You are on page 1of 10

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA, INDUSTRIALĂ SI MARITIMĂ Specializarea :INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC

A. Obiectivul proiectului de diplomă
1. Verificarea capacităţii de sistematizare a cunoştinţelor dobândite în timpul anilor de studiu de către absolvenţi. 2. Soluţionarea în mod creativ şi/sau original a unor probleme cu caracter ingineresc şi economic, făcând apel la cunoştinţele acumulate. 3. Intocmirea de către fiecare absolvent a unei lucrări în domenii de interes, care să-i permită integrarea rapidă la viitorul loc de muncă.

B. Tema proiectului
In concordanţă cu profilul specializării, proiectul de diplomă vizează combinaţii ale unora dintre următoarele problematici : concepţia unor proiecte de procese şi/sau sisteme de producţie; inginerie economică aplicată unor procese, produse şi/sau sisteme de producţie; programarea şi conducerea proiectelor de procese şi/sau sisteme de producţie; ingineria calităţii produselor industriale, management de proces şi/sau sistem de producţie. În consecinţă, formularea temei proiectului de diplomă este: “Studiul tehnico-economic privind, proiectarea, programarea şi conducerea unui proces şi sistem de producţie pentru XXX ”. în cadrul căreia XXX reprezintă denumirea produsului. O temă de proiect de diplomă diferită de cea anterioară, dar având în vedere cele de mai sus prezentate, se aduce la cunoştiinţă absolventului de către conducătorul stiinţific. Proiectul de diplomă va cuprinde o parte obligatorie ca fiind una din urmăroarele combinaţii : C1C5(6) ; C2-C5(6) ; C3-C5(6) ; C4-C5(6) şi la alegere o parte specială.

C. Cuprinsul proiectului de diplomă
Cuprinsul memoriului se scrie conform uzanţei: nr.crt., denumirea capitol, subcapitol, paragraf,…, nr. pagină de început. Cuprinsul documentaţiei grafice se scrie sub forma unui “Borderou de planşe” conform modelului care urmează –tabel 1: Tabel 1 Nr.crt 1. 2. Denumire Desen reper…….. Desen ansamblu.Dispozitiv 1 Format A1 A2

).. Pe baza standardului sau normei interne privind materialul piesei. proprietăţi.. toleranţe de formă. cerinţă economică ( cost minim sau productivitate maximă ) . se prezintă: numărul de ordine. 6. Pentru o variantă de proces şi sistem de producţie. Suprafeţele piesei necesar a fi analizate se notează cu S k (k=1. schiţa preliminară. denumirea operaţiei. Structura detaliată a procesului şi sistemului de fabricaţie. A) MEMORIUL TEHNICO-ECONOMIC 1. Date constructive-funcţionale privind produsul. compoziţia chimică. denumirea... etc. date referitoare la unitatea de produţie ( societatea comercială. alte condiţii ( duritate. După caz. schiţa şi fazele pentru fiecare operaţie.se elaborează fişa film sau planul de operatii C2. obiectivele principale ( introducerea unei noi tehnologii sau modernizarea celei existente ) 2. adaosurile de prelucrare. ). ……… În concordanţă cu tema. fond real de timp. 3. caracteristicile prescrise suprafeţelor – formă. starea de livrare. la fiecare operaţie se prezintă : numărul de ordine. se prezintă : materialul (-ele ) – denumire. durata de realizare a producţiei (an sau număr de luni). ……………. 1. Schiţa piesei Se execută schiţa piesei. regimul de utilizare a resursei umane ( un schimb sau două schimburi). desenul subansamblului din care face parte piesa. 4. CONŢINUTUL PROIECTULUI : Proiectul va fi compus dintr-un memoriul tehnico-economic şi parte grafică. construcţia semifabricatului – sub formă de desen. asamblare.. normele de timp. utilajele. C1. 2. compoziţie chimică. 1. Structura preliminară a precesului şi sistemului de fabricaţie. .…. proprietăţi fizico-mecanice.). adaosurile totale de prelucrare. structura metalografică. SDV-urile.2. subansamblu etc. Se efectuează gruparea activităţilor tehnologice în operaţii principale şi se determină structura preliminară a procesului şi sistemului de fabricaţie în minimum două variante. 5. volumul de producţie. Caracteristici de material. subansamblu. SDV-urile. 2 . Tehnologii şi sisteme de fabricaţie pentru un produs ( piesă. Pentru procesul şi sistemul de producţie adoptat. Documentaţia tehnologică grafică. acoperiri de protecţie etc. rugozitate. un proiect de diplomă este format din combinaţii ale unor părţi axate pe problematicile menţionate în § B. Date iniţiale. Elementele constructiv funcţionale ale piesei. secţie ) – denumire. Proiectarea unei piese pe strung automat monoax DATE INIŢIALE DE PROIECTARE : Desenul piesei. poziţia relativă. După caz. se prezintă: programa de producţie aferentă produsului ( piesă. precedeele de prelucrare. tratamente termice prescrise. Construcţia semifabricatului şi procedee de prelucrare. SDV ) 1. control. se prezintă: simbolul. sintetic. corespunzător. tratamente termice prescrise etc.1. dimensiuni propriu-zise . regimurile de lucru. ( Corespunzător pentru fiecare operaţie/fază sau grup de operaţii/faze ). După caz. dimensiunile intermediare. resurse. tipul de utilaj. se stabilesc şi se prezintă : procedeul de semifabricare. în minimum două variante.

se vor preciza rolul funcţional al piesei şi rolul funcţional al suprafeţelor Sk . deoarece mărimea lor determină realizarea piesei la cotele şi abaterile indicate în desenele produsului finit. Abaterea dimensională (Rugozitate) Ra 3. Elementele constructive sau condiţiile tehnice de execuţie care împietează asupra tehnologicităţii piesei vor fi menţionate şi se vor face propuneri de îmbunătăţire a tehnologicităţii.1. Desenul fazei de tamponare va trebui să conţină atât lungimea cursei de avans a barei. sculele necesare şi ţinând cont de acestea precum şi de dimensiunile piesei şi seria de fabricaţie. Alegerea sculelor şi portsculelor. de la caracteristicile constructive ale strungului automat ales şi posibilităţile tehnologice ale acestuia fazele de prelucrare şi schema de lucru se stabilesc în aşa fel.4. În schiţa unei grupe de faze se va reprezenta cu linie subţire suprafeţele piesei care s-au prelucrat în fazele anterioare şi cu linii groase acele suprafeţe care se prelucrează în grupa respectivă de faze. 52 HRC S1 S2 Etc. se vor identifica prelucrările principale ce urmează a fi executate.3. Determinarea poziţiilor de reglare ale capului revolver.6 . funcţie de specificul prelucrării prin aşchiere se adoptă pe baza standardelor şi normativelor în vigoare sau a recomandărilor din literatura de specialitate. 8. Dimensiuni nominale Φ77 / Φ120 Φ90 +0.. se analizează şi se precizează corespunzător. Pe baza indicilor şi condiţiilor de tehnologicitate. În continuare se va indica numărul saniei în care sunt montate sculele respective. Rolul funcţional al piesei. etc. acoperiri de protecţie. 4. gamele de turaţii şi avansuri. În urma analizei tehnologice a desenul piesei.07 x 50 . sub rezerva acordului din partea proiectantului.. Condiţiile tehnice prescrise suprafeţelor Sk se prezintă tabelar – conform modelului de mai jos. . cursele sculelor cu lungimile respective de intrare şi ieşire. Pentru sculele şi accesoriile aferente.. cât şi distanţa de tamponare. se vor adopta sculele şi portsculele aferente pe baza standardelor şi normativelor în vigoare sau a recomandărilor din literatura de specialitate. . 1. 1. Pentru maşina unealtă adoptată se vor preciza tipul.. 3 . posibilitatea realizării semifabricatului şi a piesei finite în condiţii de eficienţă maximă. Calculul curselor de lucru au o importanţă deosebită. Analizând documentaţia constructivă a produsului. Cursele de lucru pot fi axiale sau radiale. Stabilirea fazelor de prelucrare şi a schemei de lucru. . marca.. Calculul turaţiilor arborelui principal şi al arborilor portsculă..... Pornind de la desenul piesei finite. Abateri de formă Abateri de la poziţia reciprocă Alte condiţii tehnice (duritate.5. respectiv poziţia capului revolver. 2. la un preţ de cost minim şi cu o productivitate ridicată. Calculul lungimilor curselor de lucru. Mărimile componentelor curselor de lucru. Condiţii tehnice. iar în cazul unor strunjiri profilate este nevoie de combinarea acestor mişcări. Determinarea distanţei de închidere între capul revolver şi bucşa elastică de strângere. se va alege strungul automat adecvat... puterea. De asemenea se reprezintă sculele şi parţial portsculele care concură la prelucrările din gruparea respectivă de faze. Alegerea maşinii unelte adecvate. 6. 7. Pentru reprezentarea schemei de prelucrare se întocmesc schiţe separate pentru fiecare grupă de faze de lucru. se vor preciza caracteristicile principale. ale săniilor. etc) 48 .2 1. O grupă de faze de lucru constă din faza principală şi fazele suprapuse total sau parţial cu acesta. Analiza tehnologicităţii piesei. Sk Form ă plană cilind rică . încât să se asigure realizarea condiţiilor de precizie şi rugozitatea suprafeţei impuse. dimensiunea arborelui principal.. Funcţie de diferitele prelucrări prin aşchiere ce trebuiesc executate asupra piesei.. Pe aceste schiţe se pot indica dimensiunile suprafeţelor prelucrate. concordanţa dintre caracteristicile constructive ale piesei şi cele impuse de rolul funcţional. firma producătoare. 3. precum şi literatura de specialitate. Proiectarea cuţilor profilate acolo unde este cazul 5..

2. în urma prelucrărilor de eliminare a acestora.). numărul real de rotaţii şi numărul de rotaţii echivalente necesare. 14. relaţii cu alte organe de de maşini etc. înlocuirea cu ansamble demontabile sau nedemontabile. DATE CONSTRUCTIV FUNCŢIONALE PRIVIND PIESA Sunt date: desenul de execuţie pentru piesa originală. materialul constitutiv. CALCULUL DE REZISTENŢĂ Odată identificate posibilităţile de recondiţionare. Întocmirea planului de operaţii 17. Desenul camei de comandă a capului revolver. rămasă nealterată (calcul de fretaj. Calculul regimurilor de aşchiere.9. Analiza economică a procesului tehnologic proiectat B) PARTEA GRAFICĂ       Desenul piesei. 13. turaţii. 16. pentru un atelier cu dotare specificată. în condiţiile în care piesa vizată poate fi achiziţionată la un anumit preţ. pentru care sunt date şi rezultatele structurate conform fişei de urmărire a fiabilităţii în funcţionare (incidenţei defectărilor intr-o anumită perioadă de timp şi tipului de defect apărut). Proiectarea camei de comandă a capului revolver şi a camei unei sănii verticale. pentru mişcările active. C3. Întocmirea ciclogramei de lucru. Planşe ce relevă studiul economic efectuat asupra procesului tehnologic proiectat. IDENTIFICAREA POSIBILITĂŢILOR DE RECONDIŢIONARE Analiza defectelor şi condiţiilor de funcţionare trebuie să conducă la soluţii de recondiţionare a pieselor. Calculul duratei ciclului de lucru. Se va întocmi un tabel ce va cuprinde denumirea fazei. Metodologia generală de stabilire a parametrilor regimului de aşchiere la strungurile automate se bazează pe alegerea valorilor corespunzătoare din tabelele întocmite şi verificate de firmele constructoare sau din tabele conform literaturii de specialitate. DATE INIŢIALE Este prezentat un organ de maşină complex din componenţa cutiei de viteze a unui mijloc de transport (autobuz. 12. Calculul numărului de rotaţii echivalente ale arborelui principal. imbinări cu ştifturi etc. 4. 15. Determinarea unghiurilor pentru mişcările neproductive şi pentru cele de lucru. lungimea de lucru. CALCULUL TEHNOLOGIC Se cere planul de operaţii pentru tipul de asamblare rezultat şi pentru subansamblele sau noile piese care se substituie formei constructive originale. Planul de operaţii al procesului tehnologic. care să permită recuperarea unei părţi cât mai mari din piesă. se calculează anasamblarea aleasă a zonei noi cu masa de bază a piesei. arondat intreprinderii de transport care dispune de parcul de maşini şi eficienţa unui astfel de efort tehnologic. Este prezentat desenul de ansamblu al îmbinării. încărcările organului de maşină (moment transmis. Desenul camei de comandă a saniei verticale. 11. Se cere analiza tehnico-economică a recondiţionării piesei respective.). Analiza tehnico economica a reconditionarii pisei 1. avansul. 10.). care să se substituie zonelor afectate. camion etc. Completarea fişei de calcul în vederea prelucrării piesei. 4 . 3. Desenul subansamblului din care face parte piesa. 5.

costurile de producţie. 6. parametrii programării şi conducerii operative. Pentru robotul PUMA 600 ale cãrui caracteristici inerţiale şi parametrii Hartemberg-Denavit se cunosc se vor determina apoi urmãtoarele : 2. sistemul de producţie şi resursele din sistem. reţeaua logică a proiectului. Se prezintă : structura de descompunere a produsului ( SDP) .” 7. C4. Pentru fiecare aplicaţie se vor elabora programe de calcul pe calculator.3 Programarea şi conducerea prin resurse. Programarea şi conducerea în condiţii de resurse limitate şi date impuse ( varianta V2) 3. CALCULUL ECONOMIC Se cere calculul efortului financiar presupus de recondiţionare. Pentru un reper dat se va întocmi tehnologia de execuţie conform “T1”. Programarea şi conducerea unui proiect de proces şi/sau sistem de producţie 1. Date iniţiale. structura de descompunere a resurselor ( SDR). 4. Coordonatele externe ale unui punct definit prin intermediul coordonatelor articulare. identificarea datelor impuse. structura de descompunere a organizării ( SDO ). Se va elabora tehnologia de execuţie a piesei C5. structura de descompunere a lucrărilor ( SDL) . Planificarea traiectoriei între cele douã puncte definite prin “1. 5 . Programarea şi conducerea prin durate. Se prezintă date de bază privind proiectul. Roboţi industriali 1. Legile de mişcare pentru primele trei grade de libertate între cele douã puncte definite în “1” în coordonate articulare ( vitezele iniţialã şi finalã sunt nule ) . 3. forma de organizare specifică. pentru gradul de libertate “3”. Coordonatele articulare pentru douã puncte aparţinând spaţiului de lucru al robotului definite în coordonatele lor externe ( operaţionale ) . Se prezintă : calculul datelor cel mai devreme (CMD) . calculul datelor cel mai tîrziu (CMT) . interpolate cu funcţii de gradul întâi. stabilirea drumului critic (DC). corespunzătorpoziţiei iniţiale şi finale ale reperului manipulat.6. identificarea duratelor legăturilor. 5. 3. programele de lucru aferente. în condiţiile specificate (număr de piese recondiţionate pe an) şi analiza justificativă a recondiţionării (luând în considerare preţul de achiziţie a unei piese noi). 2. 3. conform legilor de mişcare determinate în “4. Vitezele şi acceleraţiile ( unghiulare şi ale centrelor de masã ) gradelor de libertate “1”şi “3” pentru deplasarea pe traiectoria definitã la “1. Programarea şi conducerea în condiţii de resurse nelimitate şi fără date impuse (varianta V 1) Se determină prin calcul şi se precizează : tipul producţiei. 3.”. programarea şi conducerea cu date impuse.” ( vitezele iniţialã şi finalã sunt nule ) în sistemul 4-3-4. Distanţa maximã pe care o poate parcurge endefectorul în spaţiul de lucru al robotului raportatã la originea sistemului de coordonate fix.1 Analiza proiectului. reorganizarea lucrărilor şi refacerea retelei logice şi a calculelor în cazul depistării unor eventuale incompatibilităţi. calculul marjelor activităţilor .2.

Se prezintă programarea şi conducerea proiectului de implementare unora dintre solutiile propuse. acţiunile specifice întreprinse. După caz. identificarea supraîncărcărilor şi eliminarea lor prin lisaj şi nivelare. Pentru scenariul optim se determină gradul de încărcare a resurselor şi tipologia producţiei la nivelul locurilor de muncă. precum şi modul de asigurare a calităţii în proiectare. Metode de evaluare a performanţelor în domeniul calităţii în cadrul firmei 1. Dezvoltarea de noi soluţii După caz. fără şi cu date impuse. calitatea în specificaţiile de proiectare. Date privind scenariul optim. Documentaţia grafică. se propun noi modele. C6 Management strategic. Se stabilesc tipurile şi criteriile de ordonanţare. proiectul de implementare a acestora. grafice). gradului de încărcare a acestora şi a costurilor de producţie. cu evidenţierea eventualelor deficienţe constate. tabloul marjelor. programe care să conducă la relizarea obiectivelor stabilite. elaborarea planurilor de sarcini ale resurselor. înregistrări de calitate şi diagrame specifice. Date inţiale Se prezintă obiectul de studiu ( proces . calitatea în fabricaţie.sistem etc. structuri organizatorice.) şi alte date privind problema managerială abordată : condiţii tehnice. numărului de resurse. diagrame. dezvoltare. Scenariul optim este cel pentru care durata ciclului de producţie este minimă. 4. Analiza problemei manageriale Se identifică şi se prezintă sintetic elementele existente care definesc obiectul de studiu şi problema managerială asociată acestuia. drumul critic ( dacă este cazul ) . soluţiile de perfecţionare preconizate. programul de lucru şi amplasarea teoretică a resurselor pentru scenariul optim.5. Ordonanţarea resurselor. verificarea produsului. 4. 3.4. 3. După caz se prezintă propuneri specifice de îmbunătăţire a calităţii la nivelul diferitelor compartimente ale firmei. 6 . elaborarea programelor de lucru CMD şi CMT. Pentru varianta V2 se prezintă : .Se prezintă: definitivarea calendarelor resurselor. Concluzii Se prezintă sintetic aspectele principale privind starea existentă a problemei abordate. se pot elabora ( sub o formă restrânsă – max 20pag. fabricaţie şi service ( tabele. planurile de sarcini ale resurselor. 3. ) manualul de asigurare al calitătii. reprezentările CMD şi CMT. economice. Pentru varianta V1 se prezintă programele de lucru. iar în final. 5. se prezintă schema teoretică de amplasare a resurselor. 5.reţeaua logică. precum şi acţiunile specifice care s-au întreprins efectiv. In cazuri de compatibilitate se compară variantele V1 şi V2 pe baza duratei ciclului de producţie.şi după caz politica în domeniul calităţii 2. Analiza calităţii produsului în diferite stadii Se prezintă pentru produsul considerat : calitatea în marketing. se elaborează diferitele scenarii pentru ordonanţarea INAINTE şi INAPOI. legislative. Compararea variantelor.

Prezentarea şi susţinerea ei. 5. Un memoriu justificativ şi de calcul.5 rânduri . modele experimentale. Redactarea lucrării.5 cm ) B Documentaţia grafică va cuprinde desene. scheme. 8. prenume grad didactic şi ştiinţific ) Indrumator proiect: ( nume . 6. Formularea concluziilor parţiale şi finale. echivalent a minimum 5 formate A1. 3.etc. redactate pe calc sau hârtie în tuş. Instrucţiuni privind redactarea proiectului de diplomă Din punct de vedere tehnic proiectul de diplomă va cuprinde două părţi distincte : A. prenume ) .INDUSTRALA SI MARITIMA SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC PROIECT DE DIPLOMA Coordonator proiect: ( nume . 2. 4. grafice.IV. care va cuprinde minim 60 de pagini ( A4 dactilografiate la 1. tehnoredactate pe calculator cu mărimea fontului de 12 Times New Roman şi margini de 2.. 2009-2010 7 Absolvent ( nume. Alegerea temei. Cercetare de laborator ( prelucrarea datelor şi interpretarea rezultatelor ). Recomandăm absolvenţilor să parcurgă următoarele etape în vederea finalizării cu success a proiectului de diplomă : 1. UNIVERSITATEA “ OVIDIUS “ CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA. prenume grad didactic şi ştiinţific ) an univ. Forma de prezentare a lucrării va fi următoarea : 1. 7. Documentarea bibliografică. Coperta. Documentarea în mediul economic ( firme ). Elaborarea planului de cercetare.

7. Exemplu : Capitolul II.1. Editura Tehnică. subcapitole cu indicarea numărului paginii unde se regăsesc. . 15 16 8 .Titlul complet al lucrării. 1968. capitole . In domeniul economic. Cuprinsul lucrării de diplomă va consta din : 1. Contribuţii teoretice şi practice la soluţionarea temei. In domeniul tehnic. Cuprinsul. St.Locul şi . Bălan. . Cinematica roboţilor industriali II. Reia elementele de pe copertă. scheme şi tabele. Memoriu justificativ. . Calculul vitezelor şi acceleraţiilor centrelor de masă 4..2. Conţinutul propriu-zis. Pagina de gardă. 4. 3.anul apariţiei. ( Acestea se vor detalia în funcţie de specificul temei împreună cu conducătorul lucrării ). 5. numele absolventului.1.2. Bucureşti. Desene.Numele şi prenumele autorului. Exemplu: Vâlcovici V. Concluzii. Analiza stadiului actual al temei ( întocmită pe baza documentării temei bibliografice) 3. anul elaborării proiectului şi o serie de alte informaţii necesare finalizării in bune condiţii a proiectului. Cuprinsul va prezenta structura detaliată a lucrării pe părţi . 6. 3. 2.Mecanica teoretica. Bibliografia. Rezumatul în limba străină. 3 Formularul tipizat care conţine tema proiectului .Editura. Voinea . Sursele bibliografice vor fi citate în ordine alfabetică în următoarea structură: . R. 3.

După susţinere planşele înregistrate în Borderoul de planşe se pliază. Cea de a doua parte . care constă în enunţarea temei şi motivarea subiectului. însă se poate pregăti şi un suport scris la care se poate apela în caz de nevoie. dezbaterea . . Nota lucrării este media aritmetică a notelor membrilor comisiei şi a conducătorului. Proiectele se depun la Secretariatul Comisiei cu cel puţin trei zile înainte de începerea examenului de licenţă. Chircor Mihael . se introduc în mapă şi se predau secretarului comisiei. Prof. Fiecare candidat are alocat un timp de susţinere de maxim 15 minute şi un timp de dezbatere de maxim 20 de minute. Univ. ing. Expunerea trebuie să scoată în evidenţă elementele cele mai importante ale lucrării cu un accent deosebit pe elementele originale.ing Zagan Remus 9 Sef Catedră.Tratarea subiectului în cadrul căreia se prezintă metodele de lucru. Expunerea trebuie să fie liberă. Prof.V. Tehnologii şi Inginerie Economică.dr. Decan. teoretice şi experimentale . .univ.Concluziile. precum şi rezultatele.Introducerea . Prezentarea şi susţinerea proiectului de diplomă Susţinerea lucrării are loc în faţa Comisiei de Examinarea Proiectului de Diplomă. Prezentarea va cuprinde trei părţi : .dr. se desfăşoară sub forma unui dialog între student şi comisie.

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA Specializarea:INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC GHID PROIECT DE DIPLOMA 2010 10 .