UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA, INDUSTRIALĂ SI MARITIMĂ Specializarea :INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC

A. Obiectivul proiectului de diplomă
1. Verificarea capacităţii de sistematizare a cunoştinţelor dobândite în timpul anilor de studiu de către absolvenţi. 2. Soluţionarea în mod creativ şi/sau original a unor probleme cu caracter ingineresc şi economic, făcând apel la cunoştinţele acumulate. 3. Intocmirea de către fiecare absolvent a unei lucrări în domenii de interes, care să-i permită integrarea rapidă la viitorul loc de muncă.

B. Tema proiectului
In concordanţă cu profilul specializării, proiectul de diplomă vizează combinaţii ale unora dintre următoarele problematici : concepţia unor proiecte de procese şi/sau sisteme de producţie; inginerie economică aplicată unor procese, produse şi/sau sisteme de producţie; programarea şi conducerea proiectelor de procese şi/sau sisteme de producţie; ingineria calităţii produselor industriale, management de proces şi/sau sistem de producţie. În consecinţă, formularea temei proiectului de diplomă este: “Studiul tehnico-economic privind, proiectarea, programarea şi conducerea unui proces şi sistem de producţie pentru XXX ”. în cadrul căreia XXX reprezintă denumirea produsului. O temă de proiect de diplomă diferită de cea anterioară, dar având în vedere cele de mai sus prezentate, se aduce la cunoştiinţă absolventului de către conducătorul stiinţific. Proiectul de diplomă va cuprinde o parte obligatorie ca fiind una din urmăroarele combinaţii : C1C5(6) ; C2-C5(6) ; C3-C5(6) ; C4-C5(6) şi la alegere o parte specială.

C. Cuprinsul proiectului de diplomă
Cuprinsul memoriului se scrie conform uzanţei: nr.crt., denumirea capitol, subcapitol, paragraf,…, nr. pagină de început. Cuprinsul documentaţiei grafice se scrie sub forma unui “Borderou de planşe” conform modelului care urmează –tabel 1: Tabel 1 Nr.crt 1. 2. Denumire Desen reper…….. Desen ansamblu.Dispozitiv 1 Format A1 A2

tratamente termice prescrise etc. După caz. resurse. durata de realizare a producţiei (an sau număr de luni). proprietăţi. . poziţia relativă. ). un proiect de diplomă este format din combinaţii ale unor părţi axate pe problematicile menţionate în § B. se prezintă: simbolul. ……………. structura metalografică. Proiectarea unei piese pe strung automat monoax DATE INIŢIALE DE PROIECTARE : Desenul piesei. Se efectuează gruparea activităţilor tehnologice în operaţii principale şi se determină structura preliminară a procesului şi sistemului de fabricaţie în minimum două variante. Pentru o variantă de proces şi sistem de producţie. se prezintă: numărul de ordine. precedeele de prelucrare. denumirea operaţiei. SDV-urile. C1. Date constructive-funcţionale privind produsul. Caracteristici de material.. caracteristicile prescrise suprafeţelor – formă. Elementele constructiv funcţionale ale piesei.. Tehnologii şi sisteme de fabricaţie pentru un produs ( piesă...…. 2. la fiecare operaţie se prezintă : numărul de ordine. compoziţia chimică. ). 3. utilajele. 1. se prezintă: programa de producţie aferentă produsului ( piesă. 2 . desenul subansamblului din care face parte piesa. dimensiunile intermediare. obiectivele principale ( introducerea unei noi tehnologii sau modernizarea celei existente ) 2. 4. construcţia semifabricatului – sub formă de desen. Schiţa piesei Se execută schiţa piesei. rugozitate. După caz. Date iniţiale. Structura detaliată a procesului şi sistemului de fabricaţie.se elaborează fişa film sau planul de operatii C2. 5. ( Corespunzător pentru fiecare operaţie/fază sau grup de operaţii/faze ). Construcţia semifabricatului şi procedee de prelucrare. regimurile de lucru. corespunzător. date referitoare la unitatea de produţie ( societatea comercială. Structura preliminară a precesului şi sistemului de fabricaţie. sintetic. A) MEMORIUL TEHNICO-ECONOMIC 1. După caz. starea de livrare.2. fond real de timp. adaosurile totale de prelucrare. în minimum două variante. subansamblu etc. acoperiri de protecţie etc. Documentaţia tehnologică grafică. ……… În concordanţă cu tema. SDV-urile. Suprafeţele piesei necesar a fi analizate se notează cu S k (k=1. se stabilesc şi se prezintă : procedeul de semifabricare. se prezintă : materialul (-ele ) – denumire. secţie ) – denumire. CONŢINUTUL PROIECTULUI : Proiectul va fi compus dintr-un memoriul tehnico-economic şi parte grafică. tratamente termice prescrise. denumirea.). schiţa şi fazele pentru fiecare operaţie. Pentru procesul şi sistemul de producţie adoptat. Pe baza standardului sau normei interne privind materialul piesei. volumul de producţie. 6. SDV ) 1. dimensiuni propriu-zise . proprietăţi fizico-mecanice. tipul de utilaj. subansamblu. compoziţie chimică. etc. normele de timp. schiţa preliminară.. asamblare. 1. toleranţe de formă. control. regimul de utilizare a resursei umane ( un schimb sau două schimburi). cerinţă economică ( cost minim sau productivitate maximă ) . alte condiţii ( duritate.1. adaosurile de prelucrare.

Desenul fazei de tamponare va trebui să conţină atât lungimea cursei de avans a barei. încât să se asigure realizarea condiţiilor de precizie şi rugozitatea suprafeţei impuse. 7. Pentru maşina unealtă adoptată se vor preciza tipul. se vor identifica prelucrările principale ce urmează a fi executate.. Analiza tehnologicităţii piesei. sculele necesare şi ţinând cont de acestea precum şi de dimensiunile piesei şi seria de fabricaţie. Condiţii tehnice. acoperiri de protecţie. O grupă de faze de lucru constă din faza principală şi fazele suprapuse total sau parţial cu acesta. Analizând documentaţia constructivă a produsului. Pentru reprezentarea schemei de prelucrare se întocmesc schiţe separate pentru fiecare grupă de faze de lucru. Funcţie de diferitele prelucrări prin aşchiere ce trebuiesc executate asupra piesei.5.07 x 50 . Sk Form ă plană cilind rică . puterea. Determinarea poziţiilor de reglare ale capului revolver.. de la caracteristicile constructive ale strungului automat ales şi posibilităţile tehnologice ale acestuia fazele de prelucrare şi schema de lucru se stabilesc în aşa fel. la un preţ de cost minim şi cu o productivitate ridicată. Rolul funcţional al piesei. Condiţiile tehnice prescrise suprafeţelor Sk se prezintă tabelar – conform modelului de mai jos. Calculul curselor de lucru au o importanţă deosebită. Stabilirea fazelor de prelucrare şi a schemei de lucru. Pentru sculele şi accesoriile aferente. ale săniilor. cât şi distanţa de tamponare. Pe aceste schiţe se pot indica dimensiunile suprafeţelor prelucrate. gamele de turaţii şi avansuri. firma producătoare. se vor preciza rolul funcţional al piesei şi rolul funcţional al suprafeţelor Sk . sub rezerva acordului din partea proiectantului. ..2 1. Alegerea maşinii unelte adecvate. se analizează şi se precizează corespunzător.4. se vor adopta sculele şi portsculele aferente pe baza standardelor şi normativelor în vigoare sau a recomandărilor din literatura de specialitate. În schiţa unei grupe de faze se va reprezenta cu linie subţire suprafeţele piesei care s-au prelucrat în fazele anterioare şi cu linii groase acele suprafeţe care se prelucrează în grupa respectivă de faze. . 1. se va alege strungul automat adecvat.. Elementele constructive sau condiţiile tehnice de execuţie care împietează asupra tehnologicităţii piesei vor fi menţionate şi se vor face propuneri de îmbunătăţire a tehnologicităţii. concordanţa dintre caracteristicile constructive ale piesei şi cele impuse de rolul funcţional. Dimensiuni nominale Φ77 / Φ120 Φ90 +0. dimensiunea arborelui principal. etc. Calculul lungimilor curselor de lucru. respectiv poziţia capului revolver. marca.. 6. se vor preciza caracteristicile principale.. iar în cazul unor strunjiri profilate este nevoie de combinarea acestor mişcări. Determinarea distanţei de închidere între capul revolver şi bucşa elastică de strângere. De asemenea se reprezintă sculele şi parţial portsculele care concură la prelucrările din gruparea respectivă de faze. 1. precum şi literatura de specialitate. Abateri de formă Abateri de la poziţia reciprocă Alte condiţii tehnice (duritate. Pe baza indicilor şi condiţiilor de tehnologicitate. 8. 3.. 52 HRC S1 S2 Etc. În continuare se va indica numărul saniei în care sunt montate sculele respective.. cursele sculelor cu lungimile respective de intrare şi ieşire. etc) 48 . deoarece mărimea lor determină realizarea piesei la cotele şi abaterile indicate în desenele produsului finit. 4. .. 2. Proiectarea cuţilor profilate acolo unde este cazul 5. Pornind de la desenul piesei finite..3. Cursele de lucru pot fi axiale sau radiale. Mărimile componentelor curselor de lucru..6 . Calculul turaţiilor arborelui principal şi al arborilor portsculă. posibilitatea realizării semifabricatului şi a piesei finite în condiţii de eficienţă maximă.. 3 . În urma analizei tehnologice a desenul piesei. funcţie de specificul prelucrării prin aşchiere se adoptă pe baza standardelor şi normativelor în vigoare sau a recomandărilor din literatura de specialitate. Abaterea dimensională (Rugozitate) Ra 3. Alegerea sculelor şi portsculelor.1...

). 14. 4. Completarea fişei de calcul în vederea prelucrării piesei. DATE CONSTRUCTIV FUNCŢIONALE PRIVIND PIESA Sunt date: desenul de execuţie pentru piesa originală. IDENTIFICAREA POSIBILITĂŢILOR DE RECONDIŢIONARE Analiza defectelor şi condiţiilor de funcţionare trebuie să conducă la soluţii de recondiţionare a pieselor. Proiectarea camei de comandă a capului revolver şi a camei unei sănii verticale. imbinări cu ştifturi etc. turaţii. C3. Este prezentat desenul de ansamblu al îmbinării. pentru un atelier cu dotare specificată. CALCULUL DE REZISTENŢĂ Odată identificate posibilităţile de recondiţionare. arondat intreprinderii de transport care dispune de parcul de maşini şi eficienţa unui astfel de efort tehnologic. se calculează anasamblarea aleasă a zonei noi cu masa de bază a piesei. numărul real de rotaţii şi numărul de rotaţii echivalente necesare. lungimea de lucru. 4 . CALCULUL TEHNOLOGIC Se cere planul de operaţii pentru tipul de asamblare rezultat şi pentru subansamblele sau noile piese care se substituie formei constructive originale.9. materialul constitutiv. 10. Calculul numărului de rotaţii echivalente ale arborelui principal. 11. rămasă nealterată (calcul de fretaj. 12. în condiţiile în care piesa vizată poate fi achiziţionată la un anumit preţ. camion etc. 2.). relaţii cu alte organe de de maşini etc. Analiza economică a procesului tehnologic proiectat B) PARTEA GRAFICĂ       Desenul piesei. Se va întocmi un tabel ce va cuprinde denumirea fazei. Întocmirea ciclogramei de lucru. pentru care sunt date şi rezultatele structurate conform fişei de urmărire a fiabilităţii în funcţionare (incidenţei defectărilor intr-o anumită perioadă de timp şi tipului de defect apărut). Metodologia generală de stabilire a parametrilor regimului de aşchiere la strungurile automate se bazează pe alegerea valorilor corespunzătoare din tabelele întocmite şi verificate de firmele constructoare sau din tabele conform literaturii de specialitate. DATE INIŢIALE Este prezentat un organ de maşină complex din componenţa cutiei de viteze a unui mijloc de transport (autobuz. Planşe ce relevă studiul economic efectuat asupra procesului tehnologic proiectat. Întocmirea planului de operaţii 17. avansul. Desenul camei de comandă a capului revolver. 16. Calculul duratei ciclului de lucru. Se cere analiza tehnico-economică a recondiţionării piesei respective. pentru mişcările active. 15. Planul de operaţii al procesului tehnologic. înlocuirea cu ansamble demontabile sau nedemontabile. Calculul regimurilor de aşchiere. 5.). Desenul camei de comandă a saniei verticale. 13. Determinarea unghiurilor pentru mişcările neproductive şi pentru cele de lucru. încărcările organului de maşină (moment transmis. Analiza tehnico economica a reconditionarii pisei 1. 3. în urma prelucrărilor de eliminare a acestora. Desenul subansamblului din care face parte piesa. care să permită recuperarea unei părţi cât mai mari din piesă. care să se substituie zonelor afectate.

calculul marjelor activităţilor . Se prezintă : calculul datelor cel mai devreme (CMD) . Pentru un reper dat se va întocmi tehnologia de execuţie conform “T1”.” 7. calculul datelor cel mai tîrziu (CMT) . Programarea şi conducerea unui proiect de proces şi/sau sistem de producţie 1. Planificarea traiectoriei între cele douã puncte definite prin “1. Se va elabora tehnologia de execuţie a piesei C5. conform legilor de mişcare determinate în “4.3 Programarea şi conducerea prin resurse. Coordonatele externe ale unui punct definit prin intermediul coordonatelor articulare. Date iniţiale. C4. Coordonatele articulare pentru douã puncte aparţinând spaţiului de lucru al robotului definite în coordonatele lor externe ( operaţionale ) . 3. 3. reorganizarea lucrărilor şi refacerea retelei logice şi a calculelor în cazul depistării unor eventuale incompatibilităţi. Pentru robotul PUMA 600 ale cãrui caracteristici inerţiale şi parametrii Hartemberg-Denavit se cunosc se vor determina apoi urmãtoarele : 2. 3. interpolate cu funcţii de gradul întâi. identificarea datelor impuse. structura de descompunere a resurselor ( SDR). Vitezele şi acceleraţiile ( unghiulare şi ale centrelor de masã ) gradelor de libertate “1”şi “3” pentru deplasarea pe traiectoria definitã la “1. corespunzătorpoziţiei iniţiale şi finale ale reperului manipulat. forma de organizare specifică. Programarea şi conducerea prin durate. costurile de producţie. Legile de mişcare pentru primele trei grade de libertate între cele douã puncte definite în “1” în coordonate articulare ( vitezele iniţialã şi finalã sunt nule ) . stabilirea drumului critic (DC). structura de descompunere a lucrărilor ( SDL) . CALCULUL ECONOMIC Se cere calculul efortului financiar presupus de recondiţionare. 4. programele de lucru aferente. Programarea şi conducerea în condiţii de resurse nelimitate şi fără date impuse (varianta V 1) Se determină prin calcul şi se precizează : tipul producţiei. Programarea şi conducerea în condiţii de resurse limitate şi date impuse ( varianta V2) 3.1 Analiza proiectului. 5 . Pentru fiecare aplicaţie se vor elabora programe de calcul pe calculator. sistemul de producţie şi resursele din sistem. structura de descompunere a organizării ( SDO ). parametrii programării şi conducerii operative. 6.6. Se prezintă date de bază privind proiectul.” ( vitezele iniţialã şi finalã sunt nule ) în sistemul 4-3-4.”. 3. Roboţi industriali 1.2. programarea şi conducerea cu date impuse. în condiţiile specificate (număr de piese recondiţionate pe an) şi analiza justificativă a recondiţionării (luând în considerare preţul de achiziţie a unei piese noi). Se prezintă : structura de descompunere a produsului ( SDP) . pentru gradul de libertate “3”. 5. identificarea duratelor legăturilor. reţeaua logică a proiectului. Distanţa maximã pe care o poate parcurge endefectorul în spaţiul de lucru al robotului raportatã la originea sistemului de coordonate fix. 2.

Pentru scenariul optim se determină gradul de încărcare a resurselor şi tipologia producţiei la nivelul locurilor de muncă. C6 Management strategic. proiectul de implementare a acestora. Documentaţia grafică. Concluzii Se prezintă sintetic aspectele principale privind starea existentă a problemei abordate. înregistrări de calitate şi diagrame specifice. drumul critic ( dacă este cazul ) . precum şi acţiunile specifice care s-au întreprins efectiv. cu evidenţierea eventualelor deficienţe constate. elaborarea programelor de lucru CMD şi CMT. tabloul marjelor. iar în final. fără şi cu date impuse. soluţiile de perfecţionare preconizate. ) manualul de asigurare al calitătii. Compararea variantelor.Se prezintă: definitivarea calendarelor resurselor. grafice). diagrame. După caz. Analiza calităţii produsului în diferite stadii Se prezintă pentru produsul considerat : calitatea în marketing. Scenariul optim este cel pentru care durata ciclului de producţie este minimă. legislative. fabricaţie şi service ( tabele. reprezentările CMD şi CMT. Pentru varianta V2 se prezintă : . verificarea produsului. planurile de sarcini ale resurselor.şi după caz politica în domeniul calităţii 2. precum şi modul de asigurare a calităţii în proiectare. se pot elabora ( sub o formă restrânsă – max 20pag. economice. Date privind scenariul optim. 3. Dezvoltarea de noi soluţii După caz. Ordonanţarea resurselor. Se stabilesc tipurile şi criteriile de ordonanţare. 5. calitatea în fabricaţie. Se prezintă programarea şi conducerea proiectului de implementare unora dintre solutiile propuse. numărului de resurse. dezvoltare. După caz se prezintă propuneri specifice de îmbunătăţire a calităţii la nivelul diferitelor compartimente ale firmei. identificarea supraîncărcărilor şi eliminarea lor prin lisaj şi nivelare. gradului de încărcare a acestora şi a costurilor de producţie. Pentru varianta V1 se prezintă programele de lucru.reţeaua logică. Date inţiale Se prezintă obiectul de studiu ( proces . 3.sistem etc. Metode de evaluare a performanţelor în domeniul calităţii în cadrul firmei 1. In cazuri de compatibilitate se compară variantele V1 şi V2 pe baza duratei ciclului de producţie. 5. acţiunile specifice întreprinse. se elaborează diferitele scenarii pentru ordonanţarea INAINTE şi INAPOI. se propun noi modele. 3. programul de lucru şi amplasarea teoretică a resurselor pentru scenariul optim.5. 4. calitatea în specificaţiile de proiectare.) şi alte date privind problema managerială abordată : condiţii tehnice.4. 4. Analiza problemei manageriale Se identifică şi se prezintă sintetic elementele existente care definesc obiectul de studiu şi problema managerială asociată acestuia. elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor. structuri organizatorice. se prezintă schema teoretică de amplasare a resurselor. 6 . programe care să conducă la relizarea obiectivelor stabilite.

Documentarea bibliografică. scheme.IV. Coperta. Formularea concluziilor parţiale şi finale. 5. prenume ) . 2009-2010 7 Absolvent ( nume. grafice. Elaborarea planului de cercetare.. care va cuprinde minim 60 de pagini ( A4 dactilografiate la 1. 8. 4.INDUSTRALA SI MARITIMA SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC PROIECT DE DIPLOMA Coordonator proiect: ( nume . Documentarea în mediul economic ( firme ). Redactarea lucrării.5 rânduri . Un memoriu justificativ şi de calcul. echivalent a minimum 5 formate A1. Recomandăm absolvenţilor să parcurgă următoarele etape în vederea finalizării cu success a proiectului de diplomă : 1. Prezentarea şi susţinerea ei. modele experimentale. Instrucţiuni privind redactarea proiectului de diplomă Din punct de vedere tehnic proiectul de diplomă va cuprinde două părţi distincte : A. 7.5 cm ) B Documentaţia grafică va cuprinde desene. UNIVERSITATEA “ OVIDIUS “ CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA. 6. redactate pe calc sau hârtie în tuş. 2. Cercetare de laborator ( prelucrarea datelor şi interpretarea rezultatelor ). tehnoredactate pe calculator cu mărimea fontului de 12 Times New Roman şi margini de 2. prenume grad didactic şi ştiinţific ) an univ. 3. prenume grad didactic şi ştiinţific ) Indrumator proiect: ( nume . Alegerea temei.etc. Forma de prezentare a lucrării va fi următoarea : 1.

St. numele absolventului. Exemplu: Vâlcovici V. capitole .anul apariţiei.1. Desene.Numele şi prenumele autorului. 6. Conţinutul propriu-zis. 4. Bălan. subcapitole cu indicarea numărului paginii unde se regăsesc. 3. Cuprinsul lucrării de diplomă va consta din : 1.Editura. . Sursele bibliografice vor fi citate în ordine alfabetică în următoarea structură: . 1968. Contribuţii teoretice şi practice la soluţionarea temei. 5. Concluzii.. 3 Formularul tipizat care conţine tema proiectului . 3. Analiza stadiului actual al temei ( întocmită pe baza documentării temei bibliografice) 3. Bibliografia. Reia elementele de pe copertă. . ( Acestea se vor detalia în funcţie de specificul temei împreună cu conducătorul lucrării ). In domeniul economic.2.Titlul complet al lucrării. Cinematica roboţilor industriali II. 15 16 8 . 2. Editura Tehnică. scheme şi tabele. . Cuprinsul. Bucureşti. Voinea .Mecanica teoretica.2. In domeniul tehnic. anul elaborării proiectului şi o serie de alte informaţii necesare finalizării in bune condiţii a proiectului. Exemplu : Capitolul II.Locul şi . Rezumatul în limba străină.1. R. Pagina de gardă. Calculul vitezelor şi acceleraţiilor centrelor de masă 4. Memoriu justificativ. 7. 3. Cuprinsul va prezenta structura detaliată a lucrării pe părţi .

precum şi rezultatele. Proiectele se depun la Secretariatul Comisiei cu cel puţin trei zile înainte de începerea examenului de licenţă. teoretice şi experimentale . se desfăşoară sub forma unui dialog între student şi comisie. Prof. Expunerea trebuie să fie liberă. Chircor Mihael .dr. Decan. Prof. Nota lucrării este media aritmetică a notelor membrilor comisiei şi a conducătorului. .ing Zagan Remus 9 Sef Catedră.Introducerea .V. Prezentarea va cuprinde trei părţi : . Tehnologii şi Inginerie Economică. care constă în enunţarea temei şi motivarea subiectului. . ing. Univ.Tratarea subiectului în cadrul căreia se prezintă metodele de lucru.Concluziile. Cea de a doua parte . dezbaterea . După susţinere planşele înregistrate în Borderoul de planşe se pliază. însă se poate pregăti şi un suport scris la care se poate apela în caz de nevoie. Prezentarea şi susţinerea proiectului de diplomă Susţinerea lucrării are loc în faţa Comisiei de Examinarea Proiectului de Diplomă.dr.univ. se introduc în mapă şi se predau secretarului comisiei. Fiecare candidat are alocat un timp de susţinere de maxim 15 minute şi un timp de dezbatere de maxim 20 de minute. Expunerea trebuie să scoată în evidenţă elementele cele mai importante ale lucrării cu un accent deosebit pe elementele originale.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA Specializarea:INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC GHID PROIECT DE DIPLOMA 2010 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful