You are on page 1of 5

Elaborat de: Vlas Ivan, student al anului III Bac, gr.D32, Facultatea Drept, ULIM Coordonator: Gh. Golubenco, Dr. conf.

univ. Analiza comparativa a utilizării cuvîntului urmă în Codul de Proderă Penală Român și al Republicii Moldova, și diferențierea semnificației probelor si urmelor În cadrul studiului de comparare am luat ca mod de lucru Codul de Procedură Penală Român. Textul Codului de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial nr. 78 din 30 aprilie 1997, a fost actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 2 iunie 2005 și Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003. Pentru a studiu am folosit terminilogia cuvîntului urmă care semnifică conform DEX-ului Semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat etc; Semn lăsat de cineva sau de ceva pe o suprafață oarecare; Dîră, semn. – 2. Călcătură. – 3. Vestigiu, amprentă. – 4. Puncte, măsură a piciorului și a încălțămintei. In Sens larg- urma apare ca modificare materiala produsa la locul faptei şi care este utila din punct de vedere criminalistic. ( C. Suciu, Golunski, Ioan Mircea . ) In Sens restrins- urma este reproducerea constructiei exterioare a unui obiect pe suprafata unui alt obiect cu care a venit în contact. URMA - modificarea creata la locul faptei şi în procesul savârşirii ei, prin mişcările şi acţiunea persoanei implicate, ori generate de alte fiinte, de obiecte sau fenomene care prin aspect, caracteristici, pozitie, continut este utila cercetarii criminalistice. (persoane implicate : victime, infractori, martori, altii ). Am folosit în afară de cuvîntul urmă și desfășurarea lui adică: urme, urmele, urmelor. Astfel am constatat că: în Codul de Procedură Penală Român am întilnit 5 cazuri si anume: TITLUL II COMPETENŢA CAP. 2 MIJLOACELE DE PROBĂ Secţiunea VII Mijloacele materiale de probă ART. 94 Obiectele ca mijloc de probă Obiectele care conţin sau poartă o urmă a faptei săvârşite, precum şi orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului, sunt mijloace materiale de probă. Secţiunea IX Constatarea tehnico-ştiinţifică şi constatarea medico-legală ART. 114 Constatarea medico-legală

Secţiunea XII Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea ART. În toate cazurile se pot face schiţe. să se stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care infracţiunea a fost săvârşită. desene sau fotografii. a urmelor găsite. 1 revin şi oricărui funcţionar care a luat cunoştinţă despre săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile. a obiectelor examinate şi a celor ridicate. CAP. corpurile delicte şi orice alte mijloace de probă. În Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova am depistat 16 cazuri și anume: Titlul III PĂRŢILE ŞI ALTE PERSOANE PARTICIPANTE LA PROCESUL PENAL Capitolul I PARTEA ACUZĂRII Articolul 57. sau când este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori persoanei vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii. ori alte asemenea lucrări. care trebuie să cuprindă. astfel încât acestea să fie redate cu precizie şi pe cât posibil cu dimensiunile respective. 131 Procesul-verbal de cercetare la faţa locului Despre efectuarea cercetării la faţa locului se încheie proces-verbal.În caz de moarte violentă. 4 EFECTUAREA URMĂRIRII PENALE Secţiunea I Sesizarea organelor de urmărire penală ART. 91. Obligaţiile prevăzute în alin. 145 din Codul penal sau cu atribuţii de control. ART. care a luat cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în acea unitate. organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări medico-legale şi cere organului medico-legal. Exhumarea în vederea constatării cauzelor morţii se face numai cu încuviinţarea procurorului. căruia îi revine competenţa potrivit legii. care se vizează şi se anexează la procesul-verbal. se consemnează amănunţit şi desfăşurarea reconstituirii. 227 Sesizări făcute de persoane cu funcţii de conducere şi de alţi funcţionari Orice persoană cu funcţie de conducere într-o unitate la care se referă art. să se descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii. În caz de reconstituire a modului în care a fost săvârşită fapta. 129 Cercetarea la faţa locului Cercetarea la faţa locului se efectuează atunci când este necesar să se facă constatări cu privire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii. în afara menţiunilor arătate în art. Ofiţerul de urmărire penală şi atribuţiile lui . de moarte a cărei cauză nu se cunoaşte ori este suspectă. să efectueze această constatare. a poziţiei şi stării celorlalte mijloace materiale de probă. este obligată să sesizeze de îndată pe procuror sau organul de cercetare penală şi să ia măsuri să nu dispară urmele infracţiunii. descrierea amănunţită a situaţiei locului.

obiectelor. din momentul înregistrării faptei social periculoase. Corpurile delicte (1) Corpuri delicte sînt recunoscute obiectele în cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la săvîrşirea infracţiunii. face mulaje şi tipare de pe urme de sine stătător sau cu ajutorul specialistului în materia respectivă. precum şi a bunurilor care s-au pierdut în urma săvîrşirii infracţiunii. Secţiunea a 3-a Cercetarea la faţa locului. a fost exclusă posibilitatea substituirii sau modificării esenţiale a particularităţilor şi semnelor sau a urmelor aflate pe obiect. poate dispune colectarea mostrelor de la martori sau partea vătămată. a mijloacelor materiale de probă pentru a stabili circumstanţele infracţiunii ori alte circumstanţe care au importanţă pentru cauză. (3) Organul de urmărire penală cercetează obiectele vizibile. Temeiurile de colectare a mostrelor (3) Organul de urmărire penală. să efectueze această constatare. căutarea persoanelor dispărute fără urmă. precum şi bani sau alte valori ori obiecte şi documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracţiunii. Hotărîrea cu privire la corpurile delicte adoptată pînă la soluţionarea cauzei penale . cu consimţămîntul acestora sau în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală. căruia îi revine competenţa potrivit legii. încăperilor. de asemenea. Articolul 140. Articolul 161. fotografieri.9) conduce. (3) Obiectul poate fi recunoscut drept corp delict în următoarele condiţii: 1) dacă. execută diferite măsurări. constatarea circumstanţelor. reconstituirea faptei şi experimentul Articolul 118. examinarea corporală. precum şi prin alte acţiuni întreprinse imediat după depistare. inculpatului. identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale. organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări medico-legale şi cere organului medico-legal. filmări. dacă este necesar. dar numai în cazul în care trebuie să verifice dacă aceste persoane au lăsat urme la locul unde s-a produs evenimentul sau pe corpurile delicte. cu autorizarea judecătorului de instrucţie. exhumarea cadavrului. Cercetarea la faţa locului (1) În scopul descoperirii urmelor infracţiunii. Examinarea corporală (1) Organul de urmărire penală are dreptul să efectueze examinarea corporală a bănuitului. întocmeşte desene. Articolul 119. Articolul 158. animalelor. iar în caz de necesitate. au păstrat asupra lor urmele acţiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acţiuni. Locul cercetării poate fi înconjurat de colaboratorii organelor de menţinere a ordinii publice. martorului sau părţii vătămate. schiţe. documentelor. în cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală. învinuitului. cadavrelor umane sau de animale. persoana care efectuează urmărirea penală. Secţiunea a 8-a Colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă Articolul 154. măsurile operative de investigaţii pentru descoperirea infracţiunii. permite accesul la ele în măsura în care nu se încălcă drepturile omului. prin sigilare. Modul efectuării constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale (4) În cazul în care este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori părţii vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii. prin descrierea lui detaliată. În anumite cazuri. pentru a constata dacă pe corpul acestora există urme ale infracţiunii sau semne particulare. organul de urmărire penală efectuează cercetarea la faţa locului a terenurilor.

Articolul 260. dacă statul străin sau instanţa internaţională au solicitat arestarea şi dacă solicitarea conţine date despre mandatul de arestare ori despre hotărîrea definitivă adoptată în privinţa acestei persoane şi asigurarea că cererea de extrădare va fi expediată ulterior. fotografiile. despre aceasta s-a comunicat persoanelor care participă la efectuarea acţiunii de urmărire penală. În vederea aflarii adevarului. privind mijloacele tehnice utilizate la efectuarea acţiunii respective de urmărire penală. În dreptul penal. Temeiurile pentru reţinerea persoanei bănuite de săvîrşirea infracţiunii 3) dacă pe corpul sau pe hainele persoanei. păstrate. mulajele şi tiparele de urme executate în cursul efectuării acţiunilor de urmărire penală. cu excepţia celor care au servit la săvîrşirea infracţiunii şi care păstrează pe ele urmele infracţiunii. rezultatele obţinute. întâmplări. împrejurări care datorită relevanţei lor informative servesc la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei penale. Procesul-verbal privind acţiunea de urmărire penală 6) menţiunea privind efectuarea. în cadrul realizării acţiunii de urmărire penală. iar prin administarea lor în desfăşurarea procesului penal capătă caracter procesual. filmării. la domiciliul ei ori în unitatea ei de transport sînt descoperite urme evidente ale infracţiunii. informaţiile pe care le furnizează o probă prin conţinutul său nu pot fi administrate decât prin intermediul unor mijloace prevăzute de Codul de procedură penală. Articolul 166. Probele sunt entităţi extraprocesuale (există în afara procesului penal). Arestarea persoanei în vederea extrădării (2) În caz de urgenţă. interceptării convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri sau executarea mulajelor şi tiparelor de urme. (6) La procesul-verbal se anexează schiţele. Autoritatea solicitantă va fi informată în cel mai scurt timp despre cursul dat solicitării sale. obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace. care privesc însă obiectul acestui proces (fapta şi făptuitorul la care se referă procesul). precum şi alte corpuri delicte. organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele ei pe baza de probe. telex. . realităţi. precum şi. însă acest termen în orice caz nu va depăşi 40 de zile. a fotografierii. denumite mijloace de probă. casetele audio şi video. precum şi menţiunea că. se transmit instituţiilor fiscale respective pentru a fi utilizate. Probele reprezintă acele elemente de fapt. Solicitarea arestării poate fi făcută prin poştă. fax sau prin orice alt mijloc care lasă urmă scrisă. În solicitare se va arăta infracţiunea pentru care se va cere extrădarea. îngrijite sau comercializate. înregistrării audio. semnele caracteristice ale persoanei căutate. în măsura posibilităţii. data şi locul unde a fost comisă infracţiunea.(2) Corpurile delicte voluminoase care necesită condiţii speciale de păstrare şi care nu au pe ele urme ale infracţiunii. persoana a cărei extrădare se cere poate fi arestată în baza unui mandat de arestare pe un termen de 18 zile. şi pînă la primirea cererii de extrădare. Capitolul IX ASISTENŢA JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ Secţiunea a 2-a Extrădarea Articolul 547. peliculele. condiţiile şi modul de aplicare a lor. telegraf. înainte de a se utiliza mijloacele tehnice.

Majoritatea infractiunilor presupun prezenta subiectului la locul comiterii faptei si savârsirea de catre acesta. a unor actiuni ce produc modificari în ambianta existenta. In tema METODELE DE CERCETARE CRIMINALISTICA este o parte tematica care se numeste procedee ştiinţifice . ca rezultat al actiunii fie al faptuitorului si a mijloacelor utilizate de el asupra componentelor structurii locului faptei. ca efect al acţiunii directe ori indirecte. a declanşării şi evoluţiei diferitelor procese.în totul sau în parte. Insă probele sunt acele dovezi . .expertiza urmelor si probelor materiale(politia ştiinţifică) Pentru o definire unitara si cuprinzatoare a notiunii de urma. adica urme ridicate care pot fi aduse contra infractorului pentru a demonstra vinovatia. intenţionate sau neintenţionate a autorului faptei şi a persoanelor care au avut acces în acest loc până la începerea cercetării. sau veridicitatea aflarii infractorului la locul infractiunii. În concluzie: legiuitorul din RM trage o deosebită atenție asupra descoperirii infracțiunii în așa mod în care el analizează amănunțit tot genul de urmă pentru care poate să-l aducă la detectarea infractorului. și prin intermediul intepretării urmelor se poate ajunge la obţinerea unui tablou dinamic al desfăsurării anumitor fapte. deoarece orice schimbare a mediului înconjurător produsă la locul comiterii unei infracţiuni. fie a diferitelor parti componente a locului respectiv asupra faptuitorului si mijloacelor pe care le foloseste.Aceste modificari sunt cunoscute sub denumirea generala de urme. trebuie sa se porneasca de la constatarea ca în practica criminalistica numeroasele modificari provocate în timpul savârsirii unei infractiuni apar sub doua aspecte.