You are on page 1of 4

ION

de Liviu Rebreanu (autor canonic) roman obiectiv-modern roman realist-social obiectiv Liviu Rebreanu (1885-1944) este creatorul romanului romanesc modern, deoarece scrie primul roman realist obiectiv din literatura romana, "Ion" si primul roman obiectiv de analiza psihologica din proza romaneasca, "Padurea spanzuratilor". "Ion" de Liviu Rebreanu, primul roman obiectiv din literatura romana, a aparut in anul 1920, dupa o lunga perioada de elaborare, asa cum insusi autorul mentioneaza in finalul operei, intre martie 1913-iulie 1920. Aparitia romanului a starnit un adevarat entuziasm in epoca, mai ales ca nimic din creatia nuvelistica de pana atunci nu anunta aceasta evolutie spectaculoasa: "Nimic din ce a publicat inainte nu ne putea face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor, care a inceput si a continuat vreo zece ani, nu numai fara stralucire dar si fara indicatii de viitor", nota Eugen Lovinescu. Criticul primeste romanul "Ion" ca pe o izbanda a literaturii romane, iar satisfactia sa este consemnata in studiul "Creatia obiectiva. Liviu Rebreanu: Ion". Pentru initiatorul modernismului romanesc, al carui principiu de baza era "sincronismul" literaturii romane cu cea europeana, romanul "Ion" este cel care "rezolva o problems si curma o controversa". Aceasta afirmatie a lui Lovinescu se refera la faptul ca aparitia primului roman obiectiv directioneaza literatura romana catre valoare europeana si stinge polemica pe care criticul o avea cu samanatoristii epocii. Geneza romanului Liviu Rebreanu marturiseste ca in lunga sa truda de creatie, in cei 7 ani in care a lucrat la roman, un rol important l-a avut, pe de o parte "impresia afectiva", emotia, iar pe de alta parte, acumularea de material documentar. O scena vazuta de scriitor pe colinele dim prejurul satului l-a impresionat in mod deosebit si a constituit punctul de plecare al romanului "Ion". Aflat la vanatoare, Rebreanu a observat "...un taran imbracat in haine de sarbatoare" , care s-a aplecat, deodata "si-a sarutat pamantul. L-a sarutat ca pe-o ibovnica. Scena m-a uimit si mi s-a intiparit in minte, dar fara vreun scop deosebit, ci numai ca o simpla ciudatenie". O alta intamplare relatata de sora sa, Livia, i-a retinut atentia: o fata instarita, ramasa insarcinata cu un tanar sarac, a fost batuta cumplit de tatal ei pentru ca trebuia sa se inrudeasca acum cu un sarantoc, "care nu iubea pamantul si nici nu stia sa-l munceasca. Un eveniment care l-a marcat in mod deosebit a fost convorbirea pe care Liviu Rebreanu a avut-o cu un tanar taran vrednic, muncitor, pe nume Ion Boldijar al Glanetasului, care nu avea pamant si pronunta acest cuvant cu "atata sete, cu atata lacomie si pasiune, parc-ar fi fost vorba despre o fiinta vie si adorata...". O alta sursa o constituie amintirile sale de copil ardelean, care a observat in jurul lui mentalitatile si obiceiurile taranilor, viata lor dificila si complexa din cauza ocupatiei Imperiului Austro-Ungar. Prima varianta a romanului "Ion" a fost o schita scrisa de Rebreanu in 1908, care purta titlul "Rusinea", subiect reluat intr-o nuvela, "Zestrea", in care contureaza portretul lui Ion si schiteaza intalnirea dintre flacau si Ileana (Ana din roman). Structura si compozitia romanului I. Roman social si realist: • viata satului cu intreaga lume taraneasca: "bocotani", sarantoci, oameni de pripas, preot, invatator, functionari de stat, oameni politici, reprezentanti ai autoritatilor austro-ungare formeaza o galerie ce ilustreaza o realitate socialeconomica, politica si culturala din satul ardelenesc din primele decenii ale secolului al XX-lea; • obiceiuri si traditii populare, evenimente importante din viata omului (hora, sfintirea hramului bisericii, nasterea, nunta, moartea): "«Ion» este opera unui poet epic, care canta cu solemnitate conditiile generale ale vietii: nasterea, nunta, moartea" (G.Calinescu); • institutiile destat: scoala, biserica, judecatoria, notariatul; • familia, ca institute sociala: familia invatatorului Herdelea, familia Glanetasului, familia Bulbuc, familia Vasile Baciu etc; • destine umane individuale: Ion, Ana, George Bulbuc, Titu Herdelea etc.; II. Roman modern si obiectiv - interferenta formelor literare traditionale cu cele moderne: • formula realista prin ilustrarea vietii taranesti din Ardeal, in primele decenii ale-secolului al XX-lea, o adevarata "creatie de oameni si de viata" (articolul "Cred", 1924); • obiectivarea romanului romanesc: "pornind de la acelasi material taranesc, «Ion» reprezinta o revolutie si fata de

vigoarea flacailor si candoarea fetelor. iar Laura. tatal lui Ion. apoi coteste brusc pe sub Rapile Dracului. Nu lipsesc nici fruntasii satului.Lovinescu). Alexandra Glanetasu. ci pentru ca nu cere zestre. Ioan Belciug. Rebreanu este "un mare creator tocmai prin intuitia ritmului etern al existentei satului" (N. ilustrand conflictul generat de lupta apriga pentru avere. .romanui este structural riguros. Ion se poarta violent cu Ana.]. acela al satului Pripas si unul imaginar inchis. Perspectiva temporala este cronologica. in curtea Todosiei vaduva lui Maxim Oprea. "Nunta". de sincronizare a literaturii romane cu literatura europeana (principiul sincronismului) prin faptul ca are caracter obiectiv. asa ca el ii face curte acesteia.lirismul samanatorist sau de atitudinea poporanista si fata de eticismul ardelean.Manolescu). de unde reiese obiectivitatea acestuia fata de evenimente si personaje. in doua parti cu titluri sugestive ("Glasul pamantului" si "Glasul iubirii"). Romanui "Ion" raspunde cerintei modernismului lovinescian.Rebreanu construieste doud planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. luminate de oboseala si de multumire". care avusese avere cand se maritase cu el si acum nu mai aveau decat un petec de tarina. "Nasterea" etc). obiectiv si modern. cand toti locuitorii se afla adunati la hora traditionala. prin lauta tiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: "De tropotele jucatorilor se hurduca pamantul. "Hora". invatatorul Herdelea cu familia lui. care inseamna pentru el numai garantia posesiei de pamant. care se cearta cu Ion si-l face de rasul satului. tatal Anei.opera este monumentala. Solutia lui Rebreanu este aceea ca Ion se va casatori cu o fata bogata. risipise zestrea Zenobiei. ca potcoavele flacailor scapara scantei. demnitate umana si satisfacerea propriului orgoliu. Tema. disputa patronata de preotul Belciug. "te intampina [. constituind o data istorica in procesid de obiectivare a literaturii noastre epice".. in satul Pripas. . evenimentele la persoana a III-a. dar fiind harnic sporise averea si se gandea sai asigure fetei o zestre atunci cand se va marita. prin absenta marcilor formale ale naratorului. spre disperarea lui Vasile Baciu. • tehnicile compozitionale sunt moderne: . poalele fetelor se bolbocesc. George Bulbuc. flacau harnic si mandru. Ana. Imaginea este reluata simbolic nu numai in finalul romanului. sugerand destinul tragic al lui Ion si al Anei.] o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalata de ploi si cu o cununita de flori vestede agatata de picioare". intr-o zi de duminica. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Ca in orice roman. Romanul "Ion" este o monografie a realitatilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. capitolele au titluri-sinteza ("InceputuI". intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in funcfie de pamantul pe care-1 poseda.. in "Ion" exista mai multe planuri de actiune care se intrepatrund si se determina reciproc si la care participa numeroase personaje. preotul loan Belciug si "bocotanii" care cinstesc cu prezenta lor sarbatoarea. "M-am sfiit totdeauna sa scriu pentru tipar la persoana /". marturisea Liviu Rebreanu. .. "«Ion» este epopeea. "poate "mai mare ca natura" (E. Ion dobandeste situatie sociala. . ca sa dea buzna in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline". fiind un roman realist. din care se desprinde "un drum alb mai sus de Armadia [. puternic individualizate si solid construite Actiunea romanului incepe cu fixarea timpului si a spatiului it care vor avea loc evenimentele.Lovinescu). Zaharia Herdelea. care povesteste intamplarile. Liviu Rebreanu este prin excelenta un narator omniscient. Constructia subiectului Incipitul il constituie descrierea drumului spre satul Pripas. asadar. dar sarac. iar colbul de pe jos se invaltoreste. precum si viata tensionata si necazurile celorlalte personaje: Titu. Modalitatea narativa se remarca. intovarasind Somesul" pana la Cluj. Ion al Glanetasului.Calinescu). la care se ajunge prin "soseaua ce vine de la Carlibaba. dar Ana are pamant. de§i nu o iube§te. o necinsteste pe Ana si il obliga astfel pe Vasile Baciu sa i-o dea de nevasta impreuna cu o parte din pamanturi. Ion. Hora este o pagina etnografica memorabila prin jocul traditional. Florica se va marita cu George pentru ca are pamant. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. este reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a vremurilor careia ii apartine. social. care consacra pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric" (G. Vasile Baciu. fapt ce justifica actiunile personajelor. (E. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. intrucat amestecul eului in opera ar diminua veridicitatea subiectului. bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea derularii lor. Zecile de perechi bat somesana cu atata pasiune. om vrednic al satului.tehnica romanului este circulara. Obtinand avere. ci si in desfasurarea actiunii. Lui Ion ii place Florica. iar pe de alta parte viata satului ardelenesc. se asaza in straturi groase pe fetele brazdate de sudoare. mai degraba decat romanui. Vasile Baciu. Personajul central al cartii. in scena licitatiei la care se vindeau mobilele invatatorului. se insurase tot pentru avere cu mama Anei. fiica invatatorului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului venit la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Odata insurat.. La intrarea in sat. este indiferent cu fiul sau. spundndu-i "sarantoc".

. precum si din relatiile cu celelalte personaje. gandurile si atitudinile lui. o cazuistica stransa. Soarta Anei e mai rea. asadar Rebreanu propune pentru sfarsitul patimasului Ion o crima pasionala. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie.]. ramas vaduv inca din primul an.. nu se poate multumi cu averea pe care o dobandise si ravneste la Florica. este un entuziast. Caracterizarea personajului Personajul realist Ion este unul de referinta in literatura romana. Asadar." Trasaturile morale ale personajului reies indirect. spre deosebire de George Calinescu ce considera ca "lacomia lui de zestre e centrul lumii si el cere cu inocenta sfaturi dovedind o ingratitudine calma. un temperament controlat de instincte primare. ramasa fara sprijin moral. e mult mai usor a scrie frumos. Liviu Rebreanu isi lasa personajele sa actioneze liber. de unde rezulta sobrietatea stilului. satul este ilustrat in relatiile cu regimul administrativ si politic austro-ungar. De la inceput. Patima pentru pamant il macina pentru ca "pamantul ii era drag ca ochii din cap". se fac mai totdeauna in detrimentu! preciziei si al miscarii de viata [. ci din viclenia instinctuala. se inalta ca un cap biruitor.".]. o vointa imensa". [. Intr-o alta perspectiva.] Drumul trece prin Jidovita. o viclenie procedurala si. hot si talhar". intrucat crezul prozatorului era ca "stralucirile artistice. voinic. In sat. Relatiile invatatorului cu preotul se degradeaza cu timpul. de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimente.. ea inceteaza de a mai insemna ceva pentru feminitate.. prin situatiile in care eroii romanului se gasesc in conflict cu autoritatile. Inca de la inceputul romanului. glasul pamantului si glasul iubirii. Ana. "lute si harnic ca ma-sa". la hora satului se evidentiaza intre jucatori feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. cu aere de poet. cel putin in opere de creatie.] o capodopera de maretie linistita". Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici.] Apoi soseaua coteste. acoperit.. din cauza firii lui patimase.In celalalt plan narativ. ceea ce face sa se dea in permanenta o lupta apriga pentru existenta. Ion. sa-si manifeste modul de a gandi si de a se exprima. familia invatatorului Herdelea are necazurile sale. dar si viclean. Ion. deoarece slujbasii si autoritatile inabusa cu orice prilej constiinta asupririi nationale care se manifests cu predilectie la aceasta clasa sociala. sarantoc. Casatorit cu Ana si asezat la casa lui. Avocatul Victor Grofsoru militeaza pentru emanciparea sociala si nationala pe cai legale. care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui. Doar turnul bisericii noi. Herdelea isi zidise casa pe lotul ce apartinea bisericii.. de unde reiese obiectivarea si realismul romanului. viata urmandu-si cursul firesc: "Pripasul de-abia isi mai arata cateva case.. hotarat si perseverent in atingerea scopului. facand din el un personaj memorabil prin aceea ca . stralucitor. caracteristica oricarei fiinte reduse. fapt ce face ca relatiile sociale sa fie tensionate intre "sarantoci" si "bocotani".. Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaza prin respectul pentru adevar. Odata criza erotica trecuta.. Ion este sfasjat de doua forte.. Realitatile socialconcrete ale raporturilor dintre institutii si oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu. nu suporta ocara si reactioneaza violent. Sfarsitul lui Ion este naprasnic. o zestre si o producatoare de copii.Calinescu). sa-si dezvaiuie firea. Batuta de tata si de sot. si pe urma se pierde in soseaua cea mare si fara inceput. dar deosebita cu mult de a oricarei femei. cazand victima acestor doua patimi. Nu din inteligenta a iesit ideea seducerii. concentrand tragica istorie a taranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea... cu deosebire. dezorientata si respinsa de toti. apoi se indoaie." Desj ii era draga Florica. Cei mai afectati sunt intelectualii. fata vaduvei lui Maxim Oprea. Dupa aprecierea lui Eugen Lovinescu..] Satul a ramas inapoi acelasi. din faptele. de peste Somes. precum si prin precizia termenilor. Ion e constient ca "Ana avea locuri si case si vite multe. nu" (G. Florica. domina mentalitatea ca oamenii sunt respectati daca au oarecare agoniseala. [. chipes. stapanit de o vointa impetuoasa. intre chibzuinta rosturilor si nechibzuinta patimilor. [. ci pe interese economice: "In societatea taraneasca. desi il iubea tot pe Ion. Stilul este anticalofil (impotriva-scrisului frumos). se casatoreste cu George si se bucura de norocul pe care il are. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat. apoi o vede pe Florica "mai frumoasa ca oricand [. setea pentru pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale. descrie drumul care iese din satul Pripas. de aceea Herdelea se teme ca ar putea pierde toata agoniseala si i-ar ramane familia pe drumuri." George Calinescu afirma ca "Ion" este "un poem epic. parca nimic nu s-ar fi schimbat. cu invoirea preotului Belciug. "parca nedumerire si un viclesug neprefacut". lipsit de imagini artistice. Ion isi urzeste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei. apoi se intinde iar dreapta ca o panglica cenusie in amurgul racoros. Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate. acuratetea si concizia exprimarii. sa izbucneasca in tensiuni dramatice. are o personalitate puternica. se spanzura. altii le-au luat locul. decat a exprima exact. dar sarac. "Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului.. Ion. profesorul Spataru este un extremist. parasita de Ion. Preotul Belciug." Conflictul interior care va marca destinul fiacaului este vizibil inca de la inceputul romanului. pe cand Titu Herdelea. Ion simte dureros prapastia dintre el si "bocotanii" satului ca Vasile Baciu. femeia reprezinta doua brate de lucru. se simte biciuit. Cand acesta ii zice "fleandura. avand o autoritate totala asupra intregii colectivitati. pe podul de lemn. Cativa oameni s-au stins. este cel mai respectat si temut om din sat. [. fiind omorat de George Bulbuc.. in slujba caruia pune o inteligenta ascutita. prin fapte..

finalul romanului ilustrand sarbatoarea sfintirii noii biserici. in clipa imediat urmatoare. Doamne!. Dupa dramele consumate. la prefacatorie si incantare. mai intai "ce-ar fi oare daca as lua pe Florica si am fugi amandoi in lume sa scap de uratenia asta". la care este adunat tot satul.intreaga sa energie este canalizata spre atingerea scopului de a avea pamant: "glasul pamantului patrundea navainic in sufletui fiacaului ca o chemare. tulburand linistea unui camin. fiind apoi arestat. sfidator. Odata satisfacuta patima pentru pamant. Cand a luat-o pe Ana.". celalalt glas ce mistuie sufietul lui Ion. vigoarea. Vinovata este insa si societatea care determina o opozitie intre saraci si bogati prin natura relatiilor dintre oameni. personajul este drastic pedepsit de autor. vicleniei procedurale si mai ales vointei imense"(Lovinescu). Este a doua ipostaza a lui Ion. raspunzator de viata Anei si a copilului lor. sfarsitul lui fiind perfect motivat moral si estetic.. Calinescu afirma ca "in planul creatiei Ion este o bruta. devenite voci interioare. coplesindu-l. de fapt. sa gandeasca in sine cu dispret "si sa raman tot calic. saruta pamantul. Ion s-a insurat. ca apoi. obiect al muncii asupra caruia isi exercita energia. Ion nu putea sa supravietuiasca. harnicia si priceperea. intr-un gest de adorare. a impins-o la spanzuratoare si a ramas in cele din urma cu pamant". constient ca detine controlul absolut asupra situatiei si ca-l poate sili sa-i dea pamantul la care atata ravnise.. iar Florica ramane singura si de rusinea satului. cinica. Capitolul "Nunta" iI surprinde pe Ion intre cele doua glasuri. Pamantul inseamna pentru Ion demnitate. Insusindu-si pamantul pe cai necinstite." Dupa ce planul ii reuseste datorita "inteligentei ascutite. iar fata "ii zambea cu o placere nesfarsita". i-a luat averea. iar drumul dinspre Pripas sugereaza faptul ca totul reintra in obisnuit. Dupa ce o lasa insarcinata pe Ana. Ion exclama impatimit: "cat pamant. distanta. cu pamanturile ei. Cand trateaza problema zestrei cu Vasile Baciu. Ion. atitudinea lui Ion e rece. Ion este omorat de George. care ii prinde pe cei doi in flagrant. Astfel. ceea ce sugereaza faptul ca Ion este vinovat de propriul lui destin. A batjocorit o fata. Trairile lui Ion in lupta dusa pentru a intra in stapanirea pamanturilor lui Vasile Baciu sunt cele mai diverse: de la brutalitate. . duce fara dubiu la destinul tragic al eroului. violenta. viata satului isi reia cursul normal. Ion este "semet si cu nasul in vant". nevasta devenind o povara jalnica si incomoda. cand se vede "mare si puternic ca un urias din basme care a biruit in lupte grele o ceata de balauri ingrozitori". pentru o muiere." Alta data. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morala. linistea unei intregi colectivitati. iubirea patimasa pentru Florica. refuza sa discute cu ea si-i spune ca va vorbi numai cu taica-sau.