You are on page 1of 54

Capitolu

rW

ANALI

Z

A DECIZITLO R MULTIATRIB UT

7

.l.Introducere

asista pregdtirea gi efectuarea alegerii. Considerentele care au stat labaza selectr: materialului cuprins in capitolul de fa!6 au fost mdrimea ariei de r[spdndire i metodelor qi, rnai ales, gradul de transpunere a lor in produse software Lxistenc Obiectivul urmdrit a fost formarea unei baze de cunogtin{e a cititorului care sapermitd acestuia alegerea instrumentului cel mai potrivit pentru problemele sale ;: decizie ?n vederea trecerii cdt mai rapide la aplicafiile reale. Capitolul este organizat in continuare dupd cum urmeazd. Subcapitotut 7 prezintd, elemente care privesc pregdtirea alegerii efective. Dupd o revedere rapi:; a elementelor modelelor de decizie multiatribut (subcapitolul 7.2.1\, se prezin:i dou[ metode de stabilire a importan{ei relative sau a ponderii criteriilor de evalua:: (subcapitolul 7.2.2). Pregdtirea tabelei de decizie, element esenlial in analizi deciziilor multiatribut, este abordatd in subcapitolul7 .2.3. Astfel, se prezintd moc; de construire a tabelei consecinlelor, sub forma unei matrice care conline scorun,: sau nivelurile atributelor (care reprezintd performan{ele unei alternative, mdsura: sau evaluate prin prisma fiecdrui criteriu) in cazul determinist gi in cel probabil,; (subcapitolele 7.2.3.1 gi, respectiv,7.2,3.2). Metodele de prelucrare a scoruril:: iniliale prin transformiri liniare sau cu ajutorul unor funcfii nelineare de valoar: sunt descrise ?n subcapitolele 7.2.3.3 qi respectiv 7.2.3.4. unele consideren:: privind trierea alternativelor sunt dar: ?- subcapitolul7.2.4, in timp ce subcapitol*

in capitolul 6, au fost prezentate conceptele generale ale analizei deciziil:. multicriteriale gi, in acest context, s-au dat primele elemente ale modelu_deciziilor multiatribut. Acesta se referd la efectuarea unei alegeri, in prezenfa rn: multor obiective gi criterii de evaluare, dintr-un numdr limitat de alternatir: Scopul acestui capitol este de a detalia elementele cuprinse in capitolul anten:,: prin prezentarea gi ilustrarea prin exemple a unor metode gi tehnici destinate r

4naliza

de

ciziilo r mult iatrib ut

-,2.5 con!ine unele concepte legate de considerarea riscului (atitudini tipice,
..echivalentul cer1" gi ,,prima de risc" sau ,,premiul riscului") c6t gi unele metode de determinare a func{iilor de utilitate.

aplicafiile practice

Subcapitolul 7.3 descrie unele metode de alegere bazate pe construirea unei func{ii de sintez6. Metoda funcliei aditive ponderate, cea mai des utilizatd in

gi

transpusd

in

produse software

mult utilizate

sau

implementabile cu ajutorul unui instrument informatic larg utilizat (foaia de calcul :lectronic), este descrisd in subcapitolul 7.3.1. Modul de rezolvare a arborilor de Jecizie gi folosirea acestora in problernele multiatribut sunt date in subcapitolul 7.3.2. Exemple privind problema schimbdrii locului de muncd qi cea a demaririi unei afaceri ilustreazd metodele prezentate in subcapitolele 7.3.1 qi7.3.2. in finalul subcapitolului 7.3, este descris6 pe scurt o rnetodd de alegere bazatd. pe distanle. Subcapitolul 7.4 con\ine alte cdteva metode de alegere. Mai intdi, se descriu cele tradilionale, care au ca sursd teoria jocurilor (subcapitolul 7.4.1) $i

apoi metodele clasice ale

lui

Borda gi Condorcet, care folosesc preferin{ele

exprimate intr-o formd ordinald (subcapitolul 7.4.2). Un exemplu simplu privind alegerea unui produs sau a unui serviciu ilustreazd metodele prezentate in subcapitolele 7 .4.1 Si 7.4.2. Subcapitolul 7.4 se incheie cu prezentarea teoremei lui Arrow de alegere a deciziei de grup qi evoci unele metode de agregare a preferin{elor individuale in unitSlile decizionale de tip multiparticipant. Pentru studiul acestui capitol, este recomandabil sd se revadd mai intdi subcapitolele 1.2.1,1.2.4,7.3.6,1.7.4,2.2.3.2,2.2.4,3.3.3,6.2.1,6.2.2,6.2.3si6.2.4.

7

.2. Pregltirea alegerii

7.2.1. Elementele modelelor de decizie

multiatribut

Un model al problemelor de decizie multiatribut confine trei grupe de componente: a) elementele de intrare, b) metodele qi instrumentele de rezolvare a modelului gi c) rezultatele [Bui, 1986]. Elementele de intrare sunt:

Mullimea celor ,,na" alternative decizionale posibile, A=1Ar,Ao....A,"1 presupuse ca fiind, in mod natural, mutual exclusive. Numdrul de alternative, identificate sau proiectate, depinde de posibilitdfile de informare sau, respectiv, de creativitatea decidentului. In ambele situalii, factorii ,,cost" gi ,,timp" sunt
o

determinan{i.
o

Multimea celor ,,nc" criterii de evaluare, GICEr,CEr...,CEo,\, care

seryesc la exprimarea preferin{elor decidentului fa!6 de o alternativd din punct de vedere al obiectivelor urmdrite. Criteriile de evaluare pot diferi de la un decident la altul pentru acelagi tip de problerna decizionald. Chiar gi pentru acelagi decident,

260

Metode de bazd de asistare a deciziilor

num5rul criteriilor poate varia pe parcursul rezolvdrii problemei. Criteriile pot fi considerate ca fiind diferite unghiuri de vedere ale unei aceleiagi persoan., .uu po, fi interpretate ca reprezentand preferinfele, care trebuie ug."gut", ale mai ,rlto. indivizi care au subiecte de preocupare qi obiective diferite.

Multimea scorurilor sau a nivelurilor atributelor, ,s(s,;; i=|,2,...,nq; i=I,2,...,nc), care indicd gradul in care se estimeazd cd alternativele vor conduce la realizarea obiectivelor urmdrite de cltre decident. Mullimea scorurilor sii(i=I,2,.'.,nc) ale alternativei Ai reprezintd acea submullime a caracteristicilor lui A, care prezintd, interes prin prisma criteriilor de evaluare. O parte din valorile nivelurilor atributelor pot lua valori precise (fiind rezultatul unor m6sur6tori), in timp ce altele pot reprezenta evaluiri calitative, sau estimdri, sau aproximdri (atunci cand nu se dispune de timpur sau de informaliile necesare pentru mdsurdtori)' in structurarea problemelor decizionale, niveluiile atributelor se pot reprezenta fie sub forma unor tabele decizionale, fie folosind arbori de decizie
o

(a se revedea subcapitolul 3.3.3).
o Vectorul

coeficienlilor
W=fw

de

pondere ai criteriilor,
rr,]T

1,w

y,,.,,w

|(

j=r

i*,

= 1),

care atatd, importanla relativd asociatd criteriilor din punctul de vedere al decidentului. Pe parcursul rezolvdrii problemelor decizionale, decidentul poate modifica unele dintre componentele vectorului w. Din cele ardtate mai sus, se poate observa cd, pentru acelagi tip de problemd decizionalS, elementele de intrare depind in mdiura semnificativa de subiectivismul, cunogtin{ele gi posibilitdtile de informare ale decidentului. Metodele 9i instrumentele informatice asociate seryesc la asistarea decidentului in structurarea problemei, in activit5tile de filtrare a alternativelor si de realizare a unei alegeri finale. Rezultatele problemelor de decizie multiatribut depind de scopul urmdrit. Potrivit lui Roy (1978,1985), se por identifica trei tipuri de probleme: r Probleme de seleclie, prin care se urmdregte restrdngerea mullimii d la submullimea At care confine numai alternativele satisficdtoare (a se vedea subcapitolul 2.2.3.2). o Probleme de sortare, prin care alternativele sunt grupate in clase distincte, definite a priori, sau pe baza identificdrii unor similitudini intre alternative. Astfel de probleme se rezolvi in primul rdnd cu metodele de analizd. a datelor prezentate in capitolul 4. e Probleme de ordonare, prin care alternativele se aranjeazi intr-un clasament, care este intocmit conform unei ,,preferinfe globale", oblinutd prin agregarea preferin{elor individuale, exprimate cu ajutorul criteriilor de evaluare. Majoritatea metodelor prezentate gi ?n acest capitol se referd la problemele de ordonare, iar rezultatele problemelor de selecfie sunt folosite ca date de intrare.

A

naliza

dec i zi ilo

r multiat rib ut

261

7.2,2. stabilirea ponderilor criteriilor de evaluare criteriile de.evaluare au ca scop izolarea gi considerarea acelor aspecte care intereseaz1 in alegere. Ele permit determinarea'gradului in .ur" sunt realizate

in consecinfd, exprimarea preferinlelor cdtre o alternativd sau alta din anumite p;;.;; de vedere distincte. Problematica gi proprietdfile mullimii criteriilor de evaluare (completitudine'
au fost descrise

de cdtre fiecare alternativd obiectivele relevante unierit" de catre decident gi,

evaluare

in multimea

neredongultl, decompozabilitate, operatibilitate gi minimalitate) in subcapitolul2.2.3.2. rncluderea sau neincluderea unui

,,qtiinfifice". Acestea sunt folosite in doui tehnici de decizii multiatribur dintre cele mai folosite: SMARTS (,Simple MuttiAxribute Rankiig Te-chnique using swings") [Edwards, 1977], tEdwards, gur.;n,-rqq4] gi, respectiv AW (,*Analytic Hierarchy process") [saaty, rg77, rgg0,1gg7, r9gg, rgg4].
7.2.2.1. O metodi

Determinarea vectorului w al ponderilor, cire reflectd importanla relativdacordatd fiecdrui criteriu, face parre din procesul decizionar. i;;;;";i;tuI6.3.2.1, au fost evocate cdteva metod.e de determinare a ponderilor. in continuare, se vor prezenta doud metode de stabilire a ponderiior, unu mai simpri gi intuitivd 9i arta bazat| pe con-siderente

din frocesul de decizie. Nu toate criteriile sunt la fel de importante pentru un anume decident.

criteriului (9i a obiectivului la care se refernfgi iace'parte

.c,

criteriu de care servegte la alegere, depinde de importanla tn sine a

simpli

Atunci cdnd incd nu se cunosc prajele reare de variafie are niveruriror atributelor, se efectueazd urmdtoarele operalii : o Se ordoneazd criteriile ?n func{ie de cregterea importanfei relative atribuite de citre decident {CE;,CE*..IE.,l,unde CEr este criteriul cel mai pufin important, iar CE,,este cel mai important.

r pentru ponderea criteriului de evaluare cel mai pufin lmportant: wl +- x. o Se determind valoarea ponderii r"7 a unui criteriu CE1 prin inmullirea ponderii wr-1 a criteriului imediat mai pufin important cu raportul Lw1 @,w1>l)
o Se alocd valoarea

wj=wj_1 .Lw11,i

r

=2,3 ,...,tlciw1=r
:

(7.r)
(7.2.)

Se determin[ valoarea x prin rezolvarea ecuatiei

( l+ Lw1+Lw1 Lw2+
CU w2.

...) x

=I

o Se calculeazd ponderile tuturor criteriilor folosind formula (7.1) incep6nd

Atunci c6nd se cunosc alternativete gi plajele de variatie ale nivelurilor atributelor, etapele algoritmului de carcur sunt iciemen, 1996j: I Se considerd toate nivelurile atributelor ca avdnd valorile cele mai pufin preferate, ro; (l= l, 2,..., nc).

262

Metode de bazd de asistare a deciziilor

. Pentru fiecare criteriu, CEi, se ,,basculeazi" nivelul atributului corespunzdtor la valoarea cea mai preferatd, si, pdstrdnd restul de scoruri la valorile cele mai pulin preferate. Se atribuie acestei alternative ipotetice o valoare (in sensul de satisfaclie pentru utilizator), vri. Aceasta se estimeazi (sub forma unei valori intre 0 gi l, sau intre 0 gi 100), prin comparafie cu o referinld v. lcare poate fi 1, sau, respectiv, 100), corespunzdtoare alternativei ipotetice in care toate atributele s-ar situa la nivelurile cele mai preferate, ri 0=1, 2 ,..., nc). o Se ordoneazl criteiile in funclie de valorile vj oblinute in urma basculdrii gi se calculeazdraporturile Lwl intre vecinii de clasament, Cfi Si CE1-r
1v ;

>

vi-r):
Lwi =v*,-, 1r*,
o Pentru

(7.3)
se

valorile Aw; determinate mai sus, se rezolvd ecualia (7.2) gi

calculeazi ponderile cu formula (7.1).

7.2.2,2. Metoda AHP lui Saaty
Saaty (1977) porneqte in abordarea sa de la observafia cd, mintea omului nu este capabill sd considere in mod eficient simultan toli factorii care concurd la realizarea unei decizii, fie ei ponderile criteriilor, alternativele, sau restricliile. in acelagi timp, el observd c[, ceea ce conteazd in primul rdnd in decizie este percepfia omului asupra realitdlii qi nu reprezentdrile conven{ionale ob{inute prin mdsuritori gi statistici. Ideile principale ale metodei procesuale ierarhice de analizd (AHP), pe care o propune, sunt: e Organizarea sub forma unor ierarhii a entitdfilor folosite in decizie (obiective, criterii, restricfii, alternative), pe care Saaty le denumegte ,,activit6ti".

Realizarea de compara{ii pe perechi pentru stabilirea intensitdlii importanyei relative a entitAtii E; fall, de entitatea Q. Aceste intensitali sunt exprimate inilial sub formi verbald (,,1a fel de important'., ,,ceva-/ugor mai important",',,esen{ial mai impotlant", ,,demonstrat ca fiind mult mai important", ,,absolut
o

mai important").

Calcularea ponderilor numerice corespunzdtoare folosind metoda valorilot qi vectorilor proprii. o Agregarea ponderilor relative ale entitdlilor decizionale parcurgdnd in ierarhia de entititi. descendent sens in continuare, expunerea se va concentra numai pe descrierea modului de stabilire a ponderilor criteriilor de evaluare, folosirea metodei AHP in alegere urmdnd a fi amintitd mai t6rziu (a se vedea gi subcapitolul7.3.l.l). Pagii algoritmului sunt : 1. Se considerd nc(nc-Il2 percchi de criterii de evaluare, CE;9i C\,?n vederea efectuirii unei judecdli privind nivelul intensitdlii importanlei relative a unui'criteriu fa{6 de celdlalt. 2. tn functie de valoarea lingvisticd a intensitdlii importan{ei relative (,,egalt',
o

decident, se alocd ,,ugoard,,, ,,esen!ial6", ,,demonstrat6" gi ,,extrem6") atribuitd de cdtre

Experienlagilua@ la atingerea obiectivelor.4) lui B. o entitate ceva mai impo4antl dec6t cealaltd.A^!!g dec i zi i I o r m ul ti at rib ut 263 a tabelului 7.Consistency Ratio" CR): - CI=(Ly-nc)/(nc-I) 6p = (cr I ACD . i se atribuie valoarea inversa reciproce a comparaliilor B: 3' se calculeazd vectorur ponderilor. ca vector propriu al matricei Bw=l.M. Deoarece construcfia matricei comparaliilor. atunci lui E. care pot fi uneori inexacte. cu aceste valori se completeazd erementere b1i din partea nord-est (deasupra diagonalei principale) a matricei cgmparaliilo. doui entitali contri6uie GE6@i in mod evident unei entitdli fata-Oe Importanf6 foarte puternici uomlnanta uner entitifi este demonstrati trvroengete care favorizeazd entitatea sunt la cel mai inalt nivel posibil. w. i t comparatd cu entitatea {.6) ." Scara fundamentari a rui Saaty a intensitd{ii importanfei Tabelul T'I Defini(ia Importan{d egali Cele. Testul de consisten{i a lui Saaty (1980) constl in calculul indicatorului de consistenld (. pot apdrea inconsistenle gi. lnu".1.consistenry Index" c/) al raportului (procentulu li i) de consistenld (. Importanld moderatd Importan{d puternici. Cdnd este necesar un compromis. obfinLrte prin det (B-l. pe judecdfi subiective. qi dimensiunea nc a matricei B esie egali cu cea mai mare valoarea proprie a rui B. 4'Dacd.j=*t / w) atunci rezultatele comparaliilor pe perechi sunt tranziti ve ( b. bir b1*). absol Valori intermeaiirelnG DacA entitAfli - doui evaluEri adiacente f. B. )''M ..w unde: 1. arrll valoarea numerice corespunzdtoare din coloana din stanga . iar cele de sub diagona* uu uuto.. 'n E(.9ntele de pe diagonala principald au valoarea l. in consecinfi.il.1.100 (7.-b. Importanli extreml. matricea reciprocd a comparafiiror. EXpenen[a $lJudecata arat6c6.44 este cea mai mare dintre valorile proprii ale rezolv arca ecuafiei caracteri stice : (7.s) (7. este bazatd. este consistentd (adicd b. valoarea proprie maximd )uy este mai mare dec6t dimensiunea nc a matricei B.E)=0 unde: E este matricea unitate.r".

bun".I s-au reprogat.: primul rand' uneori criticata [Burell.2 Valorile raportului mediu de consistenfi nc 3 0.90 6 7 L.slab". . 4.264 Metode de bazd de asistare a deciziilo' fosr unde: raportul de consistenla mediu (.foarte mdsoard se rlnei'alternative .2.e_toatd calificative-ca: piin . lumea 9i iui a" comparalie anumite standarde acceptate d. scdii efectul stAnga) din (coloana 9i absolutd *i:f"" a tabelului 2.excelent"..58 4 0. Igge]..cu^10%. 1 6).verage Consistency Ratio" . .u1iii.8. Boskovic. Duan.79 t. . Dacd. a de pentru seluri aleatoare de elemente generarea folosind obtinut pebaze statistice. in (coloana dir lingvisticd scara intre pot apirea care Jiferenlele de interpreiare.3.rp"n""i. in timp ce in cazul in cazui . se cere decidentului s6-9i Tabelul T.u deficienlelor observate.. drep: folosesc se c6. inseamnd determinarii scorurilor.foarte slab" [Saaty' 1988]' 7. ..1) 9i cea Pentru numerice de evaluare ae f a f la 9 asupra consistenfei matricei compara{iilor' ir-' propur' (1996) qi Boskovic Duan Burell. Valorile nc 8' 3 nc = intre variind = $i dimensiuni.unt selective (in sensul consideririi pe perechi a criteriilor).JL 1. de cite o mie de matrici B sus a recomandate de Saaty (1980) pentru raportul ACl sunt date in linia de egal mic-sau mai este cR. determin[rii de realizare a comparafiilor.24 t. autorii menlionali iu raportul ACl (rAndul de jos al tabelului 7'2)' propriu Procedura bazarape comparalii pe perechi 9i pe c^alculul vectorului modu' privegte ce in ceea poate fi utiltzat1gi in evaiuarea scorurilor alternativelor.i turr". .70 rto l Metoda lui Saaty de determinare a ponderilor a fost indelung comentatd .. compaponderilor. modificdri unele marketing' de activitelilor al contextul deciziilor de management numerice Acestea sunt: a) acordarea In mod simultan a valorilor lingvistice 9i convivialitdlii procedurii).mediocru". 9i b) folosirea unei sc6ri numerice (pentru cre$terea '(1. revizuiascd contrar.5 t.2. raportul . J"pelir. Folosind aceeagi procedura ca 9i Saaty pentru g'eometrice pentn: valori de serie nou6 o ptopus iementelor matricelor B. Pregitirea tabelelor de decizie esenlial pentru Tabelele de decizie constituie un element de intrare In1i neprelucrata' iniliall.rA.. ele sunt absolute. generarea 2. Forma de criteriile de alternativele numegte gi'tabela sau matricea consecinlelor 9i .I2 r.ACI).leagd" evaluare prin intermediul scorurilor' .07 ACI (Burell) 0. consistenle...4l 2. ::rezolvarea problemelor de decizie multiatribut. de tabelului 7. caz atunci se consider[ ci testul de consistenli a fost trecut in mod acceptabil' In judecalile iniliale. Aceasta intensitatea c6.8 I 8 ACI (Saaty) T.

2. care s6 permitd o viafr decent6. se poate observa ci. Doud criterii distincte pot evalua alternativele folosind plaje de valori gi in propriur apartament. (criteriile de evaluare).bazd".3. consoridate gi Iarg forosite (nota 3).Acesta se referd Ia reprezentarea simplifi catd a datelor problemei decizionale de schimbare a loculLri de muncd (a se revedea subcapitolul 1..3.urarea de cunogtinfe gtiintifice gi tehnologice in vederea construirii..tehnologii cheie"..).. cEi (caredesemneazd coroanere matricei). scara de mdsuri a primului criteriu este directi gi naturald' in timp ce.. exprimat in milioane lei pe lund (de dorit c6t mai .tehnologii in cregtere"..uo.2). nici una dintre cele trei altemative nu se poate eviden{ia ca fiind . b) clurata zilnic| a timpulLri de deplasare ra serviciu. altemative A. care vor asigura. care nu solicitd dec6t in mici misuri cunoqtinfere profesionare (nota r).ide evaluare. sa ( i r. iar a celui de-al treilea este directr gi const. o muncd a. in cazul determinist. care oferi avantaj competitiv (nota 4) gi gansa de a rucra cu . a Lrnor produse de tehnorogia informaliei. Criteriile marcate in tabel cu semnul a irrdicd o ciutare a valorii celei mai mari. poate.superioari. na. evaluare corespunzdtoare sunt: a) rnirimea venitului mediu lunar.riti 1a se reved'ea subcapitolul 2... famliarizarea cu '. o Elementele unei coroane sunt omogene din punct de vedere ar unitatrii de mdsuri asociate valorilor numerice. a . Caracteristicile matricei con secin... Valorile cardinale pot fi cantitative (ca rezultat al unor mdsurdtori sau estim6ri).nare. pot reprezenta rrote acordate ca urmare a unor evaruiri calitative.. 2 = .statu-Quo. noi. dernarareal ri.3. elementele matricei consecinlelor pot avea valori cardinale sau ordinale (care indici pozilii intr-un clasament). unei afaceri de comerciarizare _ Un exempru de matrice a consecin.... ganse foarte mari ?n ziua demdine (nota 5)' Se poate observa cd. j l. .2). obiectivele relevante pentru alegere sunt: a) un venit cdt mai mare.nc). b) apropierea de casd a rocurui de rnuncd fi . angajarea ca programator la o firmd din sectorul privat (Ar) respectiv. a unei cariere' Criteriile de.teror este dat in taberur 7. cea a criteriului al doilea este de tip proxy pi naturald.. mdsurate (sau evaluate) din punctul de r unitS{i de mdsuri diferite. in timp ce semnul : aratdci e vorba de un criteriu de minirnizare. rucrur intensiv gi perfec{ionarea "u in forosirea unor tehrrologii de .A naliza de c izi il o r mult iat r i b ut 265 7 . elementele matricei consecin{elor confin scorurile (sau nivelurile atributelor). u.2. Tab ela con secin elor f in cazul determinist. evaluat in note de la I la 9i 5 (de dorit cdt mai mare)' Notele indicd: o munci de rutini.1.. in'perspectiv6. Ia toate capitolele. z.ffi..2. cele trei alternative sunt: continuarea carierei academice (Ar) (...telor sunt : o Scorurile care constituie corespu nzdtoare celor na = (care indicd r6ndurile matricei). exprimatd in ore (de dorit c6t mai mic6) gi c) aprecierea con{inutului gtiin{ific tehnologic al muncii.utrna de noutate telrnicE (nota 2). sau vedere al celor nc crite/. .

Tabelul T. sunt posibile mai multe scoruri.2 0.i 0.3 Tabela consecinfelor pentru problema schimbrrii locului de munctr (cazul determinist) Alternative Al A2 A3 cqL sit 5 Criterii de evaluare cEz v siz c4L Ji: 5 J I 2 l0 25 0 I 7. Tot in activitatea desftqurat6 in cadrul propriei afaceri. consecinfele alegerii unei alternative nu por _ prevdzute fi intotdeauna ca fiind unice gi in condilii de certitudine. fiecare avdnd probabilitatea sa. Rezultd cL Tabela consecintelor pentru problema schimbirii locului de muncl (cazul probabilist) Alternative Ai Al A2 cE.4). salariul oblinut ca programator la o firmd privatl poate fi condifionat de ob{inerea de contracte de cbtre aceasta.3.1 l0 2 2 J 0.9 -10 0.a deciziilor Tabelul T. se poate observa ca lista scorurilor posibile de a fi ob{inute de alternativa Ay (angajarea ca programator la o firmi privatd) din punctul de vedere al criteriului de evaluare CE2 se compune din trei elemente prevSzute in oferta de angajare: a) 15 milioane de lei (cdnd salariatul poate obline prime).4 in situaliile decizionale reale. pentru aceeagi alternativi.2. In mod asemindtor.3 I in tabel. Tabela consecinfelor in cazul probabilist uneori. pentru unele criterii. p I t P Criterii de evaluare CE2 P I CEt p Scor 5 t P Scor 5 p Scor I 0. pot exista qanse de a avea de a face cu tehnologii noi. De exemplu. aparilia de produse gi de concurenli noi. venitul obfinut din derularea unei afaceri proprii poate varia foarte mult in funcfie de evolulia pie{ei (puterea de cumpdrari a clienlilor.5 I I 2 a 2 3 0 I I 2 0.1 I A3 40 25 0.8 0.3 0. care si contribuie la imbogifirea cunogtinlelor (tabelul 7.2 0.5 I I ) J I 15 I 2 I I 4 J 0. b) l0 milioane .2.

_10}. Inainte de a prezenta cdteva metode de estimare pe baze subiective.r. in .8) ..sigure _la corespund unei situalii actuale. de exempru.. Analizarea p. Elementele listei sunt corectiv uai"a nu poate fi omis nici un nivel al atributului care se estimeazd c6 ar"*horriirr.o(p=1.. E.z:0..ii.u=P(s=s4*). se depune economiile pe termen ia. 2' Elementere sunt mutuar excrusive (disjuncte).i se prezintd profilurile de risc din punciul de vedere "lusute al venitulul pentru alternativa afacerii pe cont propriu . este un num6r nenegativ care nu poate pe-pilia F.r.ndtor..m.i.25. de propt i si. 7 sau I2 tuni cu.7. 19971: l.oJ.0'. unere scoruri."priu pot fi esrimate sub forma lisrei de scoruri {40.'.celor -np. ie pot ob{ine diferite -ei-'a"-"uoruuire aferente). l.pfi.npq)..3.0. in cel de-al doilea caz.. c6nd firma nu are comenzi' sau cdnd plata facturilor).s. Funclia de (sau de distribu{ie a variabilei alea.repartilie toare €ste: Pu. risc cumulat fHertz.alg ra rocur de '. Ti"l. reamintesc proprietdli Ie fundamentale ale probabilitaqi lor. .2.probabiritdlire {b.. bine cunoscute).r}.A nal iza de c iziilo r mult iat ri b ut 267 durata ?n care acesta se. exemple. Veniturire din afacerea."rp.o banci.r=P(s s "urnriuta.p4. ' Aceasti listi trebuie sd posede urmrtoarele iroprietdli Jtiirk*ooo.a.itiv.r.cp) li se ataqeazd prooauititalir..5..2. putea apdrea. Astfel... Se poate observa (salariul maxim de angajare) li c) 2 milioane (salariul minim. E2 disjuncte (mutual exclusive) este evenlmente : 0<P(4<l (7. s4.ttilt"tdrzie 0..1tile Se definegte spaliul evenimentelor (aici lista consecinlelor previzibile ale alternativei A .0. sau se poate estima in mod subiectiv. . muncd..i valori ale conseci'{eror previzibile.7) 2. in decizia de a 0.intrevdzute ca fiind posibile sd apar6 ?n urma adoptdrii Iui A. Se pot da 9i alte. grafic cele dou[ func{ii se pot reprezenta sub forma fua).. Distribulia de probabilitate discretd a variabifei aleatoare este descrisa de probabilitdlile P4..3} timpii de Jef. din punctul de vedere al criteriului cE) ca fiind mullimea tuturor scorurilor.d.ofilului"oe risc este ioarte utild in toate metodele de rezolvare dacd rezultatele primelor sunt. unei diagrame de profil de risc (denumitd girristogramaf . funcfie de poritica bincii i' il.5.i 9l p.ouubilit6fi). Alg"la de probabilitSli pentru diferite sau scoruri posibile se poate face pe baze gtiin{ifice (folosind metodi bine stabilit" ain riutitii.. av6nd proUuUliita!.""XXTi. in incercarea de a realizaun produs nou. (din punctul de vedere al criteriului . lZ79l.2}.."rtoi valori le corespund probabilitdlire {0... adicd un scor posibir nu trebuie sd fie inscris in listd de mai multe ori. d9z-yofi3 ra performanlere {uncfionare specificate poate fi de 6.. Probabilitatea p(e de aparilie a unui eveniment fi mai mare decdt l: sau numdr aleator. a. Probabilitatea aparifiei a unuia sau altuia dintre dou6 evenimente E1 sau dati de suma probabilitdtilor celor doud P(E1 sau E)=P(E)+P(Ez) (7. iau valori unice gi fel ca gi toate nivelurile altemativei A1 (deoarece . ci. stabiiirea probabilitdfilor face parte din procesul decizional. s1o ale alternativei A.iiO.

"s F t'! .=6 oo .? ! ..FE _99 r.- il t: a0 b I . o .e .

evtluga produselor similare ale concuren{ilor.Y a cumpdrat un produs software r a rezolvat toate problemele. prematurd pe nigte valori preconcepute) intr-un sens sau altul. al t"*.a. mdrimile nesigure ( descrise cu ajutorul variabileior aleatoarej sunt: durata de elaborare.i... 1997): I' Motivarea' care constd in: a) stabilirea unui mod de comunicare eficace cu persoana cu care se colaboreazd ?n estimare gi b) identificarea unor eventuale devialii motivalionale. maiales. Un inginer de intrelinire de la o firmd de comercializare a calculatoarelor va fi tentat Ja acorde proLabilitali mai ridicate unui numdr mare de PC-uri vdndute (pentru a-gi putea justifica necesitatea locului de muncd).Ana I iza dec iziilo r mult iat rib ut 269 de evenimente disjuncte gi corectiv comprete) este egar6 cu unitatea: 3' Probabilitatea evenimentului sigur (reuniunea elementelor unei mullimi P(vE. sau.. 2. promptitudinea furnizorilor etc.ancorare. in acelagitimp. schimbirile brugte constituie mai degrabi regula iec6t exceplia. poate vedea lucrurile intr-un mod voluntarist. in considerarea posibilitelii dezvoltarii unui produs nou... Structurar:.c?re are ca scop: a) stabilirea neambigui a tipurilor de mirimi nesigure 9i b). Toate acestea constituie presupuneri pebazacdrora se fac estimdrile. Etapele unei proceduri sistematice de estimare de c6tre analist a probab_ilitatilor cu ajutorul decidenfilor finali sau al experlilor. De exemplu. De exemplu.)=P( np i=l )4)=r (7. 3. Cuantfficarea.. invers . in viitor. . pornind de la nigte valori cdt mai apropiate de extreme (0 gi l). rezultd. a$a se va intdmpla gi in cazul nostru'.produsul firmei r a cauzat numai probleme lui Z. un *unug"..ci aqa va fi gi in caztil nostrJ.. Ideea centrald este de a efectua ajustiri rapide (pentru a evita fenomenele de .. in care. iar un expert admite cu greu cd se poate ingela asupra unor evaludri. celui cu ajutorul cdruia se estimeazd probabilitalile.e) Un argument puternic pentru estimarea probabilitalilor folosind judecata (in locul folosirii datelor statistice) il constituie dinamica p. Astfel.". Aceste deviafii pot fi cauzate ae pozi1ri. [Kirkwood.onunpta a mediului decizional. care urmdreqte asigurarea faptului ci sunt luate in considerare toate informafiile relevante pentru a contracara tendin. un responiabil cu vAnzarile de la aceeagi firmi va favoriza cifrele de vdnzdri mai mici (in speranfa primirii unor prime iatorate depSgirii valorilor agteptate). Verificarea modului de lucru.. ceea ce a fost valabilin trecut este pulin probabil sd-fie gi azT si. costurile de producfie. sunt fMerkhofer.definirea presupunerilor ( ipotezelor statistice) care vor fi folosite in timpul evaludrii. stabilitatea personalului de execufie. 4.. care favorizeazd consecinfele -preferabile (gi privegte probabilitatea mai degrabd ca un mijloc de contror). prin care se alocd efectiv valori numerice probabilit6lilor consecintelor previzibile pentru fiecare alternativd gi criteriu de evaluare. trebuii judecilile ftcute ?ntr-o decizie {e "uitut. ie la fiima gi de achizilie de tipul: . Astfel. iggz].ta unora de a se limita la unele informalii specifice gi de a-gi ajusta insuficient estimirile ?n functie refe]gta informafiilor.

se folosegte o reprezentare grafici denumitd roata probabilitdyilor (sau roata norocului) (fig. l99gf.care este estimarea dumneavoastrd privind gansa apariliei consecin{ei s. . pentru determinarea probabilitefii P... in continuare.Sunie1i de acord ca probabilitatea de realizare a noului produs in luni este 95%o ?.o gi premiul 2 dacdt aceastd consecinld nu apare". in prima metod6.nu simte.m.se cdgtigi Premiul I dacd apare consecinla sii. decidentul (sau expertul) este intrebat direct: .Daci nici syo nu e o estimatie corect5.270 Metode de bazd de asistare a deciziilor 5' Verificarea plauzibilitdlii si consistenlei rezultatelor.. de exemplu DPL IADA.a. Loteria I este definiti de afirmatia." pot pune (de citre analist sau de cdtre instrumentul informatic) sunt "ur" de tipul: .. g. de exemplu.Dacd "r nu. Loteria2.. 100 de milioane de lei) 9i Premiul2 (de o valoare mic6.. cea a evaludrii directe. 80Yo e mai bund ?'. sau de cdtre un program informatic de analizd a deciziilor) si producd o estimafie.d. intrebdrile .2. prea bine semnificafia cifrelor.. Procedura incepe cu valori pe apropiate de extreme gi permite decidentului suficient timp pentru a judeca dac[ este indiferent in preferinllle fap de cele dou[ loterii. sunteli de acord cu o probabilitate de 5%o?u.. fiecare putdnd avea doud premii: Premiul I (de o valoare foarte mare. Dintre metodele de cuantificare a distribuliilor de probabilitate discrete prezentate de Clemen (1996) si de Kirkwoc'd (1997).. de exemplu 1000 de lei). . de referinld este definiti de afirmafia. cu care sunt dotate unele produse informatice speciali zate... Acfiune Fig.Se cAgtigd Premiul I cu probabilitatea P gi Premiul2 cu probabilitatea (l-p)".. 7. Roata probabil itatilor. care este modificatd continuu pdnd c6nd decidentului ii este indiferent la care dintre cele doud loterii va alege sd joace. se vor descrie metoda evaluarii directe gi cea a loteriilor. se compari doud jocuri de loterie. in metoda loteriilor..o?". decidentul igi poate ajusta rapid estimdrile pornind eventual de la o valoare apropiatd de o extremitate (0 sau l). cu ajutorul acestei reprezentrri grafice intuitive.2). 7 . . Atunci cdnd cel care este chemat (de citre analist. se pornegte cu o valoare p0.

.corespondenfd ?ntre eiementere matricei Dintre n'.. din coroana (timpur sunt prererable il.nirioun.3.. d.. exprimate fie in milioane de rei.erucrarea elementelor matricei ii " sensuriror "."r" mai murte ori.. o matrice u::r. multicrireriard forosesc tabere in i{ial e a consecinleror prin operalia Pentru atenuarea neajunsurilor amintite mai sus.i"^ri"." (in roc de ore) si conduc6 la percepfii diferite asupra uurorli arternativeror..A naliza dec izi ilo r mu h iat r i b ut 271 Consecinfa apare Premiul I Premiul 2 Premiul I Premiul 2 Fig.3.' preferinleror criteriiror de "ont""in1..r"i .. crea comprica{ii suprimentare pot fi create de scara de mdsurd.u.". Metoda loreriei.k*ood.2.rit" .H#?#ljf?..::. fie in nore d" fi . scarare analizd.il.""u.ri.:.' i r rt r r.. 7.. ie rei).'.diferit al preferinlei (cdtre uuto.i exempru.."0 omogenizarea a." ln-iKi... scorurire prasate in ."*'.. sau in echivalentul in dorari (in roc a" "^pir.).*rl'H..3. Este destul de plauzibil .a. .s-a matricei consecinteror sunt.r.a.. " consecin{elor gi cere ale matricei de decizie.i. decidentur are de ftcut o ategere comparAnd sctruri Jif"rit.d. 7.toa"t.i.. exprimate in unitdtri de mdsurd diferite."f#ffteror i.i de transpoJ.i. in timp ce. in rei.:1. Ea reafizeazd o anumitd. eremeniere din prima ir " acordatd confinutului tehnic ar muncii).ilil.3.-.oioun" a-ir.ff'f*# i..ra 5) ei a dil. d". ..o*og. : J:. 19971. sunt ae dorit a n fai. a matricei consecinteror.ur!u'""nirur1or .i1f"_ror neprerucratd mai are gi un art neajuns gi anume sensul .n" tin punct de vedere ar unitdlii de mdsurd folosite...ntere noii matrici decizionale iau varori in intervarur spune cd s_arearizat o normarizare to..:llij i. majoritatea metodelor de matricei a".1..it... fie in or". erementere unei coroane a .2. Scalarea DupS cum ardtat in subcapitorur 7.^r" '0. Atunci .. In exemprur privirrd aregerea rocurui de munc6."ri lucru ii poare dificult'li in compararea arternativeror."i mari. .ior evaluare.hi muncri in note de ra I la 100 (in roc de r." 5.

dacd C E1 estecriteriu de minim (7. .u. nrln respectiv' cele mai mari valori intalnite la altemativele disponibile pentru evaluare.rzj=max(si1. cere mai mici.a) rs=(sx-..din coloanaT a lui S at".. 9i. cere mai rnuri din p. definegte noile valori r. scorurile extreme (sv.Z...a) (7. respectiv.r" ui.rr. cardinaritatea gi proporlionaritatea.rnuiiu" din punctur de vedere al c\-si c6.b) unde: As7 este plaja de variafie definitd de. u.IL. dacd CEieste criteriu de maxim (7.b) continuare: Nl. .)/L s1. . varoarea l este ruatd a.I3. j=I.ii"nurui cs. Atunci c6nd toate elementele (sq. semnului Iui N2..a) s.na).'rp*r6tor arternativei propor{ionalitetii in sensul : sli ri1/ rq=s. dacd C\ este criteriu de maxim (7.. i= 1. admisib'e din punctul de vedere al criteriului CE. e.2..15. i sunt strict pozitive..a) rii=sqlsyi.. ui ....lastfel: asupra r4=(syr. pentru orice perech e ( l.r]..de interpor are^riniar6.s.. Fie s matricea consecinleror gi perechire (s.r!r""trf celei mai preferate' Metoda nu garanteazi respectarea ..i / J0.. Il.sy) A s7.. j=1. in sensur cd.mai pulin preferate uit. .d. care nu pune restriclii s1. cere mai forosite sunt cele bazate pe interpoldri lineare gi normalizare vectoriald..13..272 Metode de bazd de asistare a deciziilor [Andragiu gi coregii.j .. dar nu garcnteazd acoperirea intervalului [0. astfel: " rij= smjlsij. Baraba-Romero.).12.. O artS metodd.).14) N3.i .i*rrr a. sul=Irlin (s 6..i. i) (7."r""""i. erementele rq (i=r..a) ri= si j / (>trt i )tD.r1.15.s4 _ (7. matricei de decizie R se calculeazd.b) Aceast' proceduri pdstreazd.na).. I ]..si = syi su1 . A.. dacd Ceestecriteriu de maxim (7..nc Principalele metode de normalizare sunt descrise in [Pomeroll.. dacd C\este criteriu de minim (7.si= satisfacerii egalit6!ii Aceasti metodd respecti cardinaritatea gi acoperi intervarur [0.na). valoarea zero va co^respunde cerei.1c (7.i i s3 112.rtri"ili.b) A.10.10..ri) -=1.i=1. Aceste valori extreme pot fi rimitere admisibiie filut" ..b) Aceasta metodd conservd propo(ionalitatea.12. Normalizarea vectoriali este definiti de: rij = l-s j / (> .Z.2.. dacd CEieste criteriu de minim (7.2. 1999]. $i sv) arevaroriror cele mai mici qi. sy) ale alter_ $i nativelor considerate (sau de rimitere inferioar" . r9g6].

folosind transformarea: s'i j= 2.2 gi 2. din punctul de vedere al criteriului . apreciatd ca fiind corespunzitoare cu nevoile. existd pericolul ca.In consecinfi.. Toate metodele prezentate mai sus presupun o monotonie a preferin. Existd insd probleme decizionale in care unele obiective nu constau in atingerea unor valori (in sensul de cifre) c6t mai mici (sau cdt mai mari) ci ?n situarea in apropierea unor anumite valori dorite (sau prescrise) (a se revedea subcapitolul 2. valoarea cea mai doritd a scorului este fie cea mai mica 1gi cea mai pufin doritd este cea mai mare). ci cea care este c6t mai apropiatd de cifra de ..2. se va prefera valoarea cea mai mare dintre elementele r. 3.1)...2. In astfel de situalii. naij = T.Anal iza dec izi ilo r m ult iat rib ut 273 Observa(ii l. In mod similar. pierderea . 4' Uneori se preferS ca tabela de decizie sd con{ini qi influenla ponderilor criteri ilor de evaluare: f'u=fij' wii i = L...sd1. nc (7. este de presupus cd.. vor fi substituite prin nigte distanye. de mai sus realizeazL. Este evident c5.. se poate spune c6.. sau {inta. . in sensul cd. in cazul criteriilor de minim. De exemplu. Totugi. Transformdrile prezentate uqureazd neindoielnic calculele care se vor efectua in continuare.2..r rnetri pdtra{i. fla (7..2.... Metodele di- si1.. in orice problemd decizionala.telor. valoarea cea mai mic6 alui dil va fi cea mai preferatd gi cea mai mare va fi cea mai pufin preferati.vArstd.3. prin cea mai mare suprafafd. nu va fi preferat nici cel mai tdnir (gi neexperimentat) candidat gi nici cel mai in vdrstd (aproape de pensie).2 .. nu este de dorit alternativa care este caracterizatd.. Aceasta inseamn6 cd.7 (i=r. scorurile corespunz[toare criteriului in cauz6. la concursul de angajare a unui programator.t6) unde: srf reprezintd valoarea doritd..17) 5. metodele de normalizare definesc nigte funcfii de valoare pentru fiecare atribut (a se revedea subcapitolele2. Nu existl nici un dubiu c5. in cazul criteriilor de maxim. la inchirierea unui sediu pentru o firmd. pe l6ngd normalizarea elementelor matricei de decizie qi uniformizarea sensului preferin{elor. pentru toate criteriile CE1. i = 1.na).2. fie cea mai mare (gi cea mai pulin doritd este cea mai mic6). In continuare.4.r). omogenizarea valorilor scorurilor 9i uniformizarea sensului de preferinfe al criteriilor sd conduci la semnifica{iei fizice a problemei reale. se poate aplica una din procedurile de normalizare descrise mai sus.2. pentru a reduce problema de cdutare a valorii minime (a distan{ei) la una de maximizare in scopul uniformizdrii sensului de preferinfd al criteriilor. ci cineva ?n jurul unei vdrste considerate optime de y ani. costurile trebuie minimizate gi veniturile sau performan{ele de calitate trebuie maximizate.

5) gi a fost evocatd in contextul definiriifunc{iei obiectiv bazatd pe minimizarea distanlelor pAni la valorile dorite.7]^. 1997f . Pentru includerea in tabelele de decizie a intensitSlii preferinlelor se pot folosi.4. Exemplele de mai sus indicd o influen1d mijlocitd a prioritd{ii criteriilor asupra diferenlelor de valoare percepute la trecerea de pe un nivel pe altul al atributelor.I). a categoriilor 9i a bisectiei) au fost evocate atunci cAnd s-a prezentat faza de . Pentru aceasta ponderla criteriilor poate fi datd de vectorul vv=[0. Funclia de valoare liniard pe porliuni a fost descrisd in contextul construirii unei funcfii de cost pentru un exemplu de optimizare prin simulare (a se revedea subcapitolul 5..1. sau a unor evaludri efectuate de citre decident. b) funclia liniard pe po(iuni 9i c) funcfia continue exponenfiali fKirkwood . va aprecia cel mai mult cregterea de la nota 4la 5 la confinutului muncii.. sau de la nota 3 la nota 4. o creqtere de venit mediu lunar de la 5 milioane de lei la 15 milioane rispunde unor necesitlti fundamentale (o via![ cAt mai decenti) gi poate insemna un salt in valoarea (satisfaclia) perceputd mai mult decdt trecerea de la 15 la 25 de milioane. ar aprecia mai mult cre$terea de la 15 milioane la 25.8.1]'. care descalificd din punct de vedere strict profesional). aceastd funcfie este recomandabilS mai ales in situaliile in care numirul de niveluri ale atributelor este redus. .274 Metode de bazd de asistare a deciziilor 7. la una apreciat[ cu nota 2 (care conline rare elemente de noutate gi de solicitare a cunogtinfelor profesionale) poate si nu insemne prea mult. 0.ambi1ios". Trecerile de la un nivel la altul pot fi percepute de cdtre decident ca avdnd valori (sau utilitali) diferite de simplul rezultat al sciderii a doud numere. In schimb. In cazul deciziilor multiatribut.te de valoare sunt percepute diferit de citre divergi decidenli.5..4). 0. Funcfii de valoare monodimensionale Nivelurile atributelor din tabela consecin{elor reprezinti nigte simple constatdri. Aceste diferen.3. trecerea de la nota 2 la nota 3.2. 198 I ].3.lacom".in!elept".1. pentru sffs ril=[0.2.4. Cdteva proceduri de aproximare a profilului funcfiei liniare pe porliuni (metoda raporturilor. al metodologiei de optimizare multiobiectiv (a se revedea subcapitolul 6.2. in timp de unul .alegere" a modelului procesual al deciziei (a se revedea subcapitolul2.4] Un decident . Aprecierile de mai sus corespund unui decident . trecerea de la o munci apreciatd cu nota 1 (de rutin6.3.0.. 0. sau pdtraticl [Filip. degi diferenfele rezultate din simpla sc[dere a scorurilor sunt identice (10 milioane).5.2'4. care vede lucrurile in dinar' micd. in locul scorurilor (eventual normalizate) funcyiile de valoare monodimen' sionale (sau monoatribut). Functiile de valoare monoatribut cele mai des folosite in practicd sunt: a) funcfia liniard corespunzitoare valorilor normalizate (descrise in subcapitolul 7. sau de expe{i.3). 0.0.2. Astfel. In mod similar. Ele consemneazd rezultatele unor misurdtori. pentru _care importanfa relativd a criteriilor ar putea fi dati de vectorul de w-[0.1.reprezintd premise importante pentru rcalizarea obiectivului urmirit (acumularea de cunogtinle profesionate pentru pregdtirea unei cariere). ca de exemplu in cazul notelor acordate pentru conlinutul tehnic al muncii.

u-n ..t' . nivelul ....il.".uni lrirmood.ff..i"rire nivelurilor (notelor) 2. r" criteriilor mizate (inclusiv a d istan{elor. raporturire Ax. Forosind rezurtatul oblinut de pasur 3. "d.. p.."-"'nturui (sau decrementului) cu cea mai micd valoar" o. = o.repterire flilT.il. x.our.iili:ll.Ana liza dec i zi il o r mu h iat r i b ut 275 Etapere unei proceduri de determinare a funcliei bazatepe diferenlere valoare percepute pentru salturile de de pe un nivel pe artui .i'. .Lrr-.uio.i multipli ui in..J.mai murt cre$terea de la nota 3 la nota 4 (merit6 sd se'incerc e invdprea u*i i"rrorogii . l ra nota 2 (nu se reilT1azarn..valorire percepute are incrementeror (sau decrementelor) dintre niu"tr. varoareaperceputd pentru fiecare nivel al atributelor in ordinea crescatoare a scorurilor pentru criteriile de maximizare (sau descrescdtoar.:" varorlor p"'""p.r. prec6nd de ra nivelurile cu valoarea cea mai mica (zero)..6 + 3..u Av. .. i.. r" nota2la 3 iar cel corespunzdtor incrementulul de a incrementurui i'iu^ u ...... . de Ia un niver posibil al unui atribut la alt nivel in o.:ffif## #i:ig.l percepute de crtre decident pentru saltul de pe ".j#.2* Av24* penrru Av3_a * =| ?n rezurrarur . ]nl:il*]i.::#:ffii 2' Se stabiresc.6 .s" se.r.r..niru criteriire o" .r.ai*. o.*r!Jir..1 + 5x = 0. 1997r: l' In cazur criteriiror de maximizare.TT: progres) 9i ra fer de pulin pe cea de la nota 4 ra nota 5 (e bine totugi sd fii precaut).1 0. in.oi Ava_5 i. profirur func{iei de varoare corespunzdtoare notei privind corr{inutul tehnic al muncil.''#. cu ...". 4 qi i: v(1) = Q punctere corespur tzdtoare v(2) = v(1) v(3) = v(2) v(4) + Lvrz+ Lvz_t- 0+ x = 0.oura.v(3) + Av3_4= 0.'" etie qi o cerenota roatd l:ilffi'$ilj. orJ.irure).:: .se rezolvd Av. a incrementului (sau 'or" 4. care poate oferi avantaj competitiv pe pia{d) pifoarte l. de minil.aon" ari. cea mai rn'cd varoare perceputd..T|'" 3' se carcureazd.3.-.J..ni ft:: i..f r"t.-i" bu.a.3:?fl"it rntre notele 3 qi 4 gi valoarea minimd perceputd insueeeti o i"r'norogi" considerdnd...""p . se carcure azd.l 3#:ilff:H]JTfL-.'. cea mai mifa varoare perceputd a "ot'-a 5::::#*. y prezintd."li.n"nr"r".. x se apreciaza a fr -sr. inordine "r^t decrementele in "r"r..4.9 + x 1 = In figura 7. de exempru..lni.iit"rirr cE3 (referitor ra aprecierea conlinuturui muncii) din tabetul r" pr"*pun" preciazdfoarre pulin cregterea de Ia nota J..9 v(5) = v(4) +Av4_5= 0.cheie. intre..r = 0.ain. Er aprJciaz. pe niuetuii.tri p.J. .

Donciulescu. 7. 1982).4.r(nota) po(iuni. 19811. Funclia de valoare exponentialA [dup5 Kirkwo od.276 Metode de bazd de asistare a deciziilor I 0.6 2 3 4 5 de valoare lineare pe r. [Filip. descresc6toare lltJip. [Leiviskii qi colegii. 1997]: - se urmdreqte minimizarea scorului. In anumite condilii (atunci cdnd funclia de valoare nu prezinte inflexiuni). Profilul func{iei 4 - se urmAre$te maximizarea scorului.1lti61.5.7. .9 0. Fig. o funclie continua pdtraticd poate aproxima satisfEcdtor o funclie Iiniard pe por{iuni. aplicabile in special criteriilor de minimizare a unor distanfe. [Guran. nitip. t9g3]. b Fig.

In subcapitolul 6.2 au fost discutate avantajele gi precauliile care trebuie luate atunci cdnd alternativele dominate sunt elirni'nate. iar p esre o constantd exp o nenl i a I d pozitivi. In cazul in care se preferd valorile mai mari ale scorurilor. respectiv.Anal iza d e c iziilo r muh iat ri b ut 277 Kirkwood gi Sarin (1980) propun o formd exponenfiald pentru func{ia de valoare monoatribut. sau rdrnan prea puline. ulterioare. este plaja de varialie a atributLrlui definitr cu (7. Existd trei cdi de preseieclie a alternativelor: a) eliminarea alternativelor care au scorurile cele mai neiavorabile la toate criteriile. hs.18. ns2..pentru p 7 co v. pe rdnd. In metoda conjunctivd.. O metodd intermediard este de a considera.. penru p co 7 (7. b) funclia va fi o linie dreaptd atunci cand p este mai rnare dec6t valoarea l0 As. sau chiar de loc.4. relaxirii acestora). se re{in toate alterna_ . rn metoda disjunctivd fAndragiu gi colegii.a) v7(s) = (s-s^)/ Asi.. p. lggT) cd: a) valorile realiste pentru constanta exponen{iald. Trierea alternativelor de satisfaclie (sau aspira{ie). pentru p: co unde: As. nivelurile de satisfacfie se pot modifica in timp (in'sensLil sporirii pretentiilor sau.. rn cazul unui criteriu de minimizare. b) filtrarea alternativelor dominate gi c) folosirea unor niveluri standard realizdri ale func{iilor de valoare la toate criteriile nu au de ce sd fie considerate in Evident c6. care trebuie atinse de scorurile alternativelor care urmeazd sd fie selectate in ueder"a compara{iilor tivele pentru care. O metodi practicd este de a detennina un numdr ncf de criterii de filtrare obligatorii. pentru p = co (7 '18'bs Se apreciazd [Kirkwood. funcfia este definitd de: vi(s) = (l-exp)(-(sq_s) /p)) / (1_exp(_Ls1/ fi). in ordinea descrescdtoare a impoftanlei. c6te un criteriu gi de a In funclie de rezultatele analizei (se relin prea multe alternative pentru timpul gi resursele avute la dispozilie. funcfia este definitd de: v.4.2.. Pentru aceste criterii se stabilesc anumite niveluri de satisfaclie standard.13). cel pu{in trn scor corespunzdtor unui criteriu obligatoriu este egal sau mai bun ca nivelul de satisfac{ie standard.2. Facilitarea analizei se poate realiza prin micgorarea numdrurui de alternative care sunt comparate.(s) = ( s.rz. de obicei acelea pentru care ponderile au valorile cele mai mari. {ns1. l9g6].f}.s) Aq.. alternativele care oblin cele mai nefavorabile scoruri sau continuare. trebuie sd fie mai mari decdt o zecime din plaja de varialie Aq.(s)=(1-exp(-(s-s-)/p)/(1--exp(_Aq/ p)). 7 . este necesar ca toate cele ncf scoruri ale unei alternative sd se plaseze in mod favorabil in comparalie cu nivelurile de satisfactie standard.

E(s.2. speranla matematicd a unei funcliifls) de variabilI aleatoare.a.5. care poate lla np valori so. sau media probabilistd) a consecinlelor previzibile ale alternativei A. La limitd. evocatd in subcapitolul 2. se vor evoca unele elemente privind numerele aleatoare.2. in aceast[ abordare. 7. in condilii foarte generale.2. probabilitAtile pot fi estimate in mod incorect. Metoda lexicograficS. valoarea agteptatd a celor npii valori ale scorurilor posibile s. Valoarea aqteptatd (sau speranla matematicd. Considerarea riscului Riscul este asociat cu posibilitatea de a obline un rezultat neagteptat gi uneori nedorit dupd executarea unei decizii. Se poate observa c6. este datd de: E(/(s))=lf{'ol P(s=sr) P=l np (7... chiar la a o alegere. denumitd astfel prin analogie cu ordonarea cuvintelor intr-un diclionar dupl prima literd.2.m.d.278 Metode de bazd de asistare a deciziilor refine acele alternative care au scoruri la acel criteriu cel pulin Ia fel de preferabile la nivelurile de satisfaclie standard. inainte de a prezenta modul de considerare al riscului in analiza deciziilor. se pot reline numai alternativele care posedi cele mai favorabile scoruri la fiecare criteriu.20) Legea slabd a numerelor mari. din punctul de vedere al criteriului cE. Atunci cAnd se consider6. s-a descris conceptul de listd a consecinlelor (sau a scorurifor) previzibile gi proprietd{ile sale.telor matematice ale acestor decizii. 1974). ca urmare a influenlei unor factori necontrolabili de cdtre decident (a se revedea subcapitolul 1.p se calcul eazd cu nD:. Concepte de bazil In subcapitolul7 . in final.3. este o estimare. In primul rAnd.6). toate criteriile ( nu numai cele de filtrare). apoi dupi a doua g. depinde in mod esenlial de ponderile ordinale ale criteriilor 7 . ) = E'.5. Aceasta este metoda lexicograficd [Fishburn.2. P=l P(si1- s1p) (7.3.3. existd o gansd foarte mare ca rezultatul mediu si fie egal cu media aritmeticd a speran.. In cazul distribufiei discrete de probabilit5li. Existd insd cdteva motive pentru a lua unele misuri de precaulie. af'rmd. se poate ajunge. In al doilea r6nd. unele decizii nu pot fi repetate in numdr .re) De asemenea. folositi in triere gi in alegere.dictatorial". notatd cu E(sa).2. Aceasta corespunde elimindrii prin aspecte a lni rversky (1972). cd.. atunci cdnd se iau decizii independente in numlr mare.1. pe rdnd.. criteriile aclioneazd pe r6nd in mod. Aceasta pare sd incurajeze luarea deciziilor pe baza calculului speranfei matematice a valorii consecinlelor posibile ale altemativelor.i.

D-n < mare fi in aceleagi condilii gi oricine este preocupat de rezultatele (consecinfele reale) ale deciziei sale de azi gi nu de-a lungul unor intervale mari de timp. o a doua observalie constd in aceea c6. Deciziile de investilii in noi proiecte gi afaceri sau pariurile sunt tipice penhu ciutarea riscului. Mediile probabiliste calculare cu formula (7. chiar dacd problema decizionald are aparent un singur obiectiv (aici. sporirea sumei de bani). gi respectiv. sau a cumpdra ac{iuni (alternativa A2).6. Degi. 7. Arborele de decizie privind valorificarea economiilor. speranfa matematicd este mai mare. se va considera exemplul unei persoane care dispune de o sumd de bani. 7.5). In consecin{d. de 11 milioane. Aceasta depinde atAt de temperamentul gi de instruirea decidentului dar gi de raportul dintre resursele de care dispune qi cele pe care trebuie si le pund in joc. existd un risc neneglijabil de pierdere a unei sume de bani. In figura 7. sau de l\vo (cu probabilitatea (1-P) : 0. La polul opus se plaseazi persoanele care cautd sd oblind beneficii cAt mai mari indiferent de riscurile implicate. media probabilistd poate aproxima in mod satisfbcdtor media unui numir mare de decizii independente (conform legii slabe a numerelor mari). acum. Se spune despre persoanele care doresc sI evite riscurile cd au o atitudine de qversiune fald de risc. economiile pot fi 11. Valoarea acfiunilor.19) sunt: 11. fie de 10 milioane de lei gi are de ales intre a-i depune la o casd de economii (alternativa A).Analiza deciziilo r multiatribut 279 Pentru a defini in mod intuitiv riscul. in cazul alternativei 42. Aceste persoane au o atitudine de cdutare a riscului. respectiv.5). Cu toate cd. sau poate scddea cu l0% (devenind 9 milioane) pe parcursulaceleagi perioade de timp (fig.ln funclie de divergi factori necontrolabili gi imprevizibili.7 curbele a (concavd) 9i b (convex6) indicl atitudini de aversiune fald de risc.6). Cumpirarea de asigurdri este tipicd pentru aversiunea fald de risc. in fundal existd gi un al doilea obiectiv. in timp ce linia . in conditiile date. Fig. In consecin!6.25. Este evident cd. in cazul probabilist. in cazul adoptdrii alternativei 4z poate cregte cu 50% (devenind l5 milioane). de cdutare a riscului. pe decident il intereseazd numai rezultatul siu. ?n mod statistic. se poate aprecia cd. dobdnda casei de economii poate fi de r5vo pe an (cu probabilitatea p=0. la sfhrqitul anului. in cazul altemativei A1 Si 12 in cazul alternativei A2.5 milioane sau. minimizarea riscurilor. existd decidenfi care au o atitudine de neutralitate fald de risc.

scopul urmdrit era reprezentarea percepfiei indeplinirii unui obiectiv explicit (monetar.280 Metode de bazd de asistare a deciziilor dreapt6. 1996]. In cazul cdutlrii riscului. in cazul al doilea. In abscisd. acea valoare a scorului care corespunde speranlei matematice a utilitatii E(u). E(u) ECo E(s) ECt. reprezintd. Funclia de utilitate. c . respectiv. sau de altd naturd). . se afl6 scorul (de obicei.7 sunr reprezentate evenimentele certe gi premiile riscului pentru situa{iile de aversiune (cazul a) gi. era vorba de reprezentarea unei atitudini fatl de risc. profilul unei functii de valoare este asemdndtor cu cel al funcfiei de utilitate. ia valori in intervalul [0..aversiune. 1996): a . indicd neutralitatea fa![ de risc. In timp ce. E(s). sau c) printr-o formuld analiticd. o valoare monetard). Prima de Risc (PR) reprezintd diferenta dintre echivalentul cert gi speranta matematicd a consecinlelor previzibile (sau a valorii acestora). Degi. EC < E(s) gi.7. b .c. Aceasta explicd gi denumirea de premiu al riscului in sensul de posibild rdsplatl pentru cei care iqi asumi riscurile.1] qi poate fi exprimati in mai multe feluri: a) grafic. in aparen!6. in consecin{d.ciutare. in primul caz. b) sub forma unei tabele. PR ia valori negative. In figura 7.indiferen{A Echivalentul Cert (EC). EC > E(s) gi PR > 0. sy Fig. PR = EC -E(s) Alte doud concepte sunt importante in contextul considerdrii riscului in decizie: a) echivalentul cert qi b) premiul riscului sau prima de risc [Clemen. semnificatia lor diferd. iar ordonata indicd utilitatea perceputd de citre decident. Atitudini faf[ de risc reprezentate de func{ia de utilitate (dupd Clemen.7. In cazul funcfiilor de utilitate care corespund unei atitudini de aversiune falA de risc. ca qi funclia de valoare in cazul determinist. ciutare a riscului (cazul b).

2. (fig. 7. 7. EC. . 3.rz) se compune din urmdtorii pagi: 1. (de exempiu. Se calculeazd utilitatea arternativei A2.5 5. P=0.pe ce sumi ar vinde unei terle persoane bile. care este . decidentur poate indica o sumd EC. oblinut anterior (cel mai mic).g).u speranfa matematici a loteriei de referinfi curente. Metode de determinare a func{iei de utilitate bazate pe loterii: - cu estimarea echivalentului cert: b _ cu ajustarea echivalentului probabilitalii. 7. el este mult mai mic decdt speranta matematicd (care are. 4.s) 9i (9i de a risipi irevocabil banii cheltuili pentru cumpdrarea biietelor de loterii. in stdnga lui EC. Metodele bazate pe indiferenla preferinlei decidentului intre doud 100 a Fig. Se stabilesc cele doud puncte extreme ale func{iei de utilitate definind tz(100):l qi z(0)=0.5 100 loterii (dintre care una este de referinl6) au ca principale variante: al)estimarea Cele mai utilizate metode de determinare a funcfiei de utilitate sunt: a) cele 1996. la inceput. se revine la pasul 3 pentru determinarea in continuare a noi puncte.A naliza de c izi ilo r m ult iat r ib ut 281 7.5. Metode de determinare a funcfiei de utilitate pe loterii gi b) cele care forosesc funclii exponen{iare 9yn fcremen. Kirkwood.guid .5 a(100) + 0.g. al treilea) de coordonate x = EC gi u:0. Se intreabi decidentul .r(0) = 0.a{i pe bilet)?" Judecdnd in funcfie de costul biletutui gi de resursele dL care Oirpun.5 r. Metoda care folosegte estimarea Echivalentului cert. pentru inceput.2. u(20) = 0.5 pe curba care profileaz[ func{ia de utilitate ciutati. Se defineqte o loterie de referinld (alternativa A1) cu probabilitdli egale de a cdgtiga suma cea mai mare (de exemplu 100) de a nu c6gtiga ni-mic !{=9.tul gi gi-ar da acestuia gansa de a cdgtiga marele premiu (sau de a pilrde banii d. 6. 20)' Aceasta reprezint[ echivalentul cert qi se observ[ cd. evenimentului cert gi a2) estimarea echivalentului probabilitdfii (fig. 2.8. respectiv. 19971. Se redefinesc cAqtigurile loteriei de referinld ca fiind 100 (cel maxim) gi EC. se inscrie noul punct (pentru inceput.. lsiu de care au nevoie urgent6). sau 0 (cel mai mic) gi EC oblinut anterior (cel mai mare) pentru determinarea unui nou punct in dreapta lui EC gi. valoarea 50). 7...

. loterie gi norocul altei persoane?. I . propuse de pratt (1964) in contextur studiului aversiunii fald de risc.3. Deosebirea constd in aceea cd. r996]) observd c6. valoarea de piald (cca. prima metodd (cea a evenimentului cert) conduce la o funclie de utilitate cu o aversiune la risc mai pronunlatd decdt metoda echivalentului probabilitdlii. aici se pleacd in sens invers de la cdgtigul cert allui A2gi se ajusteazd probabilitatea p din loteria de referinld (41). atunci c6nd se urmdresc cdgtigurile (sau se preferd valorile cele mai mari). funclioneazd av6nd labazd. ?n loc sd se caute echivarentur cert pJntru posibilele cdgtiguri extreme ale loteriei de referin{d.r lei se poate incumeta s[ rigte intr-o situalie in care existd 75o/o sanse sd cdgtige o sumd egald cu (ll6)x si25% ganse si piardd stabilirea valorii coeficienturui de toleranli la risc in funclie de anumili indicatori economici ca: volumul total al vAnzdrilor (cca. astfel inc6t.b). Hershey. decidentul are o atitudine de neutralitate fald de risc. au diverse forme analitice qi se bazeazd in esenfd pe un coeJicient de toleranld a risculului. Metoda alternativd a estimdrii Echivalentului probabilitdlii. are sens sd se considere toleranle la risc intre 10%o din plaja de variafie As a scorurilor (altfel concavitatea e prea pronun{atd) qi de zece ori valoarea aceleiagi praje (cdnd curba e aproape de linia dreaptd). se pot folosi formulele de normalizare prin transformdrile lineare descrise in subcapitolul 7. In finalul acestui subcapitol se poate observa cd..8. pe aceleagi baze empirice. venitul net (cca.5%o). Howard (1988) arat6. 1997) pentru func{ia de utilitate este aceeagi cu cea dati de formulele (7. Kuhnreutrier gi Shoemaker (19g2). Aceste valori explicd faptul cd.. gi pozitiv. cineva care posedd o avere de . Funcfiile exponenfiale. 20%o) etc. managerii de nivel inferior. In cazul in care se preferd costurile mai mici. cd.2.1g) pentru funcfia de valoare. EC2. cu cat p ia valori mai mari gi se apropie de valoarea oo. . se poate aprecia cd.3.282 Metode de bazd de asistare a deciziilor aceeagi sumd.. pe baze empiiice. cu cat p esternui -i. Dupd cum e de agteptat.. (citati in [clemen. p.ce probabilitate de cdgtig la loteria de referin{d ar putea sd-l facd pe decideni sd renunfe iremediabil la sumele de bani EC1. curba fu'c{iei de utilitate se apropie de linia dreaptd. In planul deciziilor din via{a personald. 60lo). Ep (fig'7. Howard (1988). pentru a cumpdra biletul de Forma analitici prezentat| de Kirkwood (1992. dacd.care exprimd o atitudine neutrd fald de risc. aceeagi idee a indiferenlei (sau a prefe_ rintei egale) intre rezultatul loteriei de referinla (Ar) qi cel al alternativei sigure. McNamee gi cerona (1990) recomanda.. rezultatul acesteia ii este decidentului la fel de preferabil cu ce al lui 42' Interpretarea intuitivi a metodei se traduce prin intreb area . curba este mai concavd gi cu cdt p este mai mare in valoare absolutd qi negativ. curba este mai convexd. lucrurile stau invers. firmele mari qi managerii de vdrf sunt tenta{i sb aibd o toleranld fati de risc mai mare decdt organiza{iile mici gi respectiv.

. de sensibilitate a rezultatelor variind mdrimile ponderilor.3.. sunt disponibile atdt prioritdlile celor ncocriterii de evaluare pentru comparalie cet tabelele de decizie (de $i dimensiDne na x nco) ale cdror elemente reprezintd fie valorile normalizate rii ale scorurilor alternativelor selectate' fie realizirile corespunzitoare ale func{iiloi monoatribut de valoare v.b) unde: w este vectorul ponderilor wi ale citeriilor CE1 (i 1.s4 este scorul = altemativei Ai din punctul de vedere al criteriului CEi...) sau de utilitate.Analiza de c iziilo r mult iat r ib ut 283 7. (7. se calculeazd.).-l nco (7. a.21. Cazul determinist Etapele de calcul ale metodei sunt: 1. 2. indicatorul (7.rz). este vectorul scorurilor normalizate..1 r). .(.(. care realizeazd.2 .3.21.. Ai e - de performanli sau funclia de valoare agregati: r.a) /i sau = wTri -- Y*.15). Se ordoneaz[ valorile lui (i = I. na) in ordine crescdtoare..14) sau (7.. na). obtinute prin folosirea uneia dintre formulele (7. Se realizeazd o analizd. In 7.1. Pentru fiecare alternativ6. (7. Metode de alegere cu ajutorul func{iei de sintezi acest subcapitol se vor prezenta cateva metode de alegere pentru probleme de decizie multiatribut cu ajutorul unor funclii de sintezd. nco).. ordinea de preferin{e conform cu un criteriu de evaluare nu este influen{ati de ordinea de preferinte a nici unui alt criteriu. 11. 3. . (.1..1. vr(s4) este o rcalizare a funcliei de valoare monoatribut v...2. 7.3. Metoda funcfiei aditive ponderate Aceastd metodd presupune independenfa criteriilor in sensul cd. agregarea funcfiilor monodimensionale de valoare (sau de utilitate) ale scorurilor alternativelor' Se presupune cd. r. "r. j=l rSr ri = Lw1v1\sii) .2 .)..

d.. Daci se interpreteazi scorurile ca fiind rezultatul unor aprecieri f6cute de nco decidenli independenli. ale atributelor. 3.. atunci nimai un singur element al vectorului pondere w va fi diferit de zero. se J=R Bnr BnFr . 7. nl) . .2. funcfia aditivr ponderati poate fi vdzutd ca o expresie a agregdrii unoi decizii individuale. 4.. Atunci cdnd criteriile au importanld egald. sau de expertiza declarali sau vor fi inegale.2.. 81 (/ = r. lor normalizate r. propune [Pomerol. =\{.2. 1 999] folosirea produsului ponderat: unde: J = lJr. In cazul limitd al deciziilor-multiparticipant de tip echipa.i" originale ru gi uuroli..matrici care indicd dependenla ponderilor criteriilor de pe nivelul / de criteriul corespunzdtor aflat pe nivelull/-t) ai ieiarnei de criterii.. grup'(a r" u. J2..vectorul ponderilor criteriilor generale (de pe primul nivel. ponderiie Aceasti situafie corespunde deciziilor multiparticipant ^de tip organizalionai. cdnd criteriile sunt organizate sub forma unui arbore cu nl niveluri. Media probabilist[ a sumei unor variabile aleatoare disjuncte .4).matricea scorurilor t.rr . normalizate ale tutuior alternativelor: w . .1 . Baraba-Romero.1..u alternativelor) gi cuno$tinle (folosite in aprecierel.4.. dar are dezavantajul cr favorizeazd (sau dezavantajeazi) excesiv acele variante care au scoruri departe de medie din punctul de vedere al unui singur criteriu.. Aceasta e situalia deciziilor multiparticipunid.o..3..4. Cazul probabilist inainte de a prezenta metoda. tn acest caz. pentru a evita u. Clasamentul oblinut atunci cdnd se folosesc nivelurile normalizate./nn]reste R .up.284 Metode de bazd de asistare a deciziilor IOlOSeSte: Observa{ii 1' In cazul metodei AF{P. depinde de metoda de normalizarc.1. conform procedurii descrise in subcapit olul 7.u subcapitolul 1. r. cel mai de sus) al ierarhiei.2 .g2 este $i egali cu suma mediilor probabiliste ale variabilelor: . iar ponderile gi nivelurile atribuTelor se calculeazd prin comparalii pe perechi.pw1 Agregarea o. fiecare av6nd propriul bagaj de informalii 1u. se-pJate folosi media matematicS.btinut6 folosind produsul ponderat este invarianta faf6 de metodele de normalizare lineare.1 potfi interpretate ca fiind noteie acordate de-acegti decidenli. E (x6x)=[(x)+E(xz) \ t.u.In cazul in care decidenlii inOlviOuati au pozilii asimetrice (determinate de pozilia ierarhicd. numdrul de acfiuni detinute. Bz w vectorul valorilor agregate.presupusi asupra chestiunii discuiate).z/.. r. 2.2'. 1. w=rlnco gi indicatorul de performan{d al alternativei este media matentaticd."urtu.. In cazul in care ioli decidenfii au pozilii egale. se reamintesc dou6 proprietdfi ale mediei probabiliste.

2 Lv. din punctul de vedere al criteriului CE. fcremen iosal. r9g7l cd. utilitdlii nu diiera prea . cazul deciziilor multiatribut. unde: np.Analiza deciziilor multiatribur 2.rl l. unde: unde Av este plaja de variafie a numerelor care reprezinta valorile alternativelor..) pentru p^* q (7. utilizdnd formula 7. egald cu produsur dintre mdrimea constantd gi :.0.zLv.i (7 .26) u(v. lggg]. in apricafiire practice. este: in cazul unei atitudini de neutralitate fala de risc a folosirii unor ai r.).'pentru a determina dacd este necesar sau nll sd se foloseasci formula 7 . Howard (lgg7) recomandd.)=(l-exp(-J/p)) / (l-exp(_l/ p.. = E(w x) = w. c6.=2 *. Pentru p>0. p^ .. sunt. de obicei.=".2s) p=l rn cazul in care se considere o adtudine fa$ de risc diferita de cea de neutralitate.r1" media probabi listi a variabilei aleatoare: normalizate. $i in aceste cazurl funcfia z(v) este destLrl de apropiati de o linie dreaptr cu panta unitari. s4..23) se ob{ine: ilP.. in mult de cele care pot fi oblinute folosind media probabilistd a valorii.Z3) Formula de calcul al funcliei de utilitate aditive ponderate a alternativeiAi.o analizd de sensibilitate in func{ie de diferite valori posibile ale lui p. Atunci cand se forosesc func{iire de varoare monoatribut. .' / ) (7.) = _[. s {{ Ji=L wiE(r)=L w. vi(). riip(sr. scoruri Prin aplicarea succesivd a formulelor ' ElT.24) /=l -nt . Media probabiristd a produsurui dintre o mirime constantd w gi o variabild aleatoare. 1997) antd.coeficientul de toleranyd la risc multiatribut. funcfia r(v) coincide piactic cu linia dreaptd. funcpia de utilitate aditivd-putere: z(v..) j=t n(\t npit vg4)P(si1u) (7.E(rul=) w. se folosegte funcfia de utilitate. ia_ valori negative (corespunzdtoare unor atitudini de cdutare a riscului)' Valorile intdlnite in practicd are rui p. clasamentele rezultate_prin_folosirea speranfei matematice a Mai murli autori fHoward.20) se obline: . pentru deciziile multiatribut.r) ! ' j=r n(0 J. ale atributului alternativei Ai. fKirkwood.22) Si (7.E(. sunt foarte rare cazurile in care p. Se apreciazI [Kirkwood.1este numdrul de realizdri posibile.r) e. pentru pn= q -/i este funclia de valoare agregatd obtinutd cu formulere (7.26.2r). in marea majoritate a aplicaliiior practice. trebuie realizatd. mai mari dec6t 0.

286 Uut94" de bazd de asistare a deciziilor 7. Suportul informatic .3 p CEtt V.7 +lt=O.4 pentru dateleiumerice iniliale conlinute in tabelul 7 '4' In tabelul 7.9 0. elementele corespunzdtbare criteriilor Ch qi CE2 sunt realizdrile unor funclii de valoare lineare oblinute prin normalizarea scorurilor folosind formulele 7.1 vii.1 il m 40 25 A3 2 a J 0.5 0.1. 0. se prezintl.12.9 0 0.6.8 0.3. L Ai S.) 0 I t 5 P I 0.1.43 Pozitie I 2 J I l0 2 4 2 q 2 J 0.3. Pentru simplificarea eipunerii. definite de In tabelul 7. pentru elementele corespunzdtoare criteriului cft. Elementele tabelei de oecizie (in care se indici 9i valorile ponderilor) gi rezultatele aplicdrii metodei func{iei aditive ponderate sunt date in tabelul 7'5.6 aceeagi problemd in cazul probabilist.24 I I si3.4.12. 5 CEzv Vit. scorurile au fost normalizate cu 7 Tabelul T.t 5 I 2 l0 25 5 J I I 0.6 0 I II m I Ponderi tYr=0.. s-au folosit realizdrile func{iei de valoare din figura 7.25 fiz 0.5 Tabela de decizie 9i rezultatele problemei de schimbare a locului de munctr (cazul determinist) CE.r.'t. Explicalia constd in simplitatea gi caracterul intuitiv al acestei .6. cu datele numerice din tabelul 7.41 wF0. Tabelul T. tabela de decizie gi rezultatele metodei Tabela de decizie gi rezurtatere problemei de schimbare a rocurui de munctr (cazul probabilist) CEtt p A S. P p I A^ l5 o? n5 0. siz Asr=20 Lsc=2 - Ch Asr=4 Sn Rezultate f.5 Ji 0.6 0. Exemple formulele 7." Rezultate .1 0.5 0 0 Az I 0.1 J.5 7 wz=O.5 0.3.5 wr0.1.4 0.4 .45 Pozi!ie At A.t l:r 0 0.De remarcat cd. P 0. Fie exemprur de schimbare a rocurui de muncd descris in subcapitorur '2'3'r.6 0. I I I 2 I I u.4.3.2 0.7 0 I I -10 0 wz=0.325 0.Metoda funcliei aditive ponderate este folositi direct sau indirect de foarte multe tehnici de analizd' a deciziilor multiatribut gi de produsele informatice corespunzdtoare.3 0.r CE.9 0.2 0. I 0.1 2 I 0.

De asemenea.. b) enumerarea hlternativelor. atunci cand: a)-ilformaliile sunt incomplete. Estimarea aspectelor probabiliste. fqqat li AHp (. windows fhnical\I4l(Expert . 2.using Swings. rogicat Decisions for"ur. Produsul recent wDobj (weighted Decision objec) a nrmei InfoHarvest permite folosirea algoritmiloidin CDp in sisteme neproprietare gi care utilizeazd' suportul de comunicalii locale. sau sub formd rreliniarS.H. uniform6 erc. In prima categorie intri. cDp implementeazd ambele tehnici (SMARTS gi AHP) gi poate asista rezolvarea unei plaje. realizat de Th.. sau de tif multiparticipant.. Existd numeroase programe speciarizate care asistd ?ntreg procesur de analizd a deciziilor multiatribui pornind de la structuru.spreadsheets. Principalele grupe de activitAli decizionale asistate sunt: I' Structurarea modelului prin: a) identificarea qi selectarea obiectivelor relevante gi a criteriilor. .LDW "apartine (http://wwwJdgicaldecisions.Analytic Hierarchy Process.Implementdrile informatice sunt realizate folosind doui tipuri de instrumente informatice: a) cele cu utilizare mai generali gi uj pioourele specializate.. care este disponibir' 9i erectronic (http://lionhrtpub. In continuare' se vor descrie functiile standard caie pot fi realizate de un instrument software s-pecializat. sau prin . Baraba-Romero (1999). Prelucrarea taberei consecinferor prin: a) alegerea scdriror de misurd gi b) alegerea funcliilor monoatribut de valoare prin noimalizare liniarii (opfiule implicitd).. 2000]. sau nu exist6 un consens asupra valorii lor.com/ORMS. sau b) scorurile sunt qtiute a fi variabile. ALIAi THINK care acum firmei Decision coaches rnc. cele mai cunoscute tehnici sunt: SMARTS (.1. [Haerer.iile prin intermediul $i scorurilor 9i d) eventuala generare de ierarhii. largi de probleme decizionale de citre decidentul individual. foile electronice ai catrut (. Printre produsele informatice cele mai larg utilizate in prezent se pot enumer?: EXPERT cHoICE.ii ringvistice.).com/home. Lucrarea lui Kirkwood (1997) este consacratd folosirii foilor electronice de calcul pentru implementarea metodei SMARTS.Analiza dec iziilo r multiatrib ut 287 aborddri.*pr". (http:rlwww.com). 1988] 9i Criterium Decision prus cDp [Haerer.shtmll cbnline prezentdri ale aireritelor produse. sau de tip Internet. saaty E. Forman fi imprernenteazd 9i choice. c) definirea tabelei decizionale iniliale care pune in legdturd atternativele crite. 2000]. ca-re sunt ideale pentru efectuarea de operalii folosind tabelele. normali. Tabela consecintelor poate fi importatd dintr-o foaie electronici de calcul. 3. o de sensibilitate. bund trecere in revistd este realizat[ de pomeror.) [Saaty. primul instrument de analizd a deciziilor care folosegte tehnologia web fHiirniilainen. Datele care discriu funclia de valoare neliniari pot fi introduse sub formd numericd.html). Bamon. 2001). HIpRE 3 gi WEB HIPRE. Intranet sau Extranet.our"mei gi termin6nd cu analiza revista_ ?yMS Today. 19gb]. Aspectele probabiliste sunt considerate prin alegerea unei forme de distributie de probabilitate (triunghiulard."u f.decisioncoaches. In expunere a fost luat ca model produsul Criterium Decision plus (CDp) al firmei InfoHarvest Inc.simpre MurtiAttribute Ranking Technique..) fEdwards. ?n primur rdnd. graficd.

determinarea profilelor func{iilor de utilitate.3. fie reprezintd o mdsurd compusd a mai multor obiective [Haimes. de considerarea aspectelor de risc). respectiv.radar")(a se revedea fig. . se considerd. In subcapitolele 7. in contextul activitdtilor de reprezentare gi de structurare generalS a problemelor decizionale..p5ianjen" (sau de tip .2 qi 7.2.2. b) utilizarea unui indicator de performanld de sintezS. in continuare. satt valoarea ntonetard asteptatd (. Rezolvarea arborilor de decizie Rezolvarea arborelui de decizie [Raiffa. Prezentarea rezultatelor viu" impactul modifiscopul ugurdrii acceptdrii rezultatelor. cdrilor ponderilor 6. Asistarea analizei de sensibilitate.p€ in 7.td agregafi gi asistarea realizdrii de analize de tip .3. se vorbeqte de media probabilisti. in aceasti situa{ie.?.. in cazul in care este necesar sd se considere in mod explicit mai multe obiective relevante (gi criterii de evalLrare). preliminare sub diferite forme: diagrame cu sectoare..What if. sau atingerii unui eventual consens in cazul decidenlilor de tip multiparticipant.. Tulsiani. sub forma unei sume ponderate. realizdrile func{iilor de valoare corespunzdtoare tuturor criteriilor de evaluare. 19961. care inglobeazS. ?n cazul unor rezultate obiectiv (dublat implicit. fie rcalizarea unui singur in fundal..1). 1968] are ca scop determinarea acelei cdi prin care se obline cea mai mare speranlA matematicl a unui indicator de performan{d.3. care indicd . 7.2. 7.. se va descrie iolosirea arborilor de decizie in efectuarea aleserii. Metoda rezolvirii arborilor de decizie Elemente privind arborii de decizie au fost prezentate in subcapitolul 3.2.EMV). sensibil apropriate. . 5. Analiza influenlei incertitudinii. din punct de vedere al extremizdrii mediei sale probabiliste urmate de analiza profilului risc corespunzdtor al cdii alese (a se vedea subcapitolul 7.3. Li. Indicatorul de perforrnanfS apreciazl.. sunt posibile doud aborddri: a) considerarea separatd a fiecdrui indicator de performanld. diagrame .2. prin prezentarca impactului distribu{iilor de probabilitate introduse la punctul 3 asupra indicatorilor de performan.5.Expected Monetary Value" . sau prin asistarea unei negocieri.2. de cele mai multe ori.-sau este consideratd a fi cu mult mai importantd dec6t celelalte obiective posibile. s-a ardtat modul in care arborii de decizie pot servi ca instrumente de asistare a judecdlilor care vizau estimarea probabilit6lilor nivelLrrilor atributelor alternativelor gi.3. 3.. o valoare monetar[ (de exemplu mdrimea profitului sau a costurilor) care reprezintd in mod sintetic mai multe obiective.288 Metode de bazd de asistare a deciziilor 4' Determinarea ponderii criteriilor prin folosirea unei metode de calcul. coloane de tip stivd (care aratd contribu{ia fiecdrui criteriu la valoarea agreatd).1.2).3. In prirnul caz. 1996]. . fClemen.

se terminatd.. se observi valoarea agteptatd a indicatorurui de sintezd...upiiotur Metoda de rezolvare prin folosirea arborilor decizionali este :. e3..ror*anf6 (unic sau de sintezd) corespunzltor arcelor care pleacr din acest'noJ. oblinuti ca urmare a ?mpachetdrii arcelor care pleaci dirr acel nod.3)..i. iar ramurile u. se calculeaza.A naliza dec iziilo r muh iat rib ut 289 Etapele procedurii de rezorvare a arborerui de decizie . indicarea retezdrii.'aceastd operalie se marcheazl' prin folosirea riniei ingrogate pentru arcele relinute.3.rularea sub formd de sul a arborelui cdtre ridicind.. denumitd. az. In figurd.rolling bick... 2' se considerd nodurile vecine. conlinut tehnic ar muncii $i dr. .. in figurire 7. ca. in renunfd. se calculeazd. Plecdnd de ra nodurire consecin{eror.r..borelui care au plecat din nodul in cauzd se considerd . Se continud pri' considerarea noduriror aflate tot rnai ra stdnga pand cdnd.iire inranluite.podrtd" valoarea cea mai n'u.." .. marcatd cu rinie ingroqatd. a uraletor-arborelui la care reprezent-drire grafice forosite in mod . Rezultatul este acelagi cu cel ob{inut prin folosirea tabelelor de decizie gi a funcfiei de valoare aditive ponderate: se recomandd calea (alternativa) A1.2. descrisd in subcapitorur 7. vuloarea agteptatd obfinutd se alocd nodului de incertitudine. Exemple Figura 7'9 confine arborele de decizie care reprezintd problema schimbirii focului de muncd (cazur probabirist)..r0 9i 7..3. se ajunge la nodul de decizie inifial.".:. (. . speran{a matematicd a varorii indicatorurui J.1r se prezintddiagrama de influenld gi. Taberul 7'7 conline descrierea consecinlelor pentru fiecare . bt. in hecare noJ o" incertitudine (nod gansd). ."nunf6ndu-se la celelalte.1 qi rezorvatd anterior prin metoda funcliei aditive ponderate (i" ... arborele de decLie pentru proul"mu (monocriteriald) a demardrii unei afaceri. c qi d). deasupra fieclrui nod de incertitudine (ar. b3. prin simborul . speranta matematic' a indicatorurui-f. pentru nivelurile atributeror: venit. impd_ turirea arborelui (.u "rt" consideratd 7.2. descrisd intr-o primr form6 in . cdire A2qi 43 fiind retezate.tur 7.). aflate mai la stdnga nodurilor considerate anterior: r in cazul in care este vorba.impdturite.:. b2. r in cazul in care nodur considerat este un nod de decizie. din nou. sunt: l. se compard speran{ele matematice are arcelor care pleacd din acer nod gi . sau ..1.3. de un nod de incertitudine.2. 3. foarte folositoare pentru deciz..ur" ioriulrd (probabilitatea.'1in" acela care . prasate in partea cea mai din dreapta a arborelui de decizie. exprimate in praja (0-r00)..i.. respectiv..:. a transporturui ra locul de munc6). valoarea indicatorurui sintetic ai vaiorire.nr* arcele care au drept sursd nodul in cauzd..ri".folding the tree"). p.r. c6nd proceau.mai sus.uu.

Tabelul T. r_rruJ ) 100 100 100 0. 5. 3.290 Metode de bazd de asistare a deciziilor 40(0.45 0.27 ton IUU 100 I 0.24 50 0 o 70 70 0 0 30 50 90 0 90 8l 45 46 0on U l0 60 100 50 90 60 6l 49 . Probabilitate Durata deplasiirii Valoare Venit J rUU Confinut tehnic 4 Indicator sintetic J 96 60 I I 2. 6.2) w -:!o'D Fig' 7 '9 ' Arborele de decizie pentru problema schimbdrii locului de munc6. E.03 9. 0.Z valorile consecinfelor arborelui de decizie in problema schimbtrrii locului de munctr Nr.03 0. 0.02 +.

7 (continuare) 5 0 10.cheltuieli de dezvoltare. DD/R .Demareazd o .16 o.cheltuieli toale. cF . calitatea produsului sau momentul de finalizarc nu sunt certe.. 1 ) 0 0 0 0 0 0 0 0. aplicalii prin revanzarea unui produs cumpdrat. chD ..3.. ?f*il'.cheltuieli ftxe. 42 qi.02 0. rdmdndnd angaiat cu un sarariu de 10 [milioane] de lei pe lund"). Se observd (. Astfel. Diagrama de influenle pentru problema demardrii unei afaceri: - - *'"'' u.05 o. in cazul alegerii alternativei A2z (care implicd o cheltuialS de dezvoltare de 100 de milioane).renunf6".A nal iza de c iziilo r mult iat rib ut Tabelul 291 7.dezvolt6 (produs propriu).1 u t2.r $i Azz.numarur de aprica{ii.cheltuieli variabile.3. . 7.SE . Acesteia ii corespund alternativele Az. ca produsul propriu sd fie realizat la termen gi cu indicatorii de performanli agteptafi.5 o. respectiv.4 DC/R decizie de lansare in afaceri.10 . 41. tA 15. aici lucrurile sunt mai complicate.decizie .A +J JI I4 IA T4 90 60 10 1l 0.ii#li. decizie .l"l:il::. 0..05 0.Realizeaz6.revinde. apare o a doua decizie: . 16. cv . Exista gansa de 60Yo. cvu . Dl'A - Fig.4 0..continu6" sau .:" ci. Mai mult.02 w 3 50 4 10 40 40 90 60 10 29 56 44 40 .. dar qi o probabilitate de 40Yo ca lucrurile sd nu stea chiar aga. sau pe baza dezvoltdrii unui produs propriu"..starea economiei. fald de problema formulatd in subcapitolul 3.3 afacere sau renunfd.03 0..cost variabil NP . sau . 13. cr . QP calitateaprodusului dezvoltat. care era de alegere intre doui alternative..

Cit .'i" *"i"i.pagi. care ar fi fost achizifionat in vederea . observr cd."0. Este evident c5.5) Az.2. Rdm6n valabile ?n continuare considerentele frcute in subcapitolur j.4) Az. sunt mult mai mici decdt^data aplicalia r-ut ri realizar cu un produs existent..:. 7. in ultima situalie sunt posibire doud arternative: A2.11. Formula de calcul a profitului este: Pr = NP (VP .'c6i gi clor variabile unitare.j p..CVA ."t .Conri:Lri::) E. deqi prefur rrp. cF.uirl ""rut. Se in cazul dezvoltdrii unui produs propriu. in sunt nule. munci).292 U3to4.ri'.z. este mai mic."ran arir. este de aqteptat ca numdrul de aplicalii.2 (.Renunfd rdmdn6nd numai 1 cu cheftuiala dezvolt6rii.6) ChD=|00 Imperfect (0.2 (..2) Mai rea (0. cheltuielile variabile unitare pe aplicalie. Az. original dezvoltat vor influenta at6t numdrul de aplicalii rcaljzate.. numirului de aplicaiii realizate gi a prelului care se poate cere pentru acestea qi chiar asupra cheltuielilor fixe. . NP.3) 60 La fel (0.:. c6t qi preful lor. CV(J.z: Reupit Produs propriu 278 (0." uiugetului prevdzut pentru nu-i. ChD.. A1:Renunttr Fig. sE.8. sunt prezentate caracteristicile diferitelor consecinfe.obtema se putea rafina 9i-mai mult prin considerarea'fosibilitdfii de o.uiuio" posibilitdli privind Revinde Mai bund (0. de bazd de asistare a deciziilor cheltuielile de dezvoltare. . momentul_de frnalizare qi calltatea p-au.CnO cazul folosirii de produse achizilionate cheltuialile de dezvolta re. .i. si fie mai redus (deoarece se bazeazd pe un produs nou' care nu are ?ncr renume). sau prin m[riiea calitatea produsului original dezvoltat.) qi A2. asupra.iuino impactul stdrii economiei. cv (prin influenla nivelurilor de preluri pentru servicii gi costul fo(ei de in tabelul 7. Arborere de decizie pentru problema demardrii unei afaceri.

i 7 ..':fi:T'J'ff. care arborere decizionai este oblinur prin f. profilurile de parametrii cei mai importanfi. o .. cele mai folosite produse informatice speciarizate sunt: TreeAge pre DATA al firmei TreeAge so{ware.on.istem a" g. II gi II[.t2 0. schimbul de date cu foile electronice de carcur de tipur"rvric..--a."'iulalJ"* nu se rearizeaz[ conform cu agteptdrire.. I'Editarea modelului cu ajutorur unui timua. in condiliire estimate. Definirea gi gestionarea dateror intr-o Excer $i L. Rearizarea de anarize de sensibiritate "r.tin'nd in prezent firmei syncopation in diferite forme ca: indicarea cdilor recomanJ. s.. i_z_3 este posibir qi date pe arborele de decizie.Decision programming Language" DpL reafizat de firma Decision Anarysis gi apar..*a"rure vizuar. Suportul informatic Procedura de rezolvare a arborelui de decizie poate folosind infqrmatice specializate.urirut" ..z. si. a rezurtatelor in funcfie - ifprq software itrttp:/www.. simplu la majoritatea produselor... bine sd se renunlrta timp (arternativa Az..uni.. 3' Prezentarea rezultatelor manierd murt mai pufin bogati in facifititi oferite decet u.retezdrii" unor ramuri este indicati ?n figura 7..3 100 3 50 4 Profit 7 500 5 40 30 50 40 80 500 40 20 40 30 t\ 450 400 500 0-r8 : 6 7 0.7.S Nr.lfr"t.A naliza d ec izi i lo r mult iat rib ut 293 Tabelul T.3.lr.3. rnc.riirn" abazelorae oate.'2 q 9 l0 ll 50 30 20 0 35 25 10 l0 8 -150 650 100 100 5 40 -400 ru0 100 -r00 t20 Rezurtatere rezorvdrii exemprurui (frg.r). Ei .o-..yn.r l) aratd cr.t2 u'J l5 l0 8 5 50 -200 I 40 35 450 400 500 450 400 800 330 o. fi apricat' manual.2.I.08 u.une .-irrliriind produse proprii pentru a fi integrate in apricafii (arternativa .ir" 4.. ci asistd intregul proces de analizd' a deciziiror. este rentabir sd se demareze afacerea (arteriativa Ars.5 0.osoft 2. ordinea .com/).r1.. sau func{ii .. informatice specializate nu u.:ii:%ffi:i? se rimiteazd numai ra implementarea procedurii de rezoruur! u arborerui de decizie. (httplre"ug".. r 0 prin . . .opuiil"software. principarere Instrumentele. 0 caracteristici ale consecinfelor pentru problema demardrii unei afaceri P NP VP CF 1 ) ChD 6 o 0 0 100 100 rUU I 2 3 A o) 0.

Yoon. Se identificd scorurile alternativei ipotetice ideale.nco 3.. \i ) I \ll2 I 4.i = 1.0 faldde solu{ia antiidealdA0. Paqii metodei 1.. c.2. ale metodelor (altemativele ipotetice ideale qi antiideale. Metode de alegere bazate pe folosirea distanfelor Conceptele de bazd.3.1.. / Ina Ina r '.. .. pentru fiecare criteriu de evaluare.9i distanlad.2. poate fi gdsitd in [Bargava.3. . 4e alternativa antiidealS ci = d! | @i + dl1. A. ci. Daci se folosegte o distanld euclidiand ponderatS. Ideea centrald consti in alegerea acelei alternative care este cea mai apropiatd de alternativa ipoteticd ideald. diferitele tipuri de distanfe) prezentate in cazul modelelor de decizie multiobiectiv (a se revedea subcapitolul 6. Se construiegte matricea scorurilor normalizate. A-.. Aceastd operalie implici faptul c5. sau este cea mai depdrtati de alternativa ipoteticd antiideald. gi cele ale alternativei antiideale. a ftecdrei alternative reale.3. na. care folosegte distanlele este TOPSIS (Technique to ldeal Solution) [Hwang.i). ..3. Ao: rj =mTxrii .i7u -.. depdrtarea relatiyd.3.nco rf =rnjn rii.. i=I. Srindhar. Se realizeaz[ o ordonare a alternativelor reale in ordinea descrescdtoare a distanfei relative. analiz6. Metoda TOPSYS for Ordering by Similarity sunt: Metoda cea mai utilizatd.3.. valorile cele mai mari sunt cele mai preferabile. .3. 2.. folosind una din procedurile descrise in subcapitolul 7. descrise anterior in subcapitolul 7.. Se calculeazd. fa!6 de alternativa antiideali.3. 7. fald. na) se calculeazi astfel: al ai =l}. A. 5.. R.i = I. di Si dil (i = 1. A0.2. se calculeazd distanla fa$ ae alternitiva ideatdA. 19991.712 I I \i ) aP =lL*ifru .294 Metode de bqzd de asistare a deciziilor a celor care folosesc arborii de decizie. 1981].. cAt gi a celor care folosesc abordlrile multicriteriale.2. comparativd a produselor informatice specializate de analizA a deciziilor (at6t 7. Herrick. 2. Pentru fiecare alternativi reald.rP.2.2) rimdn valabile qi in contextul analizei deciziilor multiatribut. .. A-.

Tabela de decizie gi rezultatete probremei de schimbare a tocutui o" determinist) obfinute prin metoda TOPSIS CEt A n ^"":.v Lst=2 siz L ^ 0 CEt L Asr=4 .3.4.5 I I I 0 0.56 0.25 wz=O.12. gi TRIPLE c (circular criteria comparison Model) a lui Angehrn [pomeroi.2'3'I.31 0. se . sau cdutare). In teoria jocurilor.vr (Aspiration Level Interactive Method). Acestea sunt: LINMAP (LINear programming technique for Multidimensional Analsys of Preference) a lui Srinivasan. tradusi in demersul adoptat. Shockei A[. neutralitate. 7. Alte metode 7. Se observd c[ s-a obfinut aceeagi ordine (pozilie) cu cea dat6 de metoda funcliei aditive ponderate (exemplul 7 .9.r 0 0.5 Ai Ar As1=26 Sir f.3.f.2. pe ldnge alternativele proprii de acfiune gi posibilele strategii ale adversarului (ftra a giii insl care va fi cea utilizat[) cdt qi posibilele consecinte (cdgtiguri gi pierderi) ale adoptdrii de citre cei doi jucitori a unei perechi alternative.3 . Metode de alegere in condifii de incertitudine* Aceste metode clasice izvorate din teoria ' jocurilor [von Neuman.1. Exemplu (de C onsta nla Zoie Rddule s cu) Fie exemplul de schimbare a locului de munc[ descris in subcapitolul 7. 19991. 1953] pleacl.28 0.?:::ll ci CE. indicatori de performanld agregafi utilizdnd distanfele. cu datele numerice din tabelul 7. Elementele tabelei de decizie (in care se indicd 9i valorile ponderilor) precum gi rezultatele oblinute prin metoda TOpSIS sunt prezentate in tabelul 7. in esenfi.l . Scorurile au fost normalizate cu formulele 7.63 n I II wc=0.25 r: I 0 I 0 rf 0 7 .3) degi ponderile sunt arese diferit.50 0.87 A" Az l0 0 Jonderi 25 I wr=0.77 d? Pozifia 5 0.A naliza dec iziilo r multiat ri b ut 295 Baraba-Romero.43 0.25 tit 0.5 fit di 0.t 5 J 0. propusi de Lofti.75 0. Pot fi amintite gi alte metode care sintetizeazd. in confinuare. de la atitudinea fa16 de risc a decidentului (aversiune. care poate fi pesimist sau optimist. se considerd ci sunt cunoscute.4. Mongenstern. Stewart qi Zionts.3.

. denumite gi .. Elementele tabelei de decizie uor . in continuare se va presupune ca s_a efectuat preselecfia alternativelor.j=I. cu orice pret...296 Metode de bazd de asistare a deciziilor alternative. care. pentru fiecare alternativd. pagii metodei sunt: l.. fie minimizarea unui cost (a se revedea subcapitolul 7. pe decident sd oblind rezultate bune. i=1. conline scoruri normalizate. In continuare se prezintd pe scurt principaiere metode de aregere a unei 7.n mai {rii}.worst case design..nco r{ =m7x{rq}.... 2.. tabela de decizie. coloanele di1 tabela de decizie vor corespunde unor posibile stdri ale naturii. regretul maxim posibil: Plo = ry^ 3. De asemenea. Pagii metodei..4.nco Pii .. astfel incdt valorile cele mai mari sunt cele preferate. poate afecta consecin{ele deciziilor-_ in consecinfi. presupune cd adversarul nu este o persoani congtienti gi rafionald... O altd interpretare posibild este datd in finalul subcapitolului de fafi. Metoda este asemdndtoare cu demersul ingineresc de proiectare .. i = I.on!in.)..... Metoda pesimisti a lui Wald Aceasta indicd un demers pesimist..2. indiferent de situatia inifiali.. ci el este natLtra.r= l....f... na p. R. prin intermediul unor factori necontrolabili gi imprevizibili..3.M 2.2. si..2 .1. i = 1. sunt: 1. Metoda regretului a lui Savage de a nu Aceasta este tot o metodi pesimist[. ca gi cum natura ar dori sd impiedice.. pentru fiecare arternativi.4. t"'este scorulcelei mai bune alternative pentru orealizare j a stariilaturii: Pu={-rii . Se determini.1.2. na 2. bazaL pe ipoteza cd se vor reaSza cele mai nefavorabile condi{ii. se va presupune cd. in care se urm6rea fie maximizarea unui c6gtig.2. . 'r4.2.. ale cdror probabilitdli de realizare nu sunt cunoscute. csfe se presupune c6 vor rezulta in urma alegerii alternativei de acliune a1 (i=1."na).. care urmdregte minimizarea regretului fi ales alternativa care ar fi putut duce la cdgiigul cet mai marJ. 7.... (. Se ordoneazd. Se inlocuiesc in tabela de decizie regretelor: unde: scorurile normalizate cu valorile .. valoarea cea rtm = m.maximin..3). nefavorabilS: Se determini. altemativele in ordinea crescrtoare a regretelor maxime.in cazul cel mai defavorabil. consecinlele (scorurilej.na) qi materializdrii stdriinaturii?$ (j^=I.2 .1. Se intocme$te un clasament al alternativelor in ordinea descrescdtoare a valorilor 4'.na...

na unde: o.3. metoda pesimistd favorizeazd acea alternativd care se plaseaz[ cel mai bine din punctul de vedere al . i = l.4. A.1. 7. numdrul coloanelor corespunde unor criterii distincte a ciror importanld relativ[ nu se cunoagte. Se intocmegte un clasament al alternativelor in ordinea descrescitoare r. care urmdregte realizarea unui compromis intre performanla agteptatd gi riscurile posibile. pagii metodei sunt: 1. 2. pe IAngS criteriul principal de maximizare sau de minimizare a unei performante (de .. respectiv. 2 . In acest caz. denumitd presupune cd vor fi intrunite condifiile cele mai favorabile gi urmdregte ob{inerea cAgtigului maxim posibil. se obline metoda obtrine metoda Hurwicz.4. In consecin{d.valoarcacea mai favorabild: r1M gi . Se determind. interpretarea rezultatelor oblinute cu ajutorul metodelor prezentate p6nd acum in subcapitolul 7. iar elementele matricei de decizie reprezintd scorurile posibile pentru fiecare pereche alternativd-criteriu. 2. se considerd implicit gi minimizarea riscului. pentru fiecare arternativd A.. a unui cost). aceea prin care se considerd cd. bicriteriale.. in sensul celor ardtate pe parcursul acestui capitol. Este posibilS insd gi o altd interpretare. prudenti... care conduc fie la un risc minim. pentru d=1. 7 wald...4.. se .. pagii metodei sunt: 1.Analiza deciziilor multiatribut 297 7. este una optimist6. care =m7x{rii} ..1). tipurile de probleme la care sunt aplicabile metodele descrise sunt. Astfel. fie la o performan{d maxim6. i = l.4. coloanele matricei decizionale corespund stirilor naturii.. sau.. in esenfd.4. na a valorilor 2.1. iar pentru c[=0. Pentru fiecare alternativd. existd o abordare intermediard.1. dar gi la o performanli micd (wald).. Se intocrneqte un clasament al alternativelor ?n funcfie de ordinea descrescitoare a valorilor r'i(u) Se observS c5..4. deoarece Ia celelalte conform cu cele ardtate la inceputul subcapitolului 7. se determini valorile extreme 4'giryM gi se calculeazd valoarea intermediar6: r'.1.M.5.noteioo(in sensul de performanfi) minime ob{inute la un singur criteriu de evaluare. este coeficientul de pesimism. Interpretarea metodelor natura unui beneficiu. oe (0.1 poate fi ugor diferitd de cea dat6 mai sus. Metoda prudenti Wald-Hurwicz Intre cele doul aborddri extreme. Metoda optimisti a lui Hurwicz Aceastd metodd.maximax. Aceasta implicd un risc minim.. (o) = a rim + (I-a) r1M. dar gi la risc mare (Hurwicz).

eic. ponderile celor tre_i criterii nu au putut fi incd stabilite datoritd existenfei unor pdieri diferite ale celor care sunt responsabili cu aspectele economice. durata garan{iei acordate.l). Aceasta implicd un risc mare deoarece notele oblinute la celelalte criterii. exprimatd in numdr de slptdmdni de la primirea comenzii (cEz) li costul. in ultimd instan. CE1. este aprecierea firmei furnizoare. service oferit etc. ale utilizatorilor direcfi ai produsului.ri din punct de vedere al .11) confine scorurile normalizate cu formulele 7. In plus. Tabelul T. Tabela consecinfelor este prezerftatd..s. dacb nu sunt.298 Metode de bazd de asistare a deciziilor criterii. lu o singuri probd (restul rezultatelor putand fi mediocre).l0 Tabela consecinlelor pentru problema alegerii unui produs S. existi incertitudini care permit numai cunoagterea a trei valori posibile ale unui singur indicator de performan{b (care poate fi unul de sintezd). Primul criteriu. Metoda conduce.nt.+ 3 . criteriul la care se obline nota maximd poate s6 se dovedeasclirlterior a nu fi printre cele mai importante. Metoda poate avantaja alegerile unilaterale.1. Aregerea poate fi interpretata in doud feluri.notei" maxime ob{inute la un criteriu our""u. sau cel pu(in egale. se poate considera c5. metoda Hurwicz favoizeazd acea alternativd care se plaseazd cel mai . Se presupune cd. se pot dovedi mai tdrziu. egale cu nota maximi ob{inutd Ia un singur criteriu. Exemplu Fie problema decizionald de alegere a unui produs sau serviciu dintre patru oferte (a se revedea subcapitolul l. In a doua interpretare (care va fi adoptatd in subcapitolul de fald). la cregterea nivelului de exigen{d p. ale tehnicienilor gi. notele oblinute sunt mai mari. La polul opus. sau alegerea unui produs nu. exprimat in milioane de lei (cE3).t6. amploarea asistenlei tehnice.10.i CErL 5 CE" I - CEt 50 60 80 v r00 At A.. Tabela de decizie (tabetul 7. de exemplu. Aq 4 2 I 2 . Criteriile la care se oblin note mai mari.. in cazul fericit. selectarea unui candidat care ia o notd foarte ru.2.4. a fi mai importante. In prima interpretare. ftri a gti probabilitdlile asociate. Celelalte dou[ criterii sunt: promptitudinea livrdrii.n-ui pi buru criteriului cost minim (nelinAnd cont de criteiiile de calitate. pe care il doresc c6t mai cur6nd. timp de livrare. in tabelul 7. produsul va trebui ales fin6nd seama de trei criterii de evaluare. sunt in mod sigur mai mici.u toate criteriile.6.). 7.. respectiv. Se observd cd alternativele fu qi Aa sunt dominate de A2.12. Rezultatele aprecierii se exprimd prin note de la I la 5. stabilitd in funclie de renumele general.

. rzz=0. fie a pr"r..rJrpunzdtor rui cEz. 7. evaluatori sub forma unor clasament" inaiuiouale.. 2. folosit2i p6n[ aici in acest capitol). Baraba_Romero.t ivunrnick.maximax."*i"t un numdr egar de In .c6 .ste.. fie prin misu_ ritori. 7.. se va presupune cd este vorba despre criterii de evaluare.bine.... In treacit."'Jr1i:l:}'. ra criteriire cEr ri cE3.l.. arealternativeror A.rinpro.ror.totur sau ni.4..2. r9g6j. 66. 3i.metoda optimist' . R' (a nu se confunda cu matricea "ufiind R a sc6rurilor normalizate.. sau crescdtoare (pentru criteriile de minimizare) a scorurilor.. s.il. ointre acestea.rpretate ca o modalitate de agregare fie a unor realizdri are unui numdr yi2de funclii..2..ir"-1*and "."rdspunde metodei pesimiste a lui ward va indica alternativa 42. Metoda lui Borda ?n elementere matricii rangurilor. A1 . deoarece uurour.4!!!izo deciziilo r muhiatribut 299 Tabelul T.999J.aregere dintre mai murli candidafi ra admiterea in Academia Francezi.i. fie prin evaluiri sub forma unor note.'Dacd doud artemative. ilr#.iui'*ui lindnd u. Metode de a-legere multiatribut cu funcfii de valoare cardinale Aceste metode fgrt propuse in secorur xv[I de cdtre cavarerut de Borda gi Marchizur de r condor.au scoruri . sunt recomandabile alternativele 41 gi a2.4. o alternativd de tip .ritiriide - r.u.nci cdnd scorurile sunt normarizate) ar fi indicar roiuri".a.uoo'icarea ilf13."urii.. na).1. a lui Hurwicz.fj scoruriie ..66=ry^ una ra{ionard cont de faptur cd. oulinut.de varoare.[[Tl..nungrril" sau poziliile in clasament se stabilesc in ordinea descrescitoare (pentru ciiteriilJcare favofizeila vuroiir" l"r" mai mari). qetru procedura de..Metodere pJt n^int.i. lu un"re criterii gi pu.-in bund mlsurd.r.observalia ci.."respunzdroare ra tot atatea criterii de evaruare). evaruare. tpon'...y.\i nco.. o medie aritmeticd *n"' at.i"" J. scorurit-e obfinute runt .ontinu*".. 1." u n unu mai echilibra ti. Ai si A1..(posibira Aceastd aresere pare a fi in{nr}. clasamentele corespunzdtoare ceror se considerd pozifiire in crasament .:"". se poate face..t Tabela de decizie cu scoruri normalizate I pentru problema alegerii unui produs Daci se apli.

.3. distanfa d.2.. Observa{ii l. (uneori neinteresate efectiv de cdgtigarea competiliei gi deci nerelevante) poate modifica clasamentul final.. 3.1 falA de acea valoare (a se revedea subcapitolul 7 . Exist6 numeroase variante ale metodei [Pomerol.7=s4) pentru acelea$i criterii CEj(j=1.. se afl6 in interiorul plajei de variaJie a scorurilor.. Rezultatele metodei sunt afectate de alternativele nerelevante.. din nou. 4. degi pleacl de la preferin{e ordinale (matricea rangurilor Rr).. Igg9l. avdnd scoruri diferite [Kendall. dupi care.41dacd ar fi fost vecine de clasament. 2. i= I. Etapele metodei sunt: 1.. Baraba-Romero. i= l.contra" in comparaliile dintre perechile de alternative. 2. Aceasta este egal[ cu media poziliilor pe care le-ar fi avut 41 gi . Varianta originali a metodei constd in acordarea unui punctaj egal cu rangul in clasament. Metoda. fiind declarat cAgtigitor candidatul cu numdrul cel mai mic de puncte.nco).I)=(na+I)-rgi1 nco 2. realizeazd. 41.. sd. se poate folosi. iar rangurile se stabilesc in ordinea crescitoare a valorilor d. Calculul punctajului pentru fiecare element rg4 al matricei rangurilor folosind funclia de valoare (utilitate): p ii (a. 2. Ordonarea alternativelor in ordinea descrescdtoare a punctajelor totale ob(inute.. agregarea aprecierilor individuale (corespunzltoare fiee6rui criteriu) tot pe seama unor valori cardinale (aici punctajele).pentru" 9i cele ./i. . A1. prin insumarea punctelor oblinute pentru fiecare criteriu: .2 .. c) diferenla rangurilor (corespunzdtoare perechilor de alternative). nco unde: a gi b (b > 0) sunt doui constante reale' Pentru a = b: l. he 3.' . rgi gi rgr. . b) diferenla dintre voturile . vor avea aceeagi valoare.sr ri= LPij j=l . aparilia sau retragerea unei terle alternative (sau concurent). na'. cdra Nr fost oblinute i1 comparaliile efectuate cu celelalte alternative AD.2...In cazul in care valoarea cea mai preferatb (doritd). 1970]. i = I.. se obline: paQ.rB i)b. in final. daci intre dou[ alternative Ai ]i At se stabilegte o anumitd ordine in clasament. ordonarea se face in ordine crescitoare a punctajului.. Rezultatele agregbrii pot sd depindi de constantele folosite in calculul punctajului. Aceasta inseamnd cd. Determinarea indicatorului de performanld (punctajul) agregat al fiec[rei alternative....b)= a + (na .3). Ideea metodei lui Borda (1781) constd in: a) alocarea unui numdr de puncte fiecdrei pozilii (rang) din clasamentele corespunzdtoare criteriilor gi b) ordonarea alternativelor in funclie de punctajul total.300 Metode de bazd de asistare a deciziilor egale (s. atunci elementele corespunzdtoare din matricea R'. care conduc la aceleagi rezultate cu procedura de agregare prezentatd mai sus: a) votul tui Borda (insumarea tuturor voturilor pentru o alternativi 41.

.li)-..i"u. ut"compara{i il or ..r.i?Tfmetodei pozitlve. i: "'H.nte criterii de evaluare si inrormaiii..in".Tlf 4rtj :Ai)A1..ii. propu.:11' "ra t de pos bilere i*a uuo..catd Q' iffi'J :: $il:: fi ff .rur*i? "u.3..ii.::t: .r'f#.')"='0. prt. agregar our.:i..i ruu. 3.A.?r..."1'"X""i:T$:"#titlX. #iti:H* ffixt "l#J "ffi #' j . ier.l1" ...oo adic6.#:t"' k .'..Tifi l.##n. se pout. Condorcet.i1frue.'J " ff l.ricea pun*ajeror rrunguri. Metoda o lui Condorcet TJi. lnei ordini de'frrr.I 2.rui'"i.'"ilit" arternativi nu a fost excrusd. .1 consti in aceea ranguriroi .aistincle.ffiU* if Si.r3.Acest r.l:.? egare.".. oar care pot avea doua. varabird ei reralia Bordao:^olT:nt" toc.victorii.rinfa (crasamenr) .r zut at e ai.. deoseu"gi"'al-uu'riuntu atternativd penrru x."ru.""t!. i.il.= r.r" o *" *"'"1. ultimete doud cotoane indicd pun*ajete totul.ur"nt..rr.''Lr-ri.ru..4. conform metodei gdseste in hbetul rui Borda.jur"..i.1:i.*u .'.*::u: serviciu.'Ciri. nire "iii' *:3l e t e t " di directe dir :.*.'":lr.itterpretare te n"filuii prirlrii..^. calculate funcfie de rocurire de cdtre trei persoane.r:e Fie Metoda rui condorcet genereazr o rerafie netranzitivd poate inta*plu ii . Conto compara{iilor $i Ar.u*u Observa{ie j. prin 0".0".ri. descrisd in subcapitotul fi i-ntSrnletare in doue'm'odri: plirl. iiri.tor.4. r.. i ''. . uu imporranftr eealtr.2.rn*U ngefi.:f#*.2..f . Determ:-^e :Z:.i.i. se situa acea '. "i.f.rezultatelor . Ai (paradoxut tui ) A1 7. poriliiii.n:*::1".il. O" d* ''ffi Declara . e1: c&rd = 4r...!e.n.lH':i-'xlj.a.i.4tul ti ale alternativeror...:Hr.. Ju#' i. 4'= u : Ae ) A. interpietare este trei criterii de evaluare cea in care existd tC.". Matricea ctr alegerea trebuie probtemi*:l:-r::r^a urui p.$ *.::::.r:il#:qilru.iqT:*!i:i#T:.u.2.. dacd.Anali za d ec izi i lo r m u lt iatri bu r 301 7.'..1^i1 mediocru).* .r0..iurur.. il I i:"1 ..1. Exemplu 7'4'l'6' Ea poare . . Se . se 7. I .li va r u are) elemente al setului de .

12 Matricea rangurilor pentru problema alegerii unui produs Tabelul 7. rg4 < rgzi l. b.. =\di1.5...contra.voturi . dacd. dacd rgrj) rgi vp. =2r. iqqd] a) M runr.rr = vi* -ri.rSij) j .. unde: dit.=i>ro* -22. guruuu-iiom"ro. gi voturi gi c) diferenfa rangurilor.t CE' A CEz A + CEt 4 Ji 9 II 3 At Aa l0 6 5 2 I 2 J . .1a= na l. dacd rgy= rgo.14 a.) I n IV I Tabelele 7.I3 Matricea punctajelor lui Borda pentru problema alegerii unui produs r9ai Ar A.i= l. a) J.302 Metode de bazd de asistare a deciziilor Tabelul 7. na unde: v*=\vpro I vPiri= l. dacd rg4 < rgpl vP*j= 0. c indicd rezultatele variantelor metodei Iui Borda: votul lui Borda.0 k=l .1a= 0.....= rSl L(rgrj ."* kj kj unde: rpit = vc.pro. b). Z .. Formulele de calcur ut'izare [pomeroi. dacd rg4) rgii k c) J. b) .

. 7. na)... care considerd numai rezultatul compa_ ra{iilor directe.. ?n ordine.rs. -1 0 a 5 I I l0 I J -3 -3 4 -3 0 -5 -l 4 -9 0 Se observd cd. minus voturi ...ri" datorat lu'rii ?n considerare a alternativei 43 (dominate ai eS. 6 6 J 6r U:' + V. scorurire Jy.pentru. A.3.contra" a) votul lui Borda c) diferenla rangurilor Vit At 0 A... alternativele e.victoriilor directe"). = fi. crasamentul agregatconfine pe primere doud locuri.r-ii'e..in taberul 7.. ziliainctasament) . A J Ji 6 At At I At At /LA A 6 3 z 6 6 4 At Az Ad. Ar >A+ AzlAzt Az>A+ Az >Ao.4..rr"rezultatul = (nJd.victorii directe" gi . Criterii sau decidenti? Pe parcursul acestui subcapitor s-a aratat. c6.e. 2.rror*anfei din punctur de vedere ar unui criteriu de evaluare cEiA r. pentru o altemativi . Ji J At A 0 I A. ?n toate cazur. arternativi tt re domi.. J A I I I 6 A.lS Rezultatere metodei rui condorcet pentru probrema de aregere a unui produs a) b) Apricarea metodei Iui condorcet. mislra (sau aprecieiea subiectival u p. se oblin rezurtateredin tauerut 7..t A. z 0 At z J A^ 2 2 2 A' n1 J.. care H:e*l:1|ci.75. pot sd reprezinte.. S'u rangurile in clasament. (i I.Analiza dec i zii I o r mu lt iatri but 303 Tabelul 7.b. de cateva ori.rg.. niol. Tabelul 7. .. Acest rezilto:r. conduce Ia seturile de criterii (/a lcorespulntzabare..2.. Ar pe toate cererarte ei este c'etigdtorur in Ar lAzi tA:.infrdngeri directe:..14 Rezultatele variantelor metodei Borda b) voturi .. Efectu'nd diferenfere intre numdrur de . prezentate..

nu existb o reguli de agregare care s6 gatanteze satisfacerea tuturor condiliilor de mai sus.4) Teorema lui Amow arati cd.. Diferenfele intre deciziile individuale (lipsa unanimitilii) pot fi explicate in mai multe feluri. atunci decizia de tip multiparticipant reflecti aceastd relatie. pot avea motivatii. in agregarea deciziilor individuale. sau a cunogtin.304 Metode de bazd de asistare a deciziilor problema este interpretat[ ca fiind una in care la decizie participd mai mulli indivizi. fPlun..4. a evaluirii calitative a diferitelor metode de decizie multiatribut poate fi abordati in contextul teoremei lui Arrow (1963) gi a completirilor gi interpretdrilor acesteia [Luce. este necesar si se incerce mai multe metode gi sd se evalueze comparativ rezultatele ob{inute. 3. pdreri gi metode de calcul diferite. alternativei 41. oferit de un decident individual Di A = I. De exemplu. [Boldur-Ld(escu. gi 41 nu depinde de relafiile care se pot stabili intre acestea gi o te(i alternativtr46 sBU do retragerea sau considerarea unei alternative noi.2. Axioma tranzitivitdlii sau absenfa ordondrilor contradictorii: o ordonare este contradictorie. 5. situa{ia este echivalentd cu existen(a a mai multor criterii. re99l. 1986]. Astfel de decizii dictatoriale sunt posibile numai in cazul deciziilor unilaterale in cadrul unitdtilor decizionale de tip echipl (a se revedea subcapitolul 1. in cel de al doilea caz. [Andragiu 9i colegii 19861.. . reprezentantul compartimentului economic e interesat numai de costurile unui produs. Raiffa. mullimea ordondrilor individuale se numegte profilul performanlelor decidentului multiparticipant [Boldur-Lifescu. cel de la departamentul tehnic de performanlele func{ionale etc. in primul r6nd decidenlii individuali. [pomeror Baraba-Romero. 1957]. se vorbegte de agregarea deciziilor individuale. Se spune cd. Axioma unanimitdlii: daci tofi participan{ii la o decizie preferd atternativa A.decizie de grup"). [Bui. 1992]. 1992].telor pe care le posed6. 4. din cauza rolului pe care trebuie s6-l joace. in situatiile in care . sau cea echivalentd. Consecinta in plan practic a teoremei lui Arow este c6. O alta situafie-limitd poaie apdrea atunci cdnd ei considerd in sistemul propriu de valori numai un sirigur obiectiv relevant (a se vedea subcapitolul 2.2. sau de o alegere sociald. 2. o agregare a deciziilor individuale este satisfhcdtoare dacd ea respecti urmitoarele condilii (axiome): L Axioma universalitdlii: fiecare decident sau criteriu poate alege orice ordonare a alternativelor din cele nl clasamente posibile. degi poi folosi seturi identice de criterii gi de informalii despre alternative. Problematica agregdrii deciziilor individuale (denumite in mod tradilional .2. 1987].1). in acest din urml caz. nco)in vederea ludrii unei decizii colective (sau de tip multiparticipant). atunci cdnd intre mai multe alternative se stabilesc succesiv relafii de preferinfd sau indiferentd $i aceeagi relafie se stabilegte intre ultima gi prima alternativd gi cel pufin una dintre rela{ii este de preferinl[ strictd. Axioma independenlei fafa de altemativele nerelevante: relafia de preferintd intre iloud alternative A. Axioma lipsei decidentului dictatorial: nu trebuie s[ existe un decident care sA poati sd-gi impund propria ordonare.

nli.."Xilli'* are tol i p art ic p a n l i i. respectiv. cele trei resuli de mai sus coiespund unor unitdfi decizionale multiparticipant de tip: grup decizioiar." hotdr6toare in ultimd instan.de un vector al ponderilor de tipul: w= [5.u pozitii superioare in rr organizalie. z. . .ur.. r""T: :.teror _ care con{in scorurile obfinute de fiecare alternativr prin prisma considerentelor de evaluare mulli indivizi organizari in grupuri (c6nJ puterire decizionare sunt egare). u."-p*. pe cea a pregedinterui..ur.i1i ?n s.roane (decidentur). care trebuie ordonate conform cu anumite considerente de evaluare.or. t1t. "}t"i" a cdrui preferin{d are o pondere mai mare decdt cea a celorlalti mem^bri-ai unitalii decizionale.incheie a confinut o serie de metode gi tehnici de anafiz| a deciziilor multiatribut serectate din considerente legate oe gradut de forosire gi de existenfa unor produse informatic" . t.pr. Printre principalele idei care pot fi refinute irr urma parcurgerii capitolului sunt urmdtoarele: consecin. . r"J""aiii"j exprimate de mai probleme de decizie.: In alte situalii de decizie corectivd (de tip murtiparticipant).rintd mdsura performanfei unei alterative din punctul de vedere at unui considerent de evaluare.. . r. r9g3]: l' Regula majoritd{ii simple restricgionat.. .-ruit. in care preferinfere pregedinterui gi ale participanlilor cei mai compei. sau in unitili decizionare de tip organiialionar lcana puterite aecrzionarl sunt inegare). w= [2.. .ano vectorul ponderii poate fi. o considerentere de evaruare pot fi^ criteriile un"i p".. - constituie un al treilea element de intrare esen{ial al rezolvdrii unei ..urd qi. "uu.td.. -"ur" plecdnd de Ia niverurire unor atribute."''... ].. taberere eventual asistatd de o ecrripd. paroush. in cadrul grupurilor a.upon. Acestea corespund regurii t"T.. de exemplu: *= i3. fi preferinler.irl"*rl: ii una sau mai multe metode de asistare a deciziei. prezenLarea u Fori a"urd prin prisma unui utilizator care are de rez.rt" caracterizat|... ut..Li*ur". l jr 2' Regula unei cvasi..2:.majoriteji simpre.5.vat o probremd a. preferinfere individuale pot fi agregate cu una din urmdtoarere metode rNitrun.. sau pot o Deciziire murtiatribut se caracterizeazE prinexistenfa unui numir finit de alternative. echipd decizionard. .. :'# . guni.uu'..n"i . o Pe l6ngi arternative gi considerente de evaruare.Anal iza dec i zi ilo r mulr iatri b ut 305 mai folosite modalitdli de agregare ale rezurtatelor deciziilor individuale. de_exemplu.. unitate orgunirufi..r1t"-"-erv 3' Regura deciziei aproape uniraterare. Note pi comentarii capitorur care se. au o pondere mai mare.. ."toaa ranguritor rui Borda (atunci c6nd varorire sau utiritatire sunt ordinare) gi metoda mediei matematice (atunci c6nd varorire sau utiritdrire sunt cardinarej..o. cele fiHlillt i 7... l.

fie al folosirii unor func{ii neliniare monoatribut. r Atitudinea fali de risc (aversiune. pe crearea de ierarhii in formd de arborg compararea perechilor de considerente de evaluare gi calcularea vectorilor proprii ai matricelor de compara{ie (metoda AHp). o Scorurile prelucrate sau normalizate. printre cele mai folosite metode sunt acelea care se bazeazd pe construirea unei functii de sintezd aditive ponderate a scorurilor prelucrate. constituie rezultatul fie al unor operatii . alternativele sunt triate.. denumite gi niveluri ale atributelor. fiind considerate in continuare numai acelea care nu sunt dominate de altele. sunt confinute rezultatele prelucririi scorurilor iniliale.mecanice'. se folosegte suma ponderatI a speranlelor matematice ale realizirilor funcliilor de valoare monoatribut. care variazd.. la lista . sunt con{inute initial intr-o tabeli a consecin{elor previzibile gi pot fi rezultatul unor misurdtori. r Pentru u$urarea alegerii. .scorurilor posibile se ataqeazi gi probabilitdfile de aparilie a acestora. prin prisma fiecdrui considerent de evaluare.loterie de referinf[" sau pot fi expiimate anilitic sub forma unor func(ii exponenJiale. fie printr-o metod[ bazatl.roata probabilitililor'o sau metoda loteriei. sau satisfac anumite niveluri de exigenfd stabilite pentru unul sau mai multe considerente de evaluare. 100]. o In cazul probabilist. intr-un interval [0. o In scopul evitirii problemelor create de neomogenitatea unitililor de misuri ale scorurilor gi de neuniformitatea sensului de preferinle (maximizare. de transformare liniar6.. stabilite prin prisma unor considerente de evaluare..o Stabilirea ponderii considerentelor de evaluare se poate realiza fie prin metode simple (plecdnd de la cel mai pulin important ionsiderent gi de la raporturile celorlalte fafd de acesta). . i] sau [0. care indicd valoarea (sau utilitatea).306 Metode de bazd de asistare a deciziilor o Alegerea unei alternative este precedatd de o fazd. pentru diferite niveluri posibile ale atributelor. care poate fi perceputb. neutilitateo sau ciutare) poate fi exprimati prin intermediul unor functii de utilitate determinate punct cu punct. pe baz6' dejudecatd folosind o . o Arborii de decizie pot fi folosili nu numai in structurarea problemelor de decizie ci gi in alegerea pe baza unui singur considerent de evaluare gi sunt recomandate mai ales atunci cdnd e vorba de secvenle de decizii. o Probabilitdlile scorurilor se pot estima in mod subiectiv folosind . o Scorurile alternativelor. pregdtirea tabelelor de decizie gi preselec{ia alternativelor din care urmeazd s6 se faca alegerea. de pregatire care cuprinde activitAfi ca: stabilirea ponderilor (sau importanfei) relative a considerentelor de evaluare (criterii sau preferinle ale indivizilor). r Pentru ordonarea alternativelor.spreadsheets"). in cazul problemelor in care scorurile nu sunt unice gi sigure. sau expresia unor evaludri subiective ale unor aspecte calitative. apropierea de o valoare doriti) al considerentelor de evaluare. . minimizare. in tabelele de decizie folosite in ordonarea alternativelor. o Tehnicile bazate pe tabele de decizie qi funcfii de sintezd pot fi implementate folosind foile electronice de calcul (.

Zadeh. [Lootsma. adaptarea metodelor la folosirea aborddrii bazate pe mullimile vagi (fuzzy) [Bellman. limitat al unui capitol. al cdror prototip este ELECTRE (ELimination Et Choix Traduisant la REalitd). 1986].. 1992]. 1977). fPomerol.Anal iza de c iziilo r mult iat r ib ut 307 Exprimarea consecin{elor Ia nodurile terminale prin intermediul unor funcfii de sintezi permite folosirea metodei de rezolvare a arborilor de decizie si in probleme o ffiTtlJlt:t:'t e bazatepe tabere de decizie ei funclii de sintezi aditive ponderate cAt 9i cele pentru rezolvarea arborilor de decizie sunt sus{inute produse informatice specializate. bazate pe conceptele de concordanld gi discordanfd. o Teorema lui Arrow aratd cd. propus de Roy (1978). unanimitate. o Metodele practice mai des intdlnite in practicd in agregarea ordondrilor individuale in cadrul unor unitali decizionale multiparticipant sunt: media matematice a notelor (pentru aprecierile cardinale). posedl func{ii care permit asistarea intregului proces de analizd. Printre cele mai importante pot fi menfionate: o metodele de surclasare (. 1970). o Metodele ordinale de bazd pot folosi fie punctajul acordat rangului alternativelor ordonate intr-un clasament (metoda lui Borda). Kwakernaak. care nu au putut fi prezentate in spafiul. 1986]. o Produsele informatice existente sunt ugor de invd{at gi de utilizat.outranking"). mai existd numeroase alte aborddri gi rezultate. fie probabilitdlile de realizare a unor conditii externe care definesc starea naturii. agregarea lui Borda (pentru aprecieri ordinale) in cazul deciziilor de grup (de egali) gi func{iile aditive ponderate. Obiectivul declarat al acestui capitol a fost de a transmite cititorului cunogtinfele necesare pentru a putea ?n{elege conceptele care stau la baza numeroaselor produse informatice de asistare a analizei deciziilor multiatribut. de alternativele nerelevante. [Bass. independen{d fa!d. o Metodele izvorite din teoria jocurilor pot fi utilizate gi in analiza deciziilor multiatribut atunci cdnd nu se cunosc fie ponderile diferitelor criterii de evaluare. in . performante. cu numeroasele sale versiuni girafin6ri ulterioare [Andragiu gicolegii. a deciziilor qi au in prezent sute de aplica{ii practice in diferite domenii. . pentru deciziile de tip organizalional. Hwang. o Metodele bazate pe apropierea fafd de o alternativd ipoteticd ideald avdnd scoruri optime (qi pe depdrlarea de una antiideald) pot fi considerate gi in analiza deciziilor multiatribut. fie numdrul de victorii directe (metoda lui Condorcet). [Chen. 19991. totugi. nu existd nici o metodd de agregare a unor ordondri rezultate pe baza folosirii unor considerente monodimensionale (criterii sau preferinfe ale unor indivizi) care sd garanteze indeplinirea unor condilii ca: universalitate. Baraba-Romero. In afara metodelor gi tehnicilor prezentate. tranzitiv itate g i n ei mpunere d ictatori al 5. 1988]. r considerarea explicitd a mai multor criterii folosite de participan{ii la deciziile de grup [Andraqiu qi colegii.

M anag ement S c ie nc e.. (1970).familiarizarea cu acestea sd nu dureze mai mult decAt cdteva ore.R.syncopationsoftware. (1999). (1986). (1992).Decision making in a fuzzy environment". BAss. BARGI. Aspecte de considerare a riscului in problemele decizionale sunt prezentate de Gheorghe gi Mock (1999). DUAN. O lucare mai noua recomandabila este cea a lui Goodwin(1998). l7 (4). March. o publicalie a INFORMS (Institute for Operations Research and Management Science ) (http ://www..3l-39. S. In: Implementing Systems for . ANCA Pascu.200s) ANnnagru. Logica decizionald Si conducerea sistemelor. L.. SRTNDHAR. Bucuregti. Celor interesali in aprofundarea elementelor prezentate in acest capitol li se recomandd cartea lui Keeney gi Raiffa (1976.. Pasul urmetor care ar putea fi recomandat este explorarea caracteristicilor gi aplicafiilor produselor existente in vederea prelucrdrii lor gi a lucrului efectiv. Bucuregti.vA. Bibliografie ADA (1999). .. ADA (Applied Decision Analysis). . Lecture Notes in Contputer Science. Willey. BURELL. The effective use of a decision support tool in the area of strategic marketing managenxent.. Y. (http://www. . BuI. Histoire de l'Academie Royale de Science. Pe parcursul capitolului au fost indicate unele dintre cele mai folosite produse gi adresele lor. Social Choice and Individual Values. con{in treceri in revistd cuprinzitoare ale metodelor de analizd a deciziilor multiatribut.crl. J.LATEScU.2no Ed. consideratd ca lucrare de referinld in domeniul analizei deciziilor multiatribut. De asemenea. (1977). A. . A Group Decision Support System for Cooperative Multiple Criteria Group Decision Making". . lionhrt.Memoire sur les elections au scrutin". (1781). K. C. Metode de decizii multicriteriale. Editura Tehnic6. C. BoLDUR. Paris. AL. P. J. ZADr. T. H. C64ile lui Clemen (1996) 9i Kirkwood (1997) pot fi foarte folositoare in aprofundarea tehnicilor legate de folosirea arborilor de decizie gi. (1963). KwAKERNAAK.Beyond spreadsheets. a solu{iilor de implementare a func{iilor aditive ponderate. (1986).M.. Tools for building decision support systems".html accesat pe data de 2t.K.Tips for interpreting Risk Profiles". BORDA. l3(l).. ELENA Pu$cA$.X. (1996).J. Editura Academiei Romdne. . Multe produse au la adresele lor Internet liste cuprinzitoare gi descrieri ale aplicaliilor precum gi versiuni demonstrative care pot fi incercate... cdt qi cea a lui Andraqiu gi colegii (1986) 9i cea a lui Boldur-Ldfescu (1992).com/technotes/risktips.308 Metode de bazd de asistare a deciziilor speranta cb.gNeu. respectiv. cartea lui Pomerol gi Baraba-Romero (1999). R. cu ajutorul foilor electronice de calcul. M.Rating and ranking of multiple aspect alternatives using fuzzy sets".com/orms_). Computer. Bosrovlc. G. Berlin. O sursd bund de referinle utile gi de evaluare ale produselor noi este revista ORMS. H..A. Automatica..02. Springer Verlag. ARRow. 1993). toate apdrute in limba romdnS. BELLMAN.290. S. AURORA BAcru. New York. p.Co-oP. HERRIK. Ta. E.

J-Ch. (1785).02. 169-181. . Chapman CHEN.306-325. R. Bucuregti. Berlin. C. A.205).H' WHANG.C. P. . Exprnt Cuolcn (2001).Decision analysis: practice and promise". (2000). Fuzzy Multiattribute Decision Making. (http://www. accesat pe data de 2t.Imprimerie Royale.M. HowARD. p. HERTZ. p. (1996) Making Hard Decisiort. Fnrr' F. Expert Choice for faster.G. accesat pe data de: 21. Sept-Oct.fil. YooN. for Management. Essai sur l'applicatiott de I'analyse d la probabilitd des d. 1442-147 1.C. HAlrAlAINnN. Duxbury Press. accesat pe data de 21. Contribulii la conducerea ierqrhizatd a sistemelor complexe. utilities and decision rules: a survey". Multiattribute Decision-Making.expertchoice.lcisions rendues d la pluralitt des voix. FILIP. & Hall. (http ://www.B.H. and Cybernetics. concepts. 20 (1 1). l0(1). IFAC J.6l-73. J. N.Multicriteria evaluation model for flexible manufacturing systems design". com. W.. Dordrecht. Man. .A. p.2001). CI-EMEN. LEVIADI. D.smNr.p.P. hipre. Migliarese. J. GunAN. 46-54. P.G. (1986). (1996) .595-609.. (1981). J..Politehnica". 116. 60.Multiobjective decision tree method.. GooowIN. p.hut..... paris. A. Harward Business Review. M. F. (1982). D.com/ sw/whatis.com/or2. EDWARDS.. 317-320. Automatica. IEEE Transactions on Systems. Management science. Organizational Behaviour and Human Decision Processes. HwANG. BARRoN. A. Editura Tehnic6. Berlin-Heidelbers. L. Psychological Bulletin. R. Eds).. SMC-7.lg (3). Belmont. (1998). cu prelucrarea distribuitd a datelor. D'ANGELO. (1992).02. . U.C.A. F.. (1994). better more justifiabte decisions. H. FILIP. R.html accesat pe data de: 01. Decisiort Analysis Cichester.02.Criterum Decision Plus 30".T. . coNnoncnt.Sources of bias in assesments procedures for utility functions". 29. OMMS Today.adainc. (1996). Institutul... M. KunNnnurHER.G. R. F. K.L. Management Science.Analiza de c iziil o r mult iat r ib ut 309 supporting Mamagement Decisions.Tezd.2005 ).Risk analysis in capital investment". McCosh.on an on-line dynamic direct coordination method in process industry". DPL (1999)' What is DPL? ADA/Pricewaterhouse Coopers Guroncur... (1979). LI.G. London. An Introduction to Decisiott Analysis. Tur. p. W. L.How to use multiattribute utility measurements for social decisionmaking". (http ://www.. Bucuregti.. HERsttEy. p. SuonuaKER. (1998).J-exicographic orders.lionhrtpub. Y.html. p. . Gasrer.. DONCTLESCU..2005_). . (1981). MocK.e doctorat. (1977). in timp real.J. Bannon. Computer Integrated Manufacturing Systems.Dl.SMARTS and SMARTER: Improved simple method for multiattribute utility measurement".2005s/orms-2-00/cdpmain. C. Springer Verlag. p. Briclging Kluwer Academic Publishers.2nd Ed. HAIMES. pomerol. wiley. 9 (3). D. lLl-129..2nd Edition. (http://www.10. .. Methocls and Experiences (P. (1988). February 2000. Sisteme ierarhizate. l7 t-178. HAERER. vol. Risk Analysis..Web Hipre"..V. Humphrey. . (1974). W. Springer Verlag. EDwARDS. Risk Analysis with Stakeholclers Values. (1983). Systems Analysis ktboratory. FIsHrunN..326-340. J. d. (1999). p. p. . p.

MATEI. p. (1983). 2d Ed. C.. p. SrANnscu. experiences and insights".L.. K.L..Cn. CELONA. . MrmHornn.. M.. (1992). c. c. RAIFFA' H. (1968) Decision Analysis.An overview Lnrvrsr:i.J. (2002). p. p. Mathematical Modelling. (2000). p. Alegeri muhicriteriale in intreprinde ri. (1977). Editura gtiinqificd Bucureqti. paris. p. . sAerY. H. CA..w. p. (1990).h Ed. 65-7 B.. NITZAN' S.A. (1953). RoY.225.. Theory of Games and Economic Behaviour. O p e ratio ns R e s e arch. . . IFAC symp on . Graw Hill. 57-75.Broduction control of . Value Tradeoffi. T. (1988). South San Francisco. . J. Mitra. RATFFA. Wiley. PnATt.Small panels situations". 237-242. C. Dumitrache. 234-281. 32. 28-39. N. Iliescu. p.122-136.S. London. B. . ELECTRE)".. (1978). LooTslta..p.. Addison Wesley. Introductory Lectures on Choice (Jnd.The analytic hierarchy process. SanrN. Duxbury press.w.9. Economica. Decisions with Multiple Objecties: preferences and c. IEEE Transactions on systems. (1999). New York (reeditatd. prod. 64. New york.. J.w. RAIRO. (1985). Multiobjective Decision Analysis with Spreadsheets.Classement et choix en presence de points de vue multiples (la m6thode . (1957). McNaurn.. MITAN. Berlin. (1976).Filip. Fn'". Journal of P roduction Economics.. complex integrated ..Quantifying judgemental uncertainty: methodology. I nte rfac e s. RESTEANU. KENDALL. Computers in Industry. Journal of Mathematical Psychology.W. p. S.er (Jncertaintv. Mc. Reading RESTEANU. what it is and how it is used. Eds).Methodologie Multicritdre d'Aide a Ia D6cision. KIRKwooD.A scaling method for priorities in hierarchical structures".in: proceedittgs. s. S. Games and Decisions. princeton. 4.74r--752. and Cyberneti-is. I'NESCU.A cooperative production planning method in the field of continuous process plants". (1980). HETKKTLA.. Paradoxurile clasamentelor. Springer Verlag. 14. C. SMC-17. O. Princeton University press. E. H..isk aversion in the small and in the farge". 3'" Ed. p. SanTY. JurLA. . Metode de bazd de asistare a deciziilor KrRKwooD. Pergamon Press. (1987). New york.. KIRKWOOD. of methods for applied decision anarysis. G. s.uction planning methodfor supporting processing business in petrochemistry. NELM{N. M.."Preference conditions for multiattribute value functions". (1964). Ed. PaRousn' J.D. Numerical scaling of human judgement in pairwisecomparison methods for fuzzy muhi-criteria decision analysis... K. 57_g6. The Scientific Press. voN' J. S..Large scali Systems: Theory and Applications" (F..G. Decision Analysis wirh Supertree. p. Int. Man. Rank Correlation Methocls. R. unoNnN. 22(6). (1987). F. John wilev.. F. 15.. .8..{uN... 314_325. 28. J. The Analytic Hierarchy process. (1970).. 1993). PoMEROL.. J. (1987). Belmont. p.). 9i Enciclopedicd. (1997). of experts in dichotomous decision P.' MonGnNsreRN. Lucn. Charlei Griffin.2. P.L. I.' RAIFFA. (1980). Bucuregti.l. Decision Sciences. mills. In: Mathe'matical Models for Decision Support (G. T. (19g0).310 KEENEY. T.. RoY' B. BARABA-ROMERO. 3-5. sAAty. 225_232.. R. Econometrica. .W.. R.. Strategic Decision Making.G. E. Ia Cambridgi University press. Editura Tehnicf.

On ordered weighted averaging aggregation operations in multicriteria decisions". (1981). Ed. 183-190. Springer Verlag..trIow to make 24 (6) SRINTVASAN. p. R.). Mitra.J.De Borda et Condorcet d I'agreation multicritbre". R.infoharvest. (1994). . V. (1988). A. Cahier SEMA.lO9-121. Suocrnn. 70. vol. Journal M an.Multiple objective decision-making using fuzzy sets". Psyhological Review. 9. Int. . IEEE Trans.com/ihrooU infoharv/products. Mathematical Models for Decisions support (G. Ed.D. ZIMMERMAN.473493TVERSKY. H. Mitra. T.79.589-600' YAGEn. In. North WDOnf (2001). p.28I-299. (1977).SMC 8(l). a decision: the analytic hierarchy process". The Weighted Decision Object (http:/iwww. A.2OO5) . Interactive decision suppoft for semi-structured mathematical programming problems.L. J. (1938) What is the analytic hierarchy process... R. Mathematical Models for Decision Support (G.Analiza d e c iziil o r mult iat rib ut 311 SAATy..3S G). Decision Sciences.C. Multicriterial Holland. Psychometrica. Berlin. (1986). n().A new methodology for ordinal multi-objective decisions based on fuzzy sets". p.317-319. p. p.. VANSNICK. . Interfaces. (1988). R. Berlin. YAGnn.Elimination by aspects".02. Springer Verlag. on Systems.(1972). (1984). YAGER. SAAty. Evaluation for Urban and Regional Planning. .) NATO ASI Series. Man and Cybernetics . . T.24. Amsterdam.p. .Machine Studie s. (1973)..ln'.pstimating the weights for multiple attributes in a composite criterion using pairwise judgements". p. R. accesat pe data de 21.L.p. F48. H. 37 5-382. R.asp. VOOGD.