You are on page 1of 47

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii " Reglementare din 10/03/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.

203bis din 31/03/2009 aeronautică civilă română privind proiectarea şi exploatarea tehnică a heliporturilor RACR-AD-PETH, ediţia 1/2009

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII Reglementări Aeronautice Civile Române RACR - AD - PETH Proiectarea şi exploatarea tehnică a heliporturilor REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ privind proiectarea şi exploatarea tehnică a heliporturilor RACR - AD - PETH, ediţia 01/2009 CONŢINUT PREAMBUL CAPITOLUL 1. Generalităţi 1.1. Definiţii, abrevieri şi simboluri 1.2. Aplicabilitate 1.3. Sisteme de referinţă CAPITOLUL 2. Informaţii privind heliporturile 2.1. Informaţii aeronautice 2.2. Punctul de referinţă al heliportului 2.3. Cota heliportului 2.4. Dimensiunile heliportului şi informaţii conexe 2.5. Distanţe declarate 2.6. Coordonarea dintre serviciile de informare aeronautică şi administratorul heliportului CAPITOLUL 3. Caracteristici fizice 3.1. Heliporturi de suprafaţă - Aria de apropiere finală şi de decolare - Prelungirea degajată pentru elicoptere - Aria prizei de contact şi de zbor - Aria de siguranţă - Căi de rulare la sol pentru elicoptere - Căi de rulaj aerian

- Traiect de tranzit în zbor - Platforme - Amplasarea unei arii de apropiere finală şi de decolare în raport cu o pistă sau o cale de rulare 3.2. Heliporturi în terase - Aria de acoperire finală şi de decolare şi aria prizei de contact şi de zbor - Aria de siguranţă 3.3. Heliplatforme - Aria de apropiere finală şi de decolare şi aria prizei de contact şi de zbor 3.4. Heliporturi pe nave - Aria de apropiere finală şi de decolare şi aria prizei de contact şi de zbor CAPITOLUL 4. Limitarea şi eliminarea obstacolelor 4.1. Suprafeţe şi sectoare de limitare a obstacolelor - Suprafaţă de apropiere - Suprafaţă de tranziţie - Suprafaţă orizontală interioară - Suprafaţă conică - Suprafaţă de decolare şi urcare - Suprafaţă sectorului degajat de obstacole la heliplatforme - Suprafaţă reglementată a înălţimii obstacolelor la heliplatforme 4.2. Cerinţe de limitare a obstacolelor - Heliporturi de suprafaţă - Heliporturi în terase - Heliporturi - platforme - Heliporturi pe nave CAPITOLUL 5. Mijloace vizuale 5.1. indicatoare - Indicatoarele de direcţie a vântului 5.2. Marcaje şi balize - Marcajul distinctiv al heliportului - Marcajul masei maxime admise - Marcajele sau balizele ariei de apropiere finală şi de decolare - Marcajul de identificare al ariei de apropiere finală şi de decolare - Marcajul punctului ţintă - Marcajul ariei prizei de contact şi de zbor - Marcajul prizei de contact - Marcajul nominal al heliportului - Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heliplatforme - Marcajul căilor de circulaţie - Marcajul ariei de troliu - Balizele căilor de rulaj aerian - Balizele traiectului de tranzit în zbor 5.3. Marcaje luminoase - Far de heliport - Dispozitive luminoase de apropiere - Dispozitivul de dirijare vizuală pentru aliniere - Forma semnalelor - Repartiţia intensităţii luminoase - Reglajul în azimut al traiectoriei de apropiere - Caracteristicile dispozitivului de ghidare vizuală de apropiere - Indicatorul vizual de apropiere - Formatul semnalului pentru dispozitivul HAPI

- Panta de apropiere şi calajul în poziţie - Caracteristicile ansamblului luminos - Suprafaţă de limitare a obstacolelor pentru indicatoare vizuale de pantă de apropiere - Luminile ariei de apropiere finală şi de decolare - Luminile punctului ţintă - Dispozitive luminoase ale ariei prizei de contact şi de zbor - Iluminarea de proiectare a ariei de troliu - Luminile căilor de rulare - Mijloace vizuale pentru semnalizarea obstacolelor - Iluminarea obstacolelor cu proiectoare CAPITOLUL 6. Servicii de heliport 6.1. Salvarea şi lupta contra incendiilor: - Nivelul de protecţie asigurat - Agenţi de stingere - Materiale de salvare - Timpul de intervenţie Anexa. Cerinţe privind calitatea datelor aeronautice PREAMBUL (1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul aerian civil, şi prin actele normative interne din domeniu, în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte. (2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în Anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române. (3) În conformitate cu prevederile Codului Aerian şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), în calitatea să de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competenţă unor organisme tehnice specializate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe, precum şi supravegherea siguranţei operaţionale. (4) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României (HGR) nr. 405/12.09.1993 şi ale Ordinelor ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei (OMLPTL) nr. 1233/2001 şi nr. 79/2002, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi a prevederilor înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. (5) Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 14 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională "Aerodromes" - Aerodromuri, Vol. 2 "Heliports"/ed. 2, iulie 1995, cu amendamentele ulterioare (denumită în continuare ca Anexa 14 ICAO - Vol. 2). Volumul 1 al Anexei 14 ICAO este transpus în sistemul reglementărilor aeronautice civile române prin RACR - AD - PETA: Proiectarea şi

exploatarea tehnică a aerodromurilor (ediţia 1/2008, aprobată cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 1148/2008). Prin coroborarea prevederilor RACR - AD - PETH cu prevederile RACR - AD - PETA se asigură o coroborare similară celei existente între prevederile volumelor 2 şi 1 ale Anexei 14 ICAO. (6) Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 14 ICAO - Vol. 2, se aplică în vederea stabilirii în România a condiţiilor de heliport specifice şi conexe necesare, astfel încât traficul aerian să se desfăşoare în siguranţă, regularizat şi eficient. Scopul reglementării, împreună cu celelalte reglementări naţionale din domeniul aerodromurilor şi conexe, este de a asigura că operaţiunile aeronautice pe heliporturi se desfăşoară în condiţii uniforme, menite a asigura siguranţa, regularitatea şi eficienţa operaţiunilor respective. (7) Regulile şi celelalte prevederi cu caracter de recomandare sau îndrumare conţinute în prezenta reglementare aeronautică civilă română au fost elaborate în strânsă corelare cu înţelesul standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul ICAO potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul Anexelor la Convenţie. Astfel, potrivit prevederilor Convenţiei, statutul componentelor unei Anexe la Convenţia de la Chicago este după cum urmează: • Standardele constituie toate acele specificaţii privind caracteristici fizice, configuraţii, materiale, performanţe, personal sau proceduri a căror aplicare uniformă este recunoscută ca fiind necesară pentru siguranţa sau regularitatea navigaţiei aeriene internaţionale, specificaţii cărora statele contractante la Convenţia de la Chicago trebuie să li se conformeze potrivit prevederilor Convenţiei. În cazul imposibilităţii de conformare, statul contractant este obligat să notifice Consiliul ICAO, potrivit Art. 38 al Convenţiei; • Practicile recomandate constituie toate acele specificaţii privind caracteristici fizice, configuraţii, materiale, performanţe, personal sau proceduri a căror aplicare uniformă este recunoscută ca fiind oportună, de dorit, în interesul siguranţei, regularităţii sau eficienţei navigaţiei aeriene internaţionale, specificaţii despre care se presupune că statele contractante întreprind eforturile necesare în vederea conformării cu ele, potrivit prevederilor Convenţiei. • Apendicii ("Appendices") la Anexele ICAO conţin prevederi grupate separat, din considerente practice, dar care fac parte integrantă din standardele şi practicile recomandate adoptate de Consiliul ICAO. • Definiţiile termenilor utilizaţi în standardele şi practicile recomandate nu au statut independent, dar constituie părţi esenţiale ale fiecărui standard şi fiecărei practici recomandate în care se utilizează termenul respectiv, având în vedere că orice schimbare a înţelesului termenului respectiv ar afecta specificaţia. • Tabelele şi figurile, care suplimentează sau ilustrează standardele şi practicile recomandate şi la care se face referire în cuprinsul textului fiecărei Anexe la Convenţie, constituie parte integrantă a respectivelor standarde şi practici recomandate şi au acelaşi statut cu acestea. Totodată, se va avea în vedere că Anexele ICAO mai conţin anumite materiale aprobate de către Consiliul ICAO spre publicare în asociere cu standardele şi practicile recomandate, după cum urmează: • Preambuluri ("Forewords") - conţin prevederi explicative şi precizări în ceea ce priveşte istoricul acţiunilor Consiliului ICAO, inclusiv precizări privind obligaţiile statelor contractante referitor la aplicarea standardelor şi practicilor recomandate ce decurg din Convenţia de la Chicago şi din Rezoluţia de Adoptare a Convenţiei; • Introduceri ("Introductions") - cuprind prevederi explicative introduse la începutul părţilor, capitolelor sau secţiunilor Anexei, în scopul de a facilita înţelegerea modului cum trebuie aplicat textul; • Note ("Notes") - sunt incluse în text, acolo unde este cazul, fiind menite a furniza informaţii sau îndrumări privind anumite documentaţii de referinţă care trebuie avute în

2 este transpus ca Anexa la RACR . precizările din Preambulul Anexei14 ICAO . permisă în contextul Convenţiei de la Chicago.Vol. S-au considerat utile includerea şi cunoaşterea. acolo unde a fost cazul. ca reguli. după caz. inclusiv practicile recomandate. Aceeaşi observaţie este valabilă şi în ceea ce priveşte precizările suplimentare ce au fost introduse în text. 1 la Anexa 14 ICAO . (8) În sensul precizărilor de mai sus. după caz. autorităţii delegate/desemnate.PETH ca reguli. • Apendicele nr.Vol. în contextul instituţional din aviaţia civilă română. sau altor organizaţii.PETH trebuie realizată şi supravegheată prin aplicarea de proceduri şi instrucţiuni de aeronautică civilă. administratorilor heliporturilor. în conformitate cu prevederile ICAO. la capitolele şi secţiunile corespunzătoare. considerând că implementarea acestor standarde şi practici ca cerinţe naţionale este necesară pentru dezvoltarea. ca text asociat prevederilor reglementării de faţă. recomandări sau îndrumări. Agenţii aeronautici cărora le sunt aplicabile prevederile RACR .PETH. în România. în perspectivă. cărei anume funcţii sau instituţii îi revine responsabilitatea respectivă: autorităţii de stat. ca atare. 2. la data aprobării prezentei ediţii. 2 pentru care. • Preambulul la prezenta reglementare preia. • Prezenta reglementare.AD . pe linie internă.AD .Vol. inclusiv din Apendicele Anexei 14 ICAO .Vol.Vol. atât pentru orientările şi soluţiile alternative pe care le oferă. prevăzute în manualele de profil. dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile altor organizaţii internaţionale.AD . în ceea ce priveşte aplicarea în România a recomandărilor respective.AD . 2. acolo unde s-a apreciat că precizările aduse sunt necesare sau utile în aplicarea prevederilor respective. emise de ICAO în acest scop. păstrându-se conformitatea textului şi a numerotării/identificării lor. de asemenea.PETH precizează.Vol. de exemplu acolo unde standardul ICAO prevede o responsabilitate a statului. • Notele din Anexa 14 ICAO .Vol. Devierea de la standardele ICAO şi de la mijloacele acceptabile de conformare poate fi permisă numai în condiţiile în care administratorii heliporturilor sau agenţii aeronautici implicaţi justifică şi argumentează autorităţii aeronautice de supraveghere a siguranţei. • Tabelele şi figurile din Anexa 14 ICAO . fără echivoc. se va ţine seama că prevederile RACR .Vol. 2. acolo unde s-a considerat că este oportună menţinerea unei anumite flexibilităţi. • Reguli şi recomandări suplimentare au fost incluse şi numerotate în continuarea prevederilor Anexei 14 ICAO . a domeniului heliporturilor şi conex.AD PETH au fost elaborate astfel încât: • Standardele prevăzute în Anexa 14 ICAO . parţial. 2. aplicabile zonei noastre geografice.Vol. transpuse în RACR .PETH trebuie să asigure respectarea regulilor respective prin acele mijloace de conformare. • Practicile recomandate prevăzute în Anexa 14 ICAO . cât şi pentru pregătirea cadrului/condiţiilor de aplicare în perspectiva transformării unor recomandări ICAO în standarde/cerinţe obligatorii. cât şi. parţial sau total. a preluat conţinutul documentului de referinţă. a practicilor respective. ca transpunere a Anexei 14 ICAO .AD . dar în special ca recomandări sau ca indicaţii orientative. făcându-se totodată. 2 au fost.AD .considerare în asociere cu standardul sau practica recomandată în cauză.AD PETH. • Au fost transpuse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 14 ICAO . necesitatea diferenţei/devierii faţă . (10) Respectarea regulilor şi cerinţelor prevăzute în RACR . 2 sunt transpuse fidel în RACR . regula corespunzătoare din RACR .PETH.Vol. de către administratorii heliporturilor. 2 sunt transpuse integral în RACR . particularizările necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corectă. elaborate şi emise atât de către autoritatea aeronautică de supraveghere a siguranţei zborului. 2 au fost transpuse. circularele. la nivel naţional. nu sunt întrunite integral condiţiile tehnico-operaţionale specifice. notele nu constituie parte integrantă din standarde sau din practicile recomandate.

aria definită în jurul ariei de apropiere finală şi de decolare degajată de obstacole.Partea din aria heliportului destinată manevrării elicopterelor la suprafaţă solului. abrevieri şi simboluri În cuprinsul prezentei reglementări. după caz. termenii. inclusiv la zonele utilizate numai de elicoptere pe aerodromurile operate în principal de avioane. în limita căreia se regăseşte poziţia reală. Aria de apropiere finală şi de decolare (FATO) Aria definită deasupra căreia se derulează faza finală a manevrelor de apropiere până la zborul staţionar şi aterizare şi partea de la care încep manevrele de decolare. Notă . Aceste specificaţii nu au scopul să limiteze sau să reglementeze operarea aeronavelor. totodată. Aria de staţionare . precum şi anumite facilităţi şi servicii tehnice asigurate în mod normal pe un heliport. în general. debarcării pasagerilor şi mărfurilor. cu respectarea. Aria semnalelor . acurateţea se exprimă de regulă sub forma unei distanţe faţă de o poziţie specificată. Aria de apropiere . propunând modificarea corespunzătoare a cadrului reglementat. cu un anumit nivel de încredere precizat. 1. în rulaj aerian . Aria de luare a contactului . Aria prizei de contact şi de zbor (TLOF) .Prezenta reglementare conţine reguli şi recomandări (specificaţii) care prescriu caracteristicile fizice şi suprafeţele de limitare a obstacolelor pentru heliporturi. după instrumente.Aria heliportului pe care sunt dispuse semnalele la sol Balizaj de delimitare .Aria portantă pe care un elicopter poate efectua o priza de contact sau decolarea.de standardul şi/sau practicile recomandate în cauză. centrat pe o linie ce nu trece prin nici un obstacol. sau de o platformă cu apropiere de precizie dotată cu aparatura necesară. cu o pantă începând de la sfârşitul suprafeţei de siguranţă.1.Grad de conformitate între o valoare estimată sau măsurată şi valoarea reală. Definiţii.Linia definită pe suprafaţă pentru circulaţia elicopterelor. obţinând. Specificaţiile reglementării de faţă se referă la heliporturi. . privind raportarea şi publicarea diferenţelor faţă de standardele şi practicile recomandate ale ICAO.Partea din aria unui heliport pe care sau de pe care elicopterele aterizează/decolează şi care cuprinde şi aria de luare a contactului. Când FATO este destinată elicopterelor din Clasa de performanţă 1. abrevierile şi simbolurile utilizate au următoarele semnificaţii: Acurateţe . a prevederilor Art.Balizaj utilizat pentru indicarea limitelor ariei de aterizare Cale de rulaj aerian .În cazul datelor de poziţie măsurate. 38 al Convenţiei de la Chicago. Prevederile prezentei reglementări modifică şi completează prevederile reglementării RACR .Un plan înclinat sau o combinaţie a planurilor. Aria de decolare şi aterizare . se aplică şi heliporturilor.Partea din aria de decolare şi aterizare pe care este preferabil ca elicopterul să aterizeze. Aria de manevră .Aria destinată îmbarcării. aria definită cuprinde aria de decolare întreruptă utilizabilă.AD . Aria de siguranţă . destinată reducerii riscurilor deteriorării materiale în cazul când elicopterul se abate accidental de la aria de apropiere finală şi de decolare. cu avizul autorităţii de supraveghere. Aria de apropiere după instrumente Aria de apropiere de o platformă. după caz.Pe un heliport. CAPITOLUL 1 GENERALITĂŢI Notă introductivă.PETA care. aprobarea din partea autorităţii de stat şi.

Calitatea datelor .Elicopterul care în eventualitatea cedării unui motor critic. cum ar fi cazul elicopterului cu un singur motor. Cota unui heliport . pentru a defini un an care aproximează mai îndeaproape anul tropical decât calendarul iulian (ISO 19108). Calendar gregorian . are posibilitatea să continue zborul sigur cu excepţia cazului când cedarea apare devreme în timpul manevrei de decolare sau târziu în timpul manevrei de aterizare. Distanţe decalate . utilizată în scopul aterizării şi decolării elicopterelor.Heliport situat pe o structură marină flotantă sau fixă Heliport . introdus iniţial în 1582.Diferenţă unghiulară de aliniere între radialul zero al unei staţii magnetică a staţiei VOR şi direcţia Nord adevărat. etc. iar direcţia forţei gravitaţionale este perpendiculară pe geoid în fiecare punct al său. salinitate. în care cazuri se impune o aterizare forţată.Heliport situat pe o structură ridicată pe pământ .a) Distanţa disponibilă pentru decolare (TODAH) reprezintă lungimea ariei de apropiere finală şi de decolare mărită cu lungimea prelungirilor degajate (dacă există) pentru elicoptere.Orice cantitate sau set de cantităţi care pot servi ca referinţă ori bază de calcul pentru alte cantităţi (ISO 19104).Un set minim de parametri necesar pentru a defini locaţia şi orientarea sistemului local de referinţă.Forma geoidul este neregulată. încărcare. b) Distanţa disponibilă pentru decolarea întreruptă (RTODAH) reprezintă lungimea ariei de apropiere finală şi de decolare utilizabilă şi care permite elicopterelor din clasa de performanţă 1 de a rezolva cu bine o decolare întreruptă.Aria de teren situată la nivelul solului sau în terase. Data . Heliplatformă . Geoid .Sistem de referinţă temporală discret care furnizează baza pentru definirea poziţiei în timp cu o rezoluţie de o (una) zi (ISO 19108).Heliport situat pe sol sau pe apă Heliport în terase . îi este necesară aterizarea forţată. din cauza perturbaţiilor gravitaţionale locale (valuri.Elicopterul care în eventualitatea cedării motorului oricând în timpul zborului. Clasa 2 de performanţă .Cale de rulare la sol pentru elicoptere . care este declarată utilizabilă şi permite ca elicopterele să fie manevrate în condiţii bune la decolare.Cale de rulare la sol destinată numai pentru elicoptere Calendar . această arie poate cuprinde amenajări utile exploatării elicopterelor. Clasa 3 de performanţă . Notă . care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbat (MSL) extins în mod continuu sub continente. arii de staţionare. Se măsoară şi se comunică serviciilor de informare aeronautică în metri sau picioare. aşteptare.Cota celui mai înalt punct de pe aria de aterizare. curenţi. alimentare cu carburanţi şi echipament de întreţinere Heliport de suprafaţă .Suprafaţă echipotenţială în câmpul gravitaţional al Pământului. Declinaţie . c) Distanţa disponibilă la aterizare (LDAH) reprezintă lungimea ariei de apropiere finală şi de decolare împreună cu lungimea tuturor ariilor suplimentare declarate utilizabile şi care permite tuturor elicopterelor să rezolve cu bine manevrele de aterizare plecând de la o înălţime definită. Clasa 1 de performanţă .Un anumit grad sau nivel de încredere că datele furnizate îndeplinesc cerinţele utilizatorului acestora în ceea ce priveşte acurateţea.Elicopterul care în eventualitatea cedării unui motor critic este capabil să aterizeze nedepăşind distanţa de decolare întreruptă disponibilă sau să continue în mod sigur zborul până la suprafaţă corespunzătoare de aterizare. determinată la momentul calibrării staţiei VOR.Heliporturi .Calendar aflat în utilizare generală. în raport cu sistemul global de referinţă. pregătirea decolării. Date geodezice . descărcare. rezoluţia şi integritatea.).

84 într-un punct dat reprezintă diferenţa dintre înălţimea elipsoidică WGS .Kilogram km/h .Traiectoria definită pe suprafaţă pentru tranzitul în zbor al elicopterelor Verificare redundantă ciclică (CRC) . prezentată în general ca înălţime faţă de nivelul mediu al mării (MSL). destinată să protejeze aeronavele în zbor. măsurată în exteriorul acestuia pe perpendiculara prin punctul considerat.Înălţimea unui punct faţă de geoid. ondulaţia geoidică WGS .Kilometru pe oră kt .Distanţa geoidului deasupra (pozitivă) sau dedesubtul (negativă) elipsoidului de referinţă.Hertz HEMS .În efect de sol (In Ground Effect) IMC .Înălţime faţă de elipsoidul de referinţă.Grad de încredere că o dată aeronautică şi valoarea ei nu au fost pierdute sau alterate din momentul când data respectivă a fost determinată sau amendată în mod autorizat.Picior (foot) HAPI .Publicaţie de informare aeronautică (Aeronautical Information Publication) ASPSL .Zona de apropiere finală şi de decolare (Final Approach and Take-Off Area) ft . care sunt amplasate pe suprafaţă de mişcare a aeronavelor sau care se extind deasupra unei suprafeţe definite.Amplasament ales de către pilotul comandant în timpul zborului HEMS pentru aterizare/decolare Loc de staţionare pentru elicoptere . aflată sub controlul autorităţii competente aleasă ori amenajată ca o Suprafaţă corespunzătoare deasupra căreia un elicopter din clasa de performanţă 1 poate accelera şi ajunge la o înălţime dorită. Înălţime elipsoidică (Înălţime geodezică) .Toate obiectele fixe (temporare sau permanente) şi mobile.Autoritatea Aeronautică Civilă Română AIP .1984 (WGS .84).Serviciul medical de urgenţă cu elicopterul (Helicopter Emergency Medical Service) IGE .Iluminat prin panouri cu lumină punctuală (Arrays of Segmented Point Source Lighting) cd . Înălţimea ortometrică . definit matematic.84 şi înălţimea ortometrică în punctul respectiv. Traiect de tranzit în zbor .Condiţii meteorologice de zbor instrumental (Instrumental Meteorological Conditions) kg . o milă marină (1860 m) pe oră l .Integritate (cu referire la date aeronautice) .Cea mai mare dimensiune a elicopterului când rotoarele sunt pornite FATO .Verificare redundantă ciclică (Cyclic Redundancy Check) D .Candelă cm .Referitor la elipsoidul definit în Sistemul Geodezic Global . Ondulaţia geoidului .Indicatorul de traiectorie de apropiere pentru elicoptere (Helicopter Approach Path Indicator) Hz .Locul care permite staţionarea elicopterelor şi/sau priza de contact şi de zbor a elicopterelor Obstacol .litru . sau părţi ale acestora. Loc de operare HEMS . Abrevieri AACR . Notă .Algoritm matematic care se aplică exprimării în format digital a unei date şi care furnizează un anumit nivel de încredere că data respectivă nu s-a pierdut sau nu a fost alterată.Nod (knot). Prelungirea degajată pentru elicoptere .Suprafaţă definită pe sol sau pe apa.Centimetru CRC .

condiţionat de menţinerea nivelului de siguranţă operaţională.Diametrul celui mai mare rotor RTODAH . instituţiilor şi organizaţiilor competente (autoritatea delegată pentru supravegherea siguranţei operaţiunilor/activităţilor. trebuie să fie aplicate specificaţiile din Apendicele nr.Egal % .Distanţa disponibilă pentru decolare (Take-Off Distance Available) VMC . Autoritatea delegată pentru supravegherea siguranţei poate accepta.4.litru pe minut m . a adopta o decizie sau a exercita o funcţiune.Zona prizei de contact şi de decolare (Touchdown and Lift-Off Area) TODAH . administratori de heliporturi) obligaţia de a face o alegere.3. la cerere.AD . 1. Interpretarea/aplicarea unor specificaţii prevăzute în reglementarea de faţă impun.2.Plus sau minus Notă. care deţin/administrează/operează heliporturi civile. formulată în scris. determinate de caracteristici. Prevederile prezentei reglementări se aplică tuturor persoanelor fizice şi juridice.Procent ± . aferente culorii respective.Un motor inoperant (One Engine Inoperative) RD . diferenţe locale faţă de specificaţiile prezentei reglementări. explicit sau implicit.PETA. Prevederile reglementării RACR .2.LDAH . potrivit atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite prin actele normative privind organizarea şi funcţionarea lor.2.PETA privind proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor. desfăşoară activităţi în domeniul heliporturilor civile sau conex. 1.2. Solicitarea. .PETA. autoritatea de stat şi autoritatea delegată pentru supravegherea siguranţei în aviaţia civilă pot impune cerinţe şi/sau restricţii locale suplimentare. Faţă de specificaţiile prezentei reglementări. în scopul îndeplinirii cu precădere a cerinţelor de siguranţă şi regularitate a navigaţiei aeriene.metru MLS . 1.secundă TLOF . Ori de câte ori în prezenta reglementare se face referire la o culoare.Nivelul mediu al mării (Medium Sea Level) OEI . Aplicabilitate 1.AD .1. condiţii şi/sau circumstanţe de heliport sau conexe particulare. 1.Distanţa disponibilă pentru decolarea întreruptă (Rejected Take-Off Distance Available) s . române sau străine. precum şi a cerinţelor de uniformizare şi armonizare stabilite la nivel internaţional. 1. cu respectarea prevederilor reglementărilor aeronautice naţionale şi/sau internaţionale aplicabile.Panou luminescent (Luminescent Panel) l/min . instalaţii în zonele cu servituţi aeronautice civile sau realizează construcţii şi amenajări în zonele respective pe teritoriul României.Condiţii meteorologice de zbor la vedere (Visual Meteorological Conditions) Simboluri ° .Grad = . 1 la RACR .2. privind proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor.2.2. se aplică în mod adecvat şi heliporturilor. Alte abrevieri şi simboluri specifice domeniului aerodromurilor folosite în cuprinsul prezentei reglementări sunt menţionate în reglementarea RACR . deţin/administrează terenuri. echipamente.5.AD . trebuie susţinută de o analiză a efectelor asupra siguranţei operaţiunilor şi de un plan de măsuri/acţiuni adecvate pentru respectarea nivelului de siguranţă impus de reglementările aeronautice aplicabile.Distanţa disponibilă pentru decolare (Landing Distance Available) LP .Sistem de aterizare cu microunde MSL .

cu avizul prealabil al autorităţii de supraveghere.Manualul ICAO pentru managementul siguranţei (ICAO Doc. există o foarte mare probabilitate ca siguranţa zborului şi a aterizării să fie expusă serios la risc cu potenţial de catastrofă. Este definit ca suprafaţă echipotenţială a câmpului gravitaţional al Pământului care coincide cu nivelul mediu al mării neperturbat extins în mod continuu sub continente.3. Nota 1. ediţia în vigoare. 1.6. Înălţimile legate de gravitaţie sunt denumite şi înălţimi ortometrice. ediţia în vigoare. trebuie să fie aplicată următoarea clasificare şi nivel de integritate a informaţiilor: a. Sisteme de referinţă uzuale 1. precum şi pe scopul pentru care sunt folosite informaţiile.3. Datele în raport cu nivelul mediu al mării (MSL) care indică relaţia dintre gravitaţie şi înălţime (elevaţie) a unei suprafeţe cunoscute ca geoid trebuie folosite ca sistem de referinţă verticală.În astfel de situaţii trebuie obţinută.3. în timp ce distanţele punctelor faţă de suprafaţă elipsoidului sunt denumite înălţimi elipsoidice. 1.1. aprobarea din partea autorităţii de stat. punctelor de reper.1.2.1.1. 2.Manualul ICAO pentru proiectarea aerodromurilor (ICAO Doc.3. Sistemul geodezic internaţional .3. 9157).3.UTC) trebuie folosite ca referinţe temporale. puncte calculate (obţinute prin calcul matematic pornind de la valori măsurate a punctelor în spaţiu. pot fi utilizate prevederile şi recomandările specifice conţinute în: . Geoidul aproximează.2. Coordonatele geografice aeronautice (precizând latitudinea şi longitudinea) trebuie exprimate prin date de referinţă geodezice WGS-84. .3.3.1.1. ediţia în vigoare.3.Manualul ICAO pentru planificarea aeroporturilor (ICAO Doc. Administratorul heliportului trebuie să asigure integritatea informaţiilor aeronautice începând de la măsurarea sau obţinerea acestora şi până la transmiterea lor. 9137).1.3. Atunci când se foloseşte un alt sistem de referinţă temporală. Sistemul de referinţă orizontal 1. .1984 (WGS 84) trebuie utilizat ca referinţă (geodezică) orizontală.Manualul ICAO pentru servicii de aeroport (ICAO Doc.2.2. Ca urmare. Cerinţele de acurateţe a datelor aeronautice se bazează pe un nivel de încredere de 95%.) şi puncte declarate (de exemplu: limitele regiunilor de informare aeronautică). 9261). Informaţii aeronautice 2. Calendarul gregorian şi timpul universal coordonat (Coordinated Universal Time . precum şi în alte documente ICAO aplicabile. . pe ansamblu.2. 1. cel mai bine MSL. nivel de integritate de 1 x 10-8: în cazul în care se folosesc informaţii critice alterate. .1. . ediţia în vigoare. 1. 9859). corespunzător se vor identifica trei categorii de date de poziţie: puncte măsurate (de exemplu.3. CAPITOLUL 2 INFORMAŢII PRIVIND HELIPORTURILE 2. 9184). Nota 2.2 din Aeronautical Information Publication . acesta trebuie precizat în secţiunea GEN 2. 1. Sistemul de referinţă temporală 1. Cerinţele de integritate a informaţiilor aeronautice trebuie să se bazeze pe riscul potenţial rezultat din alterarea informaţiilor. Sistemul referinţă vertical 1. etc. Pentru detalii şi precizări privind modul de îndeplinire/aplicare a cerinţelor prezentei reglementări. informaţii critice.AIP România.1. Determinarea şi raportarea datelor aeronautice legate de heliporturi trebuie să corespundă cerinţelor de acurateţe şi de integritate prevăzute în Tabelele de la 1 la 5 din Anexă şi să ţină cont de procedurile sistemului de calitate stabilit.Manualul ICAO pentru heliporturi (ICAO Doc. ediţia în vigoare. pragul FATO).1.

punctul de referinţă al aerodromului este acelaşi atât pentru aerodrom cât şi pentru heliport.1. Coordonatele geografice care indică latitudinea şi longitudinea trebuie să fie determinate în WGS 84 şi comunicate serviciilor de informare aeronautică.1. 2. 2.3. 2.2. există o probabilitate redusă ca siguranţa zborului şi a aterizării să fie expusă serios la risc cu potenţial de catastrofă. Un cadru de referinţă corespunzător este acela care permite ca WGS-84 să fie realizat pe un heliport dat şi faţă de care sunt legate toate datele de coordonate.1. Protejarea informaţiilor aeronautice computerizate pe timpul stocării sau al tranzitului trebuie să fie monitorizată în totalitate printr-un algoritm ciclic de verificare redundantă (CRC). respectiv. Notă. Informaţiile de mai jos vor fi măsurate sau descrise pe rând pentru fiecare instalaţie prevăzută pe un heliport: .7. aşa cum este indicat în tabelele cuprinse în Anexă. corespunzătoare clasificării din paragraful 2.3. menţionând acele coordonate geografice. Tabelul 1.0. există o probabilitate foarte redusă ca siguranţa continuă a zborului şi a aterizării să fie expusă serios la risc cu potenţial de catastrofă 2. acestora trebuie să li se aplice un algoritm CRC de 32 şi. Un punct de referinţă va fi determinat pentru fiecare heliport care nu este situat pe acelaşi amplasament cu al unui aerodrom.4.25 metri sau picioare pentru apropierea de precizie.5 picioare. 2. Cota unui heliport şi ondulaţia geoidului vor fi măsurate şi comunicate serviciilor de informare aeronautică cu o precizie de 0. 2. 2. Cota heliportului 2. Punctul de referinţă al heliportului 2.3. precum şi acele coordonate a căror acurateţe nu îndeplineşte cerinţele specificate în Anexă. încât datele operaţionale de navigaţie rezultate pentru diferite faze ale zborului să se încadreze în abaterile maxime faţă de un reper de referinţă corespunzător. de 24 biţi.2. 2.2. informaţii esenţiale. şi c. Pentru a realiza protecţia nivelului de integritate al informaţiilor aeronautice critice şi esenţiale corespunzătoare clasificării din paragraful 2.1.6.2.5 metri sau 0.2 de mai sus. Notă. Dimensiunile heliportului şi informaţii conexe 2.1. In cazul unui heliport destinat aviaţiei civile internaţionale cota ariei prizei de contact şi de decolare şi/sau cota şi ondulaţia geoidului fiecărui prag al ariei de apropiere finală şi de decolare (acolo unde este cazul).4.5 metri sau picioare pentru apropierea fără precizie şi .5.b. care au fost obţinute în alt sistem geodezic şi transcalculate WGS-84.2. Poziţia punctului de referinţă al heliportului va fi măsurată şi comunicată serviciilor de informare aeronautică în grade.3.1.1. Gradul de acurateţe a măsurătorilor efectuate în teren trebuie să fie astfel.1.2.1. informaţii obişnuite.1. minute şi secunde.0.4. vor fi măsurate şi comunicate serviciilor de informare aeronautică cu precizia de: . Pentru a realiza protejarea nivelului de integritate al informaţiilor aeronautice obişnuite. pentru acele poziţii care sunt indicate în Anexă trebuie să fie determinată ondulaţia geoidului (raportată la elipsoidul WGS-84) şi comunicată serviciilor de informare aeronautică.3. 2. 2. 2. Punctul de referinţă al heliportului va fi situat în apropierea centrului geometric iniţial. nivel de integritate de 1 x 10-3: în cazul în care se folosesc informaţii obişnuite alterate. Atunci când locaţia unui heliport coincide cu cea a unui aerodrom. Suplimentar faţă de cotele poziţiilor specifice de pe sol măsurate la heliporturi (cota raportată la nivelul mediu al mării).2 este recomandabil să se aplice un algoritm CRC de 16 biţi. nivel de integritate de 1 x 10-5: în cazul în care se folosesc informaţii esenţiale alterate.

Coordonatele geografice ale fiecărui punct de staţionare a elicopterelor vor fi măsurate şi comunicate serviciilor de informare aeronautică în grade.forţa portantă în tone (1000 kg). f) Platforma: . vor fi măsurate şi comunicate serviciilor de informare aeronautică în grade.tip de suprafaţă. vor fi măsurate şi comunicate serviciilor de informare aeronautică în grade.pante . .lăţime .heliplatformă.2.lungime . secunde şi zecimi de secunde. minute.de suprafaţă . marcaje şi balizaje luminoase la FATO. h) Mijloace vizuale pentru procedurile de apropiere.lăţime (m sau ft) .4.numărul de identificare (dacă este cazul) . 2.tip de suprafaţă.puncte de staţionare elicoptere.direcţia reală (cu precizie de 0. calea de rulaj aerian şi traiectul de tranzit în zbor: .profil sol.tipul FATO .lăţime . Coordonatele geografice ale punctelor axiale apropiate căilor de rulare la sol şi ale căilor de rulaj aerian. căile de rulare.panta .4. c) Aria de apropiere finală şi de decolare: .tip de suprafaţă . minute.4.4.lungime (m sau ft) . minute şi secunde.dimensiuni .tip de suprafaţă .5. În plus. 2. secunde şi sutimi de secundă. cota punctului celui mai înalt. b) Aria prizei de contact şi de zbor: . d) Aria de siguranţă: . i) distanţele (în metri sau picioare) faţă de cea mai apropiată antenă de direcţie şi elementele pantei de apropiere pentru un sistem de aterizare instrumentală (ILS) sau azimutul şi înălţimea antenei sistemelor de aterizare cu microunde (MLS) raportate la extremităţile TLOF sau FATO asociate. platforme şi aria prizei de contact şi de zbor (TLOF).01°) . g) Prelungirea degajată: . ca şi traiectele de tranzit în zbor ale elicopterelor. Coordonatele geografice ale centrului geometric al ariei prizei de contact şi zbor ca şi ale fiecărui punct al ariei de apropiere finală şi de decolare. 2.tip de suprafaţă.a) Tipul heliportului: .indicare .3.4. secunde şi sutimi de secunde.lungime . e) Calea de rulare la sol pentru elicoptere. Coordonatele geografice ale obstacolelor importante situate pe heliporturi şi în vecinătatea acestora vor fi măsurate şi comunicate serviciilor de informare aeronautică în grade. 2. minute.în terase .

serviciile responsabile cu aceste schimbări trebuie să ţină cont de timpul necesar serviciilor de informare aeronautică pentru pregătirea. privind hărţile şi/sau sistemele de navigaţie aeriană bazate pe calculator şi care trebuie comunicate corespunzător sistemului de reglementare şi de control al difuzării informaţiilor aeronautice (AIRAC). Coordonarea dintre serviciile de informare aeronautică şi administratorul heliportului 2.6. 3.6.3. Dimensiunile FATO vor fi după cum urmează: . Notă. distanţele următoare vor fi declarate pentru un heliport: a) Distanţa utilizabilă la decolare b) Distanţa utilizabilă pentru decolare întreruptă c) Distanţa utilizabilă la aterizare.4. 2.1. FATO se poate amplasa pe sau în vecinătatea benzii pistei sau a unei căi de rulare ale unui aerodrom destinat avioanelor. Pentru a asigura că unităţile serviciilor de informare aeronautică obţin informaţii actualizate înainte de zbor. a serviciilor şi mijloacelor de navigaţie din zona sa de responsabilitate. CAPITOLUL 3 CARACTERISTICI FIZICE 3. La transmiterea informaţiilor/datelor aeronautice neprelucrate către serviciile de informare aeronautică. între autorităţile serviciilor de informare aeronautică şi cele ale heliportului trebuie să fie stabilite înţelegeri pentru ca organele responsabile pentru serviciile de heliport să raporteze cu o întârziere minimă unităţilor responsabile ale serviciilor de informare aeronautică: a) informaţii cu privire la condiţiile heliportului b) starea operaţională a facilităţilor asociate. de cerinţele de acurateţe şi de integritate a datelor aeronautice specificate în Anexa la prezenta reglementare.1. Pentru a asigura la timp informaţiile către serviciul de informare aeronautică. în îndeplinirea acestei sarcini. Deosebit de importante sunt schimbările în domeniul informaţiilor aeronautice. Înainte de a introduce schimbări în sistemul de navigaţie aeriană. este necesară o strânsă coordonare între serviciile implicate. durata transmiterii poştei. corespunzător nevoilor de informare pe timpul zborului. la care se adaugă până la 14 zile. Informaţiile de tip AIRAC sunt distribuite de către serviciile de informare aeronautică cu cel puţin 42 zile înaintea datei de intrare în vigoare a AIRAC. Heliporturile de suprafaţă trebuie prevăzute cu cel puţin o arie de apropiere finală şi de decolare (FATO) Notă. 2. tipul.rotunjit în metri sau picioare.1.6. elaborarea şi editarea materialelor aferente schimbărilor respective. marcajele şi balizajele luminoase ale obstacolelor importante vor fi comunicate serviciilor de informare aeronautică. 2.6. Serviciile de heliport responsabile pentru furnizarea informaţiilor şi a datelor aeronautice neprelucrate către serviciile de informare aeronautică trebuie să ţină cont. c) orice alte informaţii considerate ca având importanţă operaţională. 2.6. în vederea publicării. Heliporturi de suprafaţă Notă.1.5. serviciile de heliport responsabile trebuie să respecte datele de intrare în vigoare AIRAC prestabilite şi convenite internaţional.1. Prevederile următoare sunt destinate heliporturilor de suprafaţă cu excepţia cazurilor unde există menţiuni explicite.2. Distanţe declarate Unde sunt relevante.2. 2. Aria de apropiere finală şi de decolare (FATO) 3. cu scopul de a ajunge la destinatari cu cel puţin 28 zile înaintea datei intrării în vigoare.

5. aria va avea dimensiunile înscrise în manualul de zbor al elicopterului. Când lăţimea nu este specificată.1.10.1.4.1. Lăţimea prelungirii degajate nu va fi inferioară zonei de siguranţă asociate 3. În caz ca este necesară. Condiţiile locale precum altitudinea şi temperatura trebuie luate în considerare la stabilirea dimensiunii FATO. funcţie de destinaţia heliportului.6. FATO trebuie să asigure efectul de sol.3. 3.5.9. în funcţie de destinaţia heliportului. limita inferioară a acestui plan fiind o linie orizontală pe conturul FATO. şi b) 7%.1.1.4. Aria prizei de contact şi de zbor (TLOF) 3. destinate a fi utilizate de elicopterele din clasa de performanţă 1. Pantele unei arii a prizei de contact şi de decolare. Aria prizei de contact şi de zbor (TLOF) trebuie să permită înscrierea unui cerc cu diametrul egal cu 1. dacă heliportul este destinat a fi utilizat de elicopterele din clasele de performanţă 2 şi 3. TLOF trebuie să fie corespunzătoare pentru a deservi volumul operaţiunilor cu elicopterele preconizate. dar nu vor depăşi 2% în orice direcţie.1. aceasta va fi nu mai mică de 1. Aceasta va fi situată începând de la extremitatea din faţă a ariei utilizate pentru decolarea întreruptă. Prelungire degajată pentru elicoptere. Pe heliport va fi amenajată cel puţin o arie a prizei de contact şi de zbor.1.7.2. aria va avea dimensiunile descrise la punctul a) mărite cu 10%. 3. Suprafaţă FATO: a) va fi rezistentă la suflul rotoarelor b) nu va include elemente care pot afecta în mod negativ decolarea sau aterizarea elicopterelor.5. aria va avea dimensiunea şi forma suficientă pentru înscrierea unei arii interioare în care se poate trasa un cerc cu diametrul nu mai mic de 1. se prevede o prelungire degajată pentru elicoptere.5. 3. 3. b) Pentru heliporturile situate la suprafaţă apei. Aria de siguranţă 3. vor fi suficiente pentru a împiedica acumularea apei pe suprafaţă ariei.1. acesta va trebui să aibă dimensiuni suficient de mari astfel încât să poată include o suprafaţă care se poate înscrie într-un cerc nu mai mic de dublul lungimii sau lăţimii totale (cea mai mare dintre ele).1. dacă heliportul este destinat a fi utilizat de elicopterele din clasa de performanţă 1. 3.8. . 3. d) În cazul unui heliport pe apă.5 ori lungimea/lăţimea (cea mai mare dintre ele) exterioară a elicopterului cu rotorul în funcţiune.1.a) Pentru heliporturile destinate a fi folosite de elicopterele din clasa de performanţă 1. care ar putea pune în pericol un elicopter aflat în aer va trebui considerat obstacol şi trebuie îndepărtat. Aria de apropiere finală şi de decolare va fi înconjurată de o arie de siguranţă. panta locală nu va depăşi: a) 5%. Suprafaţă solului pe o prelungire degajată nu va depăşi un plan cu panta ascendentă de 3%. Se recomandă: 3.3. 3. În orice parte a unei arii de apropiere finală şi de decolare.1. c) Pentru heliporturile destinate a fi utilizate de elicopterele din clasele de performanţă 2 şi 3. pentru care aceasta arie este destinată. Un obiect situat pe o prelungire degajată pentru elicoptere. Notă. şi c) va avea o capacitate portantă suficientă pentru a face faţă efectelor unei decolări întrerupte a unui elicopter din clasa de performanţă 1. Panta totală a ariei de apropiere finală şi de decolare nu trebuie să depăşească 3% în orice direcţie.1. a celui mai lat elicopter care se intenţionează a fi operat pe heliport.1.5 ori lungimea/lăţimea exterioară (cea mai mare dintre ele) a elicopterului cu rotorul în funcţiune.1. 3.5 ori lungimea/lăţimea (cea mai mare dintre ele) trenului de aterizare al elicopterului celui mai mare.

când sunt dispuse în lungul marginii FATO şi nici nu vor penetra un plan înclinat cu o panta crescătoare de 5% către exteriorul marginii FATO.3. destinat a fi utilizat pentru elicoptere în condiţii meteorologice de zbor instrumental (IMC) se va întinde: a) lateral până la o distanţă nu mai mică de 45 m pe fiecare parte a axului central. Aria de siguranţă care înconjoară un FATO.25 ori lungimea/lăţimea totală (cea mai mare dintre ele) a elicopterului.5 m la 6 m exclusiv De la 6 m la 10 m exclusiv 10 m şi mai mult Lăţimea căii de rulare la sol 7.5 m 10. Când o cale de rulare este utilizată atât de avioane.5 m exclusiv De la 4. Suprafaţă ariei de siguranţă adiacentă FATO.1. 3. Notă: vezi figura 3-1 3. Panta longitudinală a unei căi de rulare la sol pentru elicoptere nu va depăşi 3%. Căile de rulare la sol pentru elicoptere Notă. mai lung/lat pentru care aria este destinată. care începe la înălţimea de 25 cm deasupra marginii FATO. Nici un obiect fix nu va fi acceptat pe o arie de siguranţă.1. Aria de siguranţă care înconjoară un FATO.15.1. acostamentele căilor de rulare şi benzile căilor de rulare prevăzute în RACR .20.1. Distanţa de separare între o cale de rulare la sol şi o altă cale de rulare la sol pentru elicoptere. nu poate fi inferioară dimensiunilor indicate în Tabelul 3. b) longitudinal până la o distanţă nu mai mică de 60 m dincolo de extremităţile FATO.1. cât şi de elicoptere se vor aplica reglementările care sunt cele mai severe. 3.1. O cale de rulare la sol pentru elicoptere este destinată să permită mişcarea pe suprafaţă a elicopterelor echipate cu roţi prin mijloace proprii. Obiectele a căror funcţie le impune a fi situate pe aria de siguranţă nu vor depăşi o înălţime de 25 cm. 3. dintre cele două categorii de reglementări specifice. trebuie să fie continuă cu FATO şi va avea capacitatea de a susţine elicopterele pentru care este destinat respectivul heliport.12.17.11. Aria de siguranţă pentru FATO cu apropiere după instrumente. Lăţimea unei căi de rulare la sol pentru elicoptere nu va fi mai mică decât: Ecartamentul trenului principal al elicopterului Până la 4.19. care prin funcţia lor pot fi situate pe aceasta arie.16. Specificaţiile pentru căi de rulare.13.1. 3. o cale de rulaj aerian. Nici un obiect mobil nu va fi acceptat pe o arie de siguranţă. fără a produce deteriorări structurale.14. în timpul evoluţiei elicopterelor. 3. Suprafaţă ariei de siguranţă va fi tratată în maniera de a evita dislocarea de particule cauzate de suflul rotorului. Suprafaţă ariei de siguranţă nu va avea o pantă mai mare de 4% către exteriorul marginii FATO. destinată a fi utilizată în condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC) se va extinde în jurul ariei de apropiere finală şi de decolare pe o distanţă de cel puţin 3 m sau 0.18. un obiect sau un punct de staţionare pentru elicoptere.5 m 15 m 20 m 3.1 3. 3.AD PETA sunt aplicabile heliporturilor cu modificările prezentate în continuare.1.1. .1. cu excepţia obiectelor frangibile.

1. 3. Tabelul 3-1 Distanţe de separare între căile de rulare la sol pentru elicoptere şi căile de rulaj aerian (exprimate în multipli ai celei mai mari lăţimi totale a elicopterului cu rotorul în funcţiune) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ── Cale de rulare Cale de rulaj Obiect Loc de la sol aerian staţionare elicoptere ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ── Cale de rulare la 2 4 1 2 sol pentru (de la margine (din ax în ax) (de la margine (de la margine elicoptere la margine) la obiect) la margine) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ── Cale de rulaj 4 4 11/2 4 aerian (din ax în ax) (din ax în ax) (din ax la (din ax la obiect) margine) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ── . Lăţimea unei căi de rulaj aeriane va fi cel puţin egală cu de două ori lăţimea exterioară a elicopterelor pentru care a fost destinată calea.24. 3.3.1. O cale de rulare la sol pentru elicoptere ar trebui să fie prevăzută cu acostamente simetrice pe fiecare parte laterală. 3.23. 3.1.1. nu va fi inferioară dimensiunilor indicate în Tabelul 3-1. lăţimea acestor acostamente va fi cel puţin egală cu jumătate din lăţimea celui mai mare elicopter prevăzut a fi folosit pe această cale de rulare. Suprafaţă unei căi de rulare aeriene trebuie să fie: a) rezistentă la efectele suflului rotorului.21.22. b) adecvată pentru aterizarea de urgenţă.23. pantele nu trebuie să depăşească limitările pantei de aterizare a elicopterelor pentru care calea de rulaj aerian a fost destinată.2.1. 3.20. Distanţele de separare între căile de rulaj aerian. Căile de rulare la sol pentru elicoptere şi acostamentele vor asigura evacuarea rapidă a apei iar panta transversală a căii de rulare nu va depăşi 2%.1. Suprafaţă acostamentului căii de rulare la sol pentru elicoptere trebuie să fie rezistentă la efectul suflului rotoarelor.1.1. Suprafaţă căii de rulaj aerian trebuie să producă efect de sol.1.20. 3.1. Căile de rulaj aerian 3. O cale de rulare la sol pentru elicoptere trebuie să suporte traficul de elicoptere pentru care a fost prevăzută.1. În orice situaţie.23.2.21. Panta transversală a unei căi de rulaj aerian nu trebuie să depăşească 10% iar panta longitudinală nu trebuie să depăşească 7%. 3.1. un obiect sau un punct de staţionare pentru elicoptere. o cale de rulare la sol pentru elicoptere.

29.1. Când un FATO este situat în apropierea unei piste sau a unei căi de rulare şi când se execută simultan operaţiuni în condiţii meteorologice la vedere.AD . care sunt indicate în Tabelul 3-1. Tabelul 3-2 Distanţe minime de separare în raport cu FATO ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ──── Masa aeronavei şi/sau masa elicopterului Distanţă între marginea FATO şi marginea pistei sau de la căile de rulare ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ──── Până la 2720 kg (exclusiv) 60 m De la 2720 Kg până la 5760 Kg (exclusiv) 120 m De la 5760 Kg până la 100 000 Kg (exclusiv) 180 m Peste 100 000 Kg (inclusiv) 250 m .1. 3.1. Platforme Notă. Notă. Distanţă minimă dintre un elicopter aflat pe un loc de staţionare şi un obiect sau orice aeronav aflată pe o altă poziţie de staţionare nu va fi mai mică de jumătate din lăţimea maximă a elicopterelor pentru care locul de staţionare a fost prevăzut. Un punct de staţionare al elicopterului va fi suficient pentru înscrierea unui cerc cu diametrul cel puţin egal cu cea mai mare dimensiune exterioară a elicopterului. Orice schimbare de direcţie a axei unui traiect de tranzit în zbor nu va depăşi 120 şi va fi proiectată astfel încât să nu necesite un viraj cu raza mai mică de 270 m. se convine a se respecta distanţele de separare între 2 căi de rulaj aerian. sunt prevăzute distanţe de separare între marginea unei piste sau căi de rulare şi marginea unui FATO care nu pot fi inferioare dimensiunilor indicate în Tabelul 3-2.1. 3.31. şi b) de 10 ori RD dacă traiectul este destinat utilizării nocturne. unde RD este diametrul rotorului principal pentru care traiectul de tranzit în zbor a fost destinat.25. Un traiect de tranzit în zbor este destinat a permite manevrarea elicopterului deasupra suprafeţei.27.1. Amplasarea unei arii de apropiere finală şi de decolare în raport cu o pista sau o cale de rulare 3.1. Se recomandă ca rutele de tranzit aerian să fie alese astfel încât să permită aterizarea în autorotaţie sau cu unul dintre motoare oprite în condiţiile asigurării minimului de afectare a persoanelor şi bunurilor pe sol sau pe apă. Lăţimea unui traiect de tranzit în zbor nu va fi mai mică decât: a) de 7 ori RD dacă acest traiect este destinat a fi utilizat numai ziua. 3.26. În cazul în care mai multe elicoptere execută zbor staţionar simultan. la înălţimi ce nu vor depăşi 30 m (100 FT) faţă de nivelul solului şi la viteze faţă de sol de peste 37 km/h (20 Kt).PETA se aplică şi heliporturilor cu următoarele modificări 3. Prevederile pentru platforme incluse în capitolul 3 al RACR . 3.28. pentru care a fost prevăzut.Traiect de tranzit în zbor 3. Panta punctului de staţionare a elicopterului nu va depăşi 2% în orice direcţie.1. 3.1.28.30.

3.1. b) Pentru heliporturile destinate a fi utilizate de către elicoptere din clasa de performanţă 2. FATO nu trebuie amplasată: a) în vecinătatea intersecţiilor căilor de rulare la sol sau a poziţiilor de aşteptare la pistă unde suflul motoarelor poate provoca turbulenţe puternice. Suprafaţă ariei de siguranţă alăturată FATO.25 ori din lungimea/lăţimea maximă (care este mai mare) ale celui mai lung/lat elicopter.2.2. Suprafaţă ariei de siguranţă nu va avea o pantă în urcare mai mare de 4% către exteriorul marginii.2.5 ori cea mai mare lungime/lăţime (care este mai mare) ale celui mai lung/lat elicopter. fără deteriorări de structură. Prevederile următoare sunt destinate heliplatformelor amplasate pe structuri fixe instalate în largul marii.──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ──── 3. elicopterele pentru cărora le-a fost destinat heliportul.2.3.2. aria va avea dimensiunile prescrise în Manualul de zbor al elicopterului. 3.2. 3. Aria de siguranţă se va întinde la exterior. când sunt dispuse în lungul marginii FATO şi nici nu vor penetra un plan înclinat cu panta crescătoare de 5% către exteriorul marginii începând de la înălţimea de 25 cm deasupra marginii FATO. pentru care este destinat heliportul în terase. mijloacelor de luptă împotriva incendiilor.32. Aria de siguranţă 3. Nici un obiect mobil nu este permis în zona de siguranţă în timpul evoluţiei elicopterului. Obiectele a căror funcţie le impune a fi situate pe aria de siguranţă nu vor depăşi înălţimea de 25 cm. 3. Heliplatforme Notă.2.4. La proiectarea FATO se va lua în calcul o încărcare suplimentară rezultată din prezenţa personalului. căruia îi este destinat heliportul. realimentării. pe o distanţă de cel puţin 3 m. 3. etc.8. 3. va fi continuă cu aceasta din urmă şi va fi capabilă să suporte.9. 3. căruia îi este destinat heliportul. 3. aria va avea dimensiunea unei arii interioare în care se va putea trasa un cerc cu diametrul nu mai mic de 1. aria prizei de contact şi de zbor .1. excepţie făcând obiectele frangibile. FATO va fi înconjurat de aria de siguranţă. sau 0.6. Nici un obiect fix nu va fi admis pe o arie de siguranţă. aceasta nu va fi mai mică de 1.2. pentru tot FATO. Când lăţimea nu este specificată.10. 3.3. Heliporturile în terase vor fi prevăzute cu minim un FATO.2. b) în vecinătatea zonelor unde există posibilitatea generării de turbulenţe de siaj de către alte aeronave. Este recomandat ca specificaţiile în materie de pantă pentru heliporturile în terase să fie conforme cu dispoziţiile specificate la punctul 3.7. zăpezii. pentru heliporturile de suprafaţă.2.2. În cazul unui heliport în terase se admite ca FATO şi aria prizei de contact şi de zbor să coincidă. 3. încărcăturii.5 ori cea mai mare lungime/lăţime (care este mai mare) ale celui mai lung/lat elicopter. Dimensiunile FATO vor fi următoarele: a) Pentru heliporturile destinate a fi utilizate de elicoptere de clasa de performanţă 1. care prin funcţia lor trebuie să fie situate pe aceasta arie. 3. Heliporturi în terase Aria de apropiere finală şi de decolare şi aria prizei de contact şi de zbor Notă.1.5. Aria de apropiere finală şi de decolare.2.3.

2. al celui mai mare elicopter. a celui mai mare elicopter pentru care heliportul a fost prevăzut.3. .2.9 ori lungimea exterioară a elicopterului cu rotoarele în funcţiune. Heliporturi pe nave 3. În cazul heliporturilor situate într-o altă parte a navei decât cea menţionată la 3.1. Vezi figura 4-1. pentru elicopterele cu un sigur rotor principal şi elicopterele cu două rotoare principale alăturate. 3.1.1. Ariile de exploatare a elicopterelor care sunt amenajate la prova/pupa unei nave vor fi construite deasupra structurii navei şi vor fi considerate ca heliplatforme aplicându-se prevederile enunţate la secţiunea 3. Heliporturile pe nave vor fi prevăzute cu cel puţin un FATO. FATO poate avea orice formă dar. 3. Caracteristici. Aria de apropiere finală şi de decolare şi aria prizei de contact şi de zbor Notă. Pentru aterizarea pe orice direcţie a elicopterelor cu rotoare principale în tandem.5. unde D este dimensiunea cea mai mare a elicopterului cu rotoarele în funcţiune. Suprafeţele şi sectoarele de limitare a obstacolelor Suprafaţă de apropiere 4. O heliplatformă va fi prevăzută cu cel puţin un FATO 3. situată la marginea exterioară a ariei de siguranţă.1.3.Notă.1.3. Atunci când heli-platforma este construită sub forma unui grătar.4.1.3.3. trebuie să aibă dimensiunea suficientă pentru a se putea înscrie un cerc cu diametrul cel puţin egal cu D.75 D respectiv 0.4. 3.4. sau o combinaţie de plane în panta ascendentă care încep de la extremitatea ariei de siguranţă simetrice faţă de o linie mediană care trece prin centrul ariei de apropiere finală şi de decolare. Notă. Suprafaţă de apropiere va fi delimitată: a) de o margine interioară orizontală şi egală în lungime cu lăţimea minimă specificată pentru FATO plus aria de siguranţă perpendiculară pe linia mediană a suprafeţei de apropiere. se admite că FATO şi TLOF coincid. În cazul heliplatformelor se admite că FATO şi TLOF coincid. Suprafaţă FATO va fi antiderapantă pentru elicoptere şi pentru persoane. 4. astfel: 1) pentru FATO destinat apropierii fără precizie. Suprafaţă FATO va fi antiderapantă pentru elicoptere şi pentru persoane şi va fi înclinată pentru a evita formarea bălţilor.4. proiectarea punţii se va face astfel încât efectul de sol să nu fie redus.9 D.3. CAPITOLUL 4 LIMITAREA ŞI ELIMINAREA OBSTACOLELOR 4.3. 3.4. pentru care este destinată platforma (D reprezintă cea mai mare dimensiune a elicopterului cu rotorul pornit).3.4.2. In cazul unui heliport pe navă. Obiectele a căror funcţie necesită amplasarea acestora la marginea FATO nu vor depăşi înălţimea de 25 cm.4. 3. b) de două margini laterale care pleacă de la extremităţile marginii interioare. 3. 3. Definiţie: Suprafaţă de apropiere este un plan înclinat. Dacă aceste prevederi nu pot fi respectate. FATO va fi circular şi va avea un diametru cel puţin dimensiunea D. 3.1.3.4. excepţie făcând obiectele frangibile care prin funcţia lor sunt necesare a fi plasate pe FATO. acestea sunt uniform divergente faţă de planul vertical care include axa FATO. FATO poate avea o formă dreptunghiulară cu dimensiunile nu mai mici de 0. FATO va avea o arie suficientă pentru trasarea unui cerc cu diametrul nu mai mic de 0.6. Nici un obiect fix nu va fi admis în jurul marginii FATO. 3.

Panta (pantele) suprafeţei de apropiere va(vor) fi măsurată(e) într-un plan vertical care conţine linia mediană a suprafeţei.1.7. Panta suprafeţei de tranziţie va fi măsurată în plan vertical perpendicular pe linia mediană a FATO. sau de la limita exterioară a suprafeţei de tranziţie. şi a se reduce pe cât posibil riscul de accidentare a persoanelor sau deteriorării bunurilor de pe sol sau de pe apă. b) de-a lungul ariei de siguranţă . Definiţie: Suprafaţă de tranziţie este suprafaţă complexă care se întinde pe partea laterală a ariei de siguranţă şi pe o porţiune laterală a suprafeţei de apropiere şi care se înclină crescător către exterior până la suprafaţă orizontală interioară sau până la o înălţime predeterminată. 4.8. Vezi figura 4-1. 4. Înălţimea suprafeţei orizontale interioare va fi măsurată deasupra nivelului de referinţă al altitudinii stabilit în acest scop.5.1.9. Suprafaţă de tranziţie 4.10. c) printr-o margine exterioară orizontală perpendiculară pe linia mediană a suprafeţei de apropiere şi a unei înălţimi specifice deasupra altitudinii FATO.1. 4.6. dacă nu exista o suprafaţă orizontală interioară.1. sau cu un singur motor în stare de funcţionare. până la o înălţime determinată după care divergenţa continuă cu o alta panta dată.1. atunci când nu se asigură o suprafaţă orizontală interioară şi se extinde lateral de-a lungul marginii suprafeţei de apropiere şi de acolo de-a lungul marginii suprafeţei de siguranţă paralelă cu axa FATO. 4.4. 4.1. Caracteristici: Suprafaţă de tranziţie va fi delimitată: a) de o margine inferioară. când nu exista o suprafaţă orizontală interioară. Altitudinea unui punct situat pe marginea inferioară va fi: a) de-a lungul suprafeţei de apropiere egală cu altitudinea suprafeţei de apropiere.1. Notă.1. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea ariei de siguranţă a punctului marginii interioare care trece prin linia mediană a suprafeţei de apropiere. În cazul heliporturilor utilizate de elicopterele din clasele de performanţă 2 şi 3 este necesar ca traiectoria de apropiere să fie aleasă de aşa manieră încât să se poată efectua în siguranţă o aterizare forţată. Definiţie: Suprafaţă orizontală interioară este suprafaţă circulară situată în plan orizontal deasupra FATO şi vecinătăţilor sale. 4. Definiţie: Suprafaţă conică este suprafaţă înclinată în sus. 4. în acest punct. Notă.egală cu înălţimea liniei mediane a FATO corespunzătoare acestui punct. Suprafaţă orizontală interioară 4. Notă. către exteriorul conturului suprafeţei orizontale interioare.11.3. acestea sunt uniform divergente faţă de planul vertical care include axa FATO. . până la o lăţime specifică finală după care îşi păstrează aceeaşi lăţime pentru porţiunea rămasă din porţiunea de apropiere.2) pentru un FATO destinat apropierii de precizie.12.1. Suprafaţă conică 4. Caracteristici: Raza suprafeţei orizontale interioare va fi măsurată de la punctul central al FATO. b) de o margine superioară situată în planul suprafeţei orizontale interioare sau al unei înălţimi specifice deasupra marginii inferioare. care începe la intersecţia laturii suprafeţei de apropiere cu suprafaţă orizontală interioară sau de la o înălţime specifică deasupra marginii inferioare. Vezi figura 4-1.1.

18. exceptând un arc de 180° care trece prin centru ariei de apropiere finală şi de decolare. 4.19. similar ca în cazul unei suprafeţe de urcare la decolare în linie dreaptă. Caracteristici.22. O suprafaţă sau un sector degajat de obstacole va fi un sector circular cu un unghi specificat. Porţiunea suprafeţei cuprinsă între marginea interioară şi o înălţime de 30 m deasupra marginii interioare va fi dreaptă. Pentru heliplatforme.1. Definiţie. b) o limita superioară situată la o înălţime specifică deasupra suprafeţei orizontale interioare sau deasupra altitudinii de la extremitatea inferioară a FATO. Orice schimbare de direcţie a liniei mediane a unei suprafeţe de urcare la decolare va fi proiectată încât să nu necesite un viraj cu raza mai mică de 270 m. 4. dacă nu există suprafaţă orizontală interioară. Suprafaţă sau sectorul degajat de obstacole la heliplatforme 4. Suprafaţă de decolare şi urcare va fi delimitată prin: a) marginea interioară orizontală. Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea ariei de siguranţă în punctul de pe marginea interioare care intersectează linia mediană a suprafeţei de urcare la decolare. 4. Caracteristici. b) cele două margini laterale având originea la capătul marginii interioare.14. Vezi figura 4-1. Suprafaţă complexă care prezintă o panta de urcare. 4. Suprafaţă de decolare şi urcare este un plan înclinat sau o combinaţie de planuri sau în caz că se află în viraj. Când se află o prelungire degajată.Notă. Suprafaţă va fi un plan orizontal la nivelul de altitudine al heliplatformei. 4. Suprafaţă sau sectorul degajat de obstacole este suprafaţă complexă de plecare dintr-un punct de referinţă situat pe marginea FATO a heliplatformei şi se extinde pe o distanţă specificată. Suprafaţă de decolare şi urcare 4.1. egală în lungime cu lăţimea minimă specificată pentru FATO plus aria de siguranţă perpendiculară pe linia mediană a suprafeţei de urcare la decolare şi situată la marginea exterioară a ariei de siguranţă sau a prelungirii degajate. în care suprafaţa va fi la nivelul apei iar spre exterior se va întinde pe o distanţă compatibilă cu spaţiul de decolare necesar elicopterului critic căruia ia fost destinată heliplatforma. 4.21. Vezi figura 4-2. Caracteristici.13. Aceasta panta pleacă de la extremitatea ariei de securitate pentru a ajunge la linia mediană care trece prin centrul FATO.1. ea va fi o suprafaţă complexă cuprinzând normalele orizontale ale liniei mediane şi panta acestei linii mediane. uniform divergente cu un procent constant faţă de planul vertical conţinând axa FATO. Panta suprafeţei conice va fi măsurată deasupra orizontalei. Notă. 4.1.16. Limitele suprafeţei conice vor cuprinde: a) o limită inferioară care coincide cu conturul suprafeţei orizontale interioare sau cu limita exterioară a suprafeţei de tranziţie. sectorul degajat de obstacole va acoperi un arc de 210° şi se va întinde către exterior până la o distanţă compatibilă cu posibilitatea elicopterului de a ateriza cu un motor scos din funcţiune.17. c) o margine exterioară orizontală şi perpendiculară pe linia mediană a ariei de urcare la decolare.15. dacă nu exista o suprafaţă orizontală interioară. .1. Notă.1. In cazul în care suprafaţă de urcare la decolare implică un viraj.20.1. In cazul în care suprafaţă de urcare la decolare este dreaptă. panta va fi măsurată în planul vertical care conţine linia mediană a suprafeţei. 4.1.23.1. Vezi figura 4-1 4. această altitudine va fi egală cu cea a punctului celui mai înalt de pe sol pe axa prelungirii degajate. Definiţie.1.1. la o înălţime specificată deasupra altitudinii FATO.

2.1 până la 4. Suprafaţă complexă pornind din punctul de referinţă al sectorului degajat de obstacole şi extinzându-se pe un arc neacoperit pe sectorul degajat de obstacole (aşa cum este ilustrat în figurile 4-3. de mai sus.5.2. 4.Suprafaţă de limitare a obstacolelor pentru heliplatforme 4. Pantele acestor suprafeţe nu vor fi superioare celor specificate în tabelele de la 4-1 până la 4-4. Prevederile 4. 4.24. cu excepţia cazurilor acceptate de autoritatea competentă.2.4.2. Suprafeţele de limitare a obstacolelor care vor fi stabilite pentru FATO cu apropiere de precizie: a) Suprafaţă de urcare la decolare b) Suprafaţă de apropiere c) Suprafaţă de tranziţie d) Suprafaţă conică 4.5 nu se aplică atunci când obiectele menţionate sunt acoperite de un alt obiect. 4.2.3. iar alte dimensiuni vor fi mai mari sau egale cu cele specificate în aceste tabele.5.2. care nu poate fi deplasat.25. 4.2. Suprafaţă de limitare a obstacolelor nu va depăşi cel mai mare unghi specific şi va fi suficientă pentru a cuprinde aria care neacoperită de sectorul degajat de obstacole.2.3. Definiţie.2. 4-5). Cerinţe de limitare a obstacolelor Heliporturi de suprafaţă 4. aceste suprafeţe fiind amplsate ca în figurile 4-6 la 4-10. nu este necesară o suprafaţă orizontală interioară.1. sau dacă studiile aeronautice stabilesc că obiectul nu afectează siguranţa operării elicopterelor. 4.6.. Heliporturile de suprafaţă vor avea cel puţin 2 suprafeţe de urcare la decolare şi de apropiere.1. dacă nu există o suprafaţă orizontală interioară. Următoarele suprafeţe de limitare ale obstacolelor se vor stabili pentru o arie de apropiere finală şi decolare la vedere: a) Suprafaţă de urcare la decolare b) Suprafaţă de apropiere.2. 4. 4.2. Suprafeţele de limitare a obstacolelor .1 Se recomandă ca pentru FATO cu apropiere fără precizie să se stabilească următoarele suprafeţe de limitare a obstacolelor: a) Suprafaţă orizontale interioară şi b) Suprafaţă conică Notă: În cazul în care se asigură apropiere directa fără precizie la ambele capete. Se recomandă ca numărul şi orientarea suprafeţelor de decolare şi de apropiere să fie stabilite în aşa fel încât factorul de utilizare al heliportului să nu fie mai mic de 95% pentru elicopterele pe care heliportul este destinat a le deservi. Următoarele suprafeţe de limitare a obstacolelor vor fi stabilite pentru FATO cu fără precizie: a) Suprafaţă de urcare la decolare b) Suprafaţă de apropiere c) Suprafaţă de tranziţie d) Suprafaţă conică. 4. Caracteristici.4.2.6. în interiorul căruia înălţimea obstacolelor deasupra FATO este reglementată. Prezenta unor noi obiecte sau supraînălţarea obiectelor existente nu va fi autorizată deasupra uneia dintre suprafeţele prevăzute la 4.2.2.1. separate între ele de un unghi de cel puţin 150°. 4.1.1. 4-4.

1 . excluzând heliporturile de pe nave.2.Operaţiuni bidirecţionale Suprafaţa de urcare la decolare (FATO cu apropiere la vedere) Suprafaţa de urcare la decolare pentru FATO cu apropiere după instrumente Suprafaţă de apropiere pentru FATO cu apropiere de precizie Suprafaţă de apropiere pentru FATO cu apropiere clasică Suprafeţele de limitare a obstacolelor .4. vor avea şi un sector de limitare a înălţimii obstacolelor. Prevederile următoare se aplică heliplatformelor instalate pe structuri înalte fixe în largul mării.2. Heliplatformele Notă.Sectorul degajat de obstacole pentru heliplatformă Sectoarele de limitare a obstacolelor pe heliplatforme Elicoptere cu un singur rotor principal şi elicoptere cu două rotoare alăturate Sectoarele de limitare a obstacolelor pe heliplatforme Elicoptere cu rotoare principale în tandem . suprafaţa orizontală interioară şi suprafaţa conică Suprafeţele de limitare a obstacolelor .2.Operaţiuni omnidirecţionale Sectoarele de limitare a obstacolelor pe heli-platforme Elicoptere cu rotoare principale în tandem .Heliport situat în mijlocul unei nave şi fără amenajare specială Suprafeţele de limitare a obstacolelor . 4.5.2. Heliplatformele vor avea un sector degajat de obstacole şi.8. Suprafeţele de limitare a obstacolelor pentru heliporturile în terase vor fi similare cu cu prevederile paragrafelor 4. 4.7.2. Heliporturile în terase nu vor avea mai puţin de două suprafeţe de urcare la decolare şi de apropiere separate între ele un unghi de cel puţin 150°.Heliport situat pe partea laterală a unei nave şi fără amenajare specială Heliporturi în terase 4. . aplicabile heliporturilor de suprafaţă.9. dacă este necesar.Suprafaţa de tranziţie.

5 mb Panta maximă 8%a 8%a 8%a 3.2. măsurată din centrul FATO. până la o distanţă totală de 0.15. 4-5). ori combinaţiile acestora.62 D obiectele nu vor depăşi o înălţime de 1.ziua 10% 10% 10% 16% . Nu se admite ca obstacolele mobile.ziua 245 ma 245 ma 245 ma 2 500 m . Pentru operarea omnidirecţională cu elicoptere cu rotoare principale în tandem nu se admite nici un obstacol fix în interiorul suprafeţei de limitare a obstacolelor sau sectorului de 150° până la o distanţă de 0.2. până la 0. 4.noaptea 245 ma 245 ma 245 ma Lăţimea exterioară .83 D suprafaţă de limitare a obstacolelor obstacolelor va avea o pantă ascendentă de 50%.2.ziua 49 mb 49 mb 49 mb 890 m . 4. De la acest arc. să se extindă pe un unghi mai mare de 30° în raport cu centrul FATO. nu va depăşi 0. suprafaţă de limitare a obstacolelor sau sectorul de 150°.10. 4. în interiorul suprafeţei sau sectorului de 150° înălţimea obstacolelor până la o distanţă de 0.62 D.. aflate în interiorul sectorului degajat de obstacole.5 mb 73.83 D. Pentru elicopterele cu un singur rotor portant şi elicopterele cu două rotoare portante alăturate. Pentru exploatarea bidirecţională de către elicoptere cu rotoare principale în tandem.05 D deasupra FATO.noaptea 15% 15% 15% Lungimea . obiectele nu vor depăşi înălţime echivalentă cu 0. Protecţia elicopterelor contra obstacolelor în vecinătatea heliplatformelor va fi asigurată deasupra nivelului heliportului.14.33% .5 mb 73.11.05 D deasupra FATO (figura 4-4). Aceasta protecţie se va întinde pe un arc nu mai mic de 180° având originea în centrul FATO cu o pantă descendentă de 20%.4. 4.13. care începe din marginea FATO în sectorul de 180°.2.noaptea 73.62 D măsurată din centrul FATO.1 m deasupra FATO (fig.2.2.12. Dincolo de acest arc. Heliplatformele nu vor avea nici un obstacol fix în interiorul sectorului degajat de obstacole sau deasupra nivelului suprafeţei degajate de obstacole. până la o rază 0. Tabelul 4-1 Dimensiunile şi pantele suprafeţelor de limitare a obstacolelor FATO CU APROPIERE LA VEDERE şi APROPIERE CLASICĂ ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── FATO cu apropiere la vedere FATO SUPRAFEŢE şi DIMENSIUNI ─────────────────────────────── cu apropiere Clase de performanţă elicoptere fără precizie 1 2 3 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── SUPRAFAŢĂ DE APROPIERE Lăţimea ariei de siguranţă Limita ariei de Lăţimea marginii interioare Lăţimea ariei de siguranţă siguranţă Limita ariei de siguranţă Amplasarea marginii interioare Prima parte Divergenţa . (figura 4-3) 4. dar care sunt strict necesare funcţionării instalaţiei care include heliplatforma.

5% -----------Partea a treia Divergenţa paralele paralele paralele -----------Lungimea .ziua e e e -----------.-------55 m SUPRAFAŢĂ DE TRANZIŢIE Panta -------.ziua c c c -----------.ziua d d d -----------.-------2 000 m SUPRAFAŢĂ CONICĂ Panta -------.-------45 m a) Panta şi lungimea care permite elicopterelor să reducă viteza pentru aterizare cu respectarea în totalitate a zonelor "de evitat" b) Lăţimea marginii interioare va ajuta aceasta mărime (dimensiune) c) Determinata de distanţă între marginea interioară şi punctul sau divergenţa data unei lăţimi de 7 diametre de rotor (ziua) sau de 10 diametre de rotor (noaptea) d) Şapte diametre de rotor (toată lăţimea exterioară) pentru operare pe timp de zi sau de 10 diametre rotor (toată lăţimea exterioară) pentru operare pe timp de noapte.noaptea e e e -----------Lăţimea exterioară .-------.-------.noaptea d d d -----------Panta maximă 15% 15% 15% -----------SUPRAFAŢĂ ORIZONTALĂ INTERIOARĂ Înălţime -------.-------5% Înălţime -------.-------.noaptea 15% 15% 15% -----------Lungimea .noaptea c c c -----------Lăţimea exterioară .-------.-------20% Înălţime -------.-------.Partea a doua Divergenţa .ziua d d d -----------.-------45 m Raza -------. ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Tabelul 4-2 Dimensiunile şi pantele suprafeţelor de limitare a obstacolelor FATO CU APROPIERE DE PRECIZIE ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ───────────────────────────── Apropiere 3° Apropiere 6° .ziua 10% 10% 10% -----------.noaptea d d d -----------Panta maximă 12.-------.5% 12. e) Determinata de distanţă între marginea interioară şi locul sau Suprafaţă de apropiere atinsă la o înălţime de 150 m deasupra altitudinii de la marginea interioară.5% 12.

Înălţimea deasupra FATO Înălţimea deasupra FATO Suprafeţe şi dimensiuni ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─ 90 m 60 m 45 m 30 m 90 m 60 m 45 m 30 m (300ft) (200ft) (150ft) (100ft) (300ft) (200ft) (150ft) (100ft) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ───────────────────────────── SUPRAFAŢĂ DE APROPIERE Lungimea marginii 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m 90 m interioare Distanţă de la 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m 60 m extremitatea FATO Divergenţa fiecărei 5% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% laturi la înălţimea deasupra FATO Distanţă.5% 2.3) (1:16. la înălţime 1745 m 1163 m 872 m 581 m 870 m 580 m 435 m 290 m deasupra FATO Lăţimea.5 m 235 m deasupra FATO Divergenţa la secţiune 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% paralela Distanţă la secţiune 2793 m 3763 m 4246 m 4733 m 4250 m 4733 m 4975 m 5217 m paralela Lăţimea secţiunii paralele 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m Distanţă la marginea 5462 m 5074 m 4882 m 4686 m 3380 m 3187 m 3090 m 2993 m exterioară Lăţimea marginii 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m 1800 m exterioare Panta primei secţiuni 2. la înălţime 962 m 671 m 526 m 380 m 521 m 380 m 307.3) (1:33.5% 2.3) (1:33.66) (1:16.3) (1:33.66) (1:16.5% 2.66) (1:16.66) .5% 5% 5% 5% 5% (1:40) (1:40) (1:40) (1:40) (1:20) (1:20) (1:20) (1:20) Lungimea primei secţiuni 3000 m 3000 m 3000 m 3000 m 1500 m 1500 m 1500 m 1500 m Panta celei de-a doua 3% 3% 3% 3% 6% 6% 6% 6% secţiuni (1:33.

ziua a 245 mb 245 mb .3% Înălţimea 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m 45 m ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────────────────────────── Tabelul 4-3 Dimensiunile şi pantele suprafeţelor de limitare a obstacolelor DECOLARE ÎN LINIE DREAPTĂ ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── La vedere FATO SUPRAFEŢE şi DIMENSIUNI ──────────────────────────────── cu apropiere fără Clase de performanţă elicoptere precizie 1 2 3 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── URCAREA LA DECOLARE Lăţimea marginii interioare Lăţimea ariei de siguranţă Amplasarea marginii interioare Limita sau extremitatea prelungirii de gajate extremitatea prelungirii degajate Prima parte Divergenţa .3% 14.3% 14.3% 14.Lungimea celei de-a doua 2500 m 2500 m 2500 m 2500 m 1250 m 1250 m 1250 m 1250 m secţiuni Lungimea totală a 10000 m 10000 m 10000 m 10000 m 8500 m 8500 m 8500 m 8500 m suprafeţei SUPRAFAŢĂ CONICĂ Panta 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% Înălţimea 55 m 55 m 55 m 55 m 55 m 55 m 55 m 55 m SUPRAFAŢĂ DE TRANZIŢIE Panta 14.ziua c 49 md 49 md .ziua 10% 10% 10% .3% 14.3% 14.5 md 73.5 md 90 m Limita sau 30% 2 850 m 1800 m .noaptea a 245 mb 245 mb Lăţimea exterioară .3% 14.3% 14.noaptea 15% 15% 15% Lungimea .noaptea c 73.

ziua -----------.noaptea paralele 15% 15% Lungimea .ziua c c c 1800 m .15% 15% 2% a) Determinata de distanţă între marginea interioară şi punctul sau divergenţa data de o lăţime de 7 diametre de rotor pentru operarea pe timp de zi sau 10 diametre de rotor pentru operarea pe timp de noapte.paralele paralele paralele Lungimea .5%* 8%b 8%b 3.c c Panta maximă -----------.Panta maximă 4. ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── Tabelul 4-4 Criterii pentru o arie de urcare la decolare/apropiere cu viraj APROPIEREA FINALĂ ŞI DECOLARE LA VEDERE ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─────────── CARACTERISTICI SPECIFICAŢIE ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─────────── Schimbare de direcţie Conform specificaţiilor (120° max.) Raza de viraj pe linia mediană Nu mai puţin de 270 m Distanţa până la poarta interioară * a) Elicopterele din clasa de performanţă 1 .ziua paralele 10% 10% paralele .e e Lăţimea exterioară . sau din prelungirea degajată .5% Partea a doua Divergenţa .ziua e a a 1510 m .noaptea -----------. • aceasta panta depăşeşte panta de urcare cu masa maximă cu un motor în funcţiune pentru numărul elicopterelor actuale.5%* Partea a treia Divergenţa -----------.e e 7640 m .5%* 15% 15% 3. d) Lăţimea marginii interioare va fi completată cu aceasta dimensiune e) Determinata de distanţă între marginea interioară şi locul sau Suprafaţă atinsă la o înălţime de 150 m deasupra altitudinii marginii interioare. b) Panta şi lungimea data elicopterelor pentru o arie de acceleraţie şi urcare cu respectarea tuturor zonelor "de a devia" c) Şapte diametre de rotor (pe toată lungimea exterioară) pentru operarea pe timp de zi sau 10 diametre (pe toate lăţimea exterioară) pentru operarea pe timp de noapte.ziua -----------.c c 1800 m .noaptea -----------.nu mai puţin de 305 m la plecare din extremitatea ariei de securitate.noaptea e a a Lăţimea exterioară .noaptea c c c Panta maximă 4.

fiecare acoperind un arc de 150°.ziua Lăţimea marginii interioare mărită cu 20% din distanţa la poarta interioară până la o lăţime minimă de 7 diametre de rotor .ziua Lăţimea marginii interioare mărită cu 20% din distanţa la poarta interioară . Aceste suprafeţe se vor întinde pe o distanţă orizontală egală cu cel puţin diametrul ariei de apropiere finală şi de decolare şi nici un obstacol nu va fi deasupra acestora (figura 4-11) Amplasare în vecinătatea bordurilor navei 4.pentru elicoptere b) Elicopterele din clasa de performanţă 2 şi 3 nu mai puţin de 307 m la plecare din extremitatea FATO Lăţimea porţii interioare: . În cadrul acestui sector nu vor exista obiecte care să se ridice deasupra nivelului FATO exceptând pe acelea care sunt esenţiale pentru operarea în siguranţă a elicopterelor şi care pot avea înălţime maximă de 25 cm (fig. în faţă şi în spate. urcare sau apropiere pot fi necesare mai multe viraje.18.2.noaptea Lăţimea marginii interioare mărită cu 30% din distanţa la poarta interioară Lăţimea porţii exterioare: .noaptea Lăţimea marginii interioare mărită cu 30% din distanţa la poarta interioară până la o lăţime maximă de 10 diametre de rotor Altitudinea porţilor interioară şi Determinată de distanţa calculată de la marginea exterioară interioară şi de pantele indicate Pante Conform Tabelelor 4-1 şi 4-3 Divergenţă Conform Tabelelor 4-1 şi 4-3 Lungimea totală a ariei Conform Tabelelor 4-1 şi 4-3 * Distanţa minimă necesară înainte de începutul virajului după decolare sau la terminarea virajului în faza finală. care nu vor avea înălţimea mai mare de 25 cm. 2) Pe lungimea totală a ariei de decolare.16. Nici un obiect nu se va ridica deasupra nivelului FATO. Aceleaşi criterii se vor aplica tuturor virajelor subsecvente.5 diametrul FATO. Pentru asigurarea unei protecţii suplimentare. 4-12). 1) Vezi figura 4-6. .2. înainte şi după limita FATO se vor stabili suprafeţe de limitare a obstacolelor în pantă ascendentă de 20% de-a lungul marginilor celor 2 sectoare de 150°. având centrul pe cercul de referinţă "D" al FATO. pe o lungime totală de 1.2. 4. Pentru punctele din faţa şi din spatele cercului de referinţă cu diametrul D. ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─────────── Note.17. zona se va extinde până la axa longitudinală a navei. în afara cazului când lăţimea normală a gabaritelor interioare şi exterioare va fi lăţimea maximă a ariei. cu excepţia mijloacelor de siguranţă necesare operării elicopterelor. Heliporturile pe nave Amplasare în zona centrală a navei 4. Înainte şi după FATO vor exista două sectoare simetrice. amplasate simetric faţă de originea sectorului de referinţă din afara navei.

indicatoare 5.2.> lungime 1. Amplasare: Un marcaj al ariei de troliu va fi plasat în aşa manieră încât centrul său să coincidă cu centrul zonei degajate a ariei de troliu 5.> diametrul bazei 0.1.4.pentru heliporturi în terase şi heliplatforme: .4.1.3 m .4. Un marcaj al ariei de troliu va fi constituit printr-un cerc plin nu mai mic de 5 m în diametru.1.1. Indicatorul de direcţie a vântului va fi conceput astfel încât să indice clar direcţia vântului şi să dea o indicaţie generală a vitezei vântului.2. Pe un heliport destinat a fi folosit noaptea indicatorul direcţiei vântului va fi luminat.1.3.15 m 5.1.1.1.1.25 D care va înconjura FATO şi sectorul liber de obstacole la o înălţime egală cu 0.2.1.1.2.2. Utilizare: Un heliport va fi dotat cu cel puţin un indicator al direcţiei vântului.3.1.2.2. 5. 5.1. 5.2. Se recomandă ca indicatorul să fie confecţionat din pânză fină de forma unui trunchi de con şi va avea următoarele dimensiuni minime: . 5.2.2. Dimensiunile marcajului nu vor fi inferioare celor indicate .2.6 m .> lungime 2.05 diametrul cercului de referinţă.4 m . care nu va fi penetrată de nici un obiect.1. dispuse în cinci benzi.1. Se va asigura o suprafaţă orizontală cu lăţimea de cel puţin 0. El va fi vizibil dintr-un elicopter în zbor.> diametrul la extremitate 0.1.3 m . Marcajul de identificare al heliportului 5. Acolo unde este necesară o combinaţie de 2 culori pentru a se asigura un contrast corespunzător faţă de culoarea schimbătoare a fundalului.2. vopsit în galben.2. Este recomandat de a utilizat un marcaj distinctiv al ariei de troliu. în zbor staţionar sau pe aria de manevră. Utilizare: Se va utiliza un marcaj de identificare al heliportului. 5.3.2.19.1.1. se va folosi de preferinţă oranj şi alb.1.2.> diametrul bazei 0. Marcajul ariei de troliu 5. 5. 5. se vor instala indicatoare suplimentare ale direcţiei generale a vântului de suprafaţă.2 m . Amplasare: Marcajul de identificare al heliportului trebuie să fie amplasat în FATO sau pe axa centrala sau în vecinătatea acesteia când este folosit împreună cu marcajele de identificare ale unei piste 5.1.2.1.1. 5.1.1.1. Caracteristici: Marcajul de identificare al heliportului va fi de culoare alba în forma literei H cu excepţia cazurilor heliporturilor de spitale. Indicatoarele direcţiei vântului 5.2.1. Culoarea indicatoarelor de direcţie a vântului va fi astfel aleasă încât acestea să fie clar vizibile de la o înălţime de cel puţin 200 m (650ft) deasupra heliportului având în vedere culoarea fundalului. Marcaje şi balize 5.> diametrul la extremitate 0. prima şi ultima fiind culori închise.4.2. Dacă este posibil se va folosi o singur culoare de preferinţă alb sau oranj. CAPITOLUL 5 MIJLOACE VIZUALE 5.2.pentru heliporturi de suprafaţă: . Amplasare: Indicatorul direcţiei vântului va fi astfel amplasat încât să indice direcţia vântului deasupra ariei de apropiere finală şi de decolare fără a fi influenţat de obstacole terestre şi de asemenea va fi ferit de perturbaţiile generate de suflul rotorului. Acolo unde TLOF poate fi afectată de un flux turbulent de aer. 5.

2.2.4.4.PETA.4.4. paragrafele 5.1. şi va fi completat cu litera H. 5.5.2.2.2. Utilizare: Pentru un heliport de suprafaţă.2.2. 5.5. Înălţimea balizei deasupra nivelului solului sau zăpezii nu va depăşi 25 cm.5.AD .2. 5. Amplasare: Marcajul de identificare va fi amplasat ca în figura 5-3. Caracteristici: Un marcaj de identificare a FATO va fi format din marcajul de identificare a pistei conform prevederilor RACR .2. Amplasare: Este recomandat ca marcajul masei maxime admise să fie plasat în interiorul ariei prizei de contact şi de zbor.2. Marcarea FATO va fi formată din benzi dreptunghiulare cu o lungime de 9 m sau egală cu o cincime din latura FATO. acestea se amplasează la intervale egale.1. aceasta bară se va găsi pe bisectoarea sectorului degajat de obstacole sau va fi paralelă cu aceasta. 5.2. Se recomandă folosirea unui asemenea marcaj pe un heliport în terase sau pe o heliplatformă.5.2 Amplasare: Marcajele FATO vor fi amplasate pe conturul acesteia. când este necesară identificarea acestei arii de către pilot.4. 5. ca în figura 5-1.2.2. de mai sus (figura 5-3).4. care nu vor depăşi 50 m.2.5.2.2.2. 5.1 5. Utilizare.5. Marcajul punctului ţintă .4 şi 5.4. fiecare colţ fiind marcat. În cazul unei heliplatforme. În cazul în care marcajul este utilizat concomitent cu marcajul de identificare al FATO. b) pentru ariile cu alte forme (circulare) la intervale egale nu mai mari de 10 m cu un minim de 5 marcaje sau balize.5 Marcajul de identificare a ariei de apropiere finală şi de decolare 5. Marcajul masei maxime admise 5. 5.2. fiecare careu va conţine litera H ca în figura 5. 5.3.4. Marcajele sau balizele ariei de apropiere finală şi de decolare 5. având o lăţime de 1 m.2.3. 5. prevăzut la paragraful 5.3. marcajul de identificare al heliportului va avea forma literei H de culoare roşie pe o cruce albă formată din careuri adiacente. Marcajele ariei de apropiere finală şi de decolare vor fi de culoare alba. 5. Caracteristici: Marcajele sau balizele ariei de apropiere finală şi de decolare sunt dispuse după cum urmează: a) pentru suprafeţele pătrate sau rectangulare.2. Se recomandă ca cifrele şi literele care constituie marcajul să aibă o culoare care să contrasteze cu fundalul (figura 5-2). Acesta va fi amplasată pentru a fi vizibil unui pilot care urmează direcţia preferată de apropiere finală.în figura 5-1.2.2.1. Caracteristici: Un marcaj de masă maximă admisă va fi constituit dintr-un număr de doua cifre.2.2. unde dimensiunile FATO nu sunt uşor vizibile se vor asigura marcaje ale FATO. Utilizare: Se recomandă dispunerea unui marcaj de identificare a ariei de apropiere finală şi de decolare. 5.3.2.4. 5.3. pe fiecare latură fiind amplasate cel puţin 3 marcaje. aşa cum este specificat în paragraful 5. Marcajul de identificare al heliportului va fi orientat de aşa manieră încât bara transversală a literei H să fie perpendiculară pe direcţia preferată de apropiere finală. aceste dimensiuni vor fi triple. Pentru un heliport pe spital. urmat de litera "t" pentru a indică masa maximă admisă în tone (1000 kg) 5.2.2.3.3. Marcaj distinctiv de heliport (reper cu cruce de spital conform sectorului degajat de obstacole) Tipurile şi mărimile cifrelor şi literelor care constituie marcajul de greutate maximă admisă 5.2.5.2.6.3.

5.2.2.9. diametrul interior al cercului va fi egal cu jumătatea valorii D corespunzătoare platformei sau 6 m. Caracteristici: Marcajul nominativ al heliportului sau un indicativ alfanumeric utilizat în comunicaţiile radiotelefonice.3.2. 5. Când există un sector de obstacole. lăţimea liniei nu va fi mai mică de 1 m.3.2.2.4.2.7. Utilizare: Pe o heliplatformă se va marca aria prizei de contact şi de zbor. Caracteristici: Marcajul prizei de contact va fi constituit dintr-un cerc galben cu o lăţime a liniei nu mai mică de 0. înainte de a se îndrepta către TLOF.9.2.8.2. pentru a permite pilotului să efectueze apropierea către un anumit punct. În cazul unei heliplatforme. cu o marjă suficientă.2. Amplasare: Un marcaj al prizei de contact va fi amplasat astfel încât trenul de aterizare principal să fie în interiorul marcajului.2. Pentru heliporturi.2. Marcaj de identificare a ariei de apropiere finală şi de decolare Marcajul punctului ţintă 5.6. dacă perimetrul TLOF nu este evident.1.8. Pe o heliplatformă. 5. centrul marcajului prizei de contact va fi situat în centrul ariei prizei de contact şi de zbor. iar dimensiunile sale vor fi conforme cu dimensiunile indicate în figura 5-4. Amplasare: Marcajul punctului ţintă va fi plasat în interiorul ariei de apropiere finală şi de decolare.7. Utilizare: Se recomandă marcarea numelui heliportului când alte elemente de identificare vizuală sunt insuficiente.9.7. Amplasare: Se recomandă amplasarea marcajului nominativ al heliportului astfel încât să fie vizibil.2. Pilotul se va afla în acelaşi timp deasupra marcajului. 5. Caracteristici: Marcajul punctului ţintă va fi constituit dintr-un triunghi echilateral dispus astfel încât bisectoarea unuia dintre unghiurilor sale să coincidă cu direcţia preferată de apropiere.1. Marcajul ariei prizei de contact şi de zbor 5.9.5. Pe o heliplatformă sau pe un heliport în terase. marcajul poate fi decalat la o distanţă ce nu va depăşi 0. Toate părţile elicopterului vor trece peste toate obstacolele.4.3.8. se recomandă marcarea TLOF.2.1. sub toate unghiurile deasupra orizontului.2.2.2. Marcajul prizei de contact 5. 5.2. 5.3. Caracteristici: Marcajul ariei prizei de contact şi de zbor va fi constituit dintr-o linie albă continuă cu o lăţime de cel puţin de 30 cm. 5. Utilizare: Se recomandă dispunerea unui marcaj al prizei de contact când este necesar ca elicopterele să ia contactul într-un punct determinat. 5.7.1. Amplasare: Marcajul ariei prizei de contact şi de zbor va fi plasat pe tot perimetrul ariei. Acest marcaj va fi de forma unei linii albe continue. 5. pe cât posibil.8. Utilizare: Este recomandat a se utiliza un marcaj al punctului ţintă pe un heliport. . Marcarea numelui heliportului 5. oricare este mai mare. cu rezerva ca decalajul marcajului să nu afecteze siguranţa zborului.6.2.1 D.2. marcajul trebuie să fie amplasat în partea dinspre obstacole în raport cu marcajul distinctiv H. în raport cu originea sectorului degajat de obstacole.2.5.8. 5.6.8. Când un studiu aeronautic indică necesitatea.2.7. excluzând heliplatormele. 5. 5. 5.2.5 m.

Se recomandă ca înălţimea caracterelor ce constituie marcajul.4. Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heli-platforme 5.12.5.2.2. 5.2. Ele vor fi vizibile pilotului sub forma unui dreptunghi cu un raport înălţime/lăţime de 1/3.9.2. aceasta trebuie balizat. Amplasare: Balizele traiectului de tranzit vor fi dispuse în lungul axului traiectului.2 m pentru heliporturile în terase şi heliplatforme. galben. la intervale de cel mult 60 m pe secţiunile rectilinii şi de 15 m pe secţiunile curbe. cu o suprafaţă minimă de 1500 cm2.AD . Far de heliport .2. 5.2.2.2. Marcaje luminoase 5. Pentru a putea fi utilizat noaptea sau când vizibilitatea este scăzută marcajul nominativ al heliportului va fi luminat la interior sau exterior.13. limitele direcţiilor sectorului pentru valoarea D a heliplatformei (vezi figura 5-5 pentru cazul unei heliplatforme hexagonale).11.10. Aceste balize nu vor fi destinate a fi utilizate pe căile de rulare pentru elicoptere.10.3.12. 5. balizele vor fi luminate la interior sau reflectorizante.2.2. Înălţimea marcajului sectorului degajat de obstacole va corespunde lăţimii marcajului ariei prizei de contact şi de zbor.2. 5. Caracteristici: Balizele căilor de rulaj aerian vor fi frangibile şi nu vor depăşi 35 cm deasupra nivelului solului sau zăpezii. Balizele căilor de rulaj aerian 5.2.10. Ele vor fi vizibile pilotului sub forma unui dreptunghi cu raportul de înălţime/lăţime de aproximativ 3/1 şi o suprafaţă minimă de 150 cm2. 5.2. aşa cum este indicat în figura 5-6. Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heliplatforme 5.10.4.10. Specificaţiile pentru marcajelor axiale ale căilor de rulajelor şi ale punctelor de aşteptare prevăzute de RACR .2.3. 5. Culoarea marcajului va fi în contrast cu fondul. 5.1.9 se aplică şi căilor de rulare pe sol pentru elicoptere 5.13. aşa cum este indicat în figura 5-7.2.13.5. Balizele traiectului de tranzit în zbor vor avea trei benzi verticale de lăţime egală şi culori alternative galben. 5. Amplasare: Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heliplatforme va fi plasat pe marcajul ariei prizei de contact şi de zbor. Când traiectul de tranzit trebuie să fie utilizat noaptea. Utilizare: Se recomandă balizarea căilor de rulaj aerian Notă.1.9. 5.2. galben. 5.10. Caracteristici: Balizele rutei de tranzit în zbor vor fi vizibile şi instalate de aşa manieră ca înălţimea lor deasupra nivelului solului sau zăpezii să nu depăşească 1 m. Caracteristici: Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heliplatforme va indica originea sectorului degajat de obstacole.2.2.2.13. 5. balizele vor fi luminate la interior sau reflectorizante. Marcajul va fi de culoare neagră.5.2.2.12. 5.12. verde şi galben. Marcajul căilor de rulare Notă.4. la intervale ce nu depăşesc 30 m pe secţiunile rectilinii şi 15 m în curbe.13. paragrafele 5.1. Amplasare: Balizele căilor de ruaj aerian vor fi dispuse în lungul axei căilor de rulaj aerian.3. să fie de cel puţin 3 m pentru heliporturile de suprafaţă şi de cel puţin 1. 5.3.PETA.4.12. Utilizare: Se recomandă marcarea al sectorului degajat de obstacole al heliplatformelor. verde. Când calea de rulaj va fi utilizat noaptea.1. Balizele traiectului de tranzit în zbor 5.2.3.8 şi 5. În cazul stabilirii unui traiecte de tranzit în zbor.2. Balizele căilor de rulaj aerian vor prezenta trei benzi orizontale egale ca lăţime de culori alternative.2. 5.

1.6.1. pentru a simplifica posibilitatea apropierii pe direcţia preferată.3. 5. 5.30% . omnidirecţionale. Lumina farului va fi vizibilă din orice direcţie.2.8. omnidirecţionale. este posibil să fie necesară folosirea unor ecranări pentru a se asigura că pilotul nu va fi orbit în timpul fazelor finale ale apropierii şi ale aterizării.3% Baliza căii de rulaj aerian . pentru apropierea fără precizie.5 m. 5.10% .3. 5.3. Suplimentar. ilustraţia 2. Utilizare: Se recomandă utilizarea unui far de heliport când: a) se consideră necesară dirijarea vizuală la mare distanţă.3. Când dispozitivul de iluminare de apropiere este instalat pentru deservirea unei arii de apropiere fără precizie.10% b) lumini cu intermitenţă 100% . 5.2.5.2.3.3.2.2. ilustraţia 3.2.3. Luminile cu sclipire secvenţială vor fi lumini albe. Caracteristici: Farul de heliport va emite serii succesive de lumini albe.3. de preferinţă pe un punct ridicat şi astfel încât să nu orbească piloţii la distanţe mici. în funcţie de condiţiile ambientale după cum urmează: a) lumini fixe 100% . 5. 5. Este recomandat ca repartiţia luminilor fixe să fie ca cea indicată în figura 5-9.3.4. 5. Distribuţia intensităţii luminilor intermitente va fi conformă figurii 5-9. Folosirea aprinderii intermitente secvenţiale poate fi utilă atunci când identificarea balizajului este dificilă datorită luminilor înconjurătoare.1.5. intensitatea trebuie să fie multiplicată de 3 ori în cazul unei arii de apropiere finală şi de decolare.2.1. Caracteristici: Se recomandă ca un dispozitiv luminos de apropiere să fie compus din trei şiruri de lumini distanţate uniform la intervale de 30 m şi o bară transversală de 18 m lungime situată la distanţă de 90 m de marginea FATO.2. Dispozitive luminoase de apropiere 5.3. Acolo unde este necesar ca traiectul de apropiere finală să devină mai contrastant se pot adăuga la bara transversală lumini adiţionale amplasate la intervale egale de 30 m.1.2. Acolo unde este considerată necesară reglarea intensităţii luminoase.2. 5. secvenţele aprinderii să fie cele din figura 3.3.5.3. ilustraţia 1. aşa cum se arată în figura 5-10. Luminile incluse în bara transversală pot fi lumini cu lumină continuă sau cu lumină intermitentă. 5.1.3.3. Amplasare: Dispozitivul luminos de apropiere va fi dispus în linie dreaptă. pe cât posibil. conform schemei din figura 5-8. de scurtă durată. în lungul direcţiei preferate de apropiere. este recomandat ca lungimea dispozitivului să fie de cel puţin 210 m.9. Luminile fixe vor fi din lumini albe. iar distribuţia lor trebuie să fie cea prezentată în figura 5-9. o linie orizontală în unghi drept intersectată de balizajul axial. Secvenţa de aprindere trebuie să înceapă de la luminile din amonte şi să se propage în direcţia barei transversale.2. separate de intervale regulate. Notă. luminile fiind distanţate la intervale de 4. 5. 5.4.7. Se recomandă ca pentru luminile cu intermitenţă. Amplasare: Farul de heliport va fi amplasat pe heliport sau în vecinătatea heliportului. Luminile care compun bara transversală vor forma. Secvenţa de aprindere trebuie să aibă o frecvenţă de un Hz. Utilizare:Se recomandă instalarea un dispozitiv luminos de apropiere pe un heliport.3. se recomandă folosirea de trepte de 10% sau 3%. după cum este necesar în funcţie de mediu.1. 5. Totodată.2. Ilustraţia 3.3. Se recomandă folosirea unui sistem de reglaj pentru a putea ajusta intensitatea luminoasă.3. nefiind disponibile alte mijloace vizuale b) identificarea heliportului este dificilă datorită luminilor din vecinătatea acestuia.

1. 5.9.3. 5.4. Forma semnalului va fi concepută astfel încât să se evite confuziile între dispozitiv şi indicatorul vizual de pantă de apropiere sau alte semnale vizuale.3.8.3. Lămpile vor fi frangibile şi montate cât mai jos posibil.2. 5.3. Traiectoria de apropiere şi reglajul azimutului 5.3.3.3. Amplasare: Dispozitivul de dirijare vizuală pentru aliniere va fi plasat orizontal dinspre elicopterul care trebuie dirijat către aria de apropiere finală şi de decolare. lămpile vor fi amplasate astfel încât la extremităţile zonei.3.1. la limita semnalului "on track". .3. de asemenea. Unghiul de azimut al sistemului de ghidare va fi astfel reglat încât în timpul procedurii de apropiere pilotul elicopterului.3.9.3. Forma semnalului dispozitivului de dirijare vizuală pentru aliniere va cuprinde minim 3 sectoare distincte furnizate de indicatoare: "decalat către dreapta".3.3.3. 5.3.3. Dispozitivul de dirijare vizuală pentru aliniere va fi reglabil în azimut cu o precizie de ±5 minute de arc. de cel puţin 3 minute de arc. Se recomandă ca dispozitivul să fie plasat în afara conturului FATO şi să fie coliniar cu direcţia de apropiere preferată. 5. "pe aliniament" şi "decalat către stânga".3. Sistemul nu trebuie să mărească semnificativ solicitarea pilotului.7.3.3.3. în special noaptea. Se va evita folosirea aceleiaşi codificări cu un indicatorul vizual de pantă de apropiere asociat. 5. Acolo unde luminile sistemului trebuie să se vadă ca surse discrete.2.4.2. Utilizare: Se recomandă instalarea unui dispozitiv de dirijare vizuală pentru aliniere pentru deservirea apropierii către un heliport în funcţie de condiţiile existente. Dispozitivul de dirijare vizuală pentru aliniere 5.5. Unghiurile dintre luminile sistemului şi alte lumini comparabile sau de alte intensităţi vor fi. care permite modificarea în funcţie de condiţiile ambientale. Repartiţia intensităţii luminoase 5. 5. în raport cu traiectoria de apropiere dorită.Baliza traiectului de rulaj aerian Caracteristicile iluminării farului de heliport 5. Intensitatea luminoasă a sistemului de dirijare vizuali pentru aliniere va fi egală sau superioară celei a indicatorului vizual de pantă de apropiere. cu care sunt asociate. Forma semnalului va fi aleasă astfel încât dispozitivul să fie individualizat şi bine vizibil în toate condiţiile de operare.3.3.12. 5.1.3.10.3.3. pilotul să vadă luminile sub un unghi de cel puţin de 3 minute de arc.2.3.3. cu o marjă suficientă de siguranţă.12. cu care este asociat. când: a) Asigurarea distanţei faţă de obstacole.3. va depăşi toate obiectele din apropierea zonei.3.3. pentru a evita orbirea momentană a piloţilor. Este necesară instalarea unui sistem de reglare a intensităţii luminoase.3.3. 5.3.4. Unghiul de divergenţă al sectorului "pe aliniament" va fi cel indicat în figura 5-11. b) mediul înconjurător al heliportului nu asigura suficiente repere vizuale pe suprafaţă.6.3.3.1. 5. şi c) fizic este imposibil să fie instalat un sistem de balizaj luminos de apropiere. 5. reducerea zgomotului sau procedurile ATM impun utilizarea unei anumite direcţii de zbor.11.3. 5. Forma semnalelor 5. în cursul manevrelor de apropiere finală şi aterizare.

3.7. care nu dispune de altă semnalizare vizuală de apropiere.4. Diagramele isocandela de lumini destinate dispozitivelor de apropiere la vedere şi de apropiere clasică pentru elicoptere Dispozitivul luminos de apropiere Unghiul de divergenţă al sectorului "pe aliniament" 5. vor fi următoarele: a) Indicatoarele PAPI şi APAPI vor îndeplini cerinţele din RACR . b) indicatorul de traiectorie de apropiere pentru elicoptere (HAPI) va respecta specificaţiile din paragrafele 5.4. Acestea sunt: "peste pantă".3.5. Lămpile vor fi astfel construite încât depozitele de condens. Lămpile vor fi frangibile şi instalate cât mai jos posibil.2.15.4.5.3. "uşor sub pantă" şi "sub pantă" 5. în azimut. etc.3.4.6. 5.1.3.14.3. şi c) caracteristicile elicopterului impun o apropiere stabilizată.3.4. pe direcţia preferată de apropiere. tabelul 5-1 şi figura 5-13 se aplică şi dispozitivului de dirijare vizuală pentru aliniere.4. 5.3.3.21 din prezenta reglementare. dispozitivul va fi decuplat automat. Frecvenţa de repetare a semnalului din sectorul cu lumină intermitentă al HAPI va fi de minim 2 Hz. .5. de pe suprafeţele optice sau de reflexie vor interfera cât mai puţin posibil cu semnalul luminos şi nu vor produce semnale false. Caracteristicile suprafeţei de limitare a obstacolelor specificate în paragraful 5. 5.3. Caracteristicile dispozitivului de dirijare vizuală pentru aliniere 5.3. reducerea zgomotului sau procedurile ATM impun utilizarea unei anumite direcţii de zbor.AD .PETA paragrafele 5. Se recomandă ca un indicator vizual de pantă de apropiere să fie amplasat la cota nominală a punctului ţintă şi aliniat.40. gheaţă.4.3.13.3. 5.6 până la 5.3. b) Mediul înconjurător al heliportului nu asigură suficiente repere vizuale pe suprafaţă. "pe pantă".4. până la 5. Formatul semnalului pentru dispozitivul HAPI 5. când: a) Asigurarea distanţei faţă de obstacole. în cursul apropierii finale şi aterizării.5.3.3.3. Amplasare: Indicatorul vizual de pantă de apropiere va fi amplasat în faţa unui elicopter care trebuie dirijat către punctul dorit în interiorul ariei de apropiere finală şi de decolare astfel încât să nu producă orbire temporară pilotului. murdărie.3. 5. În cazul defectării unei componente care afectează formatul semnalului. Indicatorul vizual al pantei de apropiere 5.4.3. Formatul semnalului dispozitivului HAPI va fi conform cu figura 5-12.8.23.4. Indicatoarele vizuale de pantă de apropiere normală pentru exploatare de către elicoptere. cu excepţia că unghiul indicatorului "on slope" (pe pantă) va fi mărit la 45 minute de arc.4. Utilizare: Se recomandă instalarea unui indicator vizual al pantei de apropiere pe un heliport.4.3.22.3. 5. ilustraţiile A şi B. Notă: În procesul de proiectare se vor avea în vedere reducerea la minimum a interferenţei între diferitele sectoare de semnalizare şi limitele de acoperire în azimut.4. Formatul semnalului pentru dispozitivului HAPI cuprinde 4 sectoare de indicare distincte.

La intensitate maximă. Ansamblul luminos al HAPI va fi conceput în aşa fel încât depunerile de condens. 1 la RACR .13. pentru un observator care se găseşte la o distanţă de minim 300 m ea va apărea limitată de un unghi care să nu depăşească trei minute de arc pentru o poziţie.11.18. Tranziţia culorilor la HAPI în plan vertical va fi astfel încât. gheaţă pe suprafeţele optice de transmisie sau reflexie să influenţeze cât mai puţin posibil semnalul luminos şi nu vor produce semnale parazite sau erori.14. Tabelul 5-1 DIMENSIUNILE ŞI PANTELE SUPRAFEŢEI DE PROTECŢIE CONTRA OBSTACOLELOR ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── SUPRAFEŢE ŞI DIMENSIUNI FATO PENTRU APROPIEREA FATO PENTRU APROPIEREA LA VEDERE CLASICĂ .5° (±30 minute de arc) indicatorul se va stinge automat.10.19.4. 5.12. 5. cu o precizie de ±5 minute de arc. 5. Comanda intensităţii: Dispozitivului va fi prevăzut cu un reglaj în funcţie de condiţiile ambientale pentru a preveni orbirea temporară a pilotului în cursul manevrelor de apropiere şi aterizare.3.3. 5.PETA.1.4. 5.4. Caracteristicile ansamblului luminos 5.1. sectorul defect nu va emite nici o lumină. 5.320 şi lumina verde se va încadra în limitele prevăzute de Apendicele nr. Rata de aprindere/stingere a semnalelor HAPI ar trebui să fie 1 la 1 şi modulaţia ar trebui să fie de cel puţin 80%.3.20. 5.3.3.3.3.3. b) Când sistemul de iluminare intermitentă se defectează. 5.16.3. Se recomandă ca la repartiţia intensităţii luminoase la HAPI luminile roşii şi cele verzi să fie conforme cu figura 5-9.3. lumina roşie a HAPI va avea o coordonată Y care nu va depăşi 0.4.AD . Panta de apropiere şi calajul în poziţie 5. Notă. Deschiderea unghiulară a sectorului "pe pantă" la HAPI va fi de 45 minute de arc.17.4. paragraful 2. Deschiderea unghiulară a sectorului "uşor sub pantă" la HAPI va fi de 15 minute de arc. Sistemul HAPI care se doreşte a fi instalat la o heliplatformă flotantă trebuie să permită o stabilizare a direcţiei de ±1/4 grade la o deviaţie de tangaj şi ruliu de ±3° a platformei. 5.15.4.3.8. Factorul de transmisie la un filtru roşu sau verde va fi cel puţin egal cu 15% din reglajul de intensitate maximă.4.3.3.4.9.4.4. Calajul unghiular în poziţie al HAPI va fi făcut astfel încât pe durata apropierii pilotul unui elicopter care urmăreşte limita superioară a semnalului "sub pantă" va depăşi toate obstacolele din zona de apropiere cu o marjă de siguranţă suficientă.5.4. Se poate extinde acoperirea în azimut a HAPI prin instalarea acestuia pe un suport rotativ.3.4. Un indicator HAPI va avea o poziţie reglabilă în toate unghiurile dorite între 1° şi 12° deasupra orizontului. ilustraţia 4. Indicatoarele vor fi concepute astfel încât: a) La un decalaj vertical în poziţie a ansamblului luminos de peste ±0.4. 5.

4.0. Prezenţa a noi obiecte sau supraînălţarea obstacolelor existente nu va fi acceptată deasupra suprafeţei de limitare a obstacolelor cu excepţia cazurilor avizate de autoritatea competentă. 5.9° ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── a) Cum este indicat în figura 5-13 b) Unghiul limitei superioare al semnalului "sub pantă" ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── Forma semnalului HAPI Suprafaţa de protecţie contra obstacolelor pentru indicatoare vizuale de panta de apropiere Suprafaţă de limitare a obstacolelor pentru indicatoare vizuale de pantă de apropiere (PAPI. se va stabili o suprafaţă de limitare a obstacolelor.3.0.57° PANTE HAPI A^b .4.──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── Lungimea limitei interioare Lăţimea ariei de siguranţă Lăţimea ariei de siguranţă ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── Distanţa în raport cu 3 m minim 60 m extremitatea FATO ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── Divergenţe 10% 15% ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── Lungime totală 2500 m 2500 m ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ─── PAPI A^a .4.21. Caracteristicile suprafeţei de limitare a obstacolelor şi anume originea. Obiectele care se ridică deasupra suprafeţei de limitare a obstacolelor vor fi eliminate.3.23.65° ATAPI A^a . 5.3.65° A^b .3.22.9° A^a . lungimea şi panta vor corespunde cu cele specificate în coloana corespunzătoare din tabelul 5-1 şi în figura 5-13.4.24.0. deschiderea. Când este prevăzută instalarea unui indicator vizual pe panta de apropiere.0.0. 5. APAPI şi HAPI) 5.0. cu excepţia cazurilor când autoritatea competentă consideră că obiectul este .57° A^a .

care nu poate fi îndepărtat.2.3.3.3. 5. Luminile punctului ţintă se vor suprapune cu marcajele ale punctului ţintă. 5. incluzând şi ariile circulare.3. Ele vor fi dispuse la intervale uniforme după cum urmează: a) Pentru ariile care au forma pătrată sau dreptunghiulară.7.4. Atunci când lămpile montate deasupra suprafeţei reprezintă un risc operaţional. 5. Când aria de apropiere finală şi de decolare nu este folosită pentru ridicare sau priză de contact.3.1.6.5. iar cele care sunt pe suprafaţă ariei să fie încastrate pentru a nu periclita siguranţa elicopterului. 5. e) instalarea unui dispozitiv de dirijare vizuală pentru aliniere de timpul specificat la secţiunea 5.3.1. intervalele nu vor depăşi 50 m cu minim 4 lumini pe fiecare latură. 5. Aceste lumini pot fi omise atunci când această arie şi aria prizei de contact şi de zbor coincid sau limitele ariei de apropiere finală şi de decolare sunt vizibile clar. Amplasare: Luminile ariei de apropiere finală şi de decolare vor fi amplasate pe conturul ariei. 5. Se recomandă ca repartiţia luminilor ariei de apropiere finală şi de decolare să fie conformă cu figura 5-9.6. deasupra nivelului solului sau zăpezii. Utilizare: Pe un heliport destinat a fi utilizat noaptea va fi instalat un dispozitiv de balizaj luminos al TLOF. 5.3.3. 5. iar la fiecare colţ câte o lumină. nu va depăşi 25 cm.5. b) reducerea deschiderii în azimut a dispozitivului care face ca obiectul să se găsească în afara limitelor fascicolului. Când un studiu aeronautic indică existenţa unui obiect care depăşeşte suprafaţă de limitare a obstacolelor şi care riscă să compromită siguranţa operării elicopterelor se vor lua una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) creşterea pantei de apropiere a dispozitivului. omnidirecţionale.6. intervalele nu vor depăşi 5 m cu nu mai puţin de 10 lumini. sau când printr-un studiu aeronautic s-a stabilit că obiectul nu va afecta siguranţa operaţională. 5.3. omnidirecţionale. d) decalarea ariei de apropiere finală şi de decolare.3. Se recomandă ca înălţimea lămpilor să nu depăşească 25 cm.5.25. Caracteristici: Luminile de apropiere finală şi de decolare vor fi lumini albe fixe.5.3.4. ilustraţia 5. 5. În cazul unui heliport de suprafaţă dispozitivul luminos al TLOF va aplica una sau mai multe dintre soluţiile următoare: a) lumini periferice b) lumină disipată (proiectoare) sau .3.4. acestea vor fi de culoare alba. 5.6.3. ilustraţia 5.3. Când este necesară variaţia intensităţii acestor lumini.2. Se recomandă ca repartiţia luminilor punctului ţintă să fie conform indicaţiilor figurii 5-9. Caracteristici: Configuraţia luminilor punctului ţintă va fi obţinută cu ajutorul a nu mai puţin de 6 lămpi albe.7. Utilizare: Când heliportul prevăzut cu un marcaj al punctului ţintă este destinat a fi utilizat noaptea. 5. c) decalarea cu 5° maxim a axei dispozitivului şi suprafeţei de limitare a obstacolelor cu care e asociat. b) Pentru ariile de alte forme.3.3.6.3. Când o arie de apropiere finală şi de decolare este amenajată pe un heliport de suprafaţă pe sol destinat a fi utilizat noaptea se vor instala lumini ale ariei de apropiere finală şi de decolare. Balizarea luminoasă a TLOF 5.5.1. variabilă.ecranat de un alt obiect existent. precum cele din figura 5-4.5. înălţimea lămpilor. Luminile ariei de apropiere finală şi de decolare 5. Luminile punctului ţintă 5.3.3.7.2. se recomandă să se instaleze lumini ale punctului ţintă.5. acestea vor fi încastrate.

Pe un heliport de suprafaţă destinat a fi folosit noaptea pentru care sunt necesare informaţii precise privind textura suprafeţei se recomandă folosirea pentru TLOF a ASPSL şi/sau LP ori a luminii disipate pentru a identifica marcajul prizei de contact. panourile nu trebuie amplasate adiacent balizajului perimetral.3. Luminile perimetrale ale TLOF vor fi amplasate uniform la intervale care nu depăşesc 3 m în cazul heliporturilor în terase şi heliplatformelor şi 5 m în cazul heliporturilor de suprafaţă.7. 5. Ele trebuie să fie orientate în jurul marcajului prizei de contact.3. În cazul unei arii de forma circulară. iar spaţiile dintre LP nu vor depăşi 5 m. Aceste lumini vor fi în număr de minim 4 pe fiecare latură. exceptând un sector de 45° pe care intervalele dintre lumini vor fi redus la jumătate. pe fiecare latură a TLOF. 5.4. Acolo unde se folosesc LP pe un heliport în terase sau heliplatformă. cu intervale adecvate. panourile luminoase.10.1.5.7.3. dacă există.7. iar fiecare colţ va fi marcat cu o lampă.7.7. 5. dar sunt disponibile lumini de apropiere finală şi decolare. etc.7. Aceste lumini vor fi în număr de minim 14.7. la periferia ariei de contact şi de zbor spaţiile vor fi uniforme. Luminile perimetrale ale TLOF instalate pe o heliplatformă flotantă. 5. . S-a demonstrat că cele mai bune rezultate le dau combinaţiile de balizaj perimetral şi ASPSL sub forma unor benzi capsulate de LED-uri în scopul identificării marcajelor prizei de contact şi heliportului.3. 5.7.) împreună cu balizajul perimetral.c) iluminat prin panouri cu lumină punctuală (ASPSL) sau panouri luminescente (LP) pentru a identifica TLOF atunci când nu se pot aplica soluţiile a) sau b). vor fi dispuse astfel încât pilotul să nu poată identifica configuraţia luminilor de la o înălţime mai mică decât a TLOF.9. b) când soluţia a) nu este posibilă.3.3. Pe un heliport de suprafaţă. Pentru heliporturile în terase şi heliplatforme. Lungimea totală a LP din dispozitiv. pe cât posibil. vor fi dispuse de astfel încât pilotul aflat deasupra înălţimii ariei prizei de contact şi de zbor să nu poată vedea configuraţia-luminilor când heliplatforma e la orizontală. Aceste indicaţii se pot asigura folosind diverse forme de balizare luminoasă (ASPSL.3.7. şi din b) panouri ASPSL. 5. în scopul evidenţierii texturii suprafeţei. Luminile perimetrale ale TLOF ale unui heliport în terase sau de pe o heliplatformă fixă. Notă. având un număr impar de panouri pe fiecare latură a TLOF. Ele vor fi dispuse şi orientate astfel încât să ser educă. LP.5 m de margine.3. zonele umbrite.3. 5.7. Proiectoarele cu lumină disipată ale TLOF vor fi plasate astfel încât să nu orbească temporar piloţii elicopterelor în timpul zborului sau personalul care deserveşte zona. 5. Pe heliporturile de suprafaţă se vor instala minim 9 LP pe TLOF. aceste lumini vor fi amplasate astfel: a) pe liniile drepte conforme cu o configuraţie care va furniza piloţilor informaţii de derivă. destinate identificării TLOF.3. sau să coincidă cu marcajul de identificare a heliportului.1. panourile luminoase vor fi amplasate pe liniile drepte care circumscriu această arie.3. LP pentru identificarea marcajului zonei prizei de contact.8.7. sau cu lumină disipată (proiectoare) ori o combinaţie a acestor mijloace pentru a ilumina TLOF. indicaţiile privind textura suprafeţei TLOF sunt esenţiale pentru poziţionarea elicopterelor în cursul manevrelor de apropiere finală şi de aterizare. va fi cel puţin egală cu 50% din lungimea dispozitivului. Amplasare: Luminile periferice ale ariei prizei de contact şi de zbor vor fi amplasate la marginea ariei la maxim 1. Când aria prizei de contact şi de zbor are o formă circulară.7.6. lumina disipată sau o combinaţie a acestor lumini. În cazul unui heliport în terase sau unei heliplatforme dispozitivul luminos al ariei prizei de contact şi de zbor va fi constituit din: a) lumini periferice. incluzând un panou în fiecare colţ. 5. 5.9.3. vor fi dispuse în lungul marcajului conturului ariei prizei de contact şi de zbor.3.4 subpunctul b). În cazul unei suprafeţe de formă circulară luminile vor fi instalate conform 5.

Caracteristici: Balizarea perimetrală a TLOF se asigură cu lumini.16 şi 5.7.11. Cutia panoului va avea aceeaşi culoare cu marcajul pe care îl defineşte.3.5.7. S-a demonstrat că ASPSL şi LP utilizate pentru marcarea prizei de contact sau a identificării heliportului oferă informaţii privind textura suprafeţei superioare luminii disipate instalate la înălţime mică.22. 5.16. de culoare verde. amplsate în zona de siguranţă a heliportului sau în sectorul degajat de obstacole al unei heliplatforme.7.3. Luminile căilor de rulare Notă: Prevederile pentru balizarea axială şi laterală a căilor de rulare prevăzute de RACR .7.7.3. Datorită riscului de aliniere eronată în cazul folosirii luminii disipate este necesară verificarea periodică a luminilor pentru a avea siguranţa că ele îndeplinesc specificaţiile din secţiunea 5. Se recomandă ca înălţimea luminilor periferice să nu depăşească 25 cm şi să fie încastrate pentru a evita eventualele pericole în operarea elicopterelor.8. 5. Prevederile sub-paragrafelor 5. 5.3. 5. 5.8.3.13. Apendicele 1.7.5 cm deasupra suprafeţei.15.7.21.PETA secţiunile 5.3.3. Balizarea luminoasă a marcajului prizei de contact va fi formată dintr-un cerc segmentat de benzi ASPSL omnidirecţionale cu lumină galbenă. 5.8.9.7.3. 5.20. Un panou luminescent va avea o lăţime minimă de 6 cm.7. Se recomandă ca repartiţia luminilor periferice să fie conformă cu figura 5-9. 5. 5. Se recomandă ca intensitatea luminoasă medie orizontală să fie de cel puţin 10 lux.3.7. 5-9. omnidirecţionale. luminile folosite pentru definirea TLOF vor emite lumină verde.7.18.19.3.17 se aplică şi căilor de rulare la sol pentru elicoptere.AD .PETA.3.4.3.7. 5.14. Amplasare: Sistemul de iluminare va fi astfel amplasat pentru a evita orbirea temporară a piloţilor sau a personalului care lucrează în zonă. ilustraţia 7. Crominanţa şi intensitatea luminoasă a culorilor luminilor se recomandă să îndeplinească cerinţele RACR . Distribuţia şi orientarea lămpilor va asigura reducerea la minimum a zonelor umbrite.12 nu impun înlocuirea instalaţiilor existente înainte de 1 ianuarie 2009.3. Pe un heliport de suprafaţă.7.8. 5. 5. 5. Repartiţia spectrală a proiectoarelor cu lumină disipată ale TLOF va fi stabilită astfel încât să permită identificarea corectă a marcajelor de suprafeţe şi obstacolare. Se recomandă ca proiectoarele cu lumină disipată ale ariei prizei de contact şi de zbor. 5.3. Segmentele vor consta din benzi ASPSL. ilustraţia 6. măsurată pe suprafaţa zonei de operaţiuni cu troliul.23. să nu depăşească o înălţime de 25 cm. 5. secţiunea 3. 5.4. cu rata (medie/minimum) de cel mult 8:1 măsurată pe suprafaţa TLOF.12.2.3.11 şi 5.17. iar lungimea totală a acestora va fi de cel puţin 50% din circumferinţa cercului.3. 5. Intensitatea luminoasă medie orizontală a luminii disipate va fi de cel puţin 10 lux.3. 5.3.3. . 5.24.1.7.3.3.Notă. Panourile luminescente nu vor fi ridicate mai mult de 2. Pentru zonele de operaţiuni cu troliul destinate utilizării pe timp de noapte va fi asigurată iluminarea cu lumina disipată.3.3.AD .7.8.3.3.3. Iluminarea cu lumina disipată a zonei de operaţiuni cu troliul 5. Dacă se foloseşte balizarea luminoasă a marcajului de identificare aceasta va consta din lumini omnidirecţionale verzi. Se recomandă ca repartiţia luminoasă a panourilor luminescente să fie conformă cu fig.7. Caracteristici: Distribuţia spectrală a luminii disipate pentru zona de operaţiuni cu troliul va asigura identificarea corectă a marcajelor de pe suprafaţă şi ale obstacolelor.

1.1 şi tabelelor 6-2 sau 6-3.2. Se recomandă ca nivelul de protecţie asigurat pentru salvare şi lupta contra incendiilor să fie stabilit luând în considerare lungimea exterioară a elicopterului celui mai lung care se utilizează în mod normal pe heliport conform categoriei atribuite heliportului (tabelul 6-1).3.1. Din această cauză. Mijloace vizuale pentru semnalizarea obstacolelor Notă: Prevederile RACR . Iluminarea cu proiectoare cu lumină disipată a obstacolelor 5.PETA. Factorii cei mai importanţi pentru salvarea efectivă în caz de accident de elicopter implică posibilitatea de supravieţuire pentru ocupanţi.1.1.PETA.1.3.1. Notă.1. 5.3. . 6. Aceste prevederi completează prevederile RACR .3.11. Se recomandă ca toate cantităţile de apă specifice pentru producerea de spumă şi cantităţile de agenţi complementari prevăzuţi să corespundă prevederilor paragrafului 6. Se recomandă ca agentul de stingere principal să fie spuma care să satisfacă minimum nivelul de performanţă B.10. Amplasare: Proiectoarele cu lumină disipată vor fi astfel dispuse pentru a ilumina întregul obstacol şi.3.3. 5.11. CAPITOLUL 6 SERVICII DE HELIPORT 6.3. sunt şanse de a salva vieţi omeneşti. secţiunea 9. 6. după caz.2 privind cerinţele de salvare şi stingere incendii aplicabile aerodromurilor. categoria serviciilor de salvare şi stingere a incendiilor ale unui heliport poate fi redusă la categoria necesară celui mai mare elicopter prevăzut să folosească heliportul în acea perioadă. cu excepţia heliporturilor de suprafaţă nesupravegheate şi cu număr redus de mişcări. acestea trebuie să fie iluminate prin proiectoare cu lumina disipată.AD .2.1. Obiectivul principal al serviciului de salvare şi stingere a incendiilor este de a salva vieţi omeneşti. antrenamentul necesar al personalului.1. să se evite orbirea temporară a piloţilor elicopterelor. Agenţi de stingere 6. mai ales în această zonă. 6. În cazul unui heliport în terase nu se iau considerare cerinţe privind protejarea clădirii sau structurii heliportului. mijloacele de salvare în caz de accident sau incident de elicopter pe un heliport au o importanţă primordială deoarece.5.1. eficacitatea materialului şi rapiditatea cu care intervine personalul cu materialele contra incendiilor şi de salvare. Pentru perioadele când este prevăzută operarea cu elicoptere mai mici.11.1. Salvarea şi stingerea incendiilor Prevederile următoare se aplică numai heliporturilor de suprafaţă şi în terase. Caracteristici: Se recomandă ca iluminarea obstacolelor cu proiectoare cu lumină disipată să asigure o iluminare de cel puţin 10 cd/m2.1.AD . 5.11. Manualul heliportului va conţine indicaţii destinate a ajuta autoritatea competentă în punerea în valoare a acţiunii serviciilor şi materialului de salvare şi de lupta contra incendiilor pe un heliport de suprafaţă şi în terase. Pentru un heliport destinat a fi utilizat pe timp de noapte şi pentru care nu este posibilă balizarea obstacolelor. capitolul 6 privind marcarea şi balizarea obstacolelor se aplică similar şi în cazul heliporturilor sau zonelor de operaţiuni cu troliul. pe cât posibil. Nivelul de protecţie asigurat 6.

1. 6. La un heliport de suprafaţă se acceptă înlocuirea. Se recomandă ca la un heliport în terase serviciul de salvare şi de stingere a incendiilor trebuie să imediat disponibil pe platforma de manevră sau în vecinătatea acesteia când manevrele sunt în curs.1. completă sau parţială. sunt necesare cel puţin 2 ajutaje având capacitatea de a asigura debitul cerut.5. în orice condiţii meteo şi să reducă la minimum posibilitatea ca ambele ajutaje să fie ineficiente în cazul unui accident de elicopter. 6. a cantităţii de apă pentru producerea spumei prin agenţi de stingere complementari. În cazul unui heliport în terase echipamentele de salvare se recomandă ca echipamentul de salvare să fie păstrat în vecinătatea heliportului. Se recomandă ca debitul de spumă să fie cel puţin cel indicat în tabelele 6-2 sau 6-3.1. Se recomandă ca la un heliport de suprafaţă timpul de intervenţie pentru salvare şi stingerea incendiilor să nu depăşească 2 minute în condiţii optime de vizibilitate şi de stare a suprafeţei. Lungimea totală a elicopterului include grinda de coadă şi rotoarele ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Tabelul 6-2 Cantităţile minime utilizabile de agenţi de stingere pentru heliporturi de suprafaţă ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Spuma la nivel de Agenţi complementari performanţă B . Suplimentar. dacă există o sursă de apă sub presiune capabilă să asigure debitele de aplicare. 6.) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── H1 Până la 15 m exclusiv H2 De la 15 m la 24 m (exclusiv) H3 De la 24 m la 35 m (exclusiv) a.9. Acestea vor fi amplasate pe locaţii diferite ale acestui heliport astfel încât să asigure aplicarea spumei în orice zona a heliportului. 6.7.8. pentru heliporturile în terase care au servicii de categoria 2 şi 3. Tabelul 6-1 Categorii de heliporturi pentru stingerea incendiilor ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Categoria Lungimea toată a elicopterului (a.1. 6.Notă. după caz. Timpul de intervenţie 6.10.6. Timpul de intervenţie este timpul care se scurge între alerta iniţială pentru salvare şi stingerea incendiilor şi momentul din care primele vehicule de intervenţie sunt în măsură să aplice spuma cu un debit de cel puţin de 50% din cel specificat în tabelul 6-2.4. Echipamente de salvare 6. Pentru heliporturile în terase nu este necesară stocarea pe heliport sau în vecinătatea heliportului (la cota acestuia) a cantităţilor de apă necesare.1.1. Se recomandă un heliport în terase să fie prevăzut cu cel puţin un hidrant pentru aplicarea spumei cu un debit de 250 l/minut.1.

Latitudine şi longitudine .PETH CERINŢE PRIVIND CALITATEA DATELOR AERONAUTICE Tabelul 1.AD .──────────────────────────────────────── ───────────────────────────── Categoria Apa Debit de Pulbere uscată (kg) Haloni CO2 (litri) aplicare a sau sau spumei (litri/minut) (1) (2) (3) (4) (5) (6) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── H1 500 250 23 23 45 H2 1 500 45 45 90 000 H3 1 800 90 90 180 600 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Tabelul 6-3 Cantităţile minime utilizabile de agenţi de stingere pentru heliporturi în terase ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Spuma la nivel de Agenţi complementari performanţă B ──────────────────────────────────────── ───────────────────────────── Categoria Apa Debit de Pulbere uscată (kg) Haloni CO2 (litri) aplicare a sau sau spumei (litri/minut) (1) (2) (3) (4) (5) (6) ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── H1 2 250 45 45 90 500 H2 5 500 45 45 90 000 H3 8 800 45 45 90 000 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── Anexa la RACR .

....... 1m obişnuită măsurat 1x10-3 Punctele de staţionare elicoptere/verificare INS ..................... căilor de rulaj aerian 0....... măsurat/calculat 1x10-5 Intersecţia căilor de rulare .................................5 m esenţială măsurat 1x10-5 Limitele platformei (poligon) ........ 3m esenţială măsurat 1x10-5 Obstacole în Zona 3 ................. 0..............5 m esenţială măsurat 1x10-5 Ondulaţia geoidului faţă de elipsoidul WGS-84 la punctul de 0.......... 0....................... 1m esenţială măsurat 1x10-8 Punctele axiale ale căilor de rulare..5 m esenţială măsurat 1x10-5 Obstacole în Zona 2 (partea din interiorul limitelor 5m esenţială heliportului) ............................................................. măsurat 1x10-5 Pragul FATO.................. 0................................... 0... 0......................──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────────────────── Latitudine şi longitudine Acurateţe Clasificare Tipul datelor Integritate ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────────────────── Punctul de referinţă al heliportului .....................................................................................5 m esenţială măsurat 1x10-5 ......... măsurat 1x10-5 Centrul geometric al TLOF sau al pragurilor FATO ........................5 m obişnuită măsurat 1x10-3 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────────────────── Tabelul 2..................................5 m esenţială şi ale traiectelor de tranzit ........... 1m obişnuită măsurat 1x10-3 Platforma pentru degivrare/antigivrare (poligon) .....5 m esenţială cotă al heliportului ..............................5 m esenţială măsurat 1x10-5 Dirijare spre ieşire ..... 30 m obişnuită măsurat/calculat 1x10-3 Mijloace de navigaţie localizate pe heliport ... 0............... apropieri de neprecizie ................ Cotă/altitudine/înălţime ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Cotă/altitudine/înălţime Acurateţe Clasificare Tipul datelor Integritate ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Cota heliportului ....

.. 1 grad esenţială măsurat 1x10-5 Declinaţia magnetică la antena ILS direcţie ......................................... Relevment ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Relevment Acurateţe Clasificare Tipul datelor Integritate ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Aliniere antenă ILS direcţie (LLZ) . centrul geometric al TLOF .............. apropieri de precizie ..... măsurat 1x10-5 Pragul FATO......apropieri de precizie .................... măsurat 1x10-8 Punctele axiale ale căilor de rulare.......... măsurat 1x10-5 Obstacole în Zona 3 .... 1/100 grad esenţială măsurat 1x10-5 .5 m esenţială măsurat 1x10-5 Echipament de măsurare a distanţei de precizie (DME/P) ..............apropieri de neprecizie....5 m esenţială FATO................. 1 grad esenţială măsurat 1x10-5 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Tabelul 4............. 0.. Declinaţia magnetică ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Declinaţia Acurateţe Clasificare Tipul datelor Integritate ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Declinaţia magnetică în zona de heliport .................... 1 grad esenţială măsurat 1x10-5 Declinaţia magnetică la antena MLS azimut .........................25 m critică FATO... 0........................... căilor de rulaj aerian şi 1m esenţială ale traiectelor de tranzit .Ondulaţia geoidului faţă de elipsoidul WGS-84 la pragul 0.................. centrul geometric al TLOF .... 3m esenţială măsurat 1x10-5 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Tabelul 3.... măsurat 1x10-5 Obstacole în Zona 2 (partea din interiorul limitelor 1m esenţială aerodromului) ..................25 m critică măsurat 1x10-8 Ondulaţia geoidului faţă de elipsoidul WGS-84 la pragul 0.

..............extremitate FATO ......prag...... 1m esenţială măsurat 1x10-5 Distanţa antenă ILS direcţie ............. dimensiunile TLOF . 1m critică măsurat 1x10-8 Lungimea şi lăţimea prelungirii degajate ..... 1/100 grad esenţială măsurat 1x10-5 Direcţia FATO (adevărată) ...........pragul................ 1/100 grad obişnuită măsurat 1x10-3 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Tabel 5.. 3m obişnuită calculat 1x10-3 Distanţa dintre markerele asociate ILS şi prag ................. 1m critică măsurat 1x10-8 Distanţa disponibilă pentru decolare (TODAH) .. 3m obişnuită calculat 1x10-3 Distanţa antenă ILS pantă . în lungul axului ............................... în lungul axului ...extremitatea FATO . 3m esenţială calculat 1x10-5 Distanţa antenă ILS DME ......prag.prag.. în lungul axului .......... 1m esenţială măsurat 1x10-5 Distanţa disponibilă pentru aterizare (LDAH) ................ Lungime/distanţă/alte dimensiuni ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Lungime/distanţă/alte dimensiuni Acurateţe Clasificare Tipul datelor Integritate ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── Lungimea FATO.................. 3m esenţială calculat 1x10-5 Distanţa antenă MLS azimut .................. 3m obişnuită calculat 1x10-3 Distanţa antenă MLS elevaţie ........... 1m critică măsurat 1x10-8 Distanţa disponibilă pentru decolarea întreruptă (RTODAH) 1m critică măsurat 1x10-8 Lăţimea căii de rulare .......... în lungul axului .........Aliniere antenă MLS raportată la azimut zero ....... 3m obişnuită calculat 1x10-3 Distanţa antenă MLS DME/P ....... 3m esenţială calculat 1x10-5 ──────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────── ────────── ....................