarsus rubellus (FAUDRAS 1860). Cassida beroline n s i s ( S U FR I A N 1 8 44 ) . Minota carpathica (HEIKERTINGER 1911). Platydictya jungermannioides. Schistidium rivulare. str) ligneus (OLIVIER. Din rândul mamiferelor precizăm existenţa în zonă a speciilor Sorex araneus şi Sorex minutus protejate prin Convenţia de la Berna. Scapania umbrosa. Aphtona ovata (FOUDRAS 1861). De asemenea trebuie remarcată existenţa a 2 specii ameninţate Buxbaumia viridis şi Lophozia ascendens. Genioctena (Goniomena) intermedia (HELLISEN 1913). Lophozia longiflora. Apteropeda globosa (ILLIGER 1794). unele dintre ele cu statut protectiv în ambele acte. Lophozia longidens. Calypogeia fissa. Calypogeia mulleriana. Asiorestia melanostoma (REDTENBACHER 1849). 1861) endemică în Transilvania.) antennatus (STERLIN. Mnium thomsonii. În zonă au fost identificate speciile de curculinoide Othyohynchus (Dorymerus) rufomarginatus (STERLIN. Oreina (Virgulatorina) virgulata (GERMAR 1824). Jungermania atrovirens. Lophozia incisa. Phaedon armoraciae (LINNAEUS 1758). Dintre acestea 22 sunt protejate conform Convenţiei de la Berna şi Directivei Păsări a Comisiei Europene. str. cercetările desfăşurate de-a lungul anilor în regiune şi începând cu 1998 de către Universitatea Babeş-Bolyai ne relevă o zonă de interes faunistic major. Psylliodes calcomera (ILLIGER 1807)). Polytrichum x stefureacii. ssp. Phaedon levigatus (DUFTSCHMIDT 1825). Dicranoweisia cirrata. şi a fost semnalată pentru prima dată existenţa speciei Ceutorhynchus atomus (BOHEMAN. Acest fapt este 14 ► Lumea PEŞTERILOR relevant asupra importanţei ornitofaunei de la izvoarele Someşului Cald. 1845) în Transilvania ceea ce argumentează necesitatea protejării ecosistemelor în care trăiesc acestea. Plagiobryum zierii. Longitarsus membranaceus (FAUDRAS 1860). menţionate şi în convenţiile internaţionale şi clasificate ca atare şi în Lista roşie a briofitelor europene.

Descoperirea lui s-a realizat în tabăra organizată de Cercul de Speologie “Z” în care a fost descoperit şi Ponorul din Cuciulata. Peştera a fost descoperită într-o tabără de lucru a Cercului de Speologie “Z” Oradea desfăşurată între 14 şi 28 iulie 1977. actualmente la 3140m de galerii extensia fiind de doar 185m. Cele mai importante descoperiri le-au reprezentat Ponorul si Avenul din Cuciulat. La –141m şi – 183m trebuie trecute două sifoane puţin deschise. A. La -174m se intercepteaz ă un afluent de dreapta cu un debit comparabil cu cel al cursului principal. Racoviţă” Bucureşti. Din loc în loc piloni calcaroşi. cu înălţimi care depăşesc 100m. Paul. Avenul din Cuciulata (3410/29). O a doua tabară. Pere ţ ii cheilor sunt aproape verticali. Avenul este străbătut de un pârâu cu un debit de 4l/s. albi-cenuşii se înalţă spre cer străpungând verdele pădurii. H. În versanţi se întâlnesc peşteri de dimensiuni variabile printre care cele mai importante sunt: Peştera Ponorul din Cuciulata (3410/6) are intrarea situată la altitudinea de 1400m şi este localizată la 150m nord-vest de vârful Cuciulata. N.40 de grade. Mitrofan si M. iar denivelarea la 85m (75.ARII CARSTICE Pe ş terile Cheile Some ş ului Cald sunt dezvoltate in strate de calcare jurasice. +10). de tip ponor şi are o dezvoltare de 3140m şi o extensie de 75m. Valea Someşului Cald îşi adună apele de sub vârfurile Cumpănăţelu şi Piatra Arsă şi străbate Cheile Someşului Cald pe o distanţă de aproximativ 2km. Dombi. Dezvoltarea ponorului a ajuns la 2700m. în albie.6m. D. ultimii doi de la Clubul “E. I. Intrarea în aven se face prin intermediul unui puţ de 37m care odata coborât te duce într-o sală cu dimensiunile 35 x 20m. E. În parcurgerea peşterii se întâlnesc numeroase strâmtori si câteva verticale între 2 şi 15m. Pop. Nivelul de bază se afla la 26m mai jos. La tabără au participat L. Dezvoltarea avenului este de 925m şi are o adâncime de 186. Györfy. Peştera este străbătută de un pârâu cu un debit de 1 l/s. Se presupune ca acesta este pârâul care parcurge Ponorul din Cuciulata. întreruptă de mici verticale având până la 6m adâncime. Ponorul reprezintă una dintre cele mai ramificate peşteri din ţară. Vălenaş. Pe ş tera este descendentă. Strungăreanu şi N. Sub influenţa agenţilor externi în aceste calcare au luat naştere Cheile Someşului Cald. interceptat la baza puţului de la intrare. În timpul taberei au fost exploraţi 2100m de galerii. este situată pe Valea Vacii. 200m mai sus de al doilea afluent Lumea PEŞTERILOR ◄ 15 . albe-cenuşii aflate pe o bază constituit ă de autohtonul cristalin permo-triasic de Bihor. dintre care unele necesită echipare. Terminusul se atinge la -186m fiind reprezentat de un sifon impenetrabil. ajungându-se la denivelare de –81m. este situat la 300m nord-est de Vârful Cuciulata şi se află la altitudinea de 1400m. A. Mitrofan. desfăşurată între 8 şi 17 august 1977 a fost consacrată Ponorului din Cuciulat. Peştera Fisura Neagră (3410/62). Continuarea se face pe o pantă cu înclinaţie de 30. Iurciuc. Sasu. La acţiune au luat parte Liviu Vălenaş.

dar acest lucru a fost posibil în condiţiile în care debitul pârâului care parcurge peştera era de 10 l/s. Soc. Cercetări desfăşurate în primăvara anului 2003. când a fost făcută colorarea era de sub 1 l/s.. 1984... TĂMAŞ T. Cluj. Peşteri din Romania Ghid Turistic. Trasorul lansat în Ponorul din Cuciulata a apărut după 35 de ore în Izbucul Moloh la o altitudine cu 125m mai joasă decât locul de lansare . D i n t r e pe ş t e r il e de dimensiuni mai mici putem aminti Peştera Honu. p. FRĂŢILĂ G. de mici dimensiuni. Aspecte floristice şi de vegetaţie de la Cetatea Rădesii şi Cheile Someşului Cald (M-ţii BIHORULUI). Peştera Uscată şi Peştera Cuptoru. Bul.. 2001. 1999 GOIA I. Contribuţii Botanice... arată că din punct de vedere al descoperirilor speologice zona nu este încă epuizată şi poate oferi surprize interesante. RACOVIŢĂ GH. În martie 1995 Tudor Tămaş efectuează un nou 16 ► Lumea PEŞTERILOR experiment cu trasor fluoresceină lansat din Peştera Fisura Neagră. NEGREA ŞT. Bibliografie selectivă: CRIŞAN A. 81-89 Drenaje carstice În 1994 Tudor Tămaş efectuează în zonă câteva colorări cu fluoresceină pentru a putea pune în evidenţă drenajele existente.. de către Asociaţ ia Ecologică Lumea Verde.. Într-un al treilea experiment efectuat în aprilie 1995.. Studies on the leaf – beetle fauna (Coleoptera: Chrysomelidae) in “Someşului Cald Gorges”. p.. Bryofloristical research in the Someşul Cald Gorges. în luna noiembrie. Trasorul a parcurs distanţa aeriană de 700m şi denivelarea de 125m cu o viteză de aproximativ 20m/h.ARII CARSTICE de stânga al văii. Academia Română. în decursul anului 2002 a fost finalizat dosarul conţinând documentaţia care să permită declararea zonei ca arie naturală protejată. cu o denivelare de 58m. pp. Cluj. În decursul a 3 ieşiri au fost identificate 7 cavit ăţ i no i. Lepid Rom. Inf. Theoretical and Applied Karstology. LASCU C. România). Editura Sport-Turism. C ă lin Dr ă gan. prin Comisia Monumentelor Naturii a avizat favorabil documentaţia primită şi a decis în anul 2003 să acorde zonei statutul de Rezervaţie Naturală. la care au participat Florin Chelaru. 15-24 GORAN C. Asociaţia Ecologică Lumea Verde a depus eforturi pentru instituirea unui regim de protec ţ ie asupra Cheilor Someşului Cald. .. vol. Lungimea peşterii este de 1371m şi are o adâncime de 117m. Distanţa aeriană parcursă de trasor a fost de 580m. 8/1995. trasorul lansat în Avenul din Cuciulata a apărut în Izbucul cu Cascadă după numai 2 ore şi 15 minute. 10 (1-4): 131 – 135. România. POPA V. Trebuie menţionat că debitul pârâului. Magda Drăgan. TEODOR L. XXXVI. Ovidiu Guja şi Simona Guja.. HODIŞAN I. MĂTASE D.. Bucureşti POP I. În peşteră se interceptează un pârâu cu un debit de 6-7l/s. Catalogul sistematic al peşterilor din România ORGHIDAN T. Contribuţii Botanice. Distanţa aeriană de 450m si –10 m denivelare dintre punctul de lansare şi punctul de colectare (Izbucul cu Cascadă) a fost parcursă în 12 ore..161-168 SILVESTRU E. Ca urmare a sprijinului financiar primit de la Fundaţia pentru Parteneriat Miercurea-Ciuc. Preliminary data on the hydrogeology of karst terrains around the springs of Someşul Cald River (Bihor-Vlădeasa Mountains.

deşi ar fi posibil să înghesui în gura lui cel puţin 6 vaci şi un viţel. când vacarmul a încetat. transformându-se până la urmă într-o diaclază pe care se înaintează în zig-zag. evident foarte scurtă. Drumul spre ie ş ire s-a desfăşurat fără peripeţii (n-am greşit poteca decât o singură dată). La capătul diaclazei cu pricina. sau mai bine zis gurile. În plină lună iulie. În afară de 2-3 săritori nu există nici un obstacol demn de a ocupa o locaţie în memoria cuiva neinteresat în mod deosebit de morfologia golurilor subterane. sunt deschise în tavanul unei săli. printr-o mică fereastră de forma unei arahide a şezate pe verticală şi cu o înalţime ce nu depăşeşte 5m. Când mi-a venit rândul am putut constata că bezna nu era chiar atât de neagră şi în lenta mea coborâre (pe vremea aceea coarda se freca îngrozitor pe primii 3-4 metri ai verticalei de un perete care arăta ca un şmirghel văzut cu o lupă 5X) am putut admira din plin conul de gheaţă care se înalţă pe podeaua imensei săli de sub mine. în român ă nu exist ă termenul). Mauro şi-a luat avânt. cu atât mai mult cu cât nu încerc aici şi acum să scriu un tratat de carstologie şi nici măcar să fac o descriere a peşterii. îngheţaţi fiind. Următorul a fost Tudor. zicând că se va descurca el cumva. şi în cele din urmă au reuşit să-l arunce în sală. iar italianca era englezoaică (nişte oameni foarte interesanţi dealtfel) . în pseudopodeaua diaclazei se deschide o săritoare. A mai plecat şi italianca. astfel că se poate vedea un nivel inferior aflat cam la 10m sub noi. italo-englezoaica ţ inând neapărat să ne anunţe că nu-i pasă că diaclaza este atât de îngustă fiindcă la nevoie îşi schimbă “siliconi” (lb. Tudor era un pic trist.ARII CARSTICE Aventuri în Avenul din Cuciulat (cronica unei ture speologice) Undeva c ă tre zona de izvoare a Văii Vacii (afluent al Someşului Cald ce coboară pe partea dreaptă a drumului care leagă cătunul IC Ponor de intrarea în Cheile Someşului Cald) îşi cască gura unul din cele mai adânci avene din zonă. deocamdată cel puţin. Mi s-a cerut doar să-mi scormonesc creierii după amintirile care mă leagă de acest loc. căci eu două am văzut. Pentru cine nu ştie. În partea cea mai de jos a parcursului. căci în continuare avenul e doar o galerie puternic descendentă. Între timp Nicu şi-a dat drumul la liber pe cei 10m de diaclază îngustă. şi eu n-am ştiut. alături de colegii Alina. fără a mai fi capabil să facă cea mai mică mişcare. italian ă . oricât de înalt este acesta şi oricât de afund ar sălăşui sufletul în el. Alina studentă. Cântecul nu era al lui însă. Nicu fizician. se poate admira întunericul care spune oricui că dincolo se g ă se ş te o sal ă . fapt pe care nu a mai avut timp nimeni să-l conteste. ci al nevestei. suficient de lungă încât să adauge o diferenţă negativă de încă 130m faţă de cei 40 puşi între noi şi suprafaţa p ă mântului de marea vertical ă .am luat urcuşul în piept cu inimile zvâcninde. Cu asta a cam luat sfârşit. Dup ă o pauz ă .98m) a instalat coarda şi a fost primul care s-a aruncat în bezna primei verticale (40m). italianul Mauro (1. Poate conform unor clasificări mai pretenţioase ar fi pe ş ter ă -aven.. ceva peste înălţimea majorităţii cizmelor de cauciuc de uz comun. Tudor geolog. Seara la foc s-au făcut prezentările. însă urmele de paşi şi o b a t e r i e . Înainte cu aproximativ 4m de această fereastră. care ne-a băgat pe toţi în sperieţi când a început să urle “Mauro. cu tot harnaşamentul de pe el. ca să nu-mi complic prea tare exprimarea. eu student. vii şi nevătămaţi. Iar italianca s-a încăpăţânat să-şi lase până a doua zi nasul plin de argilă. Acolo am făcut iar o pauză pentru recensământ şi nu numai. Nevastă-sa trăgea de el. cu bustul în sală şi picioarele în diaclază. În mai puţin de o oră am reuşit să ne cărăm întreg calabalâcul până în vârful muntelui. Tudor împingea. făra nici un pic de scandal urma să merg eu. O s ă -i spun în continuare doar aven. Gura avenului. iar Alina şi cu mine am decis să ne întoarcem afară. aflăm de la Tudor. Mauro!!!”. însă am rămas la rându-mi înţepenit în fereastră şi când am reuşit să mă retrag am hotărât că renunţ. Englezoaica italiancă era profesoară de engleză. ar fi vrut ca sala în care au coborât să fie o premieră. În timpul înaintării ai doar mereu în minte faptul că adâncimea apei care bălteşte pe podea are aproximativ o jumătate de metru. Tudor şi Nicu şi încă un cuplu de italieni ale căror nume nu mi le mai amintesc decât parţial – îmi pare că el se chema Mauro. Traseul pe galeria descendentă nu pune probleme tehnice ieşite din comun. că acesta din urmă aşa avânt şi-a luat încât a rămas înţepenit. galeria se îngustează din ce în ce mai mult. la locul de deschidere la suprafaţă a avenului. Călin Drăgan Intrarea în aven Lumea PEŞTERILOR ◄ 1 . Italianul ne-a întins o mână sinceră şi a spus “io sono un ignorante” (cine mai vrea o traducere a unei replici atât de naturale?). După câteva minute. de a c u m m a i m u l t pământoasă decât alcalină. care era în faţa noastră cu italianul. Valea Vacii e suficient de lungă încât să scoată sufletul din om. a împlântat urgent unul sau două spituri şi cu cântec înainte s-a împlântat pe sine în arahidă. avansarea pe coardă. Avenul Cuciulat. găsite pe unul din malurile râului subteran care o parcurgea arătau clar că cineva mai fusese pe acolo. Personal nu l-aş fi reperat fără ajutor. Era singurul lucru care se putea auzi. Iniţial am crezut că suntem martorii unei tragedii (dincolo de arahidă aştepta o altă verticală). După vreo două ore ne-au ajuns din urmă şi restul colegilor.

2003 | vol. 20 | 1123111236) vremea în care primii oameni moderni au pătruns acolo”. “Considerat în ansamblul lui.EVENIMENT An early modern human from the Pestera cu Oase.centredaily. cercetatător la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” din Cluj. cea mai bătrână fosilă a omului modern descoperită în Europa şi oferă o imagine asupra apariţiei şi evoluţiei omului modern primitiv în partea de nord-vest a Lumii Vechi. Ştefan Milota. România (**) în ani calendaristici vârsta craniului din Banat este situată între 37000 . “Descoperirea în anul 2002 a unei mandibule umane robuste în Peştera cu Oase. printre referinţele de pe Internet care au stat şi la baza acestei prezentări este articolul publicat la: www. Chiar dacă îi denumim “oameni moderni”.” Trinkaus povesteşte într-unul dintre interviurile care i s-au luat: “Cercetătorii determină adesea vârsta fosilelor datând materialul prelevat din acelaşi nivel de sol în care s-a găsit şi osul. Spectrometria efectuată cu un accelerator de masă în metoda C14. oferă dovada prezenţei omului modern timpuriu în partea de jos a bazinului Dunării. Au pătruns într-o galerie plină cu schelete ale ursului de cavernă. Shara E. Ştefan Milota. sud-vestul României. Adrian Bîlgăr.40400 ani. Thomas Higham. Pentru cei interesaţi. ei nu sunt pe de-antregul moderni în sensul a ceea ce înţelegem atunci când ne gândim la omul actual”.com/mld/centredaily/news/6892030. Datarea directă permite o măsurătoare mult mai precisă a vârstei. specialist în antropologie. Acesta a intrat în legatură cu Erik Trinkaus. Un al doilea test de laborator a confirmat oficial că vârsta mandibulei se situează între 34000 şi 36000 ani C14. probabil cea mai importantă descoperire antropologică făcută pe teritoriul României. Adrian Bîlgăr şi Laurenţiu Sarcina. datând din 1 ► Lumea PEŞTERILOR sau puteţi afla mai multe printr-o simplă căutare pe Google după: Trinkaus oase (*) Un om modern primitiv din Peştera cu Oase. speologi sau nu. Laurenţiu Sarcina. Şansa le surâde pe deplin şi printre acestea găsesc mandibula umană care a stârnit atâta vâlvă. care a datat fosila. Oana Moldovan.htm PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences) OnLine din 22 septembrie 2003. În decursul unei explorări într-o galerie nouă au avut şansa să se întâlnească cu marea DESCOPERIRE. Dacă lumea speologică a reacţionat cu rezervă. Ricardo Rodrigo. visăm să descoperim ceva. dar presupune distrugerea unei mici bucăţi din proba analizată”. Sheela Athreya. Descoperitorii. cercetător la ISER Bucureşti. descoperirea a făcut prima pagină a tuturor ziarelor importante din lume şi a fost câteva zile capul de afiş al ştirilor publicate de toate agenţiile de presă importante din lume. Bailey. nedumerire şi poate cu prea multă invidie. publica în avanpremieră rezumatul unui articol care anunţa lumii ştiinţifice. găsită în peşteră. Fragmentul de schelet a ajuns la Dr. Laboratorul a efectuat repede analiza şi i-a transmis lui Trinkaus rezultatul prin e-mail. sunt speologi amatori şi scufundători. . Romania (*) (PNAS | September 30.denumită Peştera cu Oase Trinkaus n-a avut încotro şi a prelevat o mică porţiune din fosilă pentru a o trimite la laborator. Pentru că fosila a fost scoasă din peşteră . Fără această visare nar fi existat progres. “Stăteam sub stare de şoc şi mă uitam la calculatorul pe care primisem e-mailul”. materialul este primul care certifică modul în care arăta omul modern atunci când s-a răspândit în Europa. profesor la Washington University din Saint Louis. ceea ce face din mandibula denumită OASE 1. spune Trinkaus. spune Trinkaus şi continuă “Osul este cea mai veche ramăşiţă a omului modern în Europa. datează proba la o vechime între 34000 şi 36000 ani C14(**). Mandibula era mai veche de 32500 ani. Christopher Bronk Ramsey şi Johannes van der Plicht. Oana Moldovan. conform lui Silviu Constantin. Mircea Gherase. Autorii articolului sunt: Erik Trinkaus. 100 | no. Descoperire cu majuscule pentru că fiecare dintre noi.

Continuăm şi după un pasaj delicat ajungem la o intersecţie de galerii. Nu numai tu. cel care avea să fie cooptat în proiect a pregătit ceaiul (nici nu-şi imagina cu câtă placere am savurat munca sa). După un parcurs consistent. Fane avea sarcina să transporte bormaşina electrică. Decidem să lăsăm acolo echipamentul şi continuăm explorarea. daltă. Lumea PEŞTERILOR ◄ 1 . ziua este chiar plăcut". afară nui multă zăpadă.nu sunt un fan al scrisului . bulele sparg suprafaţa liberă. aşa că a rămas că ne întâlnim la locul şi data convenite. După trecerea timpului stabilit. am pregătit bananele transporter marca Clio. haine uscate de explorare. Revenim şi alegem altă galerie. se vor motiva asemenea nouă. Fane amarează firul. la prima vedere impenetrabilă. scopul pe acest pământ. S-a stabilit că mai este necesar echipament de escaladă complet. pitoane. În acele momente am realizat că la noi. Totul a început în urmă cu mulţi ani. Ajunşi la ceea ce urma să fie vestiarul. continuăm parcursul acvatic. speranţa se termină printr-o gaură triunghiulară. Ne dezechipăm de scuba care rămâne pe o poliţă. arunc o ultimă privire amarajului şi detentoarelor. termos cu ceai cald. ne va ajuta cum poate. la aproape doi ani de la întâmplare. Analizăm şi decidem alegerea unui traseu cu implicaţii minime. echipament speo. Am mers până în locul în care Lau descoperise posibilul acces spre necunoscut şi ne-am aranjat echipamentul.ci pentru a arăta şi altor pasionaţi. Am stabilit ce avem de făcut şi Fane a trecut la acţiune. lopată rabatabilă. burghie. dar nu mai putem să-l modificăm. ne-am echipat şi ajutaţi de o maşină am parcurs o parte din drum. Facem câteva poze surprinşi de contrastul formaţiunilor imaculate care alternează cu zone tapetate cu argilă şi care ne obligă să fim atenţi unde călcăm. instrumentele. spituri. dezechipându-se liniştit. nu pot decât să mă alătur ideii celor care cred că doar perseverând îţi poţi atinge ţelul. nu se ştie niciodată. prin ce-am trecut şi. Câţiva prieteni m-au îndemnat să scriu.file de poveste sau cum a fost descoperit Ion de Adrian Bîlgăr u ştiu cum sunt alţii. Galeria se termină cu o gaură de şoarece care este şlefuită de blana animalelor ce au trecut pe acolo. dacă ai neşansa să fi rănit serios în spatele unui sifon. firul ghid şi nu în ultimul rând trag de cele două banane impresionante care raclează totul. acumulator de rezervă. încercam să mă autoconving că-i rezonabil pentru scuba. dacă va fi existând vreunul. Alegem una din galeriile care se deschid în faţa noastră şi explorăm sistematic toate diverticolele. Restul drumului l-am continuat pe jos împovăraţi de propriile noastre creaţii . o să înţeleagă. mă întreba calm şi clar: “ai cheful necesar să ajuţi la explorarea în premieră a unei galerii post-sifon descoperită de Lau anul trecut? Lau este răcit bine de tot. hrană pentru o zi. aparat foto. Obosiţi. N Rendez-vous-ul a decurs normal. Privind pe geam. A urmat o succesiune de mesaje care au detaliat datele problemei care se prezenta cam aşa: Într-o altă tură au fost trecute post-sifon: coardă. Cei care pot. mai trag puţin de bananele aflate pe post de ancoră de fund şi cu fiecare respiraţie continui imersia în mediul atât de asemănător celui care ne leagănă drumul prin primele nouă luni de viaţă. Odată trăită întâmplarea este deja un trecut aflat sub sticlă. poate cei care astăzi descifrează alfabetul. Poate la soare. Urmăresc atent evoluţia galeriei. lumina străpunge întunericul şi îl văd pe Fane într-un colţ lângă mal. dacă de bine de rău pe munte te mai recuperează o echipă specializată. ciocan. Asta sperăm cu toţii atunci când ne croim drumul prin viaţă: să ne găsim împlinirea. carbid. rămânem în costume şi impovăraţi de aceleaşi bagaje. garnisite bine cu plumb pentru lestare şi hai la drum. prin marmite mai mari ori mai mici. Le-am spus aşa din cauza cantităţii de lest pus în ele pentru compensarea flotabilităţii. aprind lanternele. Între timp m-am echipat şi tremur uşor în apă. Oricât de stângace sunt ideile şi exprimările narative. pe vremea când conserva de “fasoles biancos con enbutidos” avea valoarea roţii de caşcaval de astăzi. ne-am schimbat costumele cu altele de gală şi am facut un mic popas preţ de-o poză şi o ciocolată. Un e-mail trimis de un bun prieten într-o dimineaţă de februarie. rotopercutantă. dar asta era o constatare pur personală. încă am impresia că cineva a aranjat totul. Care? Nu ştiu nici eu. L-am ajuns pe Fane şi am privit în jur. anonimi ca şi noi. Am aranjat echipamentul în bidoane etanşe. dar fiecare dintre noi o să aflăm la timpul cuvenit. deja ai o problemă mare. din pacate închise. Într-un schimb de impresii despre sifon aflu că şi el a avut aceleaşi probleme cu transportul bagajelor aşa că pe viitor o să schimbăm tactica de abordare.EVENIMENT Ion . Ne strecurăm cu puţin efort şi după alţi aproape douăzeci de metri de galerie. nu de amorul artei . Spun asta privind prin prisma faptului că ceea ce am făcut ieri ne determină prezentul şi ceea ce facem azi ne trasează viitorul. dar eu când mă gândesc ce am trăit. schimbăm câteva vorbe şi în curând luminile şi sunetul aerului expirat se estompează. la o oră matinală pe care n-o dezmorţise nici măcar cafeaua de pe masa de lucru. Fiecare urma să-şi care echipamentul personal şi cota din cel colectiv. Aventura putea începe. Prognoza meteo la TV era la limita acceptării termice. urmând să folosim fiecare urma celui din faţă. Putem să-l admirăm în toată splendoarea lui. În acele locuri binecuvântate de Dumnezeu a început povestea care avea să ducă la renaşterea strămoşilor noştri moderni. citind aceste rânduri. ci şi cei de lângă tine .bananele "antiradiaţie ". goujoane. Cu mâna pe fir urmăresc evoluţia concentrându-mă asupra explorării. plăcuţe. Mai trag puţin de banane. Noroc că nu-i sediment mult şi mergem în amonte.

că nu-i urs ?” Îl privim pe rând şi decidem că osul e aproape sigur de om. dar nu înţelegeam de ce este numai atât şi unde-i restul. pe care urcasem de la gaură până în sala mare. Cât m-am învârtit pe lângă locul descoperirii lui Ion. ne pregăteam fără să ştim să pătrundem “fraudulos“ pe uşa din dos.EVENIMENT facem o pauză strategică şi analizăm unde să continuăm explorarea în tura asta. Neştiind de ce. fără să mă uit atent. Privind înapoi mă gândesc la clipa de inspiraţie când am spus. încep să devin agitat. dovada faptului că pe acolo a curs cam mult timp apă. aşa că deschidem ochii mari. Nu mai reţin care din noi a spus că nu-i a bună şi că aici este ceva în neregulă. pe o secţiune de 2x1. fiind mai subţire îi revine lui Fane onoarea de a intra primul pe gaură în timp ce eu stau ca pe jar afară. pe o galerie lată de 5 şi înaltă de 15 metri. Căutând un obiect de contrast punem plăcuţa de cartare pe verticala găurii. mă autofelicitam pentru inspiraţia cu poza. până m-am ridicat în picioare. acoperită de calcită. Ecoul vorbelor ne face să ne reamintim că între noi şi suprafaţă se află ceva spaţiu şi obstacole. Încet. “stop. tapisată cu cranii şi oase. udat bine în sifon. De ce-i singur? Atunci am spus: ăsta-i Ion ! Nu ştiu de ce. După ce-i dispar cizmele dincolo. urs "speolog". Privind în stânga şi-n dreapta pe suprafaţa de calcită. După ieşirea din gaură. că după aia nu se ştie la ce-i bună. văzând că tace. cum a ajuns acolo.dopul de calcită de mai departe. Prestasem ceva muncă. dar şi gândim. Nu ştiam vârsta. dar asta a fost prima senzaţie. neînţelegându-i motivele. În semiobscuritatea de dincolo. unde-i restul. În curând tavanul se ridică şi ne aflăm într-o sală cu înălţimea de 1520 de metri. să facem o poză la intrare. La recomandarea: “lasă ce nu-ţi trebuie şi treci cum poţi”. Fane se uită la mine ca la o specie rară. Continuăm explorarea de la Ion spre dreapta. la un moment dat Fane scoate un: “ăsta ce caută aici. dar am fost convins că-i bărbat.lipsea Maria! Ăsta nu-i singur! Nici nu îmi imaginam cât adevăr a existat în această trăire deoarece la un an distanţă. rupicapra-rupicapra. pe cea care va purta numele de Maria. am avut senzaţia că mai lipseşte ceva . pereţii abia zărindu-se în întuneric. fusese închisă de Mama Natură după ultima glaciaţiune. facem o poză istorică şi trecem la săpat. luăm sculele de săpat şi aplicând principiul noi muncim. Cea originală . aşa cum este”. După aproape 30 m galeria se închide cu un dop de calcită respectabil. unele dispuse mai mult decât ciudat ca să fi fost aşezate întâmplător. după varietatea şi cantitatea oaselor scoase din săpătură. alături de un Vasile.5 metri. Cu fiecare lopată. colegii găseau pe suprafaţa sedimentului. (continuare în pag. reaşezăm carbidul din lămpi. trecusem pe lângă cîteva cranii de urs de dimensiuni respectabile. scot aerul din piept şi mă strecor prin gaură. tapisată cu oase de capra ibex. încet. acoperite parţial sau integral cu calcită. După cum aveam să constatăm ulterior. 22) 20 ► Lumea PEŞTERILOR . Ne continuăm înaintarea pe galeria ascendentă. ne revenim şi plăcut reconfortaţi. motivul. Privind la gaura din faţă noastră decidem să coborâm la vestiar şi să aprofundăm problema la un ceai fierbinte şi o ciocolată smash. ne ducem direct la locul "faptei ". mă uit în jur şi îmi apare un nod în gât.

unele mai adânci de 150 de metri. Peştera are o lungime de 2 km şi este foarte bogată în stalactite şi stalagmite. Moravian carst sau Moravian Karst. cele mai multe găsite de către speologii amatori. peşterile Katerinska şi Punkevni împreună cu sute de alte peşteri mai mici. care includ rezervaţiile naturale. Patru dintre peşterile aflate în aria protejată sunt deschise publicului: Jeskyně Balcarka (Balcarka Cave) Katerinska jeskyně (Catherine's Cave) Punkevni jeskyně (Punkva Caves) Sloupsko-Šošùvské jeskyně (Sloup-Sosuvka Caves) Lumea PEŞTERILOR ◄ 21 . descoperit în 18 ianuarie 1969). Ea se întinde în partea centrala a Moraviei între Brno. Carstul morav este numele celei mai mari suprafeţe calcaroase continue din Republica Cehă. Moravský kras. pe o lungime de 25 km şi o lăţime de 3 până la 6 km. Există multe exemple de aşezări datate de la 13000 până la 10000 de ani î. Multe dintre aceste cavităţi adăpostesc stalagmite şi stalactite de o frumuseţe deosebită. într-un bloc compact. Calcarele de aici adăpostesc peste 1000 de peşteri. În cadrul acesteia se află şi rezervaţiile: abisul Machocha. Toate peşterile din Cehia sunt strict protejate în conformitate cu Legea nr. Văile râurilor Pusty şi Suchy adăpostesc plante şi animale care trăiesc pe suprafaţa stâncoasă. În ansamblul ei zona se prezintă ca un platou în care apa a săpat canioane. conservarea. regiunea atrage an de an mii de vizitatori. Ca o recunoaştere a muncii lor. Dizolvând calcarul râurile subterane au creat peşteri şi apoi au reapărut la suprafaţă. Peşterile adăpostesc şi ele specii rare. Peştera Amatorilor (cel mai mare sistem cavernicol din Republica Cehă. Partea centrală din Carstul Morav (Jedovnicky şi Krtinsky potok) este acoperită cu păduri de fag. Nu în puţine locuri apa a săpat avene care s-au unit cu peşterile dând naştere la fenomene spectaculose cum este de exemplu renumitul abis Machocha. Pârâul Jedovnice dispare în ponorul Rudicke şi apoi parcurge un sistem de peşteri lung de 12 km pentru a reapare la Byci skala. Pe fundul abisului Machoca s-au descoperit specii de plante rare care. descoperită în 1831. una dintre cele mai importante peşteri poartă numele Peştera Amatorilor. Obiectivul pe termen lung este dezvoltarea durabilă a zonei. În 1956 Carstul Morav a fost declarat arie protejată. Peştera este renumită în întreaga lume pentru vestigiile arheologice. în funcţie de ţara de origine a călătorului. 37 km. În Republica Cehă au fost descoperite peste 2000 de peşteri. Zona protejată este divizată în arii cu grad diferit de protecţie.Ch.GEOGRAFIE SPEOLOGICĂ Cehia . Agenţia responsabilă cu îndeplinirea acestor scopuri este Administraţia Ariei Protejate Carstul Morav cu sediul in Blansko. au nevoie de temperaturi joase. Complexul de fenomene carstice aflate la suprafaţă sau în subteran s-a dezvoltat în calcare foarte pure din punct de vedere chimic şi de aceea foarte uşor dizolvabile. geomorfologice şi mineraogice remarcabile ci şi datorită faptului că păstrează urme ale originii şi dezvoltării vieţii pe pământ. menţinerea biodiversităţii şi a peisajului. Urme ale omului de neanderthal au fost găsite în Peştera Kulna şi datează de acum 120000 ani. mai ales cal.Carstul morav scurtă prezentare Indiferent cum este numit: Carstul morav. printre care nevertebrate şi 21 de specii de lilieci. Blansko şi Boskovice. Ele sunt administrate de către Agenţia pentru Conservarea Naturii şi Protecţia Peisajului din Republica Cehă. Cea mai importantă parte a acestui areal cuprinsă în Rezervaţia Naturală Naţională “Vyvery Punkvy”. Există multe locuri în care apa de suprafaţă dispare în subteran. Scopul instituirii ariei protejate a fost protejarea. Cele mai multe dintre ele sunt de o importanţă deosebită. 114/1992 privind Protecţia Naturii şi a Peisajului. Calcarele sunt de vârstă devoniană (350 milioane ani vechime) şi se dezvoltă. Douăsprezece dintre ele sunt peşteri turistice. Zona de sud conţine relativ puţine peşteri. Cea mai mare dintre ele este Ochozska. Peşterile Pekarna şi Svedsky sunt cunoscute pentru descoperirile de neanderthalieni făcute acolo. Printre descoperirile interesante sunt sculpturile în oase de animal. pentru a supravieţui. reprezentând nu numai fenomene geologice. Carstul morav este una dintre cele mai bogate regiuni din Cehia în ceea ce priveşte flora şi fauna. Activităţile turistice şi economice au trebuit să d e v i n ă compatibile cu acest scop. În partea de sud se întind păduri de stejar.

Plimbarea se continuă cu un parcurs cu barca cu motor de-a lungul râului subteran Punkva. 22 ► Lumea PEŞTERILOR Am decis ca informaţia să rămână la cei trei exploratori şi să găsim o cale prin care un om cu valoare morală şi ştiinţifică recunoscută în lumea ştiinţifică românească. Peştera a fost descoperită în diverse etape între 1909 şi 1933. unelte din piatra şi os şi vetre de foc din epoca de piatră timpurie. Peşterile Punkva sunt una dintre extensiile Peşterii Amatorilor. Printre stalagmitele remarcabile se numară “Vrăjitoarea”. Abisul Nagel este descoperit în 1900 de Profesorul Karel Absolon. picăturile numără netulburate trecerea timpului care în mod sigur va dezvălui mai multe decât ne imaginăm acum. Cea mai mare parte a pe ş terii a fost descoperită în 1923. Orientarea de-a lungul galerie. În 1879 V. ne uităm din nou. nu ne aştepta nimeni şi am pornit la drum prin zăpadă. Peştera dezvoltată în calcare devoniene. izolarea în spaţiul galeriei. Cu grijă. urma să se accentueze. avea aproximativ 26 de ani când s-a stins şi are o vârsta de numai 36. iar vizita ghidată are o lungime de 600 m şi durează 45 de minute. Accesul se face printr-un coridor care conduce în Sala Mare. primesc o altă veste: am mai gasit unul . să vadă ceea ce am găsit. luminată cu spoturi de lumină colorată şi “Pădurea de Bambus”.Maria. nu am fost pregătiţi să o vedem atunci. Oana Moldovan şi care printr-o şcolarizare intensivă a reuşit să depăşească obstacolele. după câţiva metri urcăm o scurtă pantă şi pe un bolovan. iar în 1937 este descoperit un nou nivel superior. Cu dimensiuni de 95x44x20 m Sala Mare este cel mai mare spaţiu subteran accesibil publicului în Republica Ceh ă . Ironia sorţii. deja cantitatea de informaţie este prea mare pentru a putea fi analizată. Puteţi trece uşor pe lângă marea descoperire. În tot ceea ce era acolo erau prea multe care trebuiau conexate şi interpretate. poziţia de echilibru atent căutată. aşezat într-o zonă deschisă. găsesc un os de 40-50 cm aşezat într-un punct de echilibru. Punkevní Jeskyně (Punkva River Cave) se află în Pustý Žleb. După alţi zeci de metri galeria se închide într-o baie de argilă. Peştera este luminată electric. marcând exact axul galeriei. un grup de stalagmite subţiri înalte de câţiva metri. . După alte câteva zile nu mai era doar unul ci erau doi: un el Vasile şi o ea . privim. Între 1961-1976 se desfaşoară săpături arhelogice în peştera Kulna. Când mergeţi într-o peşteră. totul este o farsa”. este deschisă publicului din 1910. Vizita include şi Peştera Masaryk. Stăm. Datarea fusese efectuată la două institute diferite care au indicat vârste prea apropiate ca să încapă o eroare.. Iluminatul electric este introdus în peşteră în 1881. acolo.Vasile. A. abandonând recuperarea echipamentului până a doua zi. În 1775 Contele Karel Salm taie secţ iuni dintr-o stalagmită pentru a le utiliza ca tăblii pentru masa din castel. fiind cel mai bătrân om modern din Europa … Am stat ceva timp în faţa monitorului lecturând ştirea şi cu greu m-am apucat să întreb dacă nu cumva e o greşeală. cu toate că o căutasem şi trecusem de câteva ori pe lângă ea. Este o peşteră dezvoltată în calcare devoniene. La distanţă de un an şi ceva . Abisul renumit în întreaga lume are adâncimea de 138.7m. iar vizita ghidată durează 30 de minute şi are o lungime de 430 m. Cu toate că încă aştept ca cineva să ne spună: “sunteţi la camera ascunsă. printre care ursul şi leul de peşteră. a fost cooptată în echipă d-na dr. Într-o zi de toamnă.. Nagel descoperă seria de etaje inferioare ale “abisului cu trepte”. În 1924 peştera este deschisă publicului. să preleveze probele necesare şi împreună cu dr. Într-unul dintre hornurile din “Sala Mare” a fost descoperit un important depozit de oase ale ursului de peşteră.file de poveste (continuare din pagina 20) Revenim la locul lui Ion şi continuăm spre stânga. mai rar întâlnite. Sedlak descoperă Peştera Elisabeta. Pe ştera include ş i “Pestera noua” descoperită în 1909. Retragerea din explorare s-a efectuat fără incidente majore. cel mai lung sistem subteran din Cehia. analizăm. parţial prin decalcifiere. Într-un final decid să îl ridic şi constat că s-a sudat de stâncă. uitaţi-vă cu grijă în jur. undeva. Ceaiul de peste zi nu a compensat pierderile termice aşa că a doua zi deja aveam febră şi medicul a decis că trebuie să ne garnisim bine cu buline. la aproximativ 1 km de centrul de informare de la Skalní mlýn. Consultându-l pe mentorul “cave diving-ului” din Ardeal .dl. În 1750 arheologii descoperă numeroase schelete întregi ale unor animale dispărute. Portalul de la intrare este un site paleontologic şi arheologic important. mă uit la modul de aşezare neînţelegând poziţia de echilibru şi orientarea sa.GEOGRAFIE SPEOLOGICĂ Jeskyně Balcarka (Balcarka Cave) este situată într-o vale carstică pitorească în apropierea satului Ostrov u Macochy. Erick Trinkaus să treacă la analiza ştiinţifică a celor descoperite. Portalul de la intrare este un monument arheologic şi paleontologic. Este locul care va fi numit Roza Vânturilor. Taxele sunt de 40 CZK pentru adulţi. Vizitatorul păşeste prin săli subterane şi coridoare gigantice în direcţia abisului de la Machoca. Euforia descoperirii nu trecuse. Peştera este foarte bogată în stalagtite şi stalagmite unice prin varietatea şi coloritul lor. cea de care aminteam mai înainte . între Sloup şi Šošùvka şi la nord-est de Blansko. Kateřinská Jeskyně (Catherine's Cave) este situată la 200 m de hotelul Skalny mlyn. În 1910 se descoperă Abisul Negru. Eu zic că febra nu se datora frigului ci era din cauza a ceea ce găsisem. la câteva luni bune. după o scurtă vizită în zonă. Geza Rajka. toate indicau acelaşi lucru: cineva a pus acel os pentru a avea un reper. Sloupsko-Šošûvské Jeskyně (Sloup-Sosuvka Caves) este situată la sud de Sloup. Ion . Pentru acustica deosebit ă pe ş tera este folosit ă ocazional pentru concerte vocale şi instrumentale. apare o ştire ciudată: este bărbat. În 1997 Agenţia a cheltuit 10 milioane de coroane pentru conservarea peşterii. Intrarea în peştera se află în canionul Suchý Žleb. În acest loc au fost găsite oase ale unor animale din Pleistocen.000 ani. În 1748 J. Afară se făcuse întuneric de mult. una dintre cele mai frumoase peşteri din Carstul Morav. Partea numită “Galeria” şi “Coridorul Natural” oferă unele dintre cele mai frumoase privelişti din Carstul Morav.

pentru că nu e Goala. din şoseaua principală indicatorul ne dirijează pe un drum pietruit blocat de o barieră. Am plecat dezamăgiţi cu convingerea că am umblat o zi întreagă prin Ceský Kras fără să vedem mai nimic. Oferta era slabă şi am reţinut doar unul care ne îndruma la 1 km de şosea. Cu castelele am cam luat plasă. pentru că o vizită costă destul de mult şi nuţ i oferă prea multe în afara arhitecturii construcţiei. Pe la ora 16 depăşisem Brno şi cum plăcile indicatoare de la marginea şoselei ne avertizau că C suntem în Moravsky Kras am început să ne uităm după aunţuri de cazare. asta m-a dat pentru că în gata. ceva cam cum se vede la noi prin Apuseni. e drept ca nu e sfârşit de săptămână şi e martie. Era la fel de Kras. Cum singura care ne spunea ceva era puţul sunt casele de bilete care evident sunt şi ele pustii. zi în care nam reuşit să găsim un ghid turistic al ţării. Trei zile mai târziu. Ne a c o l o . scăpaţi de îndatoririle profesionale şi după o zi de colindat prin Praga. Am plecat dimineaţa pe la 5 şi seara ne-am cazat în Praga. ne-am urcat în maşină şi am pornit să vedem castelele de la sud de Praga şi evident Ceský Kras. Cehia nu-i o ţară mare şi poţi ajunge dintr-un colţ în altul într-un timp rezonabil. În fond eram prima dată în Cehia şi trebuia să ne informăm cam ce se poate vedea pentru ca în zilele următoare urma să ajungem pe cont propriu şi să colindăm o săptămână prin ţară. fata prima curba abia rupea câte o drumul e blocat vorbă. Aşa am aflat că nu departe. Deja ne gândeam la bat la uşă şi într-un târziu apare la berea şi discuţiile pe care o sa le uşă o domnişoară care mă întreabă purtăm cu uimită in cehă ce speologii de vreau. Ceva nu e în regulă. la 100 urmatoare. devreme şi la 9 dichisită şi … pustie. În fine într-un târziu am ajuns undeva prin apropierea peşterii. am adormit barieră. una dintre cele mai vizitate pustie. începeau să apară stânci şi indicatoare care ne îndrumau spre peşteri. am mâncat într-o Coborâm. d e s c ur c ă m în Accelerez. de metri e Ne-am trezit Macocha propast cabana mare. ne-am lângă casa pe care este îndreptat într-acolo cu speranţa că un anunţ de cazare. să nu mint totuşi. în Moravský parcarea cea mare. ghereta regiuni carstice ale lumii. intrăm pe drum şi opresc Parcarea de la Macocha Macocha. chei. Am găsit parcare mai cazare în primul sunt două orăşel şi după ce m a ş i n i . Regiunea începea să arate cam ca în Padurea Craiului. În primăvara lui 2002 am avut ocazia să merg în Cehia şi în afara obiectivelor legate de afaceri. Şi când te gândeşti că în reclamă scria că peştera are şi trenuleţ. S-au sezon. Ne aşteptam să vedem pereţi de stâncă. Nici vorbă de aşa ceva. Zilele următoare ne-am îndepărtat de calcare şi am plecat spre vest. şi o crâşmă cam ca pe luăm spre la noi. După patru zile plictisiţi de vremea noroas ă am decis s ă încheiem excursia în Moravský Kras aşa că ne-am îndreptat spre Brno.GEOGRAFIE SPEOLOGICĂ File de jurnal: o călătorie în Moravský Kras de Ovidiu Guja arstul morav este una dintre cele mai cunoscute regiuni carstice ale lumii. dar totuşi… Decidem să căutăm cazare şi să revenim a doua zi la ora 9. Frumoasă casa. Regiunea este unul dintre leagănele ştiinţei cercetării peşterilor. În ciuda deageaba legendei că cehii pentru că după ştiu germană. Ne îndreptăm spre locul în care am văzut indicatorul de care vorbeam mai sus. Chestia a p r o a p e . mai există o regiune carstică care poartă numele de Ceský Kras. Dincolo cu gândul la ziua de ea. Şi fără 10 parcam deja în totuşi suntem la Macocha. Un tip dintr-o maşină ne face semn că am ajuns prea târziu. la sud de Praga. într-adevăr era ora 17. În hotel am luat de la recepţie toate ofertele turistice pe care le-am găsit. Suficient şi în stânga se însă să-mi explice d e s c h i d e că nu-mi poate intrarea într-o oferi cazare parcare uriaşă. şi dovadă unde se vindeau biletele de parcare Lumea PEŞTERILOR ◄ 23 . dar germană. ne-am propus ca pe lângă un tur al ţării să aruncăm un ochi şi în carstul morav. vom găsi cazare.

În mijlocul drumului o placă telecomenzii pe care o ţine în mână. dar asfaltat. Katerinska jeskyně bine de o săptămână fără soare era are tot ceea ce trebuie să aibă o deajuns. Nici vorbă să se coboare ca în Scărişoara până pe fundul avenului. ne mai învârtim şi vedem o care se străduiesc să facă din asta o doamnă care se îndreaptă spre noi. Era peştera pe lângă care trecusem cu 24 ► Lumea PEŞTERILOR maşina în drum Intrarea în peştera Kayerinska tavanul peşterii. Am mers pe marcaj şi pe poteca betonată până la marginea abisului. Poveşti! Cei aşteptăm grupul. înseamnă că vara afluxul de departe. Ca să fi ghidul unui grup. apoi o gură mare de peşteră. până şi ursul care coboară din . apoi după o curbă la stânga în faţa noastră se deschide o altă parcare uriaşă. modului în care funcţionează aici Iau biletele şi o luăm la pas grăbit sistemul şi mă gândesc că n-ar fi spre intrare. Ca şi ghid nu faci peşteră în Cehia. Ne decidem s ă ghidului de peşteră. profesie de sine stătătoare. engleza aşa că să nu ne bazăm prea trebuie să înveţi pe de rost povestea mult pe ea. apasă câteva butoane şi mai dă Ieşim din peşteră lămuriţi asupra înainte cu 10 minte ora de intrare. sală de concerte. la reîntoarcerea în sistemul de iluminare e comandat de parcarea mare ne aşteapta o altă cat r e g h id pr i n i nt e r me d i u l surpriză. Femeia ne salută şi ne explică altcineva decât de cei care o că învată în acelaşi timp germana şi inventează. Ajungem acolo şi din nou prea greu de aplicat şi la noi. Trebuie să turişti este impresionant. Tipul probabil că îşi făcea slujba în parcare şi habar n-avea şi poate că nici nu-l interesa ce se întamplă în jur. vremea umedă nu ne deosebită a celei mai mari săli de prea îndemna la hoinăreală şi mai peşteră din Cehia. Mai în peşteră. Se vedea până jos. Deja ceva nu mai era în regulă aşa că l-am întrebat la rândul meu dacă crede că cineva care nu era acolo va porni maşinăria aia pentru doi oameni. mai bine zis să excaveze sunt afişate orele de intrare. artificial. dar în ciuda faptului că orarul de la casele de bilete ne confirma în 4 sau 5 limbi că deschiderea complexului are loc la ora 9. La noi … nimeni. Într-un târziu apare un tip din cabană. Evident era o răsune Corul Robilor din Aida. La Speologii continuă să casa de bilete din parcarea mică exploreze. Ne-am întors spre cabană cu speranţa că mişcă totuşi ceva. pe ş ter ă turistic ă . atmosferă masă am plecat spre casă. Ne-am mai învârtit în jurul cabanei în ideea că va apare cineva şi am văzut şi telefericul din spatele acesteia. ne avertizează că pentru azi s-au Ne oprim în prima sală şi în boxele terminat toate biletele pentru ascunse în nişele din pereţi începe să Punkevny jaskyně. să-i mai spui câteva şi ne îndreptăm spre prima noastră glume şi cam atât. Cumpărăm un album cu fotografii şi decidem să alegem Katerinska jeskyně pentru prima vizită. se face o grămadă de tam-tam Urcăm scările spre intrare şi la uşă e legat de pregătirea custodelui şi a doar lac ă tul. Femeia se uită la mine. Ciudat. Încerc glumă. Fără succes însă. Pe fundul abisului curgea un râu verde care intra sub stâncă. o parcare pentru vre-o cincizeci de maşini. Întradevăr în faţa cabanei era parcată o Octavia roşie. Pe la 12 în care se face tratament pentru eram din nou în Cluj. care prompt ne-a şi taxat. Lam urmat pe un drum îngust. Pe un panou scria că duce într-o zonă în care pot fi vizitate peşteri. pentru că undeva spre erau cinci minute până la intrare aşa capătul sălii se sapă cu speranţa că că impacientat o întreb pe casieriţa se va reuşi decolmatarea unei galerii care nu se prea grăbea la ce ora e care să joncţioneze peştera cu o alta intrarea. dar a admis că aveam dreptate şi ne-a propus să-l urmăm cu maşina noastră pe o scurtătură prin rezervaţie în locul în care putem vizita peşterile. Facem fotografii la drept aducătoare de bani pentru cei intrare. Am ref ă cut drumul din seara precedentă. dar după mărimea parcărilor să-i explic femeii că putem trece mai şi anunţ. gheretele din jurul parcării sunt deschise şi chiar hotelul din dreapta pare să funcţioneze. astm. N-am mai apreciem până la capăt acustica vizitat nimic. Îl acostăm şi îl întrebăm cum putem ajunge la peşteri. Locul e impresionant mai mult prin legenda de care e înconjurat. Ca să ne putem înţelege pe care trebuie s ă o reci ţ i ne dă o hârtie cu textul cu explicaţile vizitatorului. nici cercetare Intrăm printr-o galerie lărgită ştiinţifică. Forma ţ iuni cu am vizitat oraşul şi la ora 3 după– duiumul. Un panou explicativ ne-a arătat că celebrul Machoca este doar la 10 minute de noi şi am hotărât să le acordăm cehilor dreptul de a întârzia câteva minute la slujbă. care de data asta conţ ine câteva ma şini. pustietatea din seara trecută ne înconjura şi acuma. dar care Atunci ne lămurim că noi suntem trebuie să fie atestată de cine grupul. La amiază am ajuns în Brno. şi în stânga şi dreapta au început să apară stânci de calcar. aflată de partea cealaltă a dealului. spre parcare. Foarte senin ne explică că trebuie să luăm telefericul şi acesta ne va lăsa lângă peşteri. Doar n-or fi intrat deja. nici explorare.GEOGRAFIE SPEOLOGICĂ era ocupată de un moş. Podeaua e betonată şi Dupa ieşire. Culmea. Altceva n-am mai aflat de la el în ciuda strădaniilor noastre.

Structura de administrare a. Art. panouri. la sediul APM din judeţul pe teritoriul căruia se află cea mai mare suprafaţă din aria naturală protejată. în baza unei proceduri similare atribuirii în custodie şi în baza unui act similar modelului de convenţie de custodie.. statut. angajare de sezonieri. propuneri pentru mediatizare. Lumea PEŞTERILOR ◄ 25 . hotărâre judecătorească de constituire etc. c) un raport privind situaţia actuală în care se află aria naturală protejată şi problemele cu care se confruntă aceasta.. (2) Evaluarea solicitărilor de custodie a ariilor protejate se face trimestrial şi va începe în a doua săptămână a fiecărui trimestru. financiare. alcătuită din 2 reprezentanţi ai APM. m) să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecţii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural şi cultural.2. idei sau propuneri de proiecte pentru asigurarea resurselor prin atragerea de fonduri. În cadrul evaluării vor fi luate în considerare documentaţiile complete depuse cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de data întrunirii comisiei. Drepturile părţilor contractante 4. (1) În vederea desfăşurării în bune condiţii a procesului de evaluare a ofertelor primite şi urmăririi aplicării convenţiilor de custodie. marcaje. (denumirea persoanei juridice căreia i s-a încredinţat administrarea ariei naturale protejate) are dreptul: b) să acorde sau să vândă dreptul de utilizare a imaginii şi siglei ariei naturale protejate unei alte persoane juridice care promovează turismul ecologic şi produsele ecologice realizate în zona ariei naturale protejate. h) să promoveze acţiuni de conştientizare şi informare a populaţiei locale privind necesitatea protecţiei naturii şi rolului ariilor naturale protejate. specializări. experienţa. Recomandările pot fi din partea: membrilor Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române. f) alte materiale considerate utile de către solicitant. i) să inventarieze bunurile patrimoniului natural încredinţat şi să monitorizeze evoluţia acestuia. în prezent şi în perspectivă. (iv) formele de vizitare practicate şi măsuri preconizate pentru evitarea impactului negativ asupra ariei protejate. precum: fotografii. consultanţi şi colaboratori de specialitate.pentru persoanele fizice: prezentarea detaliată a experienţei profesionale şi educaţionale. altor personalităţi în domeniu. ..4. dacă este cazul. contribuind în mod semnificativ la o mai bună cunoaştere a capitalului natural încredinţat. implicare a comunităţii locale şi a altor grupuri de interes etc.. zone de campare. prestări de servicii. evidenţiate pe o hartă sau schiţă de detaliu. 3. o) să prezinte prin intermediul Consiliului ştiinţific un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate. materiale video etc. spiritul de cooperare ale solicitantului custodiei. Structura de administrare a . după caz. activităţi de prevenire şi educaţionale. act de identitate. amenajări.). d) o propunere de plan de acţiune pentru exercitarea custodiei ariei naturale protejate. care să ateste competenţa.5. denumită în continuare APM. Comisia va soluţiona contestaţia şi va comunica răspunsul său contestatarului. (4) Eventualele contestaţii se depun în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea contestaţiei. în copie. (1) Persoanele fizice şi juridice interesate şi eligibile conform legislaţiei existente pot depune o solicitare scrisă pentru fiecare dintre ariile naturale protejate pentru care solicită încredinţarea administrării. (denumirea persoanei juridice căreia i s-a încredinţat administrarea ariei naturale protejate) are obligaţia: g) să sprijine dezvoltarea durabilă a întregii zone prin măsuri ce contribuie şi la conservarea patrimoniului natural încredinţat (de exemplu.). … (alte drepturi specifice solicitantului şi/sau consimţite de către ambele părţi) 4. pe baza de convenţie de custodie. atestate etc. consultanţă. (2) Solicitarea scrisă va fi însoţită de o documentaţie care va cuprinde în principal: a) documente. în condiţiile legii. patrulări. peşteri. . (denumirea ariei naturale protejate) aflată în subordinea. informaţionale etc. (iii) parteneri actuali şi potenţiali.pentru persoanele juridice: prezentarea instituţiei.. bariere. tehnice.. sau alte activităţi întreprinse în domeniu. e) trei recomandări pentru preluarea custodiei. (alte drepturi specifice ariei naturale protejate şi/sau consimţite de către ambele părţi) ANEXA 2 PROCEDURA de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare Art. organizaţiilor neguvernamentale recunoscute cu activitate în domeniu şi/sau în zonă.. ghizi.LEGISLAŢIE (continuare din pagina 9) ARTICOLUL 4 . alte tipuri de activităţi propuse a se derula sau interzise.. k) să încaseze tarife legate de aria naturală protejată. Art. în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la încheierea procesului de evaluare. Ca observatori pot fi invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale pe cuprinsul cărora se situează aria protejată pentru care se solicită custodia. detalieri despre modul concret în care a mai exercitat protecţia ariei naturale protejate în trecut. puncte fosilifere etc. dacă există oferte. Autoritatea teritorială pentru protecţia mediului. investiţii etc. şi CV-urile persoanelor fizice delegate de către solicitant pentru exercitarea custodiei. b) un memoriu privind activitatea de protecţie şi conservare a valorilor capitalului natural din aria naturală protejată sau din zonă. i) să angreneze voluntari în acţiuni ce vizează aria naturală protejată. (5) În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea contestaţiei..).. evaluează ofertele în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data începerii procesului de evaluare.. un reprezentant al consiliului judeţean şi un reprezentant al Direcţiei silvice. diplome de studii. Comisia stabileşte criteriile de evaluare şi punctajul minim necesar pentru atribuirea în custodie. articole în presă.). în condiţiile legii.. perioadă în care poate cere solicitantului clarificarea unor aspecte din documentaţie. (denumirea ariei naturale protejate) aflată în subordinea. denumită în continuare Comisia. şi decide asupra ofertelor câştigătoare. materiale. agricultura tradiţională.. (3) Autoritatea teritorială va face o notificare legată de solicitare către autoritatea publică centrală responsabilă şi va comunica persoanelor interesate lista persoanelor fizice sau juridice şi ariile naturale protejate pentru care acestea au depus solicitari. ecoturismul etc. APM va constitui o comisie de evaluare şi atestare. instituţiilor muzeale sau de cercetare şi/sau de învăţământ superior cu activitate în domeniu şi în zonă. modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acţiunile întreprinse în baza planului de management.) pentru realizarea acţiunilor. o persoană delegată de către Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române. (denumirea persoanei juridice căreia i s-a încredinţat administrarea ariei naturale protejate) are dreptul: h) să cedeze unor terţe persoane juridice sau fizice specializate în managementul unor habitate specifice administrarea unor părţi ale ariei naturale protejate (de exemplu. încredinţează în numele autorităţii responsabile custodia ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare. seriozitatea.. care va cuprinde urmatoarele: (i) acţiunile care se propun pentru realizarea protecţiei efective (delimitare. d) să stabilească tarife legate de aria naturală protejată. 1. .Obligaţiile şi drepturile părţilor contractante Obligaţiile părţilor contractante 4. 2. care să ateste identitatea: . j) să contracteze sau să participe în contracte ce vizează aria naturală protejată (de exemplu. cazier. în vederea acoperirii unor cheltuieli legate de administrarea ariei protejate. reprezentanţilor autorităţilor/instituţiilor locale. (3) Comisia va comunica solicitanţilor rezultatul evaluării. (ii) resurse (umane.

(denumirea ariei naturale protejate) ARTICOLUL 4 .1 la prezenta procedură. e) să promoveze acţiuni de conştientizare şi informare a populaţiei locale privind necesitatea protecţiei naturii şi rolului ariilor naturale protejate. modul de respectare a obligaţiilor asumate de custode conform convenţiei..2. (denumirea persoanei juridice sau fizice căreia i s-a încredinţat custodia ariei naturale protejate) are dreptul: a) să realizeze şi să utilizeze sigla ariei naturale protejate.Obligaţiile şi drepturile părţilor Obligaţiile părţilor 4.. (alte drepturi specifice ariei naturale protejate şi/sau solicitantului şi/sau consimţite de către ambele părţi) ARTICOLUL 5 . planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate şi să controleze modul de aplicare a acestora în baza legitimaţiei primite din partea APM. 5. inclusiv prin deplasări în teren. Textul atestatului şi conţinutul legitimaţiei de custodie ce vor fi acordate. prestări de servicii.. Modelul convenţiei de custodie ce va fi utilizat şi adaptat de APM în funcţie de solicitant şi de specificul ariei naturale protejate este prevăzut în anexa 2. contribuind în mod semnificativ la o mai bună cunoaştere a capitalului natural încredinţat. în acord cu prevederile legislaţiei în vigoare. . f) să inventarieze bunurile patrimoniului natural încredinţat şi să monitorizeze evoluţia acestuia. .. Întocmirea şi negocierea convenţiei de custodie sunt de competenţa APM.1 la procedură (extrase) CONVENŢIE DE CUSTODIE ARTICOLUL 1 . Art.. prin consultarea şi implicarea factorilor interesaţi. (denumirea persoanei juridice sau fizice căreia i s-a încredinţat custodia ariei naturale protejate) are obligaţia: a) să realizeze planul de management al ariei naturale protejate. în vederea acoperirii unor cheltuieli legate de administrarea ariei protejate. d) să asigure instruirea necesară a persoanelor implicate în activitatea de custodie. respectiv să predea legitimaţiile persoanelor retrase.G. şi la autoritatea publică centrală responsabilă.U..snsro.1. c) să susţină proiectele iniţiate de custode.. Art. denumită în continuare APM. are obligaţia: a) să asiste custodele în exercitarea custodiei pe toată durata convenţiei.. în timp de maximum un an de la încheierea prezentei convenţii. în termen de maximum 6 luni. pe terenuri ce aparţin domeniului public. Pădurilor.. (alte obligaţii specifice ariei naturale protejate şi/sau solicitantului şi/sau consimţite de către ambele părţi) 4. custozilor ariilor naturale protejate sunt prevăzute în anexa 2. ce va rămâne în inventarul/patrimoniul ariei naturale protejate. 236/2000. dotări sau amenajări ce se realizează din fonduri primite în urma derulării activităţii de custode în scopul bunei gestionari a ariei naturale protejate. f) să elibereze legitimaţii de custode prin care custodele este împuternicit să constate faptele ce constituie contravenţii în aria protejată încredinţată şi să aplice sancţiunile ce derivă din nerespectarea O. j) să încaseze tarife legate de aria naturală protejata.. În cazul persoanelor juridice care decid asupra adăugării. (denumirea persoanei fizice sau juridice căreia i se încredinţează custodia ariei naturale protejate şi detaliile de identificare) consimt la încheierea prezentei convenţii. (denumirea municipiului reşedinţă de judeţ) delegată de către Ministerul Agriculturii. APM poate decide acordarea de noi legitimaţii de custode persoanelor ce corespund cerinţelor... k) să ia toate măsurile ca amenajările sau construcţiile existente în perimetrul ariei naturale protejate.Obiectul convenţiei Obiectul prezentei convenţii îl constituie încredinţarea în custodie a . Versiunea integrală a ordinului poate fi găsită la http://www.. g) să furnizeze prompt informaţii la solicitarea autorităţii publice centrale responsabile sau a structurilor sale subordonate din teritoriu şi să înştiinţeze direct şi operativ despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural încredinţat în custodie. . aprobată cu modificări prin Legea 462/2001. în condiţiile legii. prin implicarea şi consultarea tuturor factorilor interesaţi.LEGISLAŢIE Art. b) să acorde sau să vândă dreptul de utilizare a imaginii şi siglei ariei naturale protejate unei alte persoane juridice care promovează turism ecologic şi produsele ecologice realizate în zona ariei naturale protejate. Agenţia pentru Protecţia Mediului ...Durata convenţiei Convenţia se derulează pe o perioadă de 5 ani... Art. cu sediul în . în calitate de director.ro 26 ► Lumea PEŞTERILOR .2 la prezenta procedură.. l) să prezinte un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate. respectarea regulamentului ariei naturale protejate şi prevederilor actelor normative în vigoare şi să prezinte un raport autorităţii responsabile şi Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii a Academiei Române. şi . b) să întocmească regulamentul ariei naturale protejate. În urma analizării noilor CV-uri.. j) să păstreze destinaţia oricărei construcţii. precum şi situaţia realizării obligaţiilor asumate prin prezenta convenţie.Părţile contractante Agenţia pentru Protecţia Mediului .. modul de implementare a obiectivelor planului de management. b) să controleze cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie. în acord cu reglementările în vigoare. . retragerii sau înlocuirii unuia ori mai multor custozi. modul de gestionare a eventualelor probleme aparute şi acţiunile întreprinse în baza planului de management. Apelor şi Mediului în calitate de autoritate responsabilă cu buna administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate.). h) să alimenteze bazele de date ţinute de către autoritatea responsabilă în vederea îmbunătăţirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate şi de raportare la instituţiile naţionale şi internaţionale. ANEXA 2. h) să realizeze şi să implementeze proiecte ce vizează aria naturală protejată.. (alte obligaţii specifice ariei naturale protejate şi/sau solicitantului şi/sau consimţite de către ambele părţi) Drepturile părţilor 4..3. modul în care se respectă condiţiile şi clauzele convenţiei şi să propună măsuri în consecinţă. investiţii etc. g) să solicite sprijinul APM sau al autorităţii publice centrale responsabile cu ariile naturale protejate. .. inclusiv în vederea atragerii de fonduri pentru aria naturală protejată. acestea trebuie să adreseze o solicitare scrisă APM şi să prezinte CV-urile noilor persoane. 4. în original. i) să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecţii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural şi cultural. 6. care în urma încheierii acesteia va transmite un exemplar. în vederea promovării imaginii proprii. 7. i) să contracteze sau să participe în contracte ce vizează aria naturală protejată (de exemplu. d) să analizeze rapoartele întocmite de custode. în mod transparent. consultanţă. reprezentată prin . ce conţine regulile ce vor trebui respectate pe teritoriul ariei naturale protejate. alături de sigla sa proprie. să fie destinate cu prioritate activităţilor necesare bunei administrări a ariei naturale protejate. de către autoritatea care le eliberează. c) să administreze aria naturala protejată în baza prezentei convenţii şi în acord cu prevederile legale în vigoare.. ARTICOLUL 3 .

protecţia mediului sub toate aspectele sale şi cu deosebire a peşterilor şi a conţinutului natural al acestora şi promovarea colaborării între toţi cei interesaţi în acestea. sau cetăţean străin care are reşedinţa în afara României. respectând condiţiile stabilite prin regulamentele interne.Poate dobândi calitatea de membru orice persoană fizică sau juridică română sau străină interesată de protecţia mediului şi speologie şi care îndeplineşte condiţiile şi procedurile necesare pentru a fi membru. Membru simpatizant este o persoană individuală. domiciliat în localitatea ___________________ Strada __________________________ nr. promovarea interesului în favoarea şi pentru dezvoltarea sub orice formă şi în toate modurile posibile a studiului şi ştiinţei speologiei. Acesta are toate drepturile membrilor asociaţiei cu excepţia dreptului de a vota şi de a fi ales în Consiliu Director sau ca preşedinte al unui comitet. t) să propage. care îşi manifestă interesul pentru activitatea asociaţiei şi doreşte să susţină asociaţia. 3. respectând condiţiile din prezentul Statut sau condiţiile stabilite prin regulamentele interioare. _______ Fax ______________ e-mail ____________________ Legitimat cu BI/CI ____ seria ____ nr. CD sau ale Biroului Executiv şi să primească răspuns conform regulamentelor interne. conform regulamentelor interne. prin orice mijloace posibile. şi are acces la datele şi înregistrările societăţii. r) să uzeze de apartenenţa lor la asociaţie numai în cadrul acţiunilor organizate de aceasta sau în cazul în care acest lucru este permis prin regulamentele interne sau hotărâri ale CD. obiectivele şi activităţile asociaţiei o) să nu utilizeze în alt scop decât cel al asociaţiei informaţiile primite de la aceasta şi patrimoniul acesteia p) să notifice orice modificări privind domiciliul. Mă angajez să comunic Societăţii modificările care vor surveni în datele comunicate. e) de a fi ales în organele de conducere ale asociaţiei sau structurile acesteia. conform regulamentelor interne. Asociaţia are următoarele categorii de membri: Membru de rând este o persoană individuală cu vârsta de cel puţin 18 ani care are toate drepturile de membru al asociaţiei. d) să notifice.DOCUMENTE ALE SOCIETĂŢII . Drepturile membrilor a) de a participa la toate acţiunile organizate de asociaţie. care are toate drepturile unui membru de rând cu excepţia dreptului de a face parte din Consiliu Director sau de a fi preşedinte al unui comitet. Acest lucru nu implică acţiuni desfăşurate în afara activităţilor asociaţiei sau declaraţii făcute în nume propriu. Cotizaţia plătită de către membrii simpatizanţi trebuie să acopere costul publicaţiilor. __________ eliberat de ____________________ CNP: _____________________ De profesie _________________ . 2. locul de munca sau alte date personale necesare asociaţiei q) să participe în măsura posibilităţilor la acţiunile la care asociaţia îl solicită. n) să transmită către CD orice informaţie de interes pentru scopul. CERERE DE ÎNSCRIERE Către Societatea Naţională de Speologie Subsemnatul _____________________. primeşte publicaţiile periodice ale societăţii. în condiţiile stabilite de regulamentele interne. k) să conteste hotărârile AG. j) de a se retrage la cerere fără nici o pretenţie materială. Nu este eligibil un membru care cu 30 de zile înainte de alegere nu are plătită cotizaţia sau alte taxe obligatorii pentru toţi membrii asociaţiei sau dacă CD constată că are datorii către asociaţie. ale Statutului Societăţii Naţionale de Speologie şi ale Regulamentelor Interne. În cazul în care constată încălcări ale statutului şi regulamentelor interne să le aducă la cunoştinţa membrilor organizaţiei şi să întreprindă toate măsurile necesare pentru intrarea în legalitate. Doresc prin prezenta să fiu acceptat ca membru ________________ al Societăţii Naţionale de Speologie. in funcţia _____________ Am luat la cunoştinţă prevederile Actului Constitutiv. c) de a-şi exprima liber opiniile în cadrul AG sau a celorlalte întruniri ale asociaţiei d) de a participa prin vot la luarea deciziilor în condiţiile stabilite prin statut şi regulamentele interioare. aşa cum sunt acestea specificate în Statut şi Regulamentele Interne. CD sau BE. e) să cunoască şi să respecte normele de siguranţă specifice sporturilor montane f) să cunoască şi să respecte legile şi normele privind protecţia mediului g) să cunoască şi să respecte măsurile de conservare a mediului h) să cunoască şi să respecte drepturile proprietarilor pe teritoriul cărora desfăşoară activităţi i) să informeze imediat conducerea societăţii şi organismele guvernamentale responsabile asupra încălcării legilor şi normelor privind protecţia mediului şi să participe activ la oprirea acestora. toate acţiunile pe care le desfăşoară în cadrul şi în numele asociaţiei. Menţionez că am fost/sunt membru al următoarelor organizaţii în care am ocupat/ocup funcţiile: 1. chiar dacă scopul sau obiectivele acesteia se suprapun peste obiectivele asociaţiei. student la cursuri de zi. Membrii simpatizanţi primesc gratuit publicaţiile societăţii. dacă acestea sunt conforme Statutului şi Regulamentelor Interne.EXTRASE DIN STATUT Denumirea Asociaţiei este: " SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE SPEOLOGIE " Scopul Asociaţiei este promovarea interesului pentru protecţia mediului. membrilor sau patrimoniului acesteia şi dacă acestea s-au produs să le repare. poate să fie ales în Consiliu Director (CD) sau la conducerea unui comitet. ___ bloc ____ etaj ___ ap. dotările şi fondurile asociaţiei în conformitate cu regulamentul interior g) de a fi informaţi asupra acţiunilor asociaţiei h) de a primi în condiţiile stabilite prin statut şi regulamentele interioare. publicaţiile periodice ale asociaţiei i) de a participa ca membru la orice altă organizaţie. _____ tel. angajat al ______________________.. şi pot participa la manifestările asociaţiei în condiţiile stabilite de către CD. Nu poate participa la vot un membru care cu 30 de zile înainte de deciderea consultării prin vot a membrilor nu are plătită cotizaţia sau alte taxe obligatorii pentru toţi membrii asociaţiei. Membrii Societăţii . scopurile şi acţiunile asociaţiei. Îndatoririle membrilor: a) să respecte Statutul. j) să fie apt din punct de vedere medical pentru activităţile pe care le desfăşoară în cadrul asociaţiei k) să plătească cotizaţia precum şi celelalte contribuţii la termenele şi în condiţiile stabilite prin regulamentele interne şi hotărârile CD l) să nu ducă tratative sau să facă declaraţii în numele asociaţiei fără a fi autorizat în scris. m) să nu aducă daune morale sau materiale imaginii asociaţiei. Doresc ca Societatea să comunice cu mine prin scrisoare / fax / e-mail / la adresa de mai jos: Datele din cererea de înscriere pot fi folosite strict pentru uzul intern al Societăţii Numele şi prenumele Semnătura Localitatea şi data Lumea PEŞTERILOR ◄ 2 . pe care le accept fără rezerve. Regulamentele Interne b) să respecte hotărârile AG. în condiţiile stabilite prin regulamentele interne b) de a organiza acţiuni în cadrul asociaţiei care să respecte scopul şi obiectivele acesteia în condiţiile stabilite prin regulamentele interne. inclusiv dreptul de vot. Acestea sunt valabile şi obligatorii pentru toţi membrii dacă nu au fost contestate în termenul prevăzut în regulamentele interne c) să deruleze acţiunile pe care le desfăşoară în cadrul şi în numele asociaţiei numai pentru realizarea scopului şi obiectivelor acesteia. dar nu persoană individuală. Membru asociat este o persoană individuală în vârstă de sub 18 ani. Membru instituţional este o organizaţie sau corporaţie. f) de a beneficia de echipamentul. l) de a avea acces la toate documentele asociaţiei.

ro intech@intech.Siguranţă pentru produsul tău software www.ro .intech.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful