You are on page 1of 5

1)

Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:

1. Hans Gross; 2. Eugène François Vidocq; 3. Pierre Fernand Ceccaldi. R: 1

4)

Cum a fost definitã Criminalistica de cãtre fondatorul ei:

1. "... un ansamblu de procedee aplicabile în cercetarea si studiul crimei pentru a se

ajunge la dovedirea ei".
2. "stiinta stãrilor de fapt". 3. "arta si tehnica investigatiilor penale" R: 2

13)

Ce cuprinde Criminalistica tehnicã:

1. reguli si procedee care guverneazã ancheta penalã; 2. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni; 3. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea,

ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de probã, efectuarea expertizelor si a constatãrilor tehnico-stiintifice. 4. reguli si procedee care guverneazã ancheta penalã;
R: 3

14)

Ce se întelege prin Criminalisticã tacticã:

1. ramurã a Criminalisticii care însumeazã metode, procedee si reguli de relevare si

prelevare a urmelor infractiunii;
2. ramurã a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplicã în ancheta

penalã, cum ar fi: investigarea locului faptei; ascultarea învinuitului sau inculpatului si a altor participanti în procesul penal; perchezitia; reconstituirea; 3. ramurã a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt: obiectul Criminalisticii, legãtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii. 4. ramurã a Criminalisticii care însumeazã metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii;
R: 2

15)

Ce se întelege prin Criminalisticã metodologicã:

ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitãti necunoscute.c. Enuntul este fals. modificãrile produse în câmpul infractional de instrumentele folosite de infractor pe de o parte. stabilitatea relativã. pe de altã parte. contribuie la identificarea fãptuitorului si probarea vinovãtiei acestuia. 4. la rândul sãu.1. Premisele stiintifice ale identificãrii criminalistice: . b. operativitatea. b. pe haine si pe obiectele purtate. 3.”a. sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitãti necunoscute. alteurme pe corp. presupune: 1. R: 3 16) În ce constă Legãtura Criminalisticii si Dreptul Penal constã în: 1.d. fixare si prelevare a urmelor. R: 1 24) Ce presupune prezumtia de nevinovãtie. 3. administrarea probelor atât pentru dovedirea vinovãtiei. 2. R: 1 1. 3. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Obiectul mijloc de identificare este alcãtuit din urmele obiectului scop si din modelele decomparatie. evidentiazã metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a confruntãrii. Principiul schimbului sau transferului presupune: a. un infractor lasã întotdeauna urme la locul faptei si prelevã. Care premisã. individualitatea.ANS: B3. din cele de mai jos. nu este specificã identificãrii criminalistice: a. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor în raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor.ANS: D2. cât si a nevinovãtiei. b. 2. învinuitilor sau inculpatilor. Enuntul este adevãrat. 2. starea unui obiect de a-si pãstra un timp caracterul fundamental. ca principiu fundamental al Criminalisticii. reflectivitatea.ANS: B4. ramurã a Criminalisticii care studiazã procedee tehnico-stiintifice de relevare. si modificãrile produse de componentele locului faptei asupraacestora. rãmânând el însusi.

e) principiul dinamicitãtii si interdependenteif) principiul prezumtiei de nevinovãtieANS: D + F7.c) principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare. Cine a formulat.ANS: C12. Edmond Locard. Retail.ANS: A11.c) studii experimentale.raportul sãu sãexprimeîndoiala tot atât de clar ca si certitudinea”: a.d. Enuntul este adevãrat.. Alphonse Bertillon. b) stabilitatea relativã. urmãtoarea regulã pentru experti: . adicã fapta incriminatãnu se exclude. urma si modelele tip de comparatie sã continã suficiente elemente caracteristice deindividualizare a factorului creator. Care regulã este gresitã pentru obtinerea modelelor de comparatie: a.ANS: TOATE6.e) limitele cunoasterii. Reflectivitatea este însusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se prezintã suburmãtoarele forme: a) urme statice.d) principiul operativitãtii în efectuarea investigatiei penale. Edmond Locard. C. b.a) individualitatea.d) imagini mentale.c) reflectivitatea. Retail. Expertul poate formula concluzii: a) categorice – rãspuns pozitiv sau negativ.exprimati-o”: a. în momentul examinãrii sa fie folosite modele similare. Care sunt metodele examinãrii comparative: a) metoda confruntãrii. b) metoda juxtapunerii. caracterizate ca utile si pertinente.e) imagini vizuale. b.c) concluzii de imposibilitate.ANS: TOATE5.d) cercetãri fundamentale. sã nu se cunoascã persoana sau obiectul de la care provin. Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate. Cine a fãcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: .d) metoda suprapunerii. b) concluzii de probabilitate.c) metoda îmbinãrii sau îmbucsãrii.c) deprinderi.ANS: TOATE8. Enuntul este fals. b.. b) principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii siobiecte mijloc de identificare.ANS: A10. Care principii nu sunt caracteristice identificãrii criminalistice: a) principiul identitãtii. b. b) volumul datelor centralizate.c.ANS: TOATE13.Nu se poate stabili” (NSP).c.c.ANS: TOATE9.. b) urme dinamice. Concluziile de probabilitate depind de: a) experienta expertului. L.ANS: A14. Alphonse Bertillon.L.”a. exprimate prin formula . sã se tinã cont de conditiile în care s-a format urma la locul faptei. .Dacã existã cea mai micãîndoialã.e) metoda proiectãrii concomitente. având aceeasi provenientã.

urme de contact. urme de suprafatã si urme de adâncime. tipul sinatura urmei.ANS: A22. urme dinamice. animalelor si ale unor fenomene.c) grupul tipologicd) factori de bruiaj. urme primite de vegetale. legãtura cu fapta si fãptuitorul. urme substantã. urme pozitionale. urme directe. moralã sau materialã. Urmele formã pot fi: a) urme statice. pregãtire. urme primite de obiecte. memorarea. Dupã factorul primitor.ANS: C19.ANS: A+B23. structura. prelucrarea. urme ale plantelor. urme ale obiectelor.ANS: A20.ANS: B21. urme ale obiectelor siinstrumentelor. persoana care are cunostinţă de vreo faptã sau împrejurare de naturã sã serveascã laaflarea adevãrului. Receptia senzorialã. b. culoarea. reproducerea. b.Urmele pot fi clasificate dupã urmãtoarele criterii: a. modul de formare. urme materie. urmele se clasificã în: a. se întelege: a. durata perceptiei. starea deexpectantã. esentã. factorul primitor. b. disimularea înfãtisãriic. Precizati care termeni intrã în categoria factorilor de bruiaj: a. urme formã.c. factorul creator. urme pozitionale.ANS: TOATE17. audibilitate. potrivit legii.c. compozitia. b) urme de adâncime. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei. ereditate. perceptia. mãrimea. reproducerea. b) vârsta. valoarea de identificare. prelucrarea. fenomenul de iluzie. urme de suprafatã. Dupã esenta lor. realizatã prin senzatii si perceptii. constanta perceptiei. reproducerea. urme primite de om. urme ale animalelor. urme de reproducere. mãrime. efectul “halo”. perceptia. urme primite de animale. memorarea. vizibilitate. structuri si configuratii. perceptia. urme create de unele fenomene. vârstã.c. urme de adâncime. b.ANS: A16. memorarea. b.ANS: A18. persoana care a suferit prin fapta penalã o vãtãmare fizicã. urmele se clasificã în: a. macrourme si microurme. grup tipologic b. depinde de: a) ereditate. prelucrarea. Prin martor. urme materie. b. urme deprinderi. urme ale omului. Dupã factorul creator.c. Precizati ordinea proceselor psihice de formare a mãrturiei: a.c) urme de contur. urme formã. Urmele de suprafatã pot fi: . emotivitatea. urmele se clasificã în: a. viteza si presiunea de formare.ANS: B15. urme de suprafatã. c. urme ale corpului uman.

b) invizibile (sau latente). printransparentã.a) urme de stratificare. care sunt detectate de ochiul omenesc. care nu pot fi detectate decât sub anumite unghiuri de luminã. ori prin folosirea unor surse dirijate de luminã sau a radiatiilor ultraviolete. care permit identificarea obiectului creator. b) urme de destratificare.c) urme apte. Urmele de stratificare si de destratificare pot fi: a) vizibile.c) urme de contur. .ANS: A+B24.