You are on page 1of 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Traumatisme cranio - cerebrale. Studiu comparativ anatomo imagistic a leziunilor nervoase

Introducere În contextul creşterii explozive a incidenţei traumatismelor craniocerebrale în ultimii ani, creştere datorată schimbărilor economice şi psiho-sociale din România, abordarea acestei teme nu este lipsită de temei. De cele mai multe ori gravitatea leziunilor, amploarea lor şi răsunetul asupra întregului organism necesită un diagnostic precis şi realizat în condiţii de maximă urgenţă. Achiziţiile tehnicii moderne au uşurat mult realizarea acestui obiectiv, prin introducerea unor metode noi de investigaţii neinvazive (CT, RMN) sau invazive (CT cu substanţe de contrast, angiografie), care permit un diagnostic precis topografic şi de întindere a leziunii, precum şi tipul acesteia. Toate aceste date permit, pe de o parte, scurtarea enormă a timpului scurs între prezentarea la camera de gardă şi precizia diagnosticului, iar pe de altă parte permit aprecierea necesităţii intervenţiei chirurgicale sau, dimpotrivă, contraindică actul operator. Atât doar că, aşa cum am amintit, paralel cu aceste beneficii a trebuit să crească şi nivelul de pregătire al medicului exploraţionist, care actualmente este obligat să posede temeinice noţiuni de anatomie funcţională, fiziologie, semiologie clinică şi, de ce nu, fizică nucleară. De aici a pornit ideea prezentării în paralel a unor noţiuni de anatomie comparată cu imagini obţinute cu ajutorul metodelor moderne de investigaţie a traumatismelor craniocerebrale.

CAPITOLUL I DEZVOLTAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Sistemul nervos este alcatuit din sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Sistemul nervos periferic consta in nervii cranieni si cei spinali, in timp ce sistemul nervos central este format din maduva spinarii si encefal.

Pagina 1 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sistemul nervos autonom, adeseori considerat o entitate separata, este in parte central, in parte periferic. Creierul uman este o structura relativ unica, reprezentand aproximativ 25 din greutatea corporala (1400 g), cu toate acestea constituind cea mai inalta treapta de organizare si functionare a tesutului nervos din toata seria animala. Conflictul permanent dintre organismul uman si mediul inconjurator a dus la aparitia de noi formatiuni, din ce in ce mai specializate, capabile sa receptioneze selectiv informatiile, sa le integreze si sa le stocheze si sa elaboreze raspunsurile pe baza experientei acumulate. Functiile principale ale sistemului nervos central, in ordinea aparitiei sunt: adaptarea la conditiile variabile ale mediului extern mentinerea homeostaziei corpului memoria, inteligenta si constiinta propriului eu. Aceasta perfectionare a functiilor a fost posibila doar prin adaugarea de noi etaje, diferite ca varsta filogenetica, dependente unele de altele. Etajele mai noi filogenetic au legaturi cu periferia doar prin intermediul etajelor mai vechi, inferioare. Din punct de vedere anatomic, sistemul nervos central este impartit in: Maduva spinarii (medulla spinalis) Encefal care cuprinde: Trunchiul cerebral cu: bulbul (medulla oblongata) punte (pons) mezencefal (mesencephalon) Cerebelul (cerebellum) Diencefalul (diencephalon) format la randul sau din: talamus epitalamus hipotalamus metatalamus Telencefalul (telencefalon) care cuprinde: corpul striat cortex, alcatuit la randul sau din: arhicortex, in alcatuirea caruia intra: paleopallium si arhipallium neocortex –neopallium.

Pagina 2 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din punct de vedere functional, maduva este centrul reflexelor somatice si viscerale, iar impreuna cu trunchiul cerebral, coreleaza metameric functiile individului. Creierul anterior este alcatuit din structuri cu varste diferite, prin urmare si functiile sale vor fi cu atat mai complexe cu cat structura respectiva este mai noua. Astfel, arhicortexul, portiunea cea mai veche si aflata in regresie la om, indeplineste un rol esential in fiziologia instinctuala: hrana, reproducere. Neocortexul, care se dezvolta pe masura ce arhicortexul involueaza, are rol in activitatile constiente, voluntare, psihice, crearea si modularea personalitatii. ELEMENTE DE NEUROGENEZA Sistemul nervos central incepe sa se formeze in decursul sapatamanii a treia , cand embrionul are forma de disc. De o parte si de lata a liniei mediosagitale, ectodermul prezinta o regiune ingrosata, pluristratificata, numita placa neurala, formata sub actiunea inductorie a notocordului si mezodermului paraaxial. Zonele periferice ale placii au o rata mai mare de diviziune si prin urmare vor fi mai proeminente, dand astfel nastere plicilor neurale. Apropierea acestora pe linie mediana duce la formarea santului neural, pentru ca, in zilele 18-20, plicile sa fuzioneze in dreptul somitei 4, marcand inceputul formarii tubului neural. Fuzionarea plicilor continua caudal si rostral, astfel incat tubul neural va fi deschis anterior prin neuroporul anterior (se va inchide in ziua 25) si posterior prin neuroporul posterior (care se va inchide in ziua 27). Inchiderea neuroporilor marcheaza sfarsitul perioadei de neurulatie. Maduva spinarii se va forma din cele 2/3 inferioare ale tubului neural. Prin cresterea mai rapida a coloanei vertebrale, maduva va ramane mai scurta cu 10 vertebre. Portiunea terminal a tubului neural se prezinta, la 3 luni de viata intrauterina, ca o vezicula subcutanata, care prin proliferari celulare, va disparea, persistand doar o dilatatie a canalului ependimar in dreptul metamerului L5, si anume ventriculul terminal. Partea distala a veziculei se va transforma in fillum terminale si ligament sacrococcigian. Encefalul se va forma din treimea superioara a tubului neural, din dreptul somitei a 4a, printr-o serie de procese care isi au originea in: inegalitatea ritmului de crestere in lungime a diferitelor sale etaje; extremitatea rostrala creste rapid in lungime si lent pe marginile ventrala si dorsala tubul neural este fixat in doua puncte; la nivelul membranei faringiene si in regiunea somitelor cervicale. Apar astfel curburi, evaginari, invaginari, proeminente.

Pagina 3 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Prin inchiderea neuroporului si alipirea plicilor neurale din regiunea cefalica, iau nasterea trei vezicule: Prozencefal, Rombencefal si Mezencefal. Prin diviziunea prozencefalului si a rombencefalului, iau nastere astfel 5 vezicule: telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal si mielencefal. Din evolutia acestor vezicule vor rezulta: Telencefalul va da nastere emisferelor cerebrale, din care se vor forma scoarta cerebrala si corpii striati. Diencefalul, cu doua evaginatii laterale (vezicule optice), va forma talamusul, metatalamusul (alcatuit din corpii geniculati laterali si mediali), hipotalamusul, epitalamusul (contine si glanda epifiza, neurohipofiza si tuberculii mamilari). Mezencefalul va da nastere formatiuni nervoase cu acelasi nume. Metencefalul se va transdorma in punte si cerebel. Miencefalul va forma bulbul rahidian

DEZVOLTAREA SCOARTEI CEREBRALE Inainte de a fi prezentata evolutia diferitelor structuri nervoase ale scoartei cerebrale, trebuiesc facute cateva precizari referitoare la structura tubului neural. La un embrion de 6 saptamani, peretele tubului neural este alcatuit din mai multe straturi, care dinspre lumenul tubului spre periferie sunt: membrana limitanta interna; stratul ependimar, continuat cu limite imprecise cu stratul urmator; este format din neuroblasti in numar mare diseminati printre celulele ependimare si aflati in plina proliferare; stratul manta, format din neuroblasti migrati din stratul precedent, organizate intr-o retea (mielospongiu) si din care se va forma substanta alba membrana limitanta externa. In luna a 2-a, cortexul telencefalic este neted (lissencefal) si este format din trei straturi care se vor transforma astfel: stratul germinal, aflat in contact cu ventriculii va da nastere la membrana limitanta, celulele ependimare si stratul glial subependimar; zona manta va deveni substanta alba; zona corticala externa formata la randul sau din doua lame: profunda, piramidala din care vor lua nastere straturile 2 si 6;

Pagina 4 din 58

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

marginala, care va deveni stratul 1 (plexiform). In luna a treia zona ependimara prolifereaza intens si ingroasa peretii veziculari. Neuroblastii din zona manta migreaza in zona marginala si vor forma cortexul primar. Numarul lor va creste continuu pana in luna a 7-a, cand atinge numarul de la adult. Zona manta ramane astfel lipsita de neuroblasti si va deveni locul de trecere al axonilor corticali care vor forma substanta alba. In saptamana a 12-a, neuroblastele migrate se divid in etape succesive si dau naster astfel la generatii celulare de varste diferite. Celulele cele mai tinere strabat straturile mai vechi si se dispun superficial, astfel incat straturile vechi sunt situate profund, iar cele noi superficial. Prima diferentiere incepe in formatiunea hipocampica. Partea ei rostrala si superioara regreseaza o data cu aparitia corpului calos din ea, ca structuri reziduale, indusium griseum si girii supracalosal si subcalosal. In luna a 5-a, cortexul primar, omogen ca structura, incepe sa se stratifice in asa fel incat pana la sfarsitul lunii a 6-a, apar toate celelalte straturi corticale.

CAPITOLUL II NOTIUNI DE STRUCTURA SI ANATOMIE DESCRIPTIVA A SCOARTEI CEREBRALE Grosimea scoartei cerebrale este de 1,5 - 4,5 cm, fiind mai mare pe partea convexa girilor si mai subtire in santuri. Volumul sau este de aproximativ 300 cm 3. Numarul de neuroni variaza dupa autori si metoda de studiu folosita (intre 14 miliarde dupa von Economo si Koskinnos si 2,6 miliarde dupa Pakkenberg). In toate regiunile scoartei se gasesc, in raport numeric variabil, trei tipuri principale de neuroni: piramidali, stelati si fusiformi. Neuronii piramidali variaza ca dimensiuni intre 6-70 microni. Au intotdeauna varful orientat catre suprafata cortexului; din varf pleaca o dentrita apicala, care da numeroase colaterale si se termina uneori printr-o ramnificatie in buchet, in stratul superficial al scoartei. Din unghiurile bazale ale piramidei pornesc dendrite bazale intinse in plan orizontal si care ocupa un teritoriu mai putin intins. Axonul pleaca de la baza piramidei si, daca apartine unei celule mari, este lung (de proiectie sau asociatie la distanta); daca provine de la o celula unica, axonul este scurt, de asociatie intracorticala.

Pagina 5 din 58

cu dimensiuni intre 6 si 10 microni. Neuronii stelati sau granulari constituie populatia de interneuroni. neuroni cu axon lung ascendent (Martinotti). caracteristici stratului 1 cortical.Vizitati www. continand celule piramidale mari (3c). ramificatiile dendritelor apicale ale celulelor piramidale. sau ajunge in stratul superficial cortical. cursuri si referate postate de utilizatori. au o dendrita apicala. rari in stratul superficial.tocilar. profund. Ca si neuronii piramidali. celule Martinotti si fuziforme. Sunt cei mai numerosi. Stratul piramidal extern are in constitutia celule piramidale asezate in 3 substraturi: superficial. alcatuit din: celule cu axon orizontal. prezenti in toate straturile.ro ! Arhiva online cu diplome. aferente corticale de proiectie si de asociatie. fiind concentrati in special in straturile II si IV. intermediar. format din celule stelate mici. Alte tipuri de neuroni sunt: neuroni cu axon orizontal (Cajal). Au un axon lung. Este imprecis de delimitat substanta alba. Pagina 6 din 58 . fibre ale corpului calos. format din celule mici (3a). ramificatiile dendritice si axonice ale celulelor stelate. fiind alcatuita din 6 straturi sau lame. Stratul granular extern. CITOARHITECTURA SCOARTEI CEREBRALE Scoarta cerebrala are o structura laminara. celule piramidale mici foarte dense . Neuronii fusiformi dau nastere. neuronul local. axonii si dendritele neuronilor din straturile profunde care trec spre stratul 1 cu colateralele lor. prin polul superior. care intra in substanta alba. unui axon care se ramifica imediat in ramuri verticale. ramificatiile axonice ale celulelor Martinotti. De la suprafata spre profunzime cele 6 straturi sunt: Stratul plexiform sau molecular. Celeulele mici au un axon scurt care da doua ramnificatii orizontale ce se termina in cosulet. iar de la polul inferior pleaca dendrita descendenta. printre celulele priramidale se gasesc celule granulare cu cosulete. format din celule de dimensiuni medii (3b).

format din celule fuziforme mari.tocilar. MIELOARHITECTURA SCOARTEI La nivelul scoartei sosesc si pleaca fibre nervoase care. alcatuit din celule piramidale mijlocii. E bine dezvoltata in special in cortexul striat. impreuna cu fibrele intracorticale de asociatie. comisurale si de proiectie. vezicula craniala a tubului neural primitiv. exceptand stratul 1. fiind separate de fisura interemisferica in care patrunde Pagina 7 din 58 . profund. 5b – profund. 5 si 6. si mai putin in 3. Stratul granular intern este cel mai subtire. Au forma unui sfert de ovoid cu polul mai voluminos situat anterior si sunt asezate simetric de o parte si de alta a liniei mediane. format din celule piramidale mari cu axon lung care patrunde in straturile profunde sau se termina in substanta alba (4b). O parte a fibrelor radiare este alcatuita din aferentele corticale care pleaca din straturile 5 si 6. 2 si 4. La randul sau. Exista trei benzi transversale mari: stria KAES-BECHTEREW. Fibrele radiare apartin in special cailor aferente: talamocorticale. radiare. si nespecifice. formeaza o vasta retea organizata in benzi transversale numite striuri si in benzi longitudinale. cursuri si referate postate de utilizatori. Stratul fuziform este format din doua substraturi: superficial. continand celule fuziforme mici ale caror dendrite se ramifica local sau pot ajunge in straturile 3 si 4 (6a). celule stelate si celule Martinotti foarte numeroase. este format din doua substraturi: superficial. continand celule mici cu axon scurt si arborizatie locala (4a). specifice. contine celule piramidale mari printre care se gasesc celule granulare si celule Martinotti. profund. stria BAILLARGER INTERNA din stratul piramidal intern.ro ! Arhiva online cu diplome. care se termina in toate straturile. stria BAILLARGER EXTERNA. dar predominant in 1. Stratul piramidal intern are si el doua substraturi: 5a – superficial. unde poarta numele de stria lui GENNARI sau VICQ D’AZYR. ce se termina in stratul 4. localizata in regiunea superficiala a stratului piramidal extern. Acesta este imprecis delimitat de substanta alba.Vizitati www. CONFIGURATIA EXTERNA A EMISFERELOR CEREBRALE Emisferele cerebrale deriva din telencefal. situata in stratul granular intern si constituiat in special din aferente talamocorticale si mai putin de fibrele corpului calos.

delimitand fata orbitala a lobului frontal de lobul temporal. de marginea superioara a emisferei. coasa creierului (plica a durei mater). Inferior. Pe baza celor mai constante santuri s-au descris pentru fiecare emisfera urmatorii lobi: Frontal Parietal Occipital Temporal Insular Lobul limbic FATA LATERALA Este convexa si. La suprafata acestor fete pot fi observate santuri care. cele doua sferturi mijlocii fiind conectate prin intermediul unei formatiuni de substanta alba numita corpul calos. Extremitatea anterioara este rotunjita si formeaza polul frontal.Vizitati www. sau lobuli (circumvolutiuni). in dreptul substantei perforate anterioare. in functie de adancimea lor. Aceasta fisura desparte complet cele doua emisfere doar in sfertul ei anterior si posterior. fara insa a o atinge. existent in perioada fetala. Partea terminala este mai putin adanca si devine net ascendenta. temporal. Santul central are originea putin posterior de mijlocul marginii superioare a emisferei. iar superior. separand lobul parietal (situat superior) de cel temporal (situat inferior). Fiecare emisfera prezinta pentru descriere 3 fete: superolaterala (convexa).ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Pagina 8 din 58 . Poate fi divizat in 2 jumatati (superioara si inferioara) de un gir transvers de legatura intre girii pre si post centrali. cursuri si referate postate de utilizatori. prin prezenta a doua santuri adanci (lateral si central) se imparte in lobii frontal. posterior de santul central. se termina putin inainte de a ajunge in santul lateral. LOBUL FRONTAL Este delimitat inferior de santul lateral. Santul lateral (scizura lui Sylvius) incepe pe fata inferioara a emisferei. parietal si occipital. Girusurile reprezinta creasta unei singure circumvolutiuni. mediala si inferioara (bazala). separa intre ele lobi (care iau numele oaselor craniene vu care vin in contact prin intermediul durei mater) –santuri adanci. Da o ramura ascendenta in forma “Y” ce patrunde in girul frontal inferior.

inconjurand capatul posterior al santului temporal superior. format din bifurcarea posterioara a primelor 2. aflat intre santul frontal superior si cel inferior LOBUL PARIETAL Este delimitat anterior de santul central. intre santul central si cel postcentral girul parietal superior. La suprafata sa sunt vizibile 2 santuri. intre cele doua ramuri ale “Y”-ului pars opercularis. situat superior de santul intraparietal girul parietal inferior. situat posterior de girul supramarginal. in jurul portiunii terminale a santului lateral girul angular. posterior santul (incizura) preoccipital care ilndesparte de lobul occipital si tot posterior continuandu-se imprecis cu lobul parietal. situat inferior de santul intraparietal. LOBUL TEMPORAL Delimitat superior de santul lateral. santul frontal inferior si santul precentral. posterior de capatul cranial al santului parieto-occipital si inferior de santul lateral.tocilar. Este impartit in 4 giri de catre 3 santuri: santul frontal superior. paralel cu santul postcentral). cursuri si referate postate de utilizatori. Girusurile formate sunt: girul postcentral. lobul temporal este strabatut de 2 santuri (temporal superior si temporal inferior). Girii astfel formati sunt: girul frontal inferior subimpartit de ramura ascendenta a santului lateral in 3 parti: pars orbitalis. situata anteroinferior de ramura anterioara a “Y”-ului pars triangularis.ro ! Arhiva online cu diplome. C. la distanta de santul central. care impart lobul in 5 giri.Vizitati www. intre ramura posterioara a”Y” –ului si santul precentral girul precentral delimitat de santul precentral si baza inferioara a santului central girul frontal superior situat superior de santul frontal superior girul frontal mediu. Santurile sunt: intraparietal (orizontal) si post central (vertical. care delimiteaza astfel trei giri: girul temporal superior girul temporal mediu girul temporal inferior Pagina 9 din 58 . se imparte la randul sau in: girul supramarginal.

numit limen insulae. iar anterior se intinde pana la comisura alba anterioara deasupra santului corpului calos si paralel cu acesta se intinde santul cingular. convex superior. aceasta contribuie la formarea peretelui anterior al ventriculului III Pagina 10 din 58 .Vizitati www. dar este ascuns in adancimea santului lateral si acoperit de operculii lobilor frontal. portiune terminala situata posterior septul pellucid este situat sub corpul calos.tocilar. Dupa indepartarea operculilor. care reprezinta cea mai importanta comisura interemisferica. Periferic este delimitat de santul circular al insulei.LOBUL INSULEI Este situat tot pe fata laterala. doar dupa sectionarea corpului calos. “in potcoava” in jurul corpului calos lamina terminalis. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. D. situata intre comisura alba anterioara (superior) si chiasma optica (inferior). Intre ele se delimiteaza girul lung al insulei (situat posterior) si girii scurti (anterior). avand o forma triunghiulara cu varful posterior trigonul cerebral fuzioneaza posterior cu fata inferioara a spleniumului corpului calos.LOBUL OCCIPITAL Este slab delimitat pe fata laterala. Are o forma triunghiulara cu varful anterior si baza postero-superior. Este separat de scoarta vecina a girului cingular prin santul corpului calos. FATA MEDIALA A EMISFERELOR Devine vizibila. la suprafata sa sunt vizibile santul central al insulei si santuri secundare. apoi se schimba directia spre marginea superioara continuandu-se cu: genunchiul corpului calos trunchiul corpului calos spleniumul corpului calos. intre cele 2 santuri se delimiteaza girul cingular girul frontal superior situat deasupra santului cingular. Toti girii converg catre varful insulei. acaesta prezentand santuri cu o mare variabilitate individuala (doar santul occipital fiind constant). temporal si parietal. In sens antero-posterior se descriu urmaroarele portiuni: rostrul: initial este orizontal (la nivelul comisurii albe anterioare). de forma curba. E. Astfel devin accesibile descrierii urmatoarele formatiuni anatomice: corpul calos este central.

LOBUL TEMPORAL Pentru a fi vizualizat necesita indepartarea trunchiului cerebral. girus rectus este cuprins intre tractul olfcativ si fisura interemisferica. LOBUL PARIETAL Este delimitat anterior de santul cingular (portiunea care delimiteza pars marginalis) si santul parietoocipital (posterior). Intre ele se delimiteaza aria subcalosala.tocilar. santurile paraolfactiv anterior si superior sunt situate sub rostrum si anterior de lamina terminalis. Reperele sale sunt reprezentate de: anterior –santul lateral posterior –lobul occipital superior –hipotalamus inferior –marginea inferioara a emisferei Formatiunile vizibile la acest nivel sunt: uncusul hipocampului.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Este format din: girus uncinatus bandeleta Giacomini girul intralimbic Pagina 11 din 58 . formatiunile sunt urmatoarele: LOBUL FRONTAL girul frontal superior lamina terminalis santurile paraolfactive anterior si posterior aria subcalosala girus rectus Toate acestea au fost descrise mai sus. situat la partea anterioara a lobului. La nivelul lobilor. girul paraterminal este situat intre santul paraolfactiv posterior si rostrum. Pe fata mediala sunt prezente: scizura calcarina. care se opreste anterior in santul parietooccipital intre cele doua santuri se afla girul cuneus girul occipitotemporal girul lingual Ultimii 2 giri se afla in scizura calcarina.Vizitati www.

LOBUL OCCIPITOTEMPORAL Santurile prezente pe fata bazala delimiteaza mai multi giri: girul temporal mijlociu. care ocupa patru cincimi posterioare ale fetei. LOBUL FRONTAL Prezinta urmatoarele formatiuni: santul olfactiv. pe aceasta fata. formand lobul occipitotemporal. tractul si trigonul olfactiv).tocilar. medial de girul triunghiular si marginit posterolateral de santul calcarin Pagina 12 din 58 .ro ! Arhiva online cu diplome. delimitat medial de santul temporal inferior medial de santul temporal inferior se afla girusul temporal inferior. se afla girii orbitali. se afla girus rectus lateral de precedentul. delimitat de santul occipitotemporal intre acest sant si santul colateral (medial) se afla girul occipitotemporal lateral medial de santul colateral se afla girul parahipocampal. lobii temporal si occipital sunt fuzionati. Restul este ocupat de lobul frontal. continuat posterior cu girul occipitotemporal medial Alte formatiuni vizibile sunt: uncusul hipocampului spleniumul corpului calos girusul triunghiular istmul girului cingular. despartiti de un sant in “H” Tot la acest nivel se gasesc formatiuni ale lobului limbic (bulbul olfactiv. FATA BAZALA A EMISFERELOR In mod particular. santul uncusului (inferior de cele trei formatiuni de mai sus) girul ambiens localizat anteroinferior de precedentul girul parahipocampal inconjoara girul ambiens si se continua cu limite imprecise cu girul lingual santul rinal constituie limita inferioara a girului cingular inferior de santul rinal se afla capatul anterior al girului temporal superior. iar posterior se intinde girul occipitotemporal lateral. intre cele doua situandu-se santul (scizura) lateral.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. paralel cu fisura emisferica lateral de acesta.

cele doua sisteme unindu-se la nivelul poligonului Willis. Artera carotida interna Patrunde prin canalul carotidian intracranian. pentru a ajunge pe fata superioara a corpului calos. Asigurarea acestui aport sangvin se face prin sistemul arterial carotidian si vertebro-bazilar. in peretele caruia se materializeaza. fiind in raport cu aceste formatiuni si cu nervii III. Artera cerebrala anterioara Este cea mai mica dintre ramurile carotidei interne. V si VI. periferia polului occipital pana la incizura preoccipitala (portiune ocupata de girii occipitali) CAPITOLUL III VASCULARIZATIA SNC SNC are o bogata vascularizatie. ce se transforma in artera centrala a retinei. Structura sa variaza in functie de segmentele sale. se anastomozeaza cu cea de parte opusa prin artera comunicanta anterioara (in dreptul fisurii longitudinale). care iriga jumatatea posterioara a primei circumvolutiuni frontale. paralela cu artera de parte opusa pana la unirea a 2/3 anterioara cu 1/3 posterioara a acestei fete. inconjoara genunchiul corpului calos. artera comunicanta posterioara. care vascularizeaza fata orbitara a lobului frontal si fata interna a aceluiasi lob. IV. prin artera frontala anterioara: artera frontala interna medie. fiind unul dintre componentele cele mai active ale corpului uman. dupa care patrunde in segmentul ascedental santului ciugular. Artera cerebrala anterioara ofera urmatoarele ramuri: I. artera cerebrala anterioara.ro ! Arhiva online cu diplome. astfel incat in fiecare minut trec prin creier aproximativ 800 ml sange. trece pe fata mediala a emisferei. reprezentand 20 % din debitul cardiac. artera cerebrala medie.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 13 din 58 .tocilar. Ramuri corticale. formandu-se un sifon carotidian. partial cuprins in asa zisul sinus cavernos. de la aceasta plecand apoi ramurile terminale. De la acest nivel ofera ramuri terminale: artera oftalmica.

care asigura vascularizatia lobului paracentral. parietala posterioara si parietala inferioara. artera santului retrorolandic. iriga o parte a parietalei ascendente. constituindu-se intrun grup medial si unul lateral. artera santului rolandic. o parte a circumvolutiunii corpului calos si partea superioara a frontalei ascendente. precuneene pentru lobul patrulater si parietoocipitale pentru circumvolutiunea corpului calos. la a caror vascularizatie contribuie si artera parietala posterioara si artera pliului curb (ram terminal) Ramuri profunde.ro ! Arhiva online cu diplome. regiunile vecine ale capsulei interne. care ofera ramuri paracentrale pentru lobul paracentral. artera orbitofrontala. putamen si partial nucleii septali. artera santului prerolandic. Pagina 14 din 58 . artera palidala. care iriga partea externa a nucleului palid. poate avea trunchi comun cu artera frontala interna medie si atunci se divide in: artera calosomarginala. Superficiale artere insulare. pentru partea laterala a lobului orbitar si F2. artera parietala interna. partea anterioara este vascularizata de artera coroidiana anterioara. care patrund prin spatiul perforat anterior. vascularizand precuneus Cea mai mare parte a corpului calos este vascularizata de artera cerebrala anterioara (7/8). pentru lobul paracentral si partial pentru girul ciugular. cursuri si referate postate de utilizatori. F3 in partea anterioara. Ramuri diencefalice.tocilar. care iriga insula lui REIL si capsula interna. Ofera la randul sau doua grupuri de ramuri. care iriga partea posterioara a F 2. Frecvent da ramuri pentru fata inferioara a lobului frontal. F 3. artera pericaloasa posterioara. artera frontala interna posterioara. Artera striata mediala (recurenta HEUBNER) iriga partea anteromediala a capului nucleului caudat. care asigura vascularizatia a 2/3 inferioare ale circumvolutiunii frontale si parietala ascendenta.Vizitati www. fiind si cea mai voluminoasa ramura a sa. reprezentate de: artera putameno-capsulo-caudata. Artera cerebrala medie Continua traiectul carotidei interne.

nodulul. valul medular superior si. fata mediala a talamusului si perete ventriculului III. ofera ramuri emisferice si ramuri mezencefalico-diencefalice. artera coroidiana anterioara asigura debitul sangvin la nivelul nucleului amigdalian.ro ! Arhiva online cu diplome. pulvinar. grupul circumferentialelor scurte (arterele fosetei laterale a Pagina 15 din 58 .tocilar. hipocamp. tuberculi cvadrigemeni.Vizitati www. caliculii superior si inferior. VII . pedunculii cerebelosi superior si mediu. plexul coroid al ventriculului IV si nucleul dintat artera auditiva interna artera cerebeloasa antero-superioara se desprinde din portiunea rostrala a arterei bazilare si se distribuie in final fetei superioare a emisferelor cerebeloase. da ramuri care strabat substanta perforata posterioara. bandeleta optica. in special uvula. artera cerebrala posterioara. si anume: artera parietoocipitala pentru cuneus si precuneus si artera calcarina care va iriga girul lingual. fata interioara a regiuniloranterioare ale lobului temporal (prin artera temporala anterioara) si regiunea posterioara a girilor temporo-occipitali si ligual prin artera teporo-occipitala. nuclei intracerebelosi. dand si ramuri pentru bulb. Artera vertebrobazilara Ia nastere prin unirea celor doua artere vertebrale la nivelul santului bulbopontin. regiunii fisurii orizontale. cursuri si referate postate de utilizatori. partial.Ramuri emisferice: sunt in numar de doua: artera temporala posterioara care iriga cornul lui AMON. Ramuri intracraniene artera meningee posterioara artera spinala anterioara artera spinala posterioara artera cerebeloasa postero-inferioara care iriga vermisul posterior. fata inferioara a cerebelului si tonsila. fata mediala a lobului occipital portiunea spleniusului corpului calos Ramuri pentru trunchiul cerebral sunt grupate in trei teritorii de vascularizatie: paramedian inferior si superior. artera occipitala interna care se divide la randul sau in doua ramuri. oferind ramuri intracraniene si ramuri pentru trunchiul cerebral. pentru plexul coroid al ventriculului IV ramuri radiculare pentru nervii VI. portiunea mediala a globului palid. separata de artera cerebeloasa anterosuperioara de fibrele nervului III.VIII. Artera comunicanta posterioara Este frecvent mai voluminoasa pe o parte.

desi anatomic distincte. ramuri ale arterei cerebrale posterioare. in timp ce portiunea rostrala a puntii are asigurata vascularizatia de circumferentialele lungi si artera cerebeloasa superioara. Dupa formare strabat spatiile subarahnoidiene pentru a se varsa intr-un sistem de canale venoase care constituie sinusurile durei mater. circumferentialele scurte iriga regiunea anterolaterala circumferentialele lungi iriga tegumentul si portiunea caudala a puntii ( alaturi de artera cerebeloasa anteroinferioara). La vascularizatia bulbului contribuie si arterele paramediane superioare. Venele cerebrale nu poseda valve si. regiunea mediala a substantei negre si crus cerebri. corticonuclear si corticopontin.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Puntea: este vascularizata doar de ramuri ale arterei bazilare. circumferentialele scurte iriga partea centrala si partea laterala a crus cerebri. complex oculomotor.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceste sinusuri au peretii duri. provenind fie din arterele vertebrale. partial tegmentul si lemniscul medial. Vascularizatia segmentelor trunchiului cerebral este asigurata dupa cum urmeaza: Bulbul: este irigat prin artera paramediana inferioara. desprinse din artera bazilara). cuprins intre straturile periostic si meningeal ale durei mater. fibrosi si nu colabeaza dupa sectiune. fasciculul longitudinal medial. se anastomozeaza intre ele pentru realizarea unui sistem presional egal la nivelul tuturor regiunilor creierului. nucleu rosu. ramura a arterei spinale anterioare. partea laterala a substantei negre si partea laterala a mezencefalului. Mezencefalul este de asemeni irigat de trei grupuri arteriale: grupul paramedian. Ele iau nastere prin anastomazare la nivelul unui plex pial a ramurilor subtiri care parasesc substanta cerebrala. fie din bazilara. Pot fi grupate in trei sisteme: Pagina 16 din 58 . se distribuie in cea mai mare parte coliculilor superior si inferior. care se distribuie regiunii rafeului. SISTEMUL VENOS CEREBRAL Venele cerebrale nu au un traiect comun cu arterele. bulbului) si grupul circumferentialelor lungi (arterele cerebeloase posterioare inferioare. incluzind nucleii pontini si tracturile corticospinal. prin trei grupuri arteriale: arterele paramediane care se distribuie portiunii mediale a puntii. circumferentialele lungi.

grupul parietal este perpendicular pe directia sinusului grupul posterior format din vene mai mari din punct de vedere al calibrului. Constante in randul venelor corticale vor fi: vene sylviene superficiale.ro ! Arhiva online cu diplome. doua vene bazale occipitale si vena calosala posterioara. in confluentul sinusal.Aceasta provine din fuzionarea venelor cerebrale interne si se varsa in sinusul drept. Marea vena centrala este formata prin unirea a doua vene vertebrale interne. reunite in grupul frontal. Venele cerebrale interne se formeaza la randul lor din vena talamostriata (care dreneaza capul condat si primeste colaterale de la nucleul leutiform si capsula alba) si venele caroidiene care strabat plexurile coroide si primesc colaterale de la corpul calos. intinzandu-se de la foramen caecum pana la protuberanta occipitala interna si se termina in sinusul drept.tocilar. paralel cu sinusul se deschide in acesta in directia curentului sanguin. orientarea lor este caracteristica: grupul frontal. Pagina 17 din 58 . sinusul longitudinal superior. Toate aceste vene dreneaza in sinusurile longitudinal superior si lateral. Vena bazala (ROSENTHAL) ia natere la inaltimea spatiului perforat anterior si se varsa in vena lui GALIEN. de la care pornesc cele doua sinusuri transversale care. sinusurile venoase craniene Comunica prin venele emisare cu venele superficiale si converg apoi catre protuberanta occipitala interna. vene corticale (superficiale). vena lui LABBE (vena anastomatica). care se varsa in sinusul longitudinal superior. Are un traiect foarte scurt si se intinde posterior pe sub spleniumul corpului calos pentru a se varsa in sinusul drept. care coboara de la unirea celor 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara a lobului temporal in sinusul lateral. fornix si hipocamp.Vizitati www. se deschid contra curentului sanguin din sinus. situat la baza coasei creierului. parietal si occipital. vena lui TROLARD (marea vena anastomatica sau vena anastomatica superioara). cursuri si referate postate de utilizatori. dupa un scurt traiect intradural. ajunse la nivelul orificiului jugular se transforma in vene jugulare interne. care vor drena in sinusul lui BRESCHET. vene centrale (profunde) Colecteaza in marea vena centrala (ampula lui GALIEN).

In raport cu functia pe care o indeplinesc ariile corticale se impart in: Arii motorii Pagina 18 din 58 . se continua cu sinusurile sigmoide. CAPITOLUL IV ARIILE NEOCORTEXULUI SI IMPLICATIA PATOLOGICA A LEZIUNILOR ACESTORA Pentru explorarea scoartei cerebrale au fost utilizate diferite metode: excitatie. Ariile Brodmann nu se suprapun (sau se suprapun partial) peste limitele configurative de suprafata sau peste citoarhitectura scoartei reprezentand astfel o delimitare functionala. In general ariile care contin neuroni piramidali sunt arii motorii. in timp ce sinusul transvers drept continua sinusul drept (rectus). la nivelul carora primeste sinusul pietros superior. urmareste marginea libera a coasei creierului. III si IV. Din cartografierea citoarhitecturala a scoartei cerebrale. cursuri si referate postate de utilizatori. scintigrafie si metode anatomo-clinice. sinusul longitudinal inferior. a rezultat subdiviziunea acesteia in arii corticale. iar cele formate din neuroni granulari indeplinesc functii senzitive sau de asociatie. sinusul cavernos contine in interiorul sau o serie de trabecule care ii dau aspectul cavernos. intrucat a fost facuta in ordinea studierii si descrierii regiunilor de catre autor. sinusul drept este situat la jonctiunea coasei creierului cu cortul cerebelului sinusul transvers (lateral) continua sinusul sagital superior (cel stang). invelite in endoteliu. sinusul sfeno-parietal (BRESCHET) se termina la nivelul sinusului cavernos si este la nivelul marginii posterioare a aripilor mici ale osului sfenoid.ro ! Arhiva online cu diplome. electroencefalografie. in plin sinus se gasesc artera carotida interna cu plexul simpatic pericarotidian si nervul VI. Aceasta “mapa” corticala cuprinde 52 de arii a caror numerotare nu are nici o semnificatie. utilizandu-se pentru desemnare harta Brodmann (1909). sinusul pietros superior este situat in santul de pe marginea stancii temporalului facand legatura intre sinusul cavernos si cel transvers. iar la marginea anterioara a cortului cerebelului fuzioneaza cu marea vena cerebrala. sinusul pietros inferior este situat pe marginea posterioara a stancii temporalului si face legatura intre sinusul cavernos si bulbul superior al jugularei interne.tocilar.Vizitati www. formand sinusul drept. peretele lateral contine nervii II. extirpare.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. deasupra santului silvian. formeaza campul frontal ocular care se gaseste pe partea posterioara a girusului frontal mijlociu din apropierea girusului precentral si coordoneaza miscarile oculare voluntare. Cortexul premotor este format din neuroni granulari cu reminescente de celule Betz si detine conexiuni cu nucleii bazali.Vizitati www. Acesta are rol in miscarile posturale bilaterale si programarea miscarilor. Din punct de vedere citoarhitectonic este izocortex heterotipic. in girii frontali superior si mijlociu. Arii somestezice Arii senzoriale Arii de asociatie ARIILE MOTORII Aria 4 reprezinta cortexul motor si ocupa cea mai mare parte a girusului precentral. Aria 9 Alaturi de portiuni din ariile 6 si 8.tocilar. care contine in stratul V aproximativ 30 000 de neuroni piramidali Betz. Au rol in prelucrarea informatiilor motorii. ai caror axoni participa la formarea tractului piramidal. Este centrul articularii cuvintelor. membrului superior si capului partile dens inervate ale corpului cu rol in realizarea miscarilor fine au o reprezentare corticala mai extinsa (fata. 4. in partea triangulara si operculara a acestuia. talamici si cerebelari. Acesta are urmatoarele caracteristici: este inversat si controlateral dinspre partea superioara catre cea inferioara iau nastere succesiv miscarile membrului inferior. Pagina 19 din 58 . gros de 4-5 mm. In aceasta zona iau nastere miscarile partii opuse a corpului si are o reprezentare somatotopica a musculaturii intr-un aranjament de tip “homunculus motor”. Ariile 44 si 45 reprezinta centrul limbajului articulat Broca si se afla in girusul frontal al emisferei dominante (la 90% din populatie aceasta este emisfera stanga). Tot in ariile 6 si 8 se gaseste cortexul motor suplimentar care ocupa partea mediala a emisferei in girusul frontal medial. gura si mana) Ariile 6 si 8 (cortexul premotor) Se afla inaintea celui motor. trunchiului. de aici plecand impulsuri catre musculatura implicata in vocalizare si articulare. in propagarea miscarilor si reprezinta o punte de legatura intre cortexul motor si sistemul extrapiramidal. agranular.

cunoscute ca pliu curb si avand functii legate de schema corporala (somatognozie si nosognozie).tocilar. precum si pe fata mediala a lobului parietal si girusul lingual al lobului temporal. Cortexul striat contine si stria Gennari sau Vicq D’Azyr. La acest nivel se proiecteaza prin intermediul nucleilor talamici semnalele exteroceptive si proprioceptive constiente de la nivelul hemicorpului controlateral (cu exceptia fetei). Acest cortex striat primeste proiectii vizuale talamice si geniculare ipsilaterale dupa o harta retino-optica precisa: pata galbena se proiecteaza pe polul occipital. proiectia este somatotopica in raport cu densitatea inervatiei senzitive periferice. Pagina 20 din 58 . 1 si 2 si constituie cortexul somatosenzitiv primar ( situat in girul postcentral si format din cortex granular dens) si cortexul somatosenzitiv secundar (arie mica aflata posteroinferior de cortexul somatosenzitiv primar la nivelul operculului frontoparietal adiacent santului silvian). ARIILE SOMESTEZICE Sunt reprezentate de ariile 3. spatial si psihosenzitiv. in perceperea senzatiilor nociceptive si in controlul senzitiv al functiei motorii.ro ! Arhiva online cu diplome. Sunt formate din cortex granular cu celule granulare si piramidale mici inalt diferentiate. cursuri si referate postate de utilizatori. Functia acestei arii este de a integra imaginile de la ambii ochi si de a detecta si analiza semnalele vizuale. realizand un homunculus senzitiv ale carui caracteristici sunt: este controlateral.Vizitati www. iar la periferia acesteia se gaseste aria 19 (cortexul peristriat). Cortexul somatosenzitiv secundar are rol discriminativ. iar partile periferice retiniene in cercuri treptat distantate de epicentrul proiectiei maculare. calitativ. cel mai aproape de acesta aflandu-se aria 17 (cortexul striat) inconjurata de aria 18 (cortexul parastriat). Sunt dispuse in jurului santului calcarin. rasturnat si neproportional. organizate in coloane orizontale. Tot din cortexul somatosenzitiv secundar fac parte si ariile 39 si 40. ARIILE SENZORIALE Ariile vizuale Sunt localizate pe fata mediala a lobului occipital extinzandu-se si pe fata laterala a acestuia. Proiectia fibrelor se face astfel: in aria 3: stimulii tactili in aria 1: semnale cutanate in aria 2: semnale proprioceptive kinestezice La fel ca si la nivelul ariilor motorii.

Vizitati www. in cortexul temporoparietal (aria 22) se gaseste aria interpretativa a limbajului Wernicke. Cortexul auditiv secundar se gaseste in girusul temporal superior si interpreteaza sunetele percepute de cortexul primar. fiind sediul personalitatii. Cortexul auditiv primar se afla in operculul temporal in girusurile transverse si este organizat somatotopic: portiunea anterolaterala percepe sunetele de frecventa joasa. In emisfera dominanta. ARII DE ASOCIATIE Reprezinta 95% din suprafata totala a cortexului cerebral la om. previziune) si a comportamentului. al abilitatilor intelectuale (apreciere. Cortexul prefrontal de asociatie. cursuri si referate postate de utilizatori. situat inaintea ariilor motorii (denumit si lob prefrontal) indeplineste functii asociative transcorticale si neocorticolimbice inalt diferentiate. Aria vestibulara Are o localizare mai putin precisa. Pagina 21 din 58 .tocilar. sunt arii imprecis delimitate si au functii integrative. Cortexul parastriat si cel peristriat decodifica informatiile primite (miscare stereoscopica. interconectat cu aria expresiva a vorbirii Broca. vizuale si auditive si integreaza diferitele tipuri de informatie senzoriala necesare comunicarilor non-verbale. senzoriale si motorii este localizat adiacent ariilor primare.ro ! Arhiva online cu diplome. Cortexul de asociatie a functiei senzitive. Cortexul temporoparietal de asociatie reprezentat in primul rand de girusul angular si supramarginal este situat la convergenta arrilor somatosenzitive. Ariile auditive Se grupeaza in cortexul auditiv primar (ariile 41 si 42) si cortexul auditiv secundar (aria 22). Emisfera nedominanata are rol intuitiv vizospatial si a fost denumita simbolic emisfera artistica. iar cele de frecventa inalta sunt percepute de portiunea posteromediala. culoare etc) si interpreteaza imaginea observata. initiativa. suportate de circuite neuronale cortico-corticale si corticosubcortico-corticale. probabil in apropierea girusului postcentral si in girusul temporal superior. Functiile corticale au loc printr-o cooperare intre cele doua emisfere cele mai complexe predominand insa una din ele (emisfera dominata este cea stanga la 90% din populatie). Aria gustativa (aria 43) Se gaseste in partea anteroinferioara a girusului postcentral. sediul intelegerii cuvintelor auzite.

Teoretic. Efectele traumatice rezulta astfel din sumatia actiunilor factorilor fizice si biologici. practic. perturbari metabolice.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. In Pagina 22 din 58 . cursuri si referate postate de utilizatori. deoarece ar trebui ca tot corpul sa fie accelerat in mod egal. Cunoasterea functiilor acestor arii corticale permite stabilirea in multe situatii a unui diagnostic precis de localizare a leziunilor inca din faza examenului clinic. histochimice.tocilar. reprezentand modul in care structurile intracraniene reactioneaza la energia transmisa de impact. Acceleratia rotatorie induce leziuni mult mai grave deoarece produce deplasari si distorsiuni la frontiera dintre diferitele formatiuni intracerebrale care au densitati diferite. Factorii fizici sunt de doua tipuri: -cu actiune directa -cu actiune indirecta I. hormonale. dintre care unul este dominant si responsabil de efectele intracraniene majore. biochimice sanguine sau lichidiene. la nivelul tuturor segmentelor sale. imprimandu-i totodata o miscare in sensul vectorului de miscare al agentului traumatic. acestia pot consta in alterari cerebrale functionale sau lezionale. capul este accelerat. Mecanisme fizice directe Mecanisme prin acceleratie Este modalitatea prin care un corp in miscare loveste capul aflat in repaus si ii transmite energia sa cinetica. modificari vasculare. Factori fizici si mecanismele induse de acestia In marea majoritate a cazurilor sunt implicate doua sau mai multe mecanisme. fapt care explica evolutia lor complexa. -factori biologici. exista doua tipuri de acceleratie: liniara si rotatorie. CAPITOLUL V FIZIOPATOLOGIA TRAUMATISMELOR CRANIO-CEREBRALE Efectele traumatice reprezinta un fenomen complex determinat de doua tipuri de factori: -factori fizici de natura mecanica ce constau in tipul si amplasarea impactului precum si modul de absortie si transfer al energiei cinetice traumatice. In acest fel . acceleratia liniara pura nu exista.

Sunt reprezentate de caderile de la inaltime in picioare. aparute in cadrul eractiei organismului la agresiunea termica. in special fracturi prin telescopare. intervenind astfel efectul acceleratiei si mecanismul de contralovitura. atmosferica sau termica). plus. capul fiind fixat la un plan dur. producerea de leziuni sau perturbari ale structurilor intracraniene se poate face in doua modalitati: mecanisme fizice indirecte cu impact extracranian. Se produc astfel de leziuni cerebrale prin contactul brusc al acesteia cu relieful endocranian. genunchi sau ischioane. petesii in peretii ventricului III.Vizitati www. Determina leziuni nespecifice cum ar fi congestie si edem leptomeningeal. Mecanisme fizice indirecte In aceste situatii. Mecanismele fizice indirecte cu impact extracranian produc leziuni intracraniene prin transferul indirect al energiei cinetice. mecanisme fizice indirecte fara nici un fel de impact. Mecanismul “whiplash” (sindromul centurii de siguranta). in timp ce un corp in miscare il loveste de parte opusa.rotatia se va face la acest nivel) Mecanisme prin deceleratie Consta in oprirea brusca a capului aflat in miscare prin lovirea acestuia de un plan dur imobil sau relativ imobil. care va fi discutat mai jos. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Mecanismul prin soc electric (prin electricitate naturala. care produc leziuni grave la nivelul bazei craniului. mediat de coloana vertebrala. asociate cu leziuni grave ale encefalului si trunchiului cerebral. Leziunile pot fi imediate (hemoragie subarahnoidiana) sau tardive (atrofie cerebrala cu hidrocefalie) Mecanismul prin soc termic.II. Consta in accelerarea si decelerarea brusca a craniului si este frecvent intalnit in accidente rutiere. LCR sangvinolent. induce leziuni si la nivelul trunchiului cerebral (mobilitatea coloanei vertebrale fiind maxima la nivelul celei de-a doua vertebre cervicale . Produce doua tipuri de leziuni: Pagina 23 din 58 . Este cel mai intalnit mecanism si produce leziuni intracerebrale. prin transferul brusc de energie cinetica la acest nivel. Mecanisme fizice indirecte fara impact.tocilar. De regula acest mecanism este mai complex. Mecanisme prin compresie bilaterala In practica este destul de rar. A. Mecanismul prin iradiere.

de ordin metabolic. transudare plasmatica. Comotia cerebrala Pagina 24 din 58 . leziuni similare cu cele din trunchiul cerebral. hormonal. Mecanismul prin contralovitura explica aparitia leziunilor intr-o zona diametral opusa celei de impact.tocilar. Mecanismul prin laser. in cazul unei doze mari.Vizitati www. -fie leziuni precoce constand in necroza cerebrala in zona iradiata. Mecanismul prin suflul exploziei induce leziuni nespecifice de tipul edenului cerebral difuz.ro ! Arhiva online cu diplome. Pe langa raspunsul creierului la agresiune se adauga si raspunsuri extracerebrale. In cazul unei supravietuiri indelungate apare scleroza cerebrala progresiva. creierul “aluneca” pe suprafete netede durale dar la nivelul neregularitatilor reliefului endocranian se produc frecari ce induc leziuni vasculare si parenchimatoase. Factori biologici Sunt reprezentati de modul in care raspunde creierul la o agresiune. focare ischemice si noduli gliali. necroze . edem cerebral. in jur aparand hemoragii. necroze. alaturi de care se pot intalni raspunsuri vasculare (vasospasmul si vasodilatatia postraumatica) sau lichidiene (celulare si biochimice). cu modificari de tip inflamator. -leziuni selective in stratul granular cerebelos. Tardiv pot apare leziuni in substanta alba. sau mixt (edemul cerebral si colapsul cerebro-ventricular). De aici rezulta concluzia ca un traumatism craniocerebral nu trebuie considerat ca fiind limitat la structurile intracraniene. Mecanismul prin explozie atomica. determinate de efectul asupra axului hipotalamo-hipofizar. cursuri si referate postate de utilizatori. formare de cavitati si chisturi. unice. dintre care cea mai verosimila pare a fi data de HOLBOURN in 1943 si anume aceea ca in momentul aplicarii asupra craniului a unei acceleratii rotatorii. leziuni ce depasesc ca amploare si gravitate pe cele produse la locul de aplicare a fortei traumatice. acest raspuns putand fi de tip functional (comotie cerebrala). Laserul duce la vaporizarea parenchimului cerebral in zona de contact. lezional (contuzia si dilacerarea). hemoragii petesiale in nucleii bazali. substanta alba si cortex. ci avand largi implicatii sistemice. Exista multe ipoteze cu privire la modul de producere a acestui tip de leziuni. dar pe o zona restransa la cativa milimetri in jurul zonei de contact. iradiere gamma si iradiere neutronica produce hemoragii perivasculare.

continua transvazarile sangvine. cu simptomatologie tranzitorie.tocilar. isi mai pastreaza un interval scurt de timp energia cinetica si. Diferitele mecanisme fizice traumatice pot produce contuzii cerebrale. dupa cum urmeaza: mecanismul prin inflexiune si deflexiune craniana la locul impactului.Acest lucru duce la aparitia de leziuni de tip contuziv prin trecerea peste neregularitatile reliefului endocranian. la oprirea craniului din miscare prin contactul cu un plan dur imobil. In acest stadiu leziunile devin ireversibile dupa doua modalitati: -una cu evolutie lenta. astfel incat. Apare hipoxie locala partial reversibila. a carei consecinta este siderarea functionala la acest nivel Contuzia cerebrala Este cel mai frecvent efect traumatic intracranian. creierul.ro ! Arhiva online cu diplome. apoi necroza si lichefiere cerebrala. manifestat clinic prin pierderea brusca. evolueaza in timp. ceea ce explica de ce contuziile prin acest mecanism au o topografie selectiva: ariile orbitale ale lobilor frontali si polii temporali. Fiind un efect traumatic lezional. acest stadiu corespunde “contuziei cerebrale minore”. in special plafonul orbital si marginile aripilor sfenoidale. avand corespondent clinic ”contuzia cerebrala grava” -o evolutie rapida. Corespondentul clinic este “contuzie cerebrala moderata difuza”. Vasoparalizia se accentueaza in cazul in care energia cinetica transferata a fost mai mare. cu confluarea extravazatelor intr-o zona de necroza-lichefiere cu formarea unui hematom. Fiziopatologic. avand greutatea specifica diferita. duce la o contuzie cortico-subcorticala circumscrisa. incapabila de a produce leziuni. cu sau fara fractura craniului. schematic. hemoragiile petesiale ajung sa conflueze. Pagina 25 din 58 . Este efectul postraumatic primar si imediat. substratul comotiei cerebrale este reprezentat de o depolarizare brutala a membranei neuronale la nivelul sistemului reticulat activator ascendent. reversibila in totalitate. miscarea. cursuri si referate postate de utilizatori. deceleratia brusca produce contuzie circumscrisa deoarece. secventele procesului de contuzie cerebrala sunt urmatoarele: Vasodilatatie paralitica initiala cu aparitia de hemoragii petesiale circumscrise sau difuze. numita contuzie de contact. deci.Vizitati www. Reprezinta o tulburare functionala datorata transferului unei cantitati mici de energie. cu apartie de tromboze in vasele afectate. scurta si tranzitorie a starii de constienta. Clinic. existand ca leziune unica sau de acompaniament.

Vizitati www. etc) sau a unei eschile osoase. mecanismul prin contralovitura produce rar contuzii circumscrise. anume cea subiacenta unor fracturi craniene lineare dehiscente ale tabliei interne care duc la o dilacerare duro-cerebrala si in care este implicat numai cortexul. se produc dilacerarile cunoscute actualmente ca “orbito-temporala” si. Exista doua mecanisme compresive ce pot actiona asupra trunchiului cerebral: fie compresiunea in ax vertical (fenomenul de telescopare). rezultata printr-un mecanism de deceleratie. Dilacerarea cerebrala Reprezinta o lezine cu caracter distructiv. fie o compresiune in ax transversal. Zonele de dilacerare prezinta in jur necroze. respectiv. cursuri si referate postate de utilizatori. arma alba. Leziunile la acest nivel pot fi primare (de la hemoragii petesiale la revarsate sangvine mari) sau secundare (care la randul lor pot fi hemoragice dar cel mai frecvent sunt ischemic-necrotice). Este in marea majoritate a cazurilor asociata cu contuzia cerebrala. si in mod constant cu edem cerebral perilezional sau global. in jurul ariei de dilacerare. datorata dezvoltarii unui revarsat sanguin intracranian ce duce la formarea de conuri de presiune supra si subtentoriale (prin hernierea amigdalelor cerebeloase). de regula mai ampla contralateral zonei de impact. Exista forme cu predominenta cortico-corticala sau cu predominenta in structurile temporo-rin-encefalice sau diencefalo-mezencefalice. Poate fi de doua tipuri: dilacerare cerebrala directa. uneori lichefiere. asa cum se intampla la nivelul etajului anterior al endobazei si marginilor libere ale aripilor sfenoidale. care pot surveni ca urmare a actiunii oricarui tip de mecanism fizic traumatic.tocilar. “temporo-rin-encefalica”. Pagina 26 din 58 . Daca zona de contact endocraniana prezinta neregularitati. predominanat unilaterala . rezultata in urma penetrarii intraparenchimatoase a unui corp strain (proiectil. efectul fiind ischemic. dilacerare cerebrala indirecta. prin proiectarea masei cerebrale la planul dur si fix al endocraniului.ro ! Arhiva online cu diplome. iar in focar frecvent se constituie hematom. implicand o lipsa de continuitate in tesutul cerebral. Perturbari vasculare posttraumatice. Deosebit de importante sunt contuziile trunchiului cerebral. aparuta in conditiile unei hipertensiuni intracraniene. Trebuie mentionat un tip intermediar de dilacerare.

La cateva secunde a aparut un spasm vascular localizat. Efectul sau este de ischemie si infarctizare cerebrala. La acestea se pot adauga si alte entitati chimico-patologice particulare:tromboza arteriala. asociat cu persistenta varfului ( globulinei constituind un element de gravitate. Perturbari metabolice posttraumatice. cu afectarea tijei Pagina 27 din 58 . dar si multiplele sale conexiuni cu arii corticale si subcorticale.tocilar. Acest spasm apare in 1-10 % din cazuri. La prima vedere s-ar putea crede ca exista o contradictie intre cele doua tipuri de raspunsuri vasculare la traumatismul mecanic. Aceste leziuni apar prin impacte in regiunea temporaro-parietala si sunt leziuni hipotalamice.Vizitati www. respiratorie sau mixta. corelate strans cu dezechilibrul apei si al sodiului.ro ! Arhiva online cu diplome. pot interveni frecvent in perioada posttraumatica. desi concomitent retentiei de sodiu. -perturbari de osmolaritate. Perturbari metabolice si hormonale posttraumatice S-a afirmat mai inainte ca leziunile cerebrale posttraumtice nu pot si nu trebuie analizate singular. ci in contextul unui raspuns sistemic la agresiune raspuns care va si dicta prognosticul imediat si pe termen lung al leziunii. si anume eliberarea unei cantitati mari de ADH de la nivelul neuronilor supraoptici si paraventriculari. Implica in special axul hipotalamo-hipofizar. care pot fi de natura metabolica. -pot interveni dezechilibrari acido-bazice. mai frecvent intalnindu-se o hipopotasemie de cauza renala sau extrarenala. cresterea (2 globulinei peste un interval mai lung de cinci zile. desi este greu de spus cat i se datoreaza lui si cat tine de efectul traumatic insusi. extravazare si eventual tromboze. iar in mod constant hemoragii petesiale. -retentia la sodiu si apa este cea mai comuna perturbare metabolica posttraumatica si este secundara eliberarii de ACTH si implicit secretiei de aldosteron. Perturbari hormonale posttraumatice. S-a demonstrat insa ca. cursuri si referate postate de utilizatori. Retentia la apa are un mecanism diferit. -importanta prognostica reprezinta modificarea profilului proteic seric. hormonal stimulatoare sau inhibitoare. Durata acestei modificari este in medie de trei zile. Raspunsul vascular la injuria traumatica are doua aspecte majore:vasodilatatia paralitica si spasmul vascular. -perturbarile potasiului sunt inconstante. fistulele carotido-venoase. initial apare o dilatatie capilara cu angorjarea vaselor. anevrismul postraumatic. cu scaderea vitezei de circulatie in zonele invecinate celor in care aparusera hemoragiile petesiale. cu posibilitatea unor mari variatii.

tocilar. Cel mai semnificativ raspuns endocrin posttraumatic este cresterea valorilor cortizolului plasmatic. dilacerare) sau secundar (revarsat sanguin intracranian). cursuri si referate postate de utilizatori. hipopituitarism). Edemul cerebral reprezinta cresterea continutului lichidian al creierului printr-un transfer de lichid din vasele cerebrale traumatizate catre sptiile tesutului cerebral. in multe cazuri asociata cu modificarea ritmului de secretie. cel mai frecvent fiind o leziune de acompaniament a unui efect traumatic primar (contuzie. rareori. astroglia. hipofizare si neurohipofizei (cu aparitia diabetului insipid posttraumatic sau.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. cu aparitia unui extravazat proteic cu predominenta in substanta alba (substanta cenusie este mai compacta si deci o pune o rezistenta mai mare). CAPITOLUL VI METODE IMAGISTICE DE STUDIU ALE STRUCTURILOR NERVOASE INTRACRANIENE Sunt reprezentate de: Radiografia standard Angiografia Tomografia computerizata Rezonanta magnetica nucleara Diagnosticul radiologic clasic in TCC. Factorul principal in constituie alterarea barierei hemato-encefalice. ischemic. in functie de acesta fiind posibila dezvoltarea a cinci tipuri de edem cerebral: hidrostatic. Exista doua tipuri de edem cerebral: intra si extracelular. Un factor important in aparitia si tipul de edem cerebral il constituie raspunsul vascular cerebral. toxic si prin compresiune vasculara. Pagina 28 din 58 . necrotic. Concluzionand transferul de fluide intracerebral este guvernat de factori anatomici si fiziopatologici dintre care cei mai importanti sunt bariera hematoencefalica. Fiziopatologia edemului cerebral Apare foarte rar ca leziune unica . edemul postraumatic avand sediul preferential extracelular. fortele de presiune si perturbarile microcirculatiei cerebrale.

fracturi denivelate evulsive si fracturi cu infundare. Pentru unificarea tehnicilor de lucru si pentru crearea unui limbaj comun se utilizeaza o serie de planuri de referire anatomopatologice. dupa majoritatea autorilor. ce trece prin conductele auditive externe si anume prin punctele “porion” de ambele parti. fie operator sau necroptic). Radiografia reprezinta o metoda paraclinica de investigare in principal a fracturilor craniene. care strabate masivul facial si neurocraniul. examenul radiografic serveste atat la diagnosticarea precisa a fracturilor craniene (fisuri. trebuie sa urmareasca si sa precizeze urmatoarele: existenta si sediul exact al leziuni. perpendicular pe primele doua. in special la baza unde trebuie precizata starea stancii temporalului. dar neputan preciza intinderea si gravitatea acestora. existenta infundarilor oaselor. Cu toate acestea. dar si Pagina 29 din 58 . indirect oferind astfel informatii in ceea ce priveste posibilitatea existentei unei leziuni meningo-cerebrale subiacente. fracturi nedenivelate. Examenul radiografic indispensabil in orice traumatism. necesare pentru ghidarea examinatorului si care impart craniul dupa cele trei planuri ale spatiului. Diagnosticul radiologic privind o leziune osoasa se stabileste pe imagini de calitate efectuate in planuri diferite. vecinatatea sau raporturile cu vasele craniului si in special cu marile sinusuri venoase. precum si complexe. 14 % din fracturile craniene nu sunt diagnosticate radiografic (sunt depistate fie cu ajutorul metodelor imagistice. Aceste trei planuri servesc in practica unei bune pozitionari a craniului si obtinerii unor radiografii comparative de buna calitate.Vizitati www. Dupa cum a fost mentionat. numarul si situatia corpilor straini radioopaci.tocilar. comportarea la nivelul orificiilor craniene a liniilor de fractura. incidente adecvate si obligatorice in contextul simptomatologiei clinice. este un plan frontal posterior. trecand tangent la marginea orbitala inferioara si tangent superior la conductul auditiv extern osos (prin punctul denumit “porion”) planul medio-sagital planul biauricular. iar 19 % sunt mai intinse decat traiectul de fractura identificat radiogarfic. dupa cum urmeaza: planul orizontal.ro ! Arhiva online cu diplome. pozitia hipofizei. prin combinarea mai multor mecanisme). prezenta. cursuri si referate postate de utilizatori. numarul si situatia eschilelor.

aceasta vizand in primul rand vindecarea fracturilor sau surprinderea aparitiei unor complicatii. Din multitudinea leziunilor cerebrale traumatice. percutanat. Radiodiagnosticul TCC prin angiografie Reprezinta un procedeu neuroradiologic de maxima importanta in precizarea existentei unei formatiuni expansive intracraniene sau a unei leziuni vasculare. fie prin ghidaj de tip Seldinger dupa punctionarea arterei brahiale sau femurale. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. iar datele obtinute pot fi urmatoarele: Pagina 30 din 58 . obstructii. direct sau de la distanta. deosebit de periculose prin stransa vecinatate cu meningele si substanta nervoasa. fie la nivel cervical. Hematomul subdural Data fiind posibilitatea existentei bilaterale. Aprecierea pozitiei arterei Sylviene pe imaginea de fata si mai ales pe cea de profil reprezinta un reper important pentru localizarea focarului de dilacerare. examinarea angiografica se face cu compresia carotidei contralaterale. Procedeul tehnic angiografic consta in cateterizarea arterei carotide comune sau interne. in incidenta antero-posterioara. iar deplasarile de vase sunt mai importante decat volumul colectiei sangvine parenchimatoase. In aceasta situatie. CT si RMN au restrans arealul angiografiei in favoarea procedeului angiografic digitalizat. urmarirea in evolutie a leziunilor carniene posttraumatice.ro ! Arhiva online cu diplome. angiografia arata deplasari vasculare necaracteristice. care a si scazut de altfel agresivitatea metodei. Supuratiilee de tipul osteomielitei sau osteoperiostita. suplimentate fiind de edemul perilezional. leziuni vasculare directe cu efractia substantei de contrast.tocilar. Metoda consta in injectrea unei substante de contrast triiodate in sisemul carotidian sau vertebrobazilar. Dilacerarea traumatica poate fi insotita de modificari vasculare importante: spasme. examenul angiografic poate preciza diagnosticul in urmatoarele situatii: Dilacerarea meningo-cerebrala localizata. In ultimii ani. fiind o consecinta a edemului cerebral consecutiv si a unor revarsate sangvine asociate. Hematomul intracerebral Angiografia nu prezinta nimic caracteristic fata de procesele inlocuitoare de spatiu avasculare.

de regula. cu limita interna. Sindroame vasculare poattraumatice Se pot comporta ca: Sindroame vasculare ocluzive. uneori cu prezenta la acest nivel de pseudoanevrisme generate de extravazarea substantei de contrast din artera meningee medie. circumscrisa si frecvent unilaterala. Anevrisme arteriale posttraumatice. Meningita seroasa Apare ca o arie avasculara care poate deplasa discret axul median. -deplasarea axului arterial median. Abcesele cerebrale Se comporta angiografic ca procese inlocuitoare de spatii avasculare (abcese pottraumatice recente) sau reprezentand un halou (capsula hipovascularizata) in cazul abceselor posttraumatice craniene. si anume in teritoriul arterei meningee medii. dar nespecific pentru sediul extradural al hematomului.tocilar. manifest concava in afara. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 31 din 58 . care de obicei nu deplaseaza axul median al creierului. impins de partea opusa. Hematomul extradural Reprezinta o urgenta chirurgicala. vizibil intre tablia interna a craniului si suprafata externa a emisferului cerebral.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. fisurata sau rupta (semn specific de hematom extradural). cu sediul atipic fata de cele congenitale. Leziunile apar angiografic asemanatoare cu cele din ocluziile vasculare de alta natura si pot fi insotite de leziuni compresive de tip hematom. reprezentand o colectie cu lichid cefalorahidian in spatiul subdural. avand ca substrat. deplasare mica sau inexistenta daca in emisferul contralateral exista un hematom intracranian sau hematomul subdural este bilateral. aceasta necesitand un diagnostic cat mai rapid. stabilit pe baza: -existentei unei arii vasculare mai vizibile in localizarile emisferice temporale si / sau parietale. reper important. Pentru diagnosticul pozitiv pledeaza lipsa antecedentelor hemoragice si mai ales examenul histologic. tromboza. Hygroma subdurala Este rara. Intereseaza cel mai frecvent carotida interna si mai rar ramurile ie sau carotida comuna. cerebrala. neregulata si discontinua. -suprafata avasculara este reprezentata de “vidul vascular”. -axul arterial median al creierului este.

Daca la iesirea razei partial atenuate din corpul de radiografiat se pune un cristal ionizabil. Formarea imaginilor CT CT utilizeaza pentru analiza structurilor anatomice un fascicul de raze X emis de un tub de fabricatie speciala.Computer tomografia Comparabila ca importanta cu descoperirea razelor X de catre ROENTGEN in noiembrie 1895.ro ! Arhiva online cu diplome. cantitatea de radiatie neabsorbita si atenuata se materializeaza pe planul imaginar de protectie a imaginii sub forma unui punct. uneori bilateral.1. 3. CT opereaza prin diferentierea structurilor anatomice intre ele pe baza criteriilor densitometrice. CORMACK si inginerul G. Pagina 32 din 58 . Cuanta de lumina este apoi transformata intr-un microcurent electric. proiectata pe orbita. 3. iar pentru obtinerea de rezultate notabile sunt necesare o buna cunoastere a principiilor de formare a imaginii si nivelul de performante la care s-a ajuns cu instalatiile moderne de uz curent. HOUNSFIELD (pentru care. metoda dezvoltata de fizicianul A.Vizitati www. Cantitatea de radiatie restanta in acest punct este direct proportionata cu puterea fasciculului si invers proportionala cu densitatea corpului parcurs. cursuri si referate postate de utilizatori. prin efect de scintilatie. constituie in mod cert cea mai valoroasa posibilitate de investigare a leziunilor cerebrale. Imaginile angiografice constau dintr-o pata opaca latero-selara . informatia numerica este afisata pe un monitor TV sub forma unei pete gri de dimensiune strict proportionala cu cea a punctului imaginar care i-a dat nastere. cel mai bine diagnosticate cu ajutorul angiografiei carotidiene care precizeaza sediul. cu sau fara compresia carotidei contralaterale.M. Dupa mai multe prelucrari in calculator. Nuanta de gri a petei afisate pe monitor este si ea in stricta concordanta cu intensitatea fasciculului de radiatie restanta captata de cristalul de scintilatie.M. Raza centrala a fasciculului traverseaza corpul de radiografiat. iar acesta este amplificat si transmis sub forma unei informatii numerice unei unitati de calcul. de altfel. Vena oftalmica apare mult dilatata. transforma energia fotonica intr-o cuanta de lumina. circulatia in arterele cerebrale este redusa si se pot evidentia precoce vena TROLAND si sinusul sfenoparietal prin injectare in contracurent. parcursul sau prin respectivul corp fiind reprezentat de o infinitate de puncte. au si primit premiul NOBEL in 1979). drenajul si circulatia colaterala . insirate pe traiectul rectiliniu al razei. acesta. uneori obtinandu-se un aspect asemanator si contralateral. Dupa traversarea corpului.tocilar. Fistulele arterio venoase. Contrastarea simultana a sistemelor venoase ale celor doua orbite este un avantaj in diagnosticul flebografic al fistulelor carotido-cavernoase.

astfel incat nu poate constitui obiectul unei erori . Teoretic. Imaginea. divergent. Insumate si convertite in nuante de gri. constituie stabilirea unor “ferestre de densitate”. conturul sau este cu atat mai bine vizibil cu cat grasimea Pagina 33 din 58 . Nuantele sunt uniform distribuite de o parte si de alta a unei valori medii care este valoarea 0 a apei. Schimbarea permanenta a raporturilor intre tubul radiogen si corpul de radiografiat prin miscarea tubului. S-a realizat astfel o scara de nuante de gri care se intinde de la negru (aerul) la aproape alb (compacta osoasa). Fiecare nuanta de gri astfel obtinuta caracterizeaza o anumita densitate din cele traversate si numai pe aceea. Principiul de vizualizare a organelor interne porneste de la realitatea ca fiecare organ sau tesut au o densitate specifica. dar este raspandita in tot organismul. imaginile reprezinta proiectia plana a unei felii (“slice”) din corpul de radiografiat. Orice viscer din cavitatea abdominala este invelit in grasime. dispusi in coroana. prin insumarea pe o suprafata data a unui numar de puncte separate. Acesta valoare de densitate reprezinta cea mai mica unitate structurala din care se formeaza ulterior imaginea complexa. Grasimea are o densitate mai mica decat a apei. indiferent in ce regiune se afla. Calculatorul opereaza cu aprozimativ 2000 nuante de gri. Selectia acestor nuante sau benzi optimale de densitate. structura) si nuanta de gri afisata pe monitorul TV. perpendicular pe axul lung al corpului. indirect. cu aspect de evantai (avand o deschidere de aproximativ 45 grade). aceasta nuanta de gri constituie o valoare matematica exacta ce nu poate fi modificata prin nici un artificiu tehnic. 18-20 caracteristice procesului lezional.tocilar. cu o grosime de 1-10 mm si aspectul unei sectiuni topografice in plan axial. care in functie de tipul aparatului variaza intre 128 / 128 si 512 / 512. Imaginea video reprezinta si ea un mozaic. fasciculul de raze X a devenit astfel din conic. evident. Astfel apare legatura directa intre dimensiunea (grosimea) obiectului radiografiat. fiind astfel cea mai importanta. cursuri si referate postate de utilizatori. astfel. obiectiv realizat prin doua artificii tehnice: Utilizarea unui numar cat mai mare de cristale de scintilatie pentru fiecare determinare. vafi mai fina cu cat numarul de puncte este mai mare. intr-un corp de radiografiat densitatea de densitati structural posibile se intinde de la densitatea aerului la cea a compactei osoase. imposibil de detectat in totalitate cu ochiul uman. Exprimata in unitati conventionale de densitate.Vizitati www. densitatea sa (si. astfel incat medicul trebuie sa selecteze din cele 2000 de nuante.ro ! Arhiva online cu diplome.

Administrarea intravenoasa a substantelor de contrast se face in perfuzie rapida intr-o vena periferica. agresiunea asupra bolnavului este minora fata de beneficiul diagnostic. hidratare. In compesatie. cu un debit de 4-8 ml / s. Cantitatile de substanta de contrast sunt variabile. doza ce poate fi redusa in functie de varsta. aceste organe beneficiaza de posibilitatea investigarii cu substante de contrast. rinichi). la care se adauga si afinitatea speciala a unor tesuturi pentru substanta de contrast iodata (tiroida. iar acest parametru tehnic se numeste “rezolutie de densitate”. Gradul de incarcare a diferitelor viscere este proportional cu gradul lor de vascularizare. oase periferice. dar inca insuficienta pentru a defini in situatii speciale anumite organe sau tesuturi.2. iar densitatea viscerului mai constanta. coloana vertebrala.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. dar in ansamblu.tocilar. in general mari.Puterea de rezolutie a aparatelor moderne este mai mare.3. 3. instalatiile moderne au nevoie de o diferenta obiectiva de densitate de minimum 4-6 UH. sau crescuta in cazul sclerozei in placi. Pentru a percepe limita dintre doua tesuturi. “Rezolutia tehnica” reprezinta un parametru tehnic ce se refera la limita inferioara a dimensiunilor la care imaginile heterodense pot fi percepute separat si este de aproximativ 24 mm. din acest dezavantaj pur tehnic deriva calitatea foarte buna a imaginilor organelor imobile: creier. prin injectare suarahnoidiana lombara este utila prin informatiile in dinamica pe care le poate furniza in Pagina 34 din 58 . Substanta se distribuie in circulatie sub forma unui bolus cu atat mai omogen cu cat debitul de injectare este mai mare. Singurul dezavantaj al metodei este reprezentat de faptul ca orice miscare fiziologica (pulsatie peristaltica) sau involuntara a bolnavului examinat duce la deteriorarea calitatii imaginilor. Prin particularitatile lor histologice sau prin tipul de vascularizatie. De aici necesitatea suprimarii miscarilor si imposibilitatea explorarii cordului. se afla in cantitate mai mare. Artefactele de miscare sunt mai evidente si mai frecvente cu cat timpul de scan este mai lung (cursa in jurul bolnavului) . starea functiei renale. realizand astfel un contrast maxim. Cisternografia CT cu substanta de contrast hidrosolubila . La adult se foloseste doza de aproximativ 2 ml / kg c in cazul folosirii de compusi iodatati 38 %.ro ! Arhiva online cu diplome. adica locul de schimbare a densitatii.

3. deschizand o noua perspectiva de abordare diagnostica si terapeutica a TCC. Tablou de hemoragie meningee. constituind astfel o imagine “la purtator”. daca exista: -suspiciune de hematom subdural izodens -tulburari neurologice inexplicabile prin CT 4. care nu mai poate fi astfel supusa nici unui artificiu tehnic. Indicatiile CT in TCC Aparitia CT si aplicarea acesteia pe scara larga a permis aplicarea ei din ce in ce mai frecventa in conditii de urgenta. Algoritmul investigatiilor paraclinice in TCC Radiografie standard de craniu si coloana cervicala. -midriaza. Indicatii: Politraumatizatii cu indicatie de interventie chirurgicala imediata. cazul hidrocefaliei sau a leziunilor chistice. Rezonanta magnetica nucleara Principiul de baza al obtinerii imaginilor pe cale RMN consta in traducerea de semnale optice a intensitatii semnalelor de radiofrecventa emise in anumite conditii de nucleii atomici ce apartin structurilor anatomice examinate.Vizitati www. Pagina 35 din 58 .4. Pneumoencefalie – document medico-legal in stadiu de sechela 3.5.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Aceste imagini pot fi apoi transferate pe benzi magnetice.ro ! Arhiva online cu diplome. CT Supravegere prin: -CT repetat -masurarea presiunii intracraniene Angiografie cerebrala RMN. Aparatul are o memorie operationala care stocheaza imaginile realizate in timpul examinarii propriu-zise. -tulburari de cunostinta. Tulburari neurologice precoce / tardive: -deficit motor. Aceste considerente fac din CT metoda principala de investigare a TCC. Este indispensabila in bilantul rinoreei traumatice pentru depistarea bresei osteo-durale. floppydisk sau pe un film cu particularitati speciale.

la scurt timp se aplica un puls de 180.tocilar. Metoda exploateaza proprietatile protonilor de a fi “animati” la aplicarea unui camp electromagnetic exterior foarte puternic. Acest semnal apare cu intarziere fata de primul puls si se numeste ecou. ei se inverseaza in spatiu si apare un semnal RMN de amplitudine mare. Durata semnalului RMN este impusa de doua procese fizice: Timpul de relaxare spin-retea sau constanta de scadere exponentiala T Timpul de relaxare spin-spin sau T. semnal electric transmis apoi unui computer ce il transforma apoi in pixeli. iar intre lichide. Este utilizat pentru determinarea varstei unui infarct cerebral sau a varstei placilor de demielinizare in scleroza multipla. 4. Tehnica “Spin-Locked” Se bazeaza pe utilizarea unui camp de radiofrecvena in plus fata de cele utilizate in secventa clasica. Tehnica RMN cu agenti de contrast paramagnetici Primul agent de contrast de acest tip (gadopentat dimeglumin) a primit aprobarea oficiala de a fi folosit in investigatiile cerebrale si ale coloanei in 1988.ro ! Arhiva online cu diplome. Spre exemplu. Unda de radiofrecventa este apoi suprimata. Receptia semnalului este posibila prin faptul ca unda respectiva induce un curent electric intr-o bobina. Spectometria RMN Permite determinarea in vivo a nivelului diferitilor metaboliti in tesuturile umane. Intervalul dintre pulsul de 90 si ecou este numit timp de ecou (TE). 4. cursuri si referate postate de utilizatori.1. T este mai scurt in lipide decat in lichide. Valoarea pixelului este proportionala cu intensitatea semnalului ce provine din nucleii rezonanti ai unui voxel. nucleii continuand insa sa oscileze si sa emita ei insisi o unda de radiofrecventa ce poate fi detectata ca rezonant magnetic al nucleilor. la nou nascuti care au suferit asfixii la nastere.2. apa pura are un T mai lung decat apa din tesuturile biologice. raportul fosfocreatina / piruvat obtinut din spectrul fosforului este mult mai mic decat acelasi raport obtinut din studiul unui creier normal.4. 4. constant pe tot timpul examinarii si care produce “alinierea“ in aceeasi directie a dipolilor magnetici nucleari urmat apoi de aplicarea unui curent de radiofrecventa ce determina rezonanta nucleilor. Ecou de spin La aplicarea unui puls de radiofrecventa de 90 nucleii proceseaza sincron.Vizitati www. Aprecierea imaginilor obtinute pe cale RMN se face in functie de hiper / hipo sau izointensitatea dintre doua structuri: Pagina 36 din 58 . 4. dupa care.3.

corespund aerului. tesuturilor fibroase dense. in timp ce leziunile osoase se deceleaza cu ajutorul scintigrafiei osoase cu Tc 99m difosfonat. -semnalele intermediare au pe margini nuante de gri si corespund substantei cenusi. Pagina 37 din 58 . Diagnosticul radioizotopic Se bazeaza pe depistarea si cuantificarea radiatiei emise de nucleii unor atomi in cursul dezintegrarii lor. Principiul se bazeaza pe detectarea radioactivitatii la nivelului intregului corp sau la nivelul unui organ a radionuclidului introdus pe cale orala sau intravenoasa. tesuturi fibroase dense (ligamente. cursuri si referate postate de utilizatori. In secventele spin-ecou din T -LCR apare relativ negru. fluxuri lente. -semnalul cel mai slab apare negru pe margini: aer. -semnalele intermediare (gri pe margini) sunt date de parenchim si grasimi. Imaginea obtinuta –scintigrama. LCR si imagini cu flux rapid al vaselor sangvine. -semnalele cele mai intense apar in alb si corespund celulelor grasoase. chistic.ro ! Arhiva online cu diplome. substantei albe si muschilor. etc. edem perilezional. 4.5.Vizitati www. fluxurilor rapide. -substanta alba este alba.rezulta din suma semnalelor produse de emisia radioactiva detectate si inregistrte grafic. In secventele spin-ecou din T . maduvei osoase si fluxurilor lente de sange. Cele mai folosite substante sunt: Tecnetiu 99 m Indiu 113 m Iod 131 m Pentru inregistrarea SNC se prefera Tc 99 m. -semnalele cele mai intense (alb pe margine) sunt cele date de apa. Acesti atomi sunt izotopi artificiali obtinuti prin prelucrarea in reactoare nucleare a unor elemente naturale stabile. tendoane). -semnalele cele mai putin intense in T (in negru pe margine).tocilar. -hipersemnalul lezional in T2 este nespecific. osului. putand fi raportat unui proces tumural. -substanta cenusie apare gri. corticala osoasa. hemoragic. calcificari si condensari osoase. -LCR devine alb. LCR.

Examinarea completă a pacientului în cel mai scurt timp posibil de la producerea leziunii creşte şansa de recuperare postoperatorie aproape completă. dimpotrivă. prelucrate pe computer şi comparate cu secţiunile CT prelucrate. în cazul leziunilor superficiale (cortico subcorticale) sau extracerebrale (epi/subdurale) gestul chirurgiei este de primă intenţie pentru a decomprima structurile nervoase adiacente. La fiecare din secţiunile prezentate voi face un scurt comentariu privind topografia ariilor corticale şi a elementelor nervoase precum şi comparaţie cu datele de CT. secţiuni fotografiate pe cadavru. profunde şi dominante la nivelul emisferei stângi se preferă tratamentul conservator unei intervenţiei chirurgicale care ar putea accentua distrucţiile de substanţă nervoasă.ro ! Arhiva online cu diplome. Este foarte important să cunoaştem poziţia exactă a structurilor anatomice deoarece în funcţie de topografie şi întinderea leziunilor se poate aprecia gravitatea şi posibila evoluţie a pacientului traumatizat şi de asemenea putem aprecia severitatea sechelelor şi posibilităţile de recuperare şi reintregare socio-profesională. Pagina 38 din 58 . Teritorializarea corectă a leziunilor coroborată cu o bună cunoaştere a datelor clinice permit aprecierea necesităţii intervenţiei chirurgicale sau. nefiind timp să se instaleze leziuni ireversibile. cursuri si referate postate de utilizatori. VII STUDIU COMPARATIV ANATOMO-IMAGISTIC AL STRUCTURILOR NERVOASE INTRACRANIENE În cele ce urmează voi prezenta succint aspectele comparative ale secţiunilor anatomice la nivelul encefalului cu secţiuni CT pentru a putea stabili un corespondent între substratul anatomic şi aspectul imagistic.tocilar. Cap.Vizitati www. contraindicând intervenţia chirurgicală. Atunci când leziunile substanţei nervoase sunt întinse. Dimpotrivă. Am selectat secţiuni la diverse nivele.

ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. 1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5 sinusul sagital superior coasa creierului fisura laterala lobul parietal sinusul sagitala superior tablia interna osoasa santul central santul precentral diploia sinusul frontal Pagina 39 din 58 . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.

Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. 1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5 sinusul frontal lobul frontal girusul cingulat santul central lobul occipital substanta cenusie substanta alba muschiul temporal girul frontal superior osul frontal Pagina 40 din 58 .ro ! Arhiva online cu diplome.

ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. 1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5 ventriculul lateral (corn anterior) putamen fornix capsula externa coada nucleului caudat girul cingulat talamusul dorsal bratul posterior al capsulei interne bratul anterior al capsulei interne genunchiul corpului calos Pagina 41 din 58 .Vizitati www.

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. 1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5 etmoid nerv optic chiasma optica tract optic formix cortex cerebelar tectul hipocamp ventriculul III santul rinal Pagina 42 din 58 .

Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. 1 2 9 6 8 7 6 3 4 5 septul nazal cartilaginos osul etmoid artera carotida interna trunchiul cerebral emisfera laterala cerebeloasa sinusul transvers pedunculul cerebelos mijlociu meatul auditiv extern portiunea bazala a osului occipital Pagina 43 din 58 .

tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. 1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5 vena faciala sinusul maxilar artera carotida interna bulb cisterna mare vene cervicale profunde arcul anterior al atlasului dintele axisului vena jugulara interna palatul dur Pagina 44 din 58 .ro ! Arhiva online cu diplome.

tocilar. limita intre cele doua fiind stabilita de interesarea sau nu a durei mater. la politraumatizati adaugandu-se si impulsurile stresante periferice care converg asupra creierului deja agresionat. intretinand si agravand leziunile cerebrale existente. cu interesarea atat a continatorului reprezentat de scalp si craniu. 1 10 9 6 8 7 6 2 3 4 5 sinus frontal osul frontal lobul frontal substanta alba substanta cenusie sinusul sagital superior CAPITOLUL VIII lobul parietal fisura cerebrala longitudinala ventricul lateral diploia PRINCIPALELE LEZIUNI TRAUMATICE ALE SUBSTANTEI NERVOASE Leziunile cerebrale posttraumatice sunt efectul diversilor agenti traumatici asupra extremitatii cefalice. reprezentat de creier. functie de intensitatea actiunii agentului traumatic si reactivitatea creierului.ro ! Arhiva online cu diplome. nervi cranieni si meninge. cat si a continutului. prin mecanism direct sau indirect. inchis sau deschis. are repercusiuni asupra creierului. Orice traumatism al capului. Pagina 45 din 58 . cursuri si referate postate de utilizatori. TCC pot fi penetrante sau nepenetrante.Vizitati www.

gravitatea lor este data in mod cert de gravitatea leziunilor cerebrale. Contuzie cerebrala medie: pierderea de cunostinta dureaza pana la 10-12 ore. bolnavul este comatos (grad I-V). care poate merge pana la coma.Vizitati www.sunt posibile prin exlorarea cu ajutorul CT. examenul obiectiv releva redoarea cefei. rezultatul unei leziuni cerebrale. bolnavul este echilibrat hidro-electrolitic.1. este echilibrat hidro-electrolitic si poate prezenta HTA tranzitorie reactiva. de nuclei cerebrali sau trunchi cerebral. Diagnosticul clinic si de laborator se bazeaza pe urmatoarele date: Contuzie cerebrala minora: pierdere de cunostinta de cateva minute. 8.1. Contuzia cerebrala De data aceasta este o entitate anatomo-clinica ce se manifesta clinic printr-o alterare a starii de cunostinta. localizata pe convexitatea superioara a lobilor frontali sau occipitali (cel mai frecvent). de durata si intensitate variate. in banda sau giriforma. Desi TCC trebuiesc interpretate in stransa corelatie cu efectele sistemice. cu caracter tranzitoriu si total reversibil. la revenirea starii de cunostinta bolnavul acuza cefalee. Leziuni primare 8. In general. iar punctia lombara un LCR sangvinolent. LCR sangvinolent. are de asemenea redoarea cefei. manifestata printr-o scurta pierdere de cunostinta si neavand substrat anatomic lezional. Contuzie cerebrala grava: se datoreaza unor leziuni intinse emisferice. cursuri si referate postate de utilizatori. Comotia cerebrala Reprezinta doar o entitate clinica.1.tocilar. Bolnavul este echilibrat hidro-electrolitic si poate avea HTA tranzitorie reactiva. Pagina 46 din 58 . Vizualizarea si cuantificarea leziunilor de trunchi cerebral -care duc invariabil la contuzii grave din punct de vedere clinic.2. cu exceptia leziunilor bulbare cand poate aparea hipotensiunea arteriala si dezechilibrul metabolic Exploatarea paraclinica neinvaziva reprezentata de CT este indicata in toate cazurile. deci fara repercursiuni ulterioare. Contuzia apare ca o hiperdensitate punctiforma .ro ! Arhiva online cu diplome. iar la revenire bolnavul prezinta tulburari de cunostinta de grade diferite. insotita de semne neurologice de focar mai mult sau mai putin ample. dezorientare temporospatiala si nici semne neurologice de focar. LCR-ul este sangvinolent. 8.1. Metoda poate vizualiza gradul de edem cerebral asociat sau coexistenta unui revarsat subarahnoidian nedetectat clinic. Fenomenul se datoreaza unei depolarizari brutale a neuronilor sistemului veticulat activator ascendent.

iar in al doilea timp apar hipertensiunea intracraniana si semnele neurologice de focar. deci cu lipsa sau dezorganizare de substanta cerebrala corticala sau cortico-subcorticala. Pagina 47 din 58 .1. leziunile secundare duc la angajare cerebrala cu compresiunea centrilor vitali bulbari si deces. CT este o metoda de electie in diagnosticul paraclinic al dilacerarilor cerebrale fiind apta in a preciza natura precisa a leziunii. deosebit de grave fiind leziunile la nivelul nucleilor bazali si trunchiului.2. acesti bolnavi prezinta in primul timp semnele clinice consecutive leziunilor primare. uneori cu aspect polilobat. cursuri si referate postate de utilizatori. Astfel. inconjurata de un halou de edem cerebral. Hematomul extradural Sunt revarsate sanguine circuscrise cu efect compresiv asupra parenchimului cerebral. de trunchi cerebral. urmeaza apoi un interval liber (asimptomatic). localizarea lor si prezenta edemului cerebral de insotire. Sursa de sangerare poate fi: arteriala (artera meningee medie sau una din ramurile acesteia). Ulterior.Dilacerarea cerebrala Reprezinta o leziune cu caracter distructiv. In stadiile initiale (primele 12-24 h) exista o arie circumscrisa de hipodensitate cu efect de masa asupra sistemului ventricular. aria de dilacerare este relevata de zone de hipo si hiperdensitate. 8. aria de dilacerare devine cu aspect hiperdens.3. mai mult sau mai putin circumscrisa. pe care astfel il transforma in spatiu real prin decolare.1. Intr-un al treilea stadiu.ro ! Arhiva online cu diplome. Avantajele metodei sunt reprezentate de posibilitatea vizualizarii dilacerarilor cerebeloase. dezvoltandu-se intr-un spatiu virtual dintre dura mater si endocraniu. 8. omogen. Gravitatea leziunilor este direct legata de intinderea. Leziuni secundare Sunt leziuni care apar uneori pe parcursul evolutiei traumatismelor cranio-cerebrale si se caracterizeaza clinic printr-o simptomatologie cu evolutie in doi timpi separati de un interval liber. venoasa (sinusurile durale sau venele lor emisare) sau osoasa (din lacunele diplaice). Nediagnosticarea precoce.Vizitati www. cu deterioararea starii de cunostinta pana la coma.2.tocilar. 8. cu durata variabila de la cateva ore la cateva luni. mai greu sau imposibil de detectat angiografic.

ro ! Arhiva online cu diplome. acute si subacute). Localizarea cea mai frecventa este in regiunea temporala (adernta durei mater este mai stabila). de o fractura temporala care intereseaza santul vaselor meningee. respectand polul frontal si occipital. Hematomul subdural Revarsate sanguine care iau nastere si se dezvolta in spatiile subdurale. 8. Intervalul liber variaza functie de forma clinica: 1-12 ore pentru forme acute. in special parasagitale. Importanta mare prezinta localizarea la vertex. situata juxtaosos. occipital. in majoritatea cazurilor. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. la care originea sangerarii era arteriala. parietal.tocilar. Studiile arata ca sunt mai frecvente decat hematoamele extradurale sau intraparenchimatoase.2. Avand origine exclusiv traumatica este asociat altor leziuni. La examinarea CT apar ca o zona de hiperdensitate laterocerebrala cu efect de masa armonios. 2-20 saptamani pentru forme cronice. ceea ce determina un prognostic rezervat. cu efect de masa nearmonios.in forme cronice au capsula formata dintr-o foita parietala de 23 mm si una viscerala de 1 mm. Sunt hematoame care. Hematoamele subdurale recente (neincapsulate. Sangerarea din sistemul arterei meningee medii este provocata. Tomografic se prezinta ca o zona de hiperdensitate biconvexa. exercitand efect compresiv asupra creierului subiacent.2. cu aparitia formei acuta sau supraacuta a hematomului extradural. Localizarea este variabila. au evolutie progresiva si comportament de procese expansive. Hematoamele incapsulate (cronice) Este delimitat de o capsula histologic organizata. 2-14 zile pentru forme subacute. datorita efectului compresiv pe care il exercita asupra sinusului sagital cu stanjenirea intoarcerii venoase si implicit afectand resorbtia LCR. Localizarea sa este pe cenvexitatea superioara a Pagina 48 din 58 . Diagnosticul clinic se bazeaza pe agravarea rapida in al doilea timp si triada simptomatica: hemiplegie contralaterala. are un continut fluid sau mixt si exercita compresiune pe creierul subiacent. exceptional in fosa cerebrala posterioara. in acest caz sangerarea se datoreaza lezarii venelor. midriaza ipsilaterala si coma. Alte localizari: frontal. Spre deosebire de hematoamele extradurale.

apropiindu-se treptat de densitatea parenchimului cerebral 8. fronto-bazal sau fronto-polar.2.tocilar. Clinic este imposibil de diferentiat de hematomul subdural.1. 8. emisferelor cerebrale. CT pune in evidenta o zona de hiperdensitate intracerebrala cu efect de masa sau nu. 8. Hematomul intracerebral Reprezinta un ervarsat sanguin circumscris si bine delimitat . leziunea devenind mult mai transparenta. Leziunile de microvascularizatie Pagina 49 din 58 . CT evidentiaza o zona de hiperdensitate lichidiana localizata bilateral-fronto-temporal sau. CT pune in evidenta o zona de hiperdensitate ingusta cu margini aproape paralele.ro ! Arhiva online cu diplome. 8. occipital.3. implicand toate structurile acestuia. mai rar. intr-un focar de contuzie sau de dilacerare si comportandu-se ca un proces expansiv. Leziuni si sindroame vasculare posttraumatice Traumatismele cranio-cerebrale au un efect complex asupra nevraxului. inclusiv compartimentul vascular. Cronicizarea hematoamelor se evidentiaza tomodensitometric prin scaderea intensitatii absorbtiei. dezvoltat in substanta cerebrala de regula. La CT apare ca o zona biconvexa laterocerebrala. tulburari psihice si redoarea cefei. Intervalul liber este de 1-12 ore in forme acute.3.3. cursuri si referate postate de utilizatori. localizata in ariile contuzionale cu acumulare de LCR in spatiul subdural si avand ca efect hipertensiunea intracraniana si compresiunea cerebrala.2.3. Revarsate si colectii lichidiene intracraniene postraumatice 8. localizata cel mai frecvent in polul temporal. ventriculul lateral de aceeasi parte posibil angajat pe sub coasa creierului).4. Meningita seroasa Se datoreaza tulburarii de circulatie a LCR subarahnoidian. cei contralaterali sunt dilatati. occipital. cu efect de masa major (ventriculi homolaterali colabati. unilateral. Hygroma durei mater Este un revarsat lichidian sub forma de colectie circumscrisa intr-o zona din spatiul subdural care poate fi delimitat de o neomembrana continand lichid xantocromic (hygroma) sau fara membrana si cu lichid clar (hydroma).Vizitati www. Diagnosticul clinic se bazeaza pe evolutia in doi timpi separati de un interval liber de 5-10 zile si aparitia de semne neurologice discrete. frontal. 2-14 zile in cele subacute si 10-14 zile in cele cronice.

mai rar anevrismele si emboliile vasculare. Debutul clinic poate surveni imediat dupa impact sau la cateva ore si este datorat rapiditatii instalarii fistului prin leziuni simultane ale celor doua componente. 8. 8. Edemul cerebral traumatic Se asociaza de regula cu contuzia cerebrala grava si se formeaza constant in jurul ariei de dilacerare cerebrala si coexista cu hematoamele intracerebrale. Leziunile marilor vase genereaza un numar de sindroame vasculare traumatice dintre care cele mai frecvente sunt sindroamele ocluzive si fistulele arterio-venoase.CT evidentiaza dilatatia venei oftalmice superioare si dilatatia lojei cavernoase. vasoparalizie capilara si precapilara).5. cursuri si referate postate de utilizatori. compresiuni laterale sau asa numitele hernieri cerebrale. printre care cele mai frecvente sunt contuzia cerebrala (prin vasodilatatie.1.6.tocilar.2.2. Efectele cerebrale subsecvente ale traumatismelor 8. Angajarea transtentoriala Examenul CT pune in evidenta stergerea homolaterala a cisternelor supraselare. Sindroame vasculare ocluzive Sediul trombozei este in bulbul carotidian sau cu 1-2 cm cranial de acesta.4.6. edemul cerebral vasogenic spasmovascular posttraumatic. ceea ce duce la o insuficienta irigare cerebrala. 8. Consecintele tardive sunt reprezentate de atrofii neuronale care contribuie in mare masura la aparitia si dezvoltarea encefalopatiei posttraumatice. romolisment cerebral occipital prin compresiunea arterei cerebrale posterioare pe marginea libera a cortului cerebelului. determinand hipertensiunea intracraniana posttraumatica cu consecinte immediate si anume: compresiunea axiala (verticala) a trunchiului cerebral.Colapsul cerebro-ventricular Pagina 50 din 58 .Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. fara a exista relatie directa intre gradul de trombozare arteiala si amploarea efectului infarctizant.6. 8. dilatatia cisternelor selare ale unghiului pontocerebelos si ale scizurii tentoriale. Leziunile cerebrale induse sunt de tip ischemic.4. in lumenul carotidei interne si mai rar la originea uneia dintre ramurile terminale. 8. cerebrala sau numai perturbarile acesteia sunt responsabile de multiple si uneori importante efecte cerebrale. Fistula carotido-cavernoasa Se realizeaza prin ruperea peretelui carotidian in segmentul intracavernos.1. rotatia tuberculilor cvadrigemeni.

cu interval care depaseste un an Pagina 51 din 58 . Cicatricea meningo-cerebrala se formeaza secundar traumatismelor cranio-cerebrale deschise si este constituita dintr-un bloc cutaneo-meningo-cerebral. CT evidentiaza edemul cerebral difuz cu compresia simetrica a ventriculilor laterali cu linia mediana nedeplasata si stergerea santurilor sylviene. 8. Aceasta hipoxie cronica duce la glioza difuza a substantei albe. Efectele cerebrale tardive ale traumatismelor cranio-cerebrale 8.2. cu tablou chimic polimorf determinat de dezorganizarea celulara si glioza. Cortexul cerebral adera de dura mater. Se poate prezenta sub doua aspecte: Scleroza atrofica a substantei albe este rezultatul unor tulburari vasculare secundare unei leziuni primare tip contuzie si mai putin dilacerare. Meningo-encefalita posttraumatica Este consecinta patrunderii endocraniene a microbilor secundara fracturilor bazei carniului in dreptul foselor nazale sau conductului auditiv extern. Manifestarea clinica cea mai frecventa a cicatricei meningo-cerebrale este epilepsia posttraumatica. 8. Alterarile substantei cenusii constau in balonizarea si distructia celulelor.7.7. iar in stadiile tardive si la leziuni corticale.Vizitati www. de unde pornesc stimuli care produc tulburari vasculare in substanta alba urmate de hipoxie.7. precum si plagilor calotei netratate la timp.tocilar.Encefalopatia posttraumatica Reprezinta un sindrom cronic involuntiv generat de leziuni cerebrale degenerative. 8. vindecate cicatricial. distructia tecilor de mielina.ro ! Arhiva online cu diplome. abiotrofice. Se dezvolta in special la pacientii in varsta si este secundar diferitelor grade de contuzie.3. Indiciul clinic al acestor fracturi il reprezinta fistulele LCR nazale sau otice. cursuri si referate postate de utilizatori. hipertrofia gliala.7. Substanta alba prezinta la randul sau modificari: scleroza atrofica intinsa in special subcorticala cu arii intinse de demielinizare.1. fibre nervoase distruse sau degenerate. Abcesul cerebral posttraumatic Intervalul de timp intre producerea traumatismului cranio-cerebral si diagnosticarea abcesului cerebral variaza mult. scleroza gliala. astfel ca acestea din urma se pot clasifica in: Acute – cu interval pana la 14 zile Subacute – cu interval intre 14 si 30 de zile Cronice – cu interval cuprins intre 30 de zile si un an Tardive .

71%.15%).1998-15.tocilar. inundaţie ventriculară 19 cazuri (2. prelucrarea şi centralizarea lor. cu o capsula izodensa. Tipurile de leziuni investigate au fost reprezentate de: contuzii edematoase şi hemoragice. un număr de 107 cazuri(16. precum şi agresiunea fizică sunt mai frecvente în rândul bărbaţilor. în număr de 32 cazuri (4.(vezi figura 1). prezentarea unor cazuri considerate caracteristice tipului lezional. dilacerări cerebrale. cursuri si referate postate de utilizatori. reprezentând un eşantion de 647 cazuri internate cu diagnostic de “traumatism craniocerebral”. Leziunea este rotundovala.67%).93%). indica profunzimea si aspectul incapsulat sau nu al colectiei purulente. astfel încât şi incidenţa traumatismelor poate fi mai mare. acest lucru putându-şi găsi o explicaţie în faptul că accidentele de muncă sau rutiere. În satisfacerea studiului statistic am parcurs următoarele etape: culegerea datelor. Trebuie menţionat faptul că în restul cazurilor leziunile au fost ale structurilor osoase şi meningelui. STUDIU DE CAZ Partea de studiu personal se constituie sub forma unei analize epidemiologice de tip retrospectiv pe un lot de 647 cazuri investigate computer tomografic în secţia de Imagistică şi Medicină Nucleară a Spitalului Universitar Bucureşti în perioada 15. protocoalele de investigare computer tomografice şi condicile de internare.94%). empiem 1 caz (0.ro ! Arhiva online cu diplome.1999. Prima etapă a studiului clinic a constat în selecţionarea materialului de lucru. în număr de 82 de cazuri (12.05. hematoame intracerebrale . Abcesul este de obicei inconjurat de o zona de edem perilezional.Vizitati www. Pentru efectuarea acestui studiu am folosit ca material de lucru foile de observaţie din arhiva clinicii. forma si numarul abceselor.10. edem cerebral (difuz sau localizat) 2.26% au fost bărbaţi şi 173 (26. (vezi figura 2).73%) au fost femei. 474. CT furnizeaza date concludente privitoare la sediul . abcese cerebrale posttraumatice 2 cazuri (0.3%).53%) prezentând acest tip lezional. Pagina 52 din 58 . calculul indicilor. reprezentând 73. hipodensa. Dintre aceste 647 de cazuri.

5%) au fost acute. ignorate. lucru deloc inexplicabil întrucât în literatură se citează până la 20% cazuri cu traumatisme cranio-cerebrale minore. În studiul efectuat leziunile la nivelul emisferelor cerebrale au fost repartizate astfel: emisferul drept 131 cazuri (20. 490 (74.5%) au fost cronice.16%) (vezi figura 4). Starea de conştienţă şi conştiinţă în momentul examinării CT a fost alterată de la stupor şi obnubilare (în 173 cazuri.ro ! Arhiva online cu diplome.73%). cursuri si referate postate de utilizatori. Între traumatismele cranio-cerebrale analizate. reprezentând 26. iar 157 (25.tocilar.24%) emisferul stâng 122 cazuri (18. la comă de diferite grade la 474 cazuri.65%) alte localizări (nu emisferice) 104 cazuri (15. în al doilea timp.85%) ambele emisfere 56 cazuri (8. al manifestărilor clinice lezionale.91%) fără leziuni decelabile prin metoda folosită 234 cazuri (36.Vizitati www. urmate de interval liber asimptomatic şi apariţia.5). Pagina 53 din 58 . (vezi figura 3). (vezi fig.27%. reprezentând 73.

reflex pulpilar prezent bilateral. ameteli.G. insotita de edem cerebral perilezonal. Ventileaza spontan si raspunde la stimuli. Examenul CT a permis decelarea unei zone de contuzie hemoragica importanta ca intindere cu dilacerare frontal de partea stanga. Sectiunea de 3 mm efectuata zoom-at pe regiunea selara si paraselara evidentiaza de asemenea o solutie de continuitate a sozului temporal de aceeasi parte. cu varsaturi. dispuse bifrontal si parietal de partea dreapta... Bolnavul A. CAZURI In continuare voi prezenta cateva cazuri care mi s-au parut reprezentative: Bolnavul V. cursuri si referate postate de utilizatori. cu pupile egale reacive. este internata cu traumatism cranio-cerebral grav. Examenul radiografic nu a pus in evidenta traiecte de fractura.ro ! Arhiva online cu diplome.V. Examenul CT evidentiaza o zona de revarsat sanguin ce intereseaza polul frontal al lobului temporal stang.M. rezultat in urma unei agresiuni. in varsta de 67 de ani. Sectiunea CT de 3 mm transventriculara a pus in evidenta multiple arii de contuzie hemoragica. disfazic. Pagina 54 din 58 .. in urma unui accident de circulatie. cefalee intensa. in varsta de 34 ani. insotite de amputarea cornului frontal al ventriculului lateral drept. in varsta de 38 de ani. a fost adus la camera de garda confuz. Examenul radiografic nua evidentiat leziuni osoase cu caracter traumatic.tocilar. Bolnavul este in coma profunda. Voi prezenta în continuare câteva cazuri pe care le-am considerat reprezentative pentru tipurile de leziuni menţionate.Vizitati www. Bolnavul T. greu cooperant. in schimb examinarea CT a permis observarea unei contuzii hemoragice frontale profunde pe partea dreapta. a fost internat de urgenta cu traumatism craniocerebral rezultat in urma unui accident rutier. in varsta de 44 de ani. (Glasgow Coma Scale 6). a fost internat.M. fara deficite motorii. Bolnava P.

Examenul CT efectuat la data internarii evidentiaza o zona de contuzie-dilacerare frontala stanga. Nu se intervine operator. Bolnavul T. in urma caruia sufera o pierdere de constiinta de scurta durata. Examenul radiografic nu a evidentiat traiecte de fractura post-traumatice.O.M. Examenul CT efectuat la 5 luni de la traumatism permite vizualizarea unei cavitati porencefalice post-traumatice reprezentand zona de rezolutie a leziunilor primare.ro ! Arhiva online cu diplome. care demonstreaza caracterul lichidian al zonei de distructie a substantei nervoase postraumatic.Vizitati www. Examenul computer tomografic a pus insa in evidenta existenta a multiple contuzii hemoragice diseminate in special la nivelul emisferului drept. apare ca imperios necesara cunoasterea dispozitiei si functionalitatii structurilor nervoase pentru a putea face corelatii asupra consecintelor leziunilor in cazul unor traumatisme cranio-cerebrale. urmata de cefalee intensa si vertij. rezultate in urma unui accident de munca. Bolnavul D. Manifestarile sunt gravate de asocierea la leziunile distructive a unui grad variabil de edem. cursuri si referate postate de utilizatori. prezinta un traumatism cranio-cerebral prin precipitare. Acelasi caz detaliu. de 41 de ani. Concluzii In conditiile dezvoltarii continue a tehnicilor de investigatie. a suferit un traumatism cranio-cerebral urmat de instalarea unei come profunde (Glasgow Coma Scale 5).. S-a demonstrat ca exista o stransa legatura intre gradul de interesare lezionala a unui centru nervos si manifestarile clinice ale sufeintei nervoase.tocilar. bolnavul fiind in cele din urma externat. in varsta de 57 de ani. in functie de severitatea traumatismului. Acelasi caz (imagine negativa). Pagina 55 din 58 ..

permiţând vizualizarea creierului. cursuri si referate postate de utilizatori. localizarea bilaterală fiind întâlnită în 8.ro ! Arhiva online cu diplome.53%. Apariţia Computer Tomografiei şi aplicarea acesteia pe scară largă precum şi utilizarea din ce în ce mai frecventă în condiţii de urgenţă a deschis o nouă perspectivă de abordare diagnostică şi terapeutică a traumatismelor cranio-cerebrale prin rezultatele sale calitative şi cantitative de excepţie.85%). inundaţie ventriculară 2. Tipurile de leziuni ale structurilor nervoase intracraniene studiate au avut următoarele ponderi: contuzii edematoase şi hemoragice 16. În studiul meu incidenţa traumatismelor cranio-cerebrale a fost mai crescută la bărbaţi (73. Pe lângă celelalte metode de investigare a traumatismelor cranio-cerebrale (radiografia standard. empieme 0.94%.67%. Computer Tomografia reproduce fidel structurile anatomice.73%.26%) faţă de femei. toate în contextul neinvazivităţii metodei.15%. Valoarea deosebită a metodei atât pentru diagnostic.93%. pe de o parte datorat costului insuficientei dotări cu aparatura necesară. existenţa revărsatului sanguin intracranian. dar mai ales în alegerea conduitei terapeutice imediate. meningelui şi craniului. o face de neegalat în explorarea actuală prin cantitatea de informaţii furnizată şi prin posibilitatea vizualizării precise a structurilor anatomice afectate. Pagina 56 din 58 . angiografia. lucru din păcate imposibil de realizat la ora actuală. pneumoencefalografia) CT are marele avantaj al furnizării de informaţii precise şi fără risc asupra dilacerărilor multiple/bilaterale. având o valoare deosebită în inventarierea leziunilor şi monitorizarea bolnavului prin examinări de control în vederea depistării complicaţiilor şi a sechelelor posttraumatice. a căror pondere a reprezentat 26. hematoame intracerebrale 4.24%) faţă de cel stâng (18.3%. abcese cerebrale 0. Leziunile posttraumatice au fost localizate predominent în emisferul drept (20.tocilar. gradul de edem cerebral. Procedeu fundamental al röentgendiagnosticului şi în acelaşi timp al imagisticii moderne. dilacerări cerebrale 12.Vizitati www. Tomografia computerizată ar trebui să reprezinte o metodă de screening în toate traumatismele cranio-cerebrale.65% din cazuri.

73%. abcese cerebrale 0. Manifestarile sunt gravate de asocierea la leziunile distructive a unui grad variabil de edem. S-a demonstrat ca exista o stransa legatura intre gradul de interesare lezionala a unui centru nervos si manifestarile clinice ale sufeintei nervoase. apare ca imperios necesara cunoasterea dispozitiei si functionalitatii structurilor nervoase pentru a putea face corelatii asupra consecintelor leziunilor in cazul unor traumatisme cranio-cerebrale.tocilar. Leziunile posttraumatice au fost localizate predominent în emisferul drept (20. in functie de severitatea traumatismului. pneumoencefalografia) CT are marele avantaj al furnizării Pagina 57 din 58 .Vizitati www. localizarea bilaterală fiind întâlnită în 8. având o valoare deosebită în inventarierea leziunilor şi monitorizarea bolnavului prin examinări de control în vederea depistării complicaţiilor şi a sechelelor posttraumatice. Concluzii In conditiile dezvoltarii continue a tehnicilor de investigatie. În studiul meu incidenţa traumatismelor cranio-cerebrale a fost mai crescută la bărbaţi (73. angiografia. Procedeu fundamental al röentgendiagnosticului şi în acelaşi timp al imagisticii moderne.94%. permiţând vizualizarea creierului. meningelui şi craniului. hematoame intracerebrale 4.ro ! Arhiva online cu diplome. Computer Tomografia reproduce fidel structurile anatomice. Tipurile de leziuni ale structurilor nervoase intracraniene studiate au avut următoarele ponderi: contuzii edematoase şi hemoragice 16. cursuri si referate postate de utilizatori.26%) faţă de femei.24%) faţă de cel stâng (18. Pe lângă celelalte metode de investigare a traumatismelor cranio-cerebrale (radiografia standard. Apariţia Computer Tomografiei şi aplicarea acesteia pe scară largă precum şi utilizarea din ce în ce mai frecventă în condiţii de urgenţă a deschis o nouă perspectivă de abordare diagnostică şi terapeutică a traumatismelor cranio-cerebrale prin rezultatele sale calitative şi cantitative de excepţie.15%.67%.3%.85%). dilacerări cerebrale 12. inundaţie ventriculară 2. a căror pondere a reprezentat 26.53%.65% din cazuri. empieme 0.93%.

ro ! Arhiva online cu diplome. Tomografia computerizată ar trebui să reprezinte o metodă de screening în toate traumatismele cranio-cerebrale. pe de o parte datorat costului insuficientei dotări cu aparatura necesară. de informaţii precise şi fără risc asupra dilacerărilor multiple/bilaterale. lucru din păcate imposibil de realizat la ora actuală. Pagina 58 din 58 . dar mai ales în alegerea conduitei terapeutice imediate.tocilar. gradul de edem cerebral. existenţa revărsatului sanguin intracranian. o face de neegalat în explorarea actuală prin cantitatea de informaţii furnizată şi prin posibilitatea vizualizării precise a structurilor anatomice afectate. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Valoarea deosebită a metodei atât pentru diagnostic. toate în contextul neinvazivităţii metodei.