P. 1
New Microsoft Office Word Document

New Microsoft Office Word Document

|Views: 1|Likes:
Published by constantinstoica
date despre sfintii imparati
date despre sfintii imparati

More info:

Published by: constantinstoica on May 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2014

pdf

text

original

XHOST

UPGRADE HOSTING

majoc.ro site de jocuri online: pocker, septica, whist toate intr-un singur loc

Cauta

SFANTUL GRIGORIE TEOLOGUL DESPRE PARINTII SI FRATII SAI

Inainte de a aborda acest subiect, fie-mi ingaduit sa fac o scurta marturisire explicativa personala. Cu multi ani in urma, cand eram student in anul doi la Institutul teologic din Bucuresti, marele profesor Pr. Ioan G. Coman mi-a fixat ca lucrare de seminar la Patrologie Sfantul Grigorie de Nazianz ca autobiograf. Subiectul mi-a placut si lam lucrat "cu pasiune si cu multa intelegere pentru personalitatea complexa a marelui Parinte capadocian", cum se exprima exigentul profesor in referatul scris pe lucrare, pe care mi-a apreciat-o cu nota maxima, facandu-mi si recomandarea tot scrisa - "sa fie transformata in teza de licenta" ... De atunci, Sfantul Grigorie de Nazianz a devenit - daca imi este ingaduita aceasta optiune preferentiala fata de Sfintii Parinti - teologul meu, calauza mea spirituala, mentorul meu in preocuparile si stradaniile mele intelectual-teologice. Randurile de mai jos izvorasc, asadar, din aceasta afectiune si preferinta si ele se constituie intr-o continuare si amplificare cu noi laturi a biografiei Sfantului Griogorie Teologul, acest "campion al Ortodoxiei", cum il numea, plin de entuziasm, neintrecutul meu dascal de Patrologie, la orele sale de curs, si caruia el insusi ii inchinase pana atunci si avea sa-i inchine in continuare, pana in clipa incetarii sale din viata, in 1984, alte valoroase studii. Pe linia preocuparilor mele gregoriene - daca ma pot exprima asa -, acest eseu se adauga lucrarii de seminar mentionata mai sus, pastrata in manuscris, precum si celor doua alocutiuni festive: Opera teologica a Sfantului Grigorie de Nazianz si ecoul ei asupra contemporanilor si posteritatii si Sinteza teologica gregoriana, publicate in revista "Glasul Bisericii". In scrisul sau, dens si variat si de aleasa expresie literar-stilistica, Sfantul Grigorie de Nazianz s-a manifestat ca un talentat manuitor al condeiului. In multe din paginile scrisului sau, indeosebi in cele cu caracter autobiografic, vorbind despre sine personal, vorbeste si despre parintii si fratii sai, despre prieteni si cunoscuti, aceste pagini constituindu-se in pretioase surse si documente monografice, la care se apeleaza, axiomatic, ori de cate ori este vorba de a prezenta epoca, viata, activitatea si personalitatea marelui Teolog.

de conducatorul ei bisericesc.a semnat o formula de credinta semiariana. Din capul locului. atat de bine s-a patruns in rodnicia maslinului cel bun. probabil. pana in prima jumatate a veacului IV. episcopii puteau sa-si aiba familie proprie intemeiata prin casatorie binecuvantata de Biserica. Cu ajutorul fiului sau cel mare. de observat ca trei dintre membrii familiei din care facea parte Sfantul Grigorie Teologul s-au invrednicit de calitatea de sfinti. Era un pastor vrednic. la sinodul I ecumenic de la Niceea (325) se reglementeaza noua lor situatie canonica. De acum incolo. atitudinea pastoritilor fata de pastorul lor intra pe fagasul normal. mama.a fost in general pe linie ortodoxa. cu o singura exceptie cand . Sfantul Grigorie "cel batran" s-a nascut. pe fiul sau Grigorie si pe Sfantul Ioan Gura de Aur.ceea ce a dus la indepartarea comunitatii din Arianz. Grigorie . care a avut loc in vremuri vitrege . iar batranul Grigorie pastoreste in buna armonie si cu vrednicie ca episcop inca multa vreme. fiul cel mare.Sfantul Grigorie de Nazianz se tragea dintr-o familie instarita. pe la anul 279 din parinti necrestini si va ramane in aceasta stare pana prin jurul anului 325 cand. in al doilea rand. viata Sfantului Grigorie-tatal. Avea sa traiasca aproape o suta de ani. acesta vedea in pastorul de suflete chipul lui Dumnezeu. tatal. Constient de marea misiune a treptei ierarhice in care fusese consacrat. Sfantul Grigorie Teologul facea urmatoarea analogie: "(…) pe tata l-am putea asemana unui maslin salbatic schimbat prin altoire in chip desavarsit dintr-un maslin roditor (…). incat iau fost incredintate pentru altoi si i s-au dat pentru cultivarea sufletului sufletele altora…. ce avea sa fie numit "Teologul". chipul acestuia era aureolat de "lumina energiilor Divine".suntem in epoca marilor erezii antitrinitare patriciene . si. In admiratia lui pentru tatal sau. Sfantul Grigorie zis "cel tanar". Anticipand pe Sfantul Vasile. isi dadea seama ca el trebuie sa aiba o viata cat mai induhovnicita. Ajuns la treapta cea mai inalta de pastor a fost socotit vrednic sa se apropie de Dumnezeu si sa imparta cuvantul dumnezeiesc celor ce se tineau . Pastoria sa. Sfantul Grigorie-batranul vedea in preotie o "slujire cereasca si nu pamanteasca". Gorgonia. sora si Cezar frate mai mic. pentru a fi un "vestitor divin si un colaborator al lui Dumnezeu. in primul rand. "o parada a pastorilor". In anul 334. primeste botezul dupa ce trecuse prin fazele de catehumen si de neofit.zis "cel batran". Sfantul Grigorie Teologul spune ca odata cu iesirea din apa botezului a parintelui sau. alcatuita din cinci persoane: Sf. trebuie sa facem doua precizari. Facand odata o scurta incursiune in viata si activitatea de pastor de suflete a tatalui sau. cand. ne incredinteaza fiul sau. in spiritul sinodului de la Rimini din anul 363 .indus in eroare sau de frica . Sfanta Nona. Grigorie-tatal primeste hirotonia in episcop. lucrurile se impaca. a fost "dominata de virtuti" si a fost "inflorita" de duhul preotiei crestine. la staruintele sotiei sale care era crestina. unde pastorea ca episcop.

un val adesea "providential". prin lacrimi. cat si pentru batranetile lor". altele prin faptele pietatii sau prin durerile trupului. Si nu numai o podoaba. ea intrecea in caracter pe orice barbat. ci si model de virtute. o adora. relevand alta trasatura a parintelui raposat. pe care toti le vedeau. rugaciuni si prin mana deschisa saracilor. decat toate a fost mai minunata". Sfantul Grigorie are cuvinte admirabile.este cea care mi se pare mai insemnata si-i caracterizeaza mai bine: pietatea. o puternica si binefacatoare influenta. de altfel. se intreaba retoric: "Cine a avut fata de sarac . Nona.spune Sfantul Grigorie conturand profilul sufletesc al mamei sale . "Daca tata . deopotriva de demni de respect pentru virtutea lor. Apoi. incat acesta o socoteste "incoronarea virtutilor feminine". ca. Da! Vorbesc de acesti oameni venerabili. si mamei sale: "Din multele si marile calitati care fac renumele acestor parinti. Aceasta. virtute inteleasa de aceasta ca o puternica si nezdruncinata credinta si iubire fata de Dumnezeu virtute proprie. sotie a unui asemenea om si de o pretuire egala. Femeie ca trup. fara manie. Tot pe aceeasi linie de aprecieri a virtuoasei sale mame. bogat in ceea ce apare privirii. Sfantul Grigorie de Nazianz scoate in evidenta pietatea ca trasatura statornica a firii tatalui sau. dar mai bogat in comori launtrice"… Cu alta ocazie. acest mare Invatator. Despre amandoi se vorbea deopotriva de bine . era calauza ei… Pentru ea. Frumusetea caracterului ei trezeste atata admiratie fiului. cu suflet inflacarat. Teama de Dumnezeu. cu parul alb. de calda afectiune si pretuire filiala.mai multa mila si mai multa darnicie ca el?" Despre Sfanta Nona. . impodobit cu pietate.era podoaba barbatilor. De ea s-a simtit nespus de mult atasta. si asupra celorlalti doi copii ai ei. de altfel.spune Sfantul Grigorie Teologul . ea insasi o evlavioasa.departe de credinta noastra" . Sfantul Grigorie Teologul. Sfantul Grigorie spunea: "Unele femei sunt celebre prin lucruri casnice. ci si prin profilul ei "putin comun"… Chipul ei moral de inalta tinuta. mama sa. Mama.aluzie la crestinarea acestuia si la vrednicia pastoririi sale ca preot si ca episcop peste obstea credinciosilor crestini din Arianz. anume milostenia. mama mea. Cu prilejul mortii tatalui sau. era din parinti evlaviosi. cu infatisare senina. Hristos era o persoana vie cu care intretinea convorbiri". pentru ca sa-si faca glorie din lucruri care nu se vedeau. iar aceasta a exercitat asupra fiului sau mai mare. cum il apreciaza fiul sau. continua cu aceasta caracterizare: "Bland. este un "imn adresat Creatorului". una .ca de o linie nezdruncinata a vietii… Era obisnuita sa ascunda marile ei insusiri. Puternicul atasament al Sfantului Grigorie fata de mama sa nu se explica doar "prin instinctul natural al iubirii filiale" . mama era podoaba femeilor. altele prin daruri deosebite si intelepciune.cea mai dezmostenita parte a neamului omenesc si totusi egala oamenilor .

viata Gorgoniei a fost scurta. si despre Cezar (Chesane). ci un bun si impreuna-slujitor. viata conjugala a ei era de aceeasi curatie sufleteasca si de aceeasi demnitate. isi parasi trupul. spune Sfantul Grigorie despre toate acestea.Casatorita cu un pagan. "unea desavarsirea calitatilor barbatesti si feminine". La vremea potrivita. apar copiii. de pudoare si de intelepciune."era Ierusalimul de sus. Armonia dintre cei doi soti era asa de perfecta. era realizatoarea celor mai inalte virtualitati ale faptuirii si destinului nostru. incat Sfantul Grigorie spunea ca "nimeni nu era mai fericit" decat tatal sau. Gorgonia se casatoreste. pe care . Dumnezeu ii zise: "Vino!" Si. aflam relatari biografice mai cu seama din necrologurile inchinate de Sfantul Grigorie acestora. pe cand Nona se ruga. "modestia. ai sufletului. Nascuta din oraselul Arianz. ca si fratii sai. . copiii (…) i-a facut rod al duhului. Sfarsitul pamantesc al mamei sale il evoca Sfantul Grigorie intr-un epitaf de o "miscatoare duiosie" si de o "frumusete impunatoare" : "Intr-o zi. Pentru fratele sau mai mare. ajuta-ma!" Despre Gorgonia. ca familia lor. prin felul frumos si gratia in care a trait-o".spune fiul sau . necunoscand compromisuri sau devieri. dar insusi rodul trupului ei. pe pamant. patria Gorgoniei . nu cetatea vazuta cu ochii trupului. fratele sau mai mic. postul si milostenia".il converteste la invatatura evanghelica a Domnului Iisus Hristos. A trait intre anii 336-373. spune acesta.ca si aceasta . ca si maica-sa. tot cu un pagan. astfel incat. facandu-si-l nu stapan absurd. Rugaciunea era ratiunea de a fi a Sfintei Nona. Imparatul meu. Ea si-a facut din casatorie un monument de lauda. parand a spune: "Hristoase. pe care l-a convertit dupa aceea la evanghelia Domnului Hristos. afierosind lui Dumnezeu (…) intreaga lor casa. Din rugaciuni ea isi facea datorie si podoaba si de rugaciune se leaga lucrarile ei. O viata caracterizeaza printr-o "inalta tinuta morala si o puternica credinta in Dumnezeu". Nu numai atat. sora sa. Ea era o "arca plina de harnicie. intrecand prin frumusetea putin comuna a sufletului sau majoritatea femeilor".in dar i-l dadu (Dumnezeu) pe cel pe care ea dorea mult sa-l primeasca". Rugaciunii ii tineau trena. In casa celor doi soti. ca pe un singur suflet. Venirea pe lumea a Sfantului Grigorie este rodul staruitoarelor si ferbintilor ei rugaciuni: "Si pentru ca Dumnezeu nu putea sa nesocoteasca dorinta inimii sale .spune Sfantul Grigorie . bucuroasa."Lucrul cel mai frumos si mai nobil. ci aceea vazuta cu ochii mintii. a fost ca ea si-a atras si sotul in preocuparile sale. cetate in care suntem insine cetateni si catre care ne silim". Gorgonia era "sinteza prin excelenta a celor mai frumoase calitati omenesti".

global. virtutea sub toate formele si manifestarile ei. dresurile (…. Potrivit obiceiului si scrupulozitatii morale. Sfantul Grigorie spune: "Cine a fost mai cunoscut decat el pentru intelepciunea sa si mai ilustru decat el pentru inteligenta sa in tot orasul? Ce stiinta i-a ramas necercetata sau pe care n-a aprofundat-o asa . o singura albeata: aceea a cumpatarii. teama de necunoscut nu avea. spre deosebire de sine. ar fi putut sa fie roaba luxului. O singura roseata ii placea: aceea a pudorii. logica. aceasta ar fi rostit ca ultime cuvinte: "In pacea Ta. Ca femeie. le vorbea mai ales despre viata vesnica. fratele sau mai mic avea destule inclinatii realiste practice. Daca"cunostea atatea si atatea podoabe exterioare de ale femeilor.nici una mai pretioasa decat caracterul si decat stralucirea ei interioara. Gorgonia a primit aceasta Sfanta Taina tarziu. Cezar. nu cunostea . studiind in special geometria. Clipa despartirii de aceasta viata n-a inspaimantat-o. Facuse stralucite studii la Alexandria in Egipt. spune fratele sau mai mare. Podoaba cea mai de pret a ei era virtutea. despre perseverenta cu care Cezar studia. In accente de lirism elegiac si vizionar in acelasi timp. la gradul superlativ. Respingand lucrul infaptuit pe jumatate si mediocritatile. nu o invinsa. gramatica. Necrologul inchinat fratelui sau mai mic Cezar de catre Sfantul Grigorie este schimbam continutul normal. Despre capacitatea si posibilitatile intelectuale exceptionale. Era constienta ca se duce… Dadea sfaturi celor apropiati. Dar ea le dispretuia pe toate acestea. sulemeneala. de a dezlega enigme si.Gorgonia era si o femeie cu "predispozitii intelectuale" cultivate in casa sa cu oarecare traditii carturaresti a parintilor sai: "citea si explica Sfanta Scriptura si era neintrecuta in cantarea Psalmilor" . si mai cu seama ca femeie frumoasa si cu stare materiala imbelsugata. vreau sa dorm si sa ma odihnesc!" . Spre sfarsitul vietii. Cezar studia temeinic si nu unilateral. clipa mortii facand-o invingatoare. ea fusese lovita de o paralizie imobilizanta. ci in ansamblu. spune ca "in armonia corurilor ingeresti. toate caracterizand persoana celui mai tanar membru al acestei deosebite familii crestine.mai de graba un "veritabil imn adresat cumpatarii. retorica si medicina.) le lasa pe seama celor de la raspantii si pe seama tuturor acelora de care pe drept cuvant se cuvine sa rosesti". aprofundand toate disciplinele. simtindu-se niciodata indeajuns de pregatita pentru a se apropia de luminoasa baie a Sfantului Botez. de a explora taine. cu catva timp inainte de a-si incheia rosturile vietii ei aici pe pamant. puterii de munca si intelepciunii". a podoabelor exterioare cele mai scumpe. obisnuit al acestei notiuni. care implica durere si lacrimi . sfantul Grigorie vorbind de clipele trecerii la Domnul a surorii sale.spune fratele ei . era tipul tanarului mistuit de dorinta de a cunoaste si de a sti totul. Doamne. contempland splendorile divine" de care dorise "sa se desfete".

Cum este. Aceasta. tine sa ne asigure fratele sau. cu puterea sa de munca uriasa. firesc. ci de cei mai mari si mai vechi in studii. ca subaltern foarte apreciat al marelui imparat crestin ortodox. Reintorcandu-se de la studii din Alexandria. Caci. cu insusire si valoare de minune. unde se specializase indeosebi in medicina. pentru ca era convins ca "slujind aproapelui. cultivand si el. era un doctor fara de arginti" . un puternic cutremur distruge orasul Niceea. Am infatisat in eseul nostru cateva aprecieri. o prietenie calda. il slujea pe Hristos". Cezar a avut o comportare morala exemplara. Ca el manuia stiintele cu aceeasi pricepere ca pe una singura si pe fiecare in parte"… Cu aceste calitati intelectuale deosebite. pentru ca nu oricine era in stare sa-i semene in aceasta privinta lui. cu care inconjura pe toti care corespundeau vederilor sale. in 363.cum altul nu reuseste macar sa studieze numai una? Nu vorbesc de cei de seama lui sau de aceeasi varsta cu el. Cezar ar fi putut sa devina un "stralucit savant" pentru timpul sau. dupa moartea imparatului apostat. intr-un fel. masura virtutii" . mergand pana acolo incat . Frumos apostolat stiintific si umanitar! Ca toti din familia sa. Ca student. daca ar fi trait mai mult. care pentru el era supremul titlu. de aceea "oferea gratuit serviciile sale. Cezar se intoarce printre demnitarii curtii. Cezar a ajuns pentru scurt timp medic imperial.nelasandu-se convins si induplecat de Iulian. "dintre multele si marile titluri pe care le purta. ne asigura admirativ fratele sau mai mare. . Sfantul Grigorie spune ca "Cezar vedea in medicina o misiune". intamplat cu Cezar. cel care avea mai mult pret in ochii lui era acela de a fi crestin si de a purta acest nume". Pe cand acesta era intr-o misiune oficiala in Bitinia. opinii si caracterizari facute de Sfantul Grigorie Teologul despre parintii si fratii sai. Printre putinii supravietuitori prinsi intre daramaturi se gasea si Cezar. Cezar avea sa intampine surprize neplacute. fie si pentru numai catva timp. ci starea morala. si Cezar primise botezul crestin catre sfarsitul vietii. intr-adevar. care-l ademenea cu fel de fel de promisiuni ispititoare sa imbratiseze paganismul . Subliniind credinta puternica si viata morala curata ale fratelui sau. care scapase teafar "numai gratie rugaciunilor sale fierbinti si mainii ocrotitoare a lui Dumnezeu" si nu "unei simple intamplari" .va trebui sa ia calea exilului. pline de necazuri. imparatul apostat din acea vreme. caci "in alegerea prietenilor era condus de un criteriu propriu: nu privea si nu-l interesau atat blazoanele sociale sau puterea de munca. Jovian. ca si fratele sau. Vorbind despre felul in care fratele sau intelegea sa slujeasca omul practicand medicina. dupa un indelungat si rodnic stagiu de catehumen. Sfantul Grigorie Teologul ne relateaza un fapt deosebit. Din pricina numelui si calitatilor sale de crestin. Pentru ca voia sa staruie in credinta si tanjea dupa atmosfera religioasa din casa parintilor sai.

Elogiul funebru al lui Cezar. P. Prof. 6. Fidelitatea conjugala intre soti. respect si dragoste sincera. trad. ceea ce. teol". (unde sunt cuprinse: cuvantari. un stralucit exemplu de imitat si pentru lumea noastra moderna de astazi. Rm. Marseille. un exemplu cu folos si valoare permanenta. putem spune fara rezerva ca familia din care facea parte Marele Teolog a fost o familie crestina model. I. 2. Pr. Benoit. prof. Adrian N. series greaca. Doua femei de elita din epoca de aur a patristicii: Gorgonia si Macrina. in "St. copii crescuti intr-o ambianta de credinta." nr. teol. Saint Gregoire de Nazianze. unele continand referinte despre parintii si fratii Sf. Grigorie de Nazianz). la prima impresie ar putea sa eclipseze mult adevarul si credibilitatea lor. 1-2/2000. 3. J. 5. Paris. evlavie si puritatea morala crestina. in "St. Mag. 85-92. Patrologiae cursus completus. in care sa se urmareasca si infaptuiasca totdeauna lucrul bun. 37. 7. atmosfera de munca staruitoare si cinstita.acestea poarta pecetea unor confesiuni cu multa incarcatura afectiva si subiectiva. L'abbe Louis Montaut. Asadar. Coman. asa cum arata Sfantul Grigorie Teologul. Const. epitafe. Cornitescu. Sfantul Grigorie de Nazianz despre familia sa. L'abbe A. Revue critique de quelques questions historiques se rapportent a Saint Gregoire de Nazianze et a son temps. P. 1941. aprecieri explicabile din punct de vedere al stranselor raporturi filiale si fraterne. Idem. Mygne. 5-6/1964. Valcea. 1939. sunt coordonate care ar trebui sa caracterizeze si pe care ar trebui sa mearga orice familie crestina de azi si dintotdeauna. un stralucit exemplu de urmat. vol.toate acestea. rom. Popescu. 38. 5-6/1954. atat pentru crestinii cat si pentru paganii din vremea sa. 4. Astfel. avem toate motivele sa credem ca nu gresim afirmand ca relatarile despre familia din care se tragea Sfantul Grigorie Teologul sunt reale si autentice. pag. 1876. "Glasul Bisericii" nr. Papadopol. bine placut lui Dumnezeu . Coborand insa atat cat este necesar stacheta aprecierilor superlative ale Sfantului Grigorie Teologul la adresa parintilor si fratilor sai. poeme. Bucuresti. Vocatia si pregatirea pentru preotie. sunt virtuti. nr. . 35. caracterizate printr-o puternica pretuire si iubire reciproca. Ioan G. invesmantate insa cu haina unei superlative exprimari. necrologuri. REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->