You are on page 1of 3

Bacalaureat 2009: Varianta 28: Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu

Inspirat din realitatea satului transilvănean de pe la începutul secolului XX, romanul „Ion" de Liviu Rebreanu este dominat de figura masivă, ca un bloc de granit, a personajului principal Ion Pop Glanetaşu, personaj eponim, care a împrumutat prenumele său romanului. Unul dintre cele două planuri ale romanului urmăreşte evoluţia personajului central: Ion figură simbolică, unică prin iubirea de pământ şi prin drama pe care o trăieşte. Flăcău sărac, Ion iubeşte o fată săracă (pe Florica), dar se simte atras de Ana, doar pentru că e bogată. El conştientizează faptul că printr-un mariaj cu ea, ar obţine pământurile lui Vasile Baciu, tatălui acesteia. Tatăl nu se arată deloc încântat de relaţia Anei cu Ion, dorindu-l de soţ pentru fata lui pe George Bulbuc. Pentru a-l determina pe Vasile Baciu să accepte căsătoria, Ion o seduce pe Ana. O dată nunta făcută, Ion se îndepărtează de Ana şi se întoarce tot mai mult spre Florica, devenită soţia lui George. Ana se sinucide. La scurt timp, moare şi copilul lor, iar Ion este omorât de George, pământurile revenind bisericii. Condiţia lui Ion rezumă tragedia istorică a ţărănimii fără pământ. Dacăparvenirea socială a personajului este reprezentativă doar pentru o infimă parte a acestei ţărănimi, ambiţia de care este devorat defineşte, în general, sufletul ţărănesc, iar destinul său denunţă întocmirea inechitabilă ce condamnă pe cei de seama lui Ion fie la sărăcie şi umilinţă, fie la schilodire morală. Monumental şi simbolic prin tragismul său, Ion trăieşte tragica dilemă între iubire şi patima pentru pământ. Destinul lui e strâns legat de nivelul vieţii satului din primele decenii ale secolului al XX-lea, a cărui existenţă Rebreanu o surprinde realist, obiectiv. Drama personajului nu constă în numeroasele sale trăsături negative; ea provine din lupta care se dă în sufletul lui între cele două „glasuri" care şi-1 dispută până la sfâşiere. Complexitatea personajului a dat naştere unor viziuni critice atât de diferite, încât din însumarea lor se constituie o figură alcătuită din lumini şi umbre. Ca personaj, Ion este tragic pentru că este forţat să se mişte mereu sub povara lui „sau/şi", iar aici intervine filonul de modernitate al lui Rebreanu. Pentru G. Călinescu, „Ion e o brută", pentru E. Lovinescu „Ion este SKpresia instinctului de stăpânire a pământului în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o viclenie procedurală şi o voinţă imensă, iar pentru T. Vianu „Ion este lăcomia de pământ şi senzualitatea absurdă afirmată prin şiretenii, lipsă de scrupule şi cruzime". Şi totuşi, realitatea romanului demonstrează faptul că Ion nu este un personaj simplist, unilateral. El nu poate fi considera nici un oarecare parvenit, nici o brută în sensul absolut al cuvântului, atâta timp cât îşi doreşte pământul nu pentru a-1 tezauriza, ci pentru a-1 munci, pentru a-şi susţine demnitatea ţărănească. In această luptă pentru pământ, el face victime, însă le face ca o brută inocentă, ca o fiinţă care loveşte pentru că la rândul ei a fost lovită. Ion este personajul tipic pentru categoria socială a ţăranului sărac , care caută să obţină, prin mijloace individuale, pământul. Pentru el acesta înseamnă existenţa locului fruntaş în lumea satului, demnitatea (şi Vasile Baciu şi Alexandru Glanetaşu s-au căsătorit la rândul lor cu fete bogate, din aceleaşi considerente ca Ion). Fiindcă tatăl său a pierdut (din cauza lenei şi a băuturii) pământurile, Ion este aproape silit la căsătoria cu Ana pentru a-şi scoate familia din impas. încă din primele secvenţe ale romanului, Ion apare caracterizat direct ca un flăcău harnic şi dornic să-şi arate iscusinţa („Era harnic şi iute ca mă-sa. Unde punea el mâna, punea şi Dumnezeu mila. Iar pământul îi era drag ca ochii din cap"). Atât de drag i-a fost pământul încât, de copil a renunţat la şcoală ca să fie aproape de vitele lui şi de pământ. El are conştiinţa superiorităţii lui faţă de tată de vreme ce adesea îl certa pentru că a tocat averea mamei. Caracterizarea indirectă prin fapte, gesturi, atitudini şi limbaj este reliefată pe tot parcursul romanului prin trăirile lui Ion în lupta dusă pentru a intra în stăpânirea

în faţa satului de către Vasile Baciu care-1 numeşte „sărăntoc".].. Şi pământul parcă se clătina.pământurilor lui Vasile Baciu. Lovit de George cu sapa." Dorinţa de a avea pământ devine o obsesie: „trecea deseori parcă înadins pe lângă pământul lui Baciu. Este cuprind de beţia fericirii simţindu-se înfrăţit cu pământul într-un ritual mistic al posesiunii: „. îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de pământul ud [... Abil. Ion este afectat de faptul că preotul Belciug îl ceartă în faţa satului pentru că a luat câteva brazde din pământul lui Simion Lungu.. se înclină în faţa lui. acum aspirând spre o fericire deplină ceea ce înseamnă iubirea Floricăi: „Ce folos de pământuri dacă cine ţi-e pe lume drag nu e al tău".. semnificative pentru . vei avea in vedere urmatoarele repere: . Mulţumirea de a deveni bogat nu-i mai ajunge lui Ion. De când a devenit stăpânul casei nicio brazdă de pământ din zestrea Zenobiei nu s-a mai înstrăinat şi gândul că ar putea fi stăpân pe tot pământul îi dă încredere şi-1 face să se simtă mai important. Aşadar. iar pe Florica o asigură: „In inima mea.. trăiri care sunt dintre cele mai diverse: de la brutalitatea violentă. In concluzie putem aprecia faptul că.. indiferenţă şi încântare. atât de ocolită şi amânată până atunci.prezentarea a patru elemente ale textului narativ. Psihologia complicată a personajului declanşează o altă dramă. Dominat de porniri primare. Fiul Glanetaşului este un personaj complex şi dramatic. la prefăcătorie. aceste paliere ale demnităţii sunt rupte între Ana şi Florica. violent: „îi clocotea sângele şi parcă aştepta înadins să-1 atingă barem cu un deget ca să-1 poată apoi sfârteca în bucăţele. cucernic. care nu acceptă jumătăţi de măsură. încet.la horă . Rezolvari variante 2009 Limba Romana -Subiectul III Proba scrisa la limba si literatura romana Varianta 28 CERINTA: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Scrie un eseu de 2 .. dorindu-şi în acelaşi timp demnitatea materială şi pe cea sentimentală. Ion este o victimă a structurii sale instinctuale pe care nu şi-o poate şlefui. apartinand lui Liviu Rebreanu. se lasă în genunchi. După ce obţine pământurile lui Vasile Baciu (în lupta pentru acestea s-a dovedit calculat. Ion îşi schimbă întreaga atitudine adaptându-se foarte repede şi uşor la comportamentul categoriei sociale în care tocmai a intrat: „călca mai apăsat. Ion este. Se simţea stăpânul lor şi -şi făcea planuri. aceea a iubirii. „fleandură". Viaţa lui are un flux epopeic impus de însăşi existenţa rurală.3 pagini despre particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat. dar îl afectează şi mai mult faptul că preotul depune mărturie la tribunal împotriva lui. aflat sub semnul fatalităţii.. In elaborarea eseului. Din păcate. fără scrupule). în mentalitatea satului. Ion simulează prietenie pentru George.". „tâlhar". Ion gândeşte: „Aş fi o nătăfleaţă să dau cu piciorul norocului pentru nişte vorbe". Ion a fost pedepsit pentru abaterea de la legea morală. Ion moare în chinuri cumplite: „Mor ca un câine". Jignit . ceea ce-1 conduce la moarte. îşi înfipse mai bine picioarele în pământ ca şi când ar fi vrut să potolească cele din urmă zvârcoliri ale unui duşman doborât. când ştia că lipseşte de acasă. „hoţ". tot tu ai rămas crăiasă.". fără să-şi dea seama. cu genunchii uşor îndoiţi". Le cântărea din ochi dacă sunt bine lucrate şi se supăra când vedea că nu sunt toate cum trebuie.. fără îndoială. Obsesia pământului e înlocuită cu obsesia pentru Florica. soţul acesteia. inteligent şi viclean. un personaj tragic pentru că se împotriveşte destinului şi susţine dubla patimă riscând chiar moartea. ca să aibă pretextul de a-1 vizita uneori. construcţia personajului este realizată pe două patimi: pentru pământ şi pentru Florica: când se află la câmp şi Ana trece prin faţa locului lui Ion să-i aducă mâncare lui Vasile Baciu. Ion reacţionează potrivit firii sale impulsive.

conflict. . eseul trebuie sa aiba minimum 2 pagini. . al personajului ales. . despre modul in care se reflecta o idee sau tema textului narativ in constructia personajului pentru care ai optat. abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte. prin raportare la conflictul/ conflictele textului narativ studiat.). In vederea acordarii punctajului pentru redactare. Nota! Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul lucrarii este la alegere.realizarea personajului ales (de exemplu: actiune. ortografia – 2 puncte. Pentru continutul eseului vei primi 16 puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/ reper). moral etc. constructia subiectului. asezarea in pagina. utilizarea limbii literare – 3 puncte. .prezentarea statutului social. lizibilitatea – 1 punct). ilustrata prin doua episoade/ secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate. punctuatia – 2 puncte. perspectiva narativa.relevarea unei trasaturi a personajului ales. limbaj etc. relatii temporale si spatiale.exprimarea unui punct de vedere argumentat. modalitati de caracterizare. pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor in scris – 3 puncte. psihologic.