You are on page 1of 8

ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele

anterioare contractate , fie din operat ii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prel evari obligatorii. In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o cor ectura urgenta. Totodata, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o motivatie. In practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o perioada mai dificila sa renunte provizoriu l a unele obiective de crestere, obiective economice sau sociale. In schimb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie cond itia financiara de supravietuire1. Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apr eciaza nuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoara activitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporar e sau ocazionale determinate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei crean te importante sau a accelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a ac tivitatii. In acest caz, dificultatile de plata apar ca o expresie a unei neconc ordante de moment care nu afecteaza imaginea firmei. Solutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si reinstaurarea continuitatii platilor: obtin erea de termene suplimentare din partea furnizorilor, amanarea datoriilor financ iare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt. Intreprinderea poate cunoaste dificultati financiare periodice, ca de exemplu in tarzierea platilor in anumite momente ale anului sau in perioade de accelerare a cresterii. Chiar daca viabilitatea intreprinderii nu e pusa in pericol, imagine a sa se poate degrada datorita perturbarilor periodice. Permanenta unor dificultati de achitare a obligatiilor este expresia unei fragil itati economice si financiare structurale. Ele pot genera restrangerea activitat ii, reducerea efectivului de salariati, restructurarea sistemului de gestiune sa u in cazurile foarte grave, falimentul intreprinderii. Din complexitatea de aspecte privind riscul de faliment2, esentiale pentru proce sul decizional sunt urmatoarele: 1.Analiza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial; 2.Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor; 3.Analiza functionala a riscului de faliment; 1.ANALIZA STATICA A RISCULUI DE FALIMENT PE BAZA BILANTULUI PATRIMONIAL Analiza financiar-patrimoniala este in esenta o analiza statica in care sunt pri oritare valoarea si solvabilitatea intreprinderii. Acest tip de analiza a reprez entat mult timp in teoria economica singura modalitate de evaluare a riscului. P rincipalele instrumente operationale la care recurge analiza financiara pentru i nvestigarea riscului de faliment sunt: fondul de rulment si ratele de solvabilit ate. 1.1.ANALIZA FONDULUI DE RULMENT PATRIMONIAL In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase: -o masa relativ permanenta (cu o durata >1 an), formata din activul imobilizat ( Ai) si capitalul permanent (CP); -o masa mobila (cu o durata < 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac) si obl igatiile pe termen scurt (OTS). Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echil ibrul maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

in treprinderea avand dificultati in ce privrste echilibrul financiar. Prin urmare. a unei marje in masura sa faca fata “neregularitatilor de scadenta”. dispunand in plus de un stoc tampon de lichiditati potentiale. fondul de rulment reprezinta excedentul activelor circulante peste valoare a obligatiilor pe termen scurt. b) pornind de la elementele de la baza bilantului: FR = Ac . de disponibilitati suficiente pentru a le achita. Realizarea practica a a cestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri ) si pasivele (ca iesiri potentiale de fonduri) sunt asimetrice din punct de ved ere al riscului. Pornind de la componenta proprie si cea imprumut ata a capitalului permanent. . datorita incasarii in numerar a vanzarilor (a clientilor) si o rotatie mai lenta a obligatiilor pe termen scurt. urmatoarele situatii: FR = 0 a) Ac = OTS Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi asigurata. respec tiv un fond de rulment strain. Intre activele c irculante. Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS) Respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara i ntreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor. dar si cu un fon d de rulment negativ. cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonial. Aceasta a simetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve. In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este cer ta. Se calculeaza astfel: Fond de rulment propriu = Fond de rulment patrimonial – Obligatii pe termen lung s i mediu Fondul de rulment strain reprezinta diferenta dintre fondul de rulment patrimoni al si cel propriu. pentru ca este in masura sa faca fata obligatiil or la scadenta. Un exemplu clasic in acest sens il reprezinta situatia intreprinderilor din sector ul distributiei4. Fondul de rulment propriu masoara excedentul de capital propriu peste valoarea a ctivelor imobilizate.OTS Deci. care in practica nu sunt egale decat ca exceptie. putand fi perturb ata de o serie de factori economici. putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor. transformarea activului in disponibilitati este aleatoare.1. Daca activele circulante se rotesc ( deci devin lichide ) mai repede decat oblig atiile. a riscului de faliment. Intreprinderea are o situatie favorabi la in termeni de solvabilitate. a caror activitate se caracterizeaza printr-o rotatie rapida a activelor circulante. In aceste conditii. practic. Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP) 2. b) Ac > OTS FR > 0 Se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe termen scurt fata de e xigibilitatea potentiala pe termen scurt. incas area creantelor si pastrarea de disponibilitati) si exigibilitatea potentiala po t exista. dar acest echilibru este fra gil. Cu alte cuvinte. datorita temenelor de pl ata favorabile. fondul de rulment reprezinta acea parte din capitalul permanent car e depaseste valoarea imobilizarilor nete si poate fi afectata finantarii active lor circulante. financiari si de conjunctura lor. rezultata prin punerea in corespondenta a lichidita tii activelor cu exigibilitatea pasivelor permite aprecierea pe termen scurt a r iscului de nerambursare a obligatiilor. Fondul de rulment poate fi definit:3 a) pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilantului: FR= CP Ai. se poate calcula un fond de rulment propriu. intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obli gatii. ca lichiditati potentiale (obtinute prin realizarea stocurilor. Notiunea de fond de rulment. echilibrul financiar e compatibil nu numai cu un fond de rulment mai mic ca valoare. c) Ac < OTS FR < 0 Lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate exigibilitatile potentiale. Aprecierea corespunzatoare a semnificatiei fondului de rulment pentru echilibrul financiar necesita luarea in considerare a duratei medii a activelor si pasivel or. acordate de furnizori. inseamna ca intreprinderea poate sa-si asigure echilibrul financiar.

o folosire mai putin performanta a resurselor disponibile. ea poate avea si alte semnificatii. datorita numarului mare de variabile ale solvabilitatii: natura sectorului de activitate .ANALIZA RATELOR DE SOLVABILITATE Ratele de solvabilitate realizeaza o raportare a activelor realizabile la obliga tiilor exigibile in vederea evaluarii riscului de faliment. creante. pe langa obligatiile pe termen scurt. si capitalul permanent. in timp ce altele cunosc dificultati financiare in ciuda unui fond de rulment de valoare foarte mare. Se calculeaza astfel: RSG = (Activ circulant) / (Obligatii pe termen scurt) RSG permite aprecierea gradului de acoperire a obligatiilor pe termen scurt de catre activul circulant. care pune in corespondenta elementele cel e mai lichide ale activului cu obligatiile pe termen scurt: RSI = (Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) In teoria economica se apreciaza ca: RSI > 0. respectiv o solvabilitate ridicata. De asemenea. O valoare scazuta a ratei de solvabilitate imediata poate fi perfect compatibila cu mentinerea echilibrului f inanciar daca intreprinderea minimizeaza valoarea incasarilor sale. in timp ce altele se dovedesc insolv abile in ciuda unui fond de rulment pozitiv.3. Ratele frecvent util izate sunt: a) Rata solvabilitatii generale (RSG ). o rata ridicata indica o lichidi tate. care exclude stocurile din activele circu lante. Semnificatia sa are o marja sporita de aproximare. Aceasta rata. O valoare supraunitara a acestei rat e indica existenta unor active mai mari decat obligatiile pe termen scurt si. rata de rotatie a activelor si a stocurilor. Interpretarea ratei7 trebuie sa mai implice si alte informatii privind conditiil e de desfasurare a activitatii. structura activelor circulante. ponderea lor in totalul cr eantelor). ca de exemplu. utilizarea unei parti din capitalul permanent pentru finantarea explo atarii.2. c) Rata solvabilitatii imediate (RSI). de regula subunitara. nu este o garantie a solvabilitatii daca celelalte active au un grad redus de lichiditate. Anumite unitati satisfac cerintele echilibrul ui financiar cu un fond de rulment negativ. Rezulta astfel ca nu exista o relatie simpla si clara intre fondul de rulment si riscul de faliment al unei firme. i ntensitatea sezonalitatii activitatii. stocuri usor mobilizabile in concordanta cu exigibilitatea obligatiilor la termen. Desi. In teoria economica sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa intre 0. pr in urmare. De aseme nea. detinand i n schimb valori de plasament. teoretic. acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valor ii si lichiditatii sale: RSP = (Activ circulant – Stocuri) / (Obligatii pe termen scurt) sau: RSP = (Creante + Plasamente + Disponibilitati) / (Obligatii pe termen scurt) RSP exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din creante si disponibilitati. Rata solvabilitatii generale nu permite o judecata definitiva asupra solvabilita tii pe termen scurt. 1.8 si 1 ar reprezenta o situatie optima in ce priveste solvabilitatea6. unele in. O rata unitara arata o corespondenta deplina intre acti vele circulante si sursele corespunzatoare. trebuie ana lizata si interpretata cu prudenta prin luarea in calcul a unor aspecte de detal iu privind structura creantelor ( numarul de clienti. .Daca activele circulante se rotesc mai lent decat obligatiile pe termen scurt (d eci timpul de transformare a activelor in lichiditati depaseste timpul de achita re a obligatiilor). care compara ansamblul lichiditatilor po tentiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligatiilor scadente sub un an. o valoare ridicata a acestei rate. mentinerea echilibrului financiar necesita un fond de rulmen t pozitiv si de valoare ridicata5. b) Rata solvabilitatii partiale (RSP). Rata solvabilitatii generale este echivalenta cu asa-zisa “rata a fondului de rulm ent”( RFR) calculata ca raport intre capitalul permanent si activul imobilizat: RFR = (Capitalul permanent) / (Activ imobilizat) Aceasta rata este supraunitara cand la acoperirea activelor circulante a concura t.treprinderi isi mentin solvabilitatea cu un fond de rulment scazut.

Pentru f iecare din cele doua grupuri se stabileste o serie de rate. a) Functia stabilita de Altman are urmatoarea forma: Z = 3. Aprecierea solvabilitatii prin metoda ratelor este adesea putin semnificativa da torita aprecierii generale a lichiditatii. . respectiv pasivelor.unde: X1 reprezinta rata solvabilitatii partiale = (Creante + Plasamente + Disponibili tati) / (Obligatii pe termen scurt). Scorul “Z” atribuit fiecarei intreprinderi se determina cu ajutorul functiei: Z = a1x1 + a2x2 + a3x3 + ……. dintre care cele mai cunoscute sunt: modelul Altman. unde: . dupa care se determi na cea mai buna combinatie liniara de rate care sa permita diferentierea celor d oua grupuri de intreprinderi.8 Metoda “scoring” are ca obiectiv furnizarea unor modele predictive pentru evaluarea riscului de faliment al unei intreprinderi. X2 reprezinta rata stabilitatii financiare = Capitaluri proprii / Pasiv total. modelul Holder. respectiv solvabilitatii. unde: X1 = Rezultatul curent inaintea impozitarii / Activ total X2 = Cifra de afaceri / Activ total X3 = Capitalizarea bursiera / Imprumuturi X4 = Profitul reinvestit / Activ total X5 = Activ circulant / Activ total b) Modelul Canon si Holder are la baza functia: Z = 16 x1 + 22 x2 – 87 x3 – 10 x4 + 24 x5 . Una dintre acestea este rata autonomiei financiare (RAF). 2. functie liniara de un ansamblu de rate. diagnosticul riscu lui de faliment a cunoscut o importanta dezvoltare datorita utilizarii unor meto de statistice de analiza a situatiei financiare pornind de la un ansamblu de rat e. De aceea apare t ot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor. Rezultatele financiare se pot degrada foarte rapid in timp.3 x1+ 1. Anumite organisme financiare pretind ca activul net contabil sa fie mai mare dec at o treime din pasiv. la riscul de faliment.6 x3 + 1. Distributia diferitelor scoruri permite distingerea intreprinderilor sanatoase de cele in di ficultate. X5 reprezinta ponderea excedentului brut de exploatare in valoarea adaugata = Ex cedent brut din exploatare / Valoarea adaugata.0 x2 + 0.a reprezinta coeficientul de ponderare al fiecarei rate.Majoritatea organismelor financiare din tarile cu economie de piata recurg si la alte rate in vederea evaluarii riscului financiar. + anxn . modelul Bancii Frantei etc.4 x4 + 1. Ca o reactie la aceste cerinte practice. aprecierea solv abilitatii se recomanda compararea activului net contabil cu totalul pasivului. .Analiza riscului de faliment prin metoda scorurilor Metodele de analiza a riscului prezentate anterior permit masurarea performantel or trecute ale intreprinderii. modelul Canon si Holde r. In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scoruri lor. Aplicarea ei presupune observarea unui ansamblu de intreprinderi format din doua grupuri distincte: un grup de intrepr inderi cu dificultati financiare si un grup de intreprinderi sanatoase. X3 reprezinta rata (nivelul) cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri. fara luarea in analiza a gradului (duratei) de realizare a activelor. Aceasta metoda se bazeaza pe tehnici le statistice ale analizei discriminante. RAF = (Obligatii pe termen mediu si lung) / (Capital propriu) Creditorii impun ca aceasta rata sa fie subunitara.2 x5 . Activul net contabil > ¾ Pasiv. De asemenea. Ca urmare a aplicarii analizei discriminante. X4 reprezinta rata de remunerare a personalului (cheltuielile cu personalul in v aloarea adaugata) = Cheltuieli salariale / Valoarea adaugata.x reprezinta ratele implicate in analiza. informand in mica masura asupra viitorului aceste ia. se obtine pentru fiecare intreprin dere un scor “Z”. Loeb si Partier.

221 x4 – 0.706 x7 + 1.125. cand oper eaza cu fluxuri de utilizari si resurse. o zona de incertitudine –0.0 15 % 16 10 % c) Functia de scor obtinuta de Centrala Bilanturilor Bancii Frantei cuprinde o s erie de 8 rate.25. ale caror relatii de calcul sunt prezentate mai jos : Z = -1. 3. Nevoia de fond de rulment (NFR) se calculeaza astfe . prin opozitie cu anali za patrimoniala fundamental statica.0 70 – 75 % 4. Analiza functionala este adesea calificata ca o analiza dinamica.0 30 % 13. FRF = RAS .164 x6 + 0.824 x3 + 5.5 35 % 10.0 – 8.1.Riscul de faliment depinde de valoarea scorului.408 x 8 .0 25 % 16. In realitate.003 x2 – 2. o zona favorabila Z > 0.FONDUL DE RULMENT FUNCTIONAL SI NEVOIA DE FOND DE RULMENT Fondul de rulment functional reprezinta diferenta dintre resursele aciclice stab ile si activele (utilizarile) aciclice stabile. sau dinamic.AAS Fondul de rulment functional este destinat acoperirii unei parti din nevoia de f inantare legata de ciclul de exploatare.5 75 – 80 % 1. analiza functionala are un ca racter static atunci cand e bazata pe analiza stocurilor.25 < Z < 0. av and o caracteristica preponderent predictiva. ANALIZA FUNCTIONALA A RISCULUI DE FALIMENT Analiza patrimoniala a riscului de faliment a fost completata cu analiza functio nala bazata pe notiunea de stocuri si fluxuri din utilizari si resurse.5 50 – 70 % 9. unde : X1 = Rata cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / Excedent brut din e xploatare X2 = Rata de acoperire a capitalului investit = Capitalul permanent / Capitalul investit X3 = Rata capacitatii de rambursare a obligatiilor = Capacitatea de autofinantar e / Obligatii X4 = Rata marjei brute de exploatare = Excedent brut din exploatare / Cifra de a faceri X5 = Durata medie a creditului financiar = (Sold mediu x Furnizori x T) / (Cumpa rari de marfa) X6 = Rata de crestere a valorii adaugate = (Valoarea adaugata 1 – Valoarea adaugat a 2) / Valoarea adaugata p X7 = Durata medie a creditului clienti = (Sold mediu clienti x T) / Vanzari X8 = Rata investitiilor fizice = Investitii / Valoarea adaugata In functie de valoarea lui Z se disting: o zona nefavorabila Z < -0. Astfel. 3.25 x1 – 2.5 – 4.125 Metoda scorurilor completeaza practic metodele clasice ale analizei riscului. se disting 3 zone:9 zona nefavorabila pentru Z < 4 zona de incertitudine pentru 4 < Z < 9 zona favorabila pentru Z > 9 Probabilitatea falimentului in functie de valoarea scorului este: Scor (Z) Probabilitatea falimentului Negativ > 80 % 0 – 1.689 x5 – 1. Nevoia de fond de rulment10 reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie fi nantate din resurse stabile.

de credit – clienti. echilibrul financiar este respectat daca: FRF >NFR. cu cat decalajul dintre fluxuri este in detrimen tul intreprinderii. adica fie din capital propriu. O asemenea structura financiara apare la prima vedere favorabila in termeni de e chilibru financiar. In cadrul nevoii de fond de rulment se distinge existenta unei componente stabi le care trebuie finantata din resurse stabile. fondul de rulment este suficient de mare nu numai pentru finantarea nevoii de fond de rulment din expl oatare.ansamblului imobilizarilor. nevoia de fond de rulment depinde de nivelul de activitate. deoa rece negocierea unui nou credit sau realizarea unor active ar trebui sa permita intreprinderii sa treaca peste dificultatile existente. asigura in ac est caz. intreprinderea fiind obligata sa apeleze la resurse de .l: NFR = AC (active ciclice) – RC (resurse ciclice) Nevoia de fond de rulment cunoaste fluctuatii importante in timpul derularii cic lului de exploatare datorita sezonalitatii activitatii. stocare. Intr-o maniera gen erala. Deficientele de or ganizare si gestionare a ciclului de exploatare. Dar. facturarea cu intarziere a clientilor. De asemenea. se constata ca raport ul dintre NFR si CA e relativ constant. incasarea unor creante. uzantelor in materie de termenul de plata etc. O asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta intr-o conjunctura financiara caracteri zata printr-o rata a dobanzii foarte ridicata. RELATIILE DE TREZORERIE SI APRECIEREA RISCULUI DE FALIMENT Diferenta dintre fondul de rulment functional si nevoia de fond de rulment repre zinta soldul de trezorerie (T) : T = FRF – NFR. Se poate spune deci. dac a cifra de afaceri creste. nevoii de fond de rulment pentru exploatare. de ter mene de plata a furnizorilor. Capitalul permanent. Abundenta de resurse stabile ar putea semnifica o utilizare insu fucient de eficace a acestora. intreprinderea are un sold negativ de trezorerie 13: T < 0. care descurajeaza investitiile pr oductive si incita intreprinderile sa-si orienteze fondurile spre utilizari de t rezorerie. Relatiile de trezorerie pun in evidenta modul de realizare a ciclurilor financia re ale intreprinderii. ca nevoia de fond de rulment permite aprecierea incidentei deciziilor luate in materie de aprovizionare. nevoia de fond de rulment inregistreaza aceeasi tendi nta. Deci. la o structura data a ciclului de exploatare. ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita efectuarea de plasamente si detinerea unor disponibilitati. cu alte cuvinte. b) Daca FRF < NFR . nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregim e din resurse permenente. client ele dificila. cu cat ciclul de exploatare este mai lung. ceea ce in perspectiva medie sau lunga genereaza dificultati in remunerarea capitalului si rambursarea imprumuturilor. In conditiile unei durate date a ciclului de exploatare.2. respectiv de risc. mai remuneratorii si mai putin riscante. cu atat nevoia de fond de rulm ent este mai mare. avand o rata de variatie rar superioara a 10 – 15 %. alegerea necorespunzatoare a furnizorilor genereaza cresterea nevo ii de fond de rulment. si anume: rotatia mai lenta a s tocurilor. finantarea stabila a: . de investitii financiare etc asupra nevoilor de fi nantare si asupra echilibrului financiar al intreprinderii. Trezoreria se mai poate calcula si dupa relatia: T = TA – TP. o astfel de situatie nu poate sa genereze probleme grave de solvabilitate. Existenta unui sold de t rezorerie pozitiv ar putea fi insa semnul unei fragilitati potentiale pe termen mediu sau lung. In acest caz. fie din imprumuturi pe termen lung si mediu. lichiditatii excedentare. 12 a) In optica functionala. cu atat creste nevoia de fond de rulment. 3. Pe termen scurt pot aparea unele dificult ati de plata daca anumite resurse de trezorerie au termene scurte de plata. In practica. ac easta implica un sold pozitiv de trezorerie: T > 0.11 Nevoia de fond de rulment cuprinde pe langa nevoia de fond de rulment pentru exp loatare si nevoia de fond de rulment din afara exploatarii (NFRAE).

b) creditele bancare curente sa nu fie superioare a ½ NFR.) nu trebuie sa depaseasca doua luni cifra d e afaceri: C. Aceste rate se calculeaza pentru elementele de activ si pasiv care define . Este v orba. respectiv reinnoirea sistematica de cre dite conduce in numeroase cazuri la tranformarea lor in credite pe termen lung. posibilitatile intreprinderii sa fie puse la indoiala. in Franta . nevoia de fond de rulment si relatiile de trezorer ie furnizeaza indicatii simple si rapide asupra structurii patrimoniului si a pr oblemelor de echilibru puse de finantarea investitiilor si a exploatarii. anumite organisme bancare occidentale au introd us un prag critic. iar in 1988 acest procent era de 34 %.< 2 luni CA. Desi este incontestabil ca o acoperire corespunzatoare a nevoii de fond de rulment limiteaza riscul de faliment. stabilitatea fi nanciara a intreprinderilor fiind asigurata prin reinnoirea automata a imprumutu rilor bancare curente. in practica economica se constata deseori intreprinderi cu sold de trezorerie negativ.C.16 Se apreciaza ca echilibrul financiar e respectat daca: FR functional > FR bancar. Recunoasterea caracterului de reinnoire sistematica a anumitor credite bancare c urente a condus la definirea notiunii de fond de rulment bancar. Astfel. fara ca acestea sa aiba dificultati financiare grave. 3. stabilite ca raport intre un stoc si un flux de aceeasi n atura.B. O asemenea situatie a bilantului atentio neaza asupra echilibrului financiar.CALCULUL SI ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT PENTRU EXPLOATARE CU AJUTORUL RATELOR DE GESTIUNE Calculul nevoii de fond de rulment din exploatare se poate face si prin folosire a ratelor de gestiune.trezorerie (mai ales credite bancare) pentru a acoperi.C. in special o rata a dobanzii mai mare. 5o % din nevoia de fond de rulment din exploatare era acoperita din credite bancare curente. atat detinerea unor supralichi ditati (folosire ineficienta a resurselor) . Adevarata problema generata de o trezorerie negativa nu se pune in te rmeni de solvabilitate. poate fi expr esia unei politici de gestiune financiara. Pornind de la aceste neajunsuri. bancherii ajung sa imparta ris cul cu proprietarul.B. O asemenea practica (T 0) apara intrepr inderea impotriva riscurilor pe care le prezinta. chi ar in conditiile unei fluctuatii in sensul cresterii sau scaderii. Pentru intreprinderile cu dificultati financiare.4. Acordarea. diminuat cu creditele bancare cure nte (ce se reinnoiesc automat). derularea normala a ciclului de exploatare justifica apelarea la resu rse de trezorerie fara ca imaginea. Dar . regula de echilibru pe care se bazeaza analiza functional a presupune ca o intreprindere nu poate fi viabila cu o trezorerie negativa. fara indoiala. Mentinerea unei trezorerii care sa tinda spre zero. Fondul de rulment bancar reprezinta fondul de rulment functional necesar acoperi rii nevoii de fond de rulment din exploatare. 3. nu se poate insa conchid e ca o incalcare a regulii functionale de echilibru amintite maximizeaza automat riscul. Astfel. soldul de trezorerie este nul: T = 014. poate genera practic riscul de nereinnoire a cred itelor curente. fiind obligati sa se poarte ca un cvasi-asociat.15 in 1982. intreprinderea fiind considerata vulnerabil a. cat si o trezorerie negativa (depen denta fata de banci). Praguri le cele mei utilizate sunt: a) creditele bancare curente (C. fundamentat pe importanta creditelor bancare curente. care furnizeaza majorita tea resurselor de trezorerie. de un prim nivel de reprezentare a echilibrului financiar. in activitatea practica ea nu poate avea decat caracter pasager. partial. precum si riscul de a accepta conditii de creditare neavantajoas e. Aceasta egalitate este numai teoretica. nevoia de fina ntare generata de ciclul de exploatare. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT BANCAR Intr-o viziune rigida. Fondul de rulment functional. ci de dependenta fata de banci. c) Daca FRF = NFR . Dependenta intreprinderii fata de banca.3.

in masura in care este posibil. p e fiecare categorie de stoc in parte. b) Ratele de gestiune de activ: Ratele de gestiune a stocurilor se calculeaza. a) Rata globala a nevoii de fond de rulment: RgNFR = NFR x 360 / CA Aceasta rata17 permite aprecierea globala a nevoii de fond de rulment in raport cu volumul de activitate.sc continutul nevoii de rulment. astfel: Rata stocului de marfuri: Rmf = Stoc de marfuri x 360/ Costul de cumparare al marfurilor vandute Rata produselor finite: Rpf = Stoc de produse finite x 360 / Costul de productie Rata creditului – clienti: Rcc = Clienti x 360 / CA c)Rate de gestiune de pasiv: Rata creditului furnizori: Rcf = Furnizori din exploatare x 360/ Intrari (cumparari) de marfuri Aceasta metoda de determinare a nevoii de fond de rulment e cunoscuta in teoria economica sub denumirea de “metoda expertilor contabili”18. .