You are on page 1of 17

C.Depozitarea produselor petroliere 1.Depozitarea produselor lichide inflamabile a.Pericolul de incendiu.

Posi bilitatea formarii amestecurilor explozive in rezervoarele de produse petroliere este determinata de existenta in interiorul rezervorului a unui spatiu de vapori de produs si aer la suprafata lichidului.Concentratia vaporilor in spatiu de deasupra lichidului este in functie de temperatura initiala de fierbere a produsului si de conditiile climatice. La cresterea temperaturii in rezervor se produce o crestere a presiunii in spatiul de vapori,ca urmare a vaporizarii unei cantitati suplimentare de produs.In conditii egale de temperatura,presiunea in spatiul de vapori si deci concentratia vaporilor este mai mare in cazul depozitarii unor produse cu punct de fierbere scazut.Din aceasta cauza produse petroliere volatile,cum sunt: pentan,hexan,heptan,izooctan se depoziteaza in rezervoare la o oarecare suprapresiune (peste 200 mm H2O),in timp ce produsele greu volatile,ca petrolul lampant,motorina si uleiurile pot fi depozitate in rezervoare avand comunicatie libera cu atmosfera. Variatiile de temperatura ale aerului inconjurator in cursul unei zile produc variatii ale temperaturii si presiunii amestecului de vapori si aer din spatiul gazos al rezervorului.Ziua,datorita rezervorului si a produsului,cantitatea de vapori si deci presiunea in spatiul gazos creste si o parte din vapori si aer se evacueaza in atmosfera.In timpul noptii,se observa fenomenul invers,temperatura aerului exterior si a produsului scade,o parte din vapori se condenseaza,presiunea in rezervor descreste,iar aerul din exterior intra in rezervor.Acest proces de schimb material intre spatiul gazos din interiorul rezervorului si atmosfera,datorita variatiilor de temperatura din timpul unei zile se numeste „respiratia mica” a rezervorului. In timpul incarcarii unui rezervor,aerul din interior saturat cu vapori de produs petrolier este evacuat in atmosfera.La golirea rezervorului patrunde aer din exterior.Si in acest caz are loc o respiratie,care,fiind de volum mai mare decat prima,poarta numele de „respiratia mare” a rezervorului. In timpul „respiratiei” rezervoarelor se pot forma amestecuri inflamabile in interiorul rezervoarelor si in exteriorul lor,ca urmare a evacuarii vaporilor de produs in aer. Desi presiunea din rezervor ar trebui sa fie egala cu presiunea de vapori a produsului la temperatura respectiva,sa constatat ca vaporii de hidrocarburi din rezervoare nu sunt saturati decat la suprafata lichidului si ca,in practica,presiunea in rezervor nu este decat aproximativ jumatate din presiunea de vapori a produsului.Acest fenomen se explica prin faptul ca vaporii saturati de la suprafata lichidului,datorita densitatii mari,difuzeaza foarte incet in masa de vapori impiedicand evaporarea.Incalzirea datorita razelor solare,in special langa mantaua rezervorului,creeaza curenti de convectie,care antreneaza vaporii saturati de la suprafata lichidului favorizand evaporarea.Astfel,se explica de ce unui rezervor de benzina ii sunt necesare 48 h si chiar mai mult pentru a se satura spatiul de vapori pe vreme intunecata,in timp ce saturarea este atinsa in cateva ore pe vreme insorita. Incetinirea vitezei de evaporare in rezervoare mareste pericolul de aprindere intrucat favorizeaza formarea amestecurilor inflamabile de vapori si aer.Intrun rezervor cu benzina,daca spatiul de deasupra lichidului este saturat cu

coborarea nivelului produsului in rezervor.Ori.Se vor examina pe rand aceste cauze.Vaporii formati ocupand un volum mare (1 l apa formeaza 1700 l vapori) are loc de cele mai multe ori debordarea produsului prin fierbere. Inaintarea undei de caldura putand fi urmarita.ceea ce conduce la intensificarea focului si raspandirea lui.Aceasta poate sa contina in afara de apa.sa produs o debordare a produsului care sa aprins de la o sursa oarecare.reziduuri petroliere.unda de caldura provoaca vaporizarea lui. Un pericol important la depozitarea produselor petroliere il constituie debordarea lichidului prin fierbere.intrucat aceasta scanteie sar produce intro zona in care concentratia vaporilor de benzina este mai mare decat limita superioara de inflamabilitate a amestecului vapori – aer.amestecul situinduse in limitele de inflamabilitate.aprinderea de la o scanteie de origine electrostatica este neprobabila vara.Dupa ce presiunea de vapori a apei a putut invinge stratul hidrostatic de hidrocarburi.Deci exista un strat de apa la fundul rezervorului.ca de exemplu in cazul motorinei.cand concentratia vaporilor de benzina se afla in limitele de explozie.putanduse lua astfel masurile de securitate cu ar fi: evacuarea apei.parafina si cantitati de hidrocarburi usoare care maresc pericolul de incendiu.vapori.executarea de diguri.Cauzele principale de aprindere a amestecurilor de vaporiare din rezervoare sunt: · sarcini electrostatice; · descarcari atmosferice; producerea accidentala de scantei electrice; · formarea sulfurii de fier. .in timpul incendiului fractiunile usoare se evapora.In cazul in care produsul este format din componenti cu diferenta mare intre punctele de fierbere.la temperaturi sub 15 °C.datorita faptului ca spatiul de vapori intrun rezervor de benzina nu este saturat in partea superioara.Rezulta asa numita „unda de caldura” care poate atinge temperaturi de 150260 °C.Pericolul nu apare decat iarna.in timp ce fractiunile grele incalzite coboara la fundul rezervorului.se poate determina viteza ei si deci se poate prevedea momentul in care va avea loc debordarea produsului.aprinderea se poate produce chiar si vara.evacuarea muncitorilor etc. b.Serpentina de incalzire a rezervorului a incalzit stratul de apa de la fundul rezervorului.Surse de aprindere. Un pericol insemnat in parcurile de rezervoare din rafinarii il constituie rezervorul in care se colecteaza scurgerile de diferite produse din instalatii si de spalarea rezervoarelor denumit „rezervor de slop”.aratanduse masurile de inlaturare a lor.Viteza ei este diferita dupa natura produsului.Astfel la o rafinarie din Rotterdam (Olanda) un incendiu de mari proportii a izbucnit la un rezervor de slop de 1500 m 3 .

suprafetei exterioare mari si faptului ca ies in relief fata de solul inconjurator.sarcinile electrostatice pozitive tind sa se acumuleze in conducte. d.Sarcinile si diferentele de potential produse sunt insa inofensive.Chiar si in cazul lichidelor cu punct de inflamabilitate pete 55°C.Acestea sunt inevitabile la miscarea lichidului cu conductivitate scazuta.La contactul direct al trasnetului.Zonele de lichid incarcate electrostatic se descarca prin lichid sau prin suprafata acestuia.La sistemele la care lichidul iese turbionar din orificiu.are loc o separare intensa a sarcinilor electrostatice in interiorul lichidului.Acestea constituie o alta cauza de incendii la depozitarea produselor petroliere.Cu cat vitezele de curgere sunt mai mari.purtatorii de sarcini electrice se aduna la suprafata lichidului.Rezervoarele sunt in mod special predispuse de a fi lovite de trasnet datorita formei lor rotunjite. Pentru micsorarea pericolului de aprindere.Turbulenta creste odata cu viteza de curgere si depinde mult de geometria curgerii.iar sarcinile negative transportate de lichidul in miscare tind sa se acumuleze in rezervor.potentialul scade de la mijlocul rezervorului catre peretele acestuia.acestea joaca rolul de condensatoare.in rezervoare a unor obiecte straine care plutesc pe suprafata lichidului.curentul de descarcare.fenomenul de incarcare electrostatica trebuie redus la minimum chiar la locul de formare al acestuia.cu atat cresc posibilitatile de acumulare a sarcinilor.aparitia sarcinilor electrostatice datorita stropirii si dispersarii acestor lichide poate duce la aprinderi.cum sunt produsele petroliere. O importanta deosebita trebuie acordata orificiilor de iesire.Sarcini electrostatice. In cursul operatiilor de pompare si transvazare a lichidelor.cu atat mai repede.c.cat timp lichidele se afla in recipiente metalice legate la pamant si lipsite de gaze.Astfel se va evita scurgerea turbulenta a lichidelor in sectiunile inguste ale conductei.ceea ce poate constitui un pericol.este o greseala de a se introduce in rezervor rigle de masurat nivelul. .ajungand pana la 80000 A.In cazul existentei.De aceea.cum este cazul carburantilor Diesel.Descarcari atmosferice.ceea ce provoaca aprinderea amestecului de vaporiaer din interior.la curgerea lichidelor inflamabile. La umplerea unui rezervor cu lichide incarcate electrostatic.In general.Daca rezervorul este legat la pamant.cu cat conductivitatea lor este mai mare si cu cat distanta fata de partile metalice legate la pamant este mai mica.tevi suplimentare sau recipienti de metal pentru luat probe in timpul sau imediat dupa o operatie de umplere.care acumuleaza pe suprafata lor sarcinile electrostatice.produce incalzirea partilro metalice ale rezervorului pana la topire.stropeste sau formeaza ceata.La contactul cu un conductor se produce o descarcare electrica cu formare de scantei.vitezele ce depaseste 1 m/s trebuie considerate periculoase.

care este adusa in stare de incandescenta.se va controla ca apa care se evacueaza de la fundul rezervorului sa nu contina sulfuri si hidrogen sulfurat.care are proprietatea de a reduce sulfatii (prezenti in apa sau in noroiul de la fundul rezervorului) dand nastere la hidrogen sulfurat.prin formarea de scantei la instalatii prost montate sau datorita unor neglijente. Sulfura de fier se formeaza atat pe tablele udate de lichid cat si pe cele neudate.Protectia rezervoarelor impotriva descarcarilor atmosferice se realizeaza cu instalatii de paratrasnet.Aceasta oxidare degaja suficienta caldura pentru a inflama sulfura de fier.Expusa la aer.dispozitivul de protectie trebuie astfel executat.cu cat temperatura este mai ridicata.Prima grupa se refera la incendii provocate de supraincarcarea conductorilor.adica tabla capacului.Ea se prezinta sub forma unui praf de culoare neagra sau bruna.Actiunea acestei bacterii este cu atat mai importanta.Cum aceasta nu este posibil intotdeauna. Formarea sulfurii de fier constituie de asemenea o sursa de inflamare si un numar apreciabil de explozii la rezervoare a putut fi atribuit cu certitudine acestei cauze.Datorita acestei proprietati de a se aprinde in aer sulfura de fier a fost denumita sulfura piroforica.Multa vreme sa crezut ca bacteriile reducatoare de sulfati nu se gasesc decat in apa de mare.sulfura de fier se oxideaza spontan.Formarea sulfurii de fier in rezervoarele de produse finite este legata de prezenta apei.sulfuri si bacterii reducatoare trebuie evacuate periodic (de .Noroaiele acumulate la fundul rezervoarelor.Aceste surse pot fi clasificate in doua grupe. Producerea de scantei electrice constituie o sursa de aprindere a numeroaselor incendii.care contin apa.Trebuie avut in vedere ca deasupra rezervoarelor de capacitate mare 500010000 m 3 .In a doua grupa mai importanta figureaza incendii provocate de scurtcircuite sau legaturi la pamant cu defecte de izolatie.In prezent se stie ca ele exista si in apa dulce. Pentru indepartarea formarii sulfurii de fier se va elimina pe cat posibil apa din produs.Depozite importante de sulfura de fier se gasesc intotdeauna pe partile care nu sunt atinse niciodata de hidrocarburi.Sulfura de fier (SFe) rezulta in urma actiunii hidrogenului sulfurat asupra fierului.Exista in apa o bacterie anaeroba.in timpul umplerii lor.De aceea.partea superioara a mantalei rezervorului si pe piesele scheletului ce sustine capacul. Procesul formarii sulfurii de fier este urmatorul: titeiusi materiile brute contin in diferite procente hidrogen sulfurat.se pot forma amestecuri explozive de vaporiaer la o inaltime de 35 m.care ataca tabla rezervoarelor si da sulfura de fier.incat canalul trasnetului sa vina in contact cu instalatia de paratrasnet in afara sferei concentratiilor explozive.

la depozitare se vor lua o serie de masuri: Cuve de retentie.Masuri de securitate la depozitarea produselor petroliere. Stabilizarea titeiului si produselor.inainte de depozitare.titeiului si benzinele usoare sa fie stabilizate pentru indepartarea gazelor si a produselor foarte volatile (metan.Folosirea acestui sistem prezinta pe langa un cost mai scazut urmatoarele avantaje: se poate realiza scurtarea timpului de constructie.datorita pernei de aer realizeaza o izolatie termica efecienta.Rezervoarele izolate sau grupurile de rezervoare se prevad cu cuve de retentie pentru a impiedica revarsarea produsului in cazuri de avarie sau incendiu.care constituie principalul pericol de incendii si explozii. In exploatarea curenta. Aceasta constructie prezinta insa dezavantaj ca pentru evitarea unor concentratii periculoase de vaporiaer este necesara prevederea unor dispozitive de aerisire a spatiului inelar.Este recomandabil ca.mantaua poate fi folosita pentru primirea produsului deversat; spatiul inelar acoperit.deoarece mantaua exterioara se poate realiza simultan cu constructia rezervorului necesita mai putin teren care trebuie amenajat special; spatiul inelar mai mic atrage dupa sine cantitati mai mici de spuma in caz de incendiu; in cazul supraincarcari rezervorului. Reducerea spatiului gazos este una din masurile principale impotriva scaparilor de produse datorita celor doua tipuri de „respratii”.etan.Aceasta se realizeaza prin urmatoarele metode: .Inaltimea digului sau zidului de protectie.De aceea se va evita aerarea prin ventilatie naturala sau artificiala fara a se umezi suprafata interioara a rezervorului.ex. In ultima vreme sau realizat rezervoare avand spatiul colector sub forma unui spatiu inelar format din peretele rezervorului si o manta exterioara din otel.propan si partial butan).precum si spatiul din interiorul indiguirii se calculeaza astfel incat sa incapa in el intreaga capacitate de lichid din rezervoarele grupei respective sau a rezervorului izolat.duce la scaderea pierderilor prin evaporare.care la produsele usor volatile.in cazul rezervoarelor cu capac fix.Dimpotriva.20 m sub inaltimea digului. e.Oglinda lichidului scurs trebuie sa fie cu 0.Pentru a evita scaparile de produse petroliere si raspandirea lor..pericolul inflamarii vaporilor de hidrocarburi in rezervoare este redus.pericolul este considerabil in timpul deschiderii rezervoarelor si aerarii lor.la fiecare 23 ani).

pericol de inghetare a apei in timpul iernii etc.pentru a evita acumularea zapezii trebuie constituit un acoperis exterior.ceea ce scumpeste constructia.Pentru a reduce pierderile de produse volatile in timpul „respiratiei mari si mici” se folosesc rezervoare al caror capac pluteste pe suprafata lichidului depozitat.Forma acestor rezervoare reprezinta o picatura de lichid ce sta pe o suprafata plana sub actiunea fortelor de tensiune superficiala. Acest tip de rezervor a capatat o larga raspandire in ultimii ani.Ele se folosesc in special pentru produse volatile.La evacuarea produsului. 4) Folosirea unor rezervoare de constructie speciala dintre care amintim: a)Rezervoare „picatura de apa”.care sa nu permita evaporarea produsului petrolier si saturarea spatiului gazos cu vapori.deoarece se reduc pierderile datorita „respiratiei mari”.astfel incat nivelul superior al produsului petrolier in rezervor ramane constant.ceea ce prezinta pericol de incendiu.care fiind insa constant la orice pozitie a capacului nu reprezinta o sursa de pierderi prin „respiratie”.in cazul unei etansari necorespunzatoare.cu exceptia unui spatiu mic din zona inchizatorului.Un alt neajuns este ca in regiunile cu ninsori abundente.se pot acumula vapori de produse petroliere. b) Rezervoare cu capac plutitor.Greutatea consta in producerea unei spume cat mai stabile.prin acoperirea suprafetei acestuita cu un strat de spuma. 2) Pastrarea produselor petroliere pe o perna de apa de inaltime variabila.se introduce apa in rezervor. Rezervoarele cu capac plutitor nu au spatiu gazos deasupra lichidului. c) Rezervoarele cu capac „respirator”.Desi mai costisitoare decat rezervoarele obisnuite.Acest tip de rezervor asigura micsorarea pierderilor „respiratiei mici”.pericol de introducere a apei in produs.Acest procedeu nu a capatat o larga folosire din cauza unor neajunsuri si anume: consum mare de energie.iar la incarcare se evacueaza apa.diferenta de cost se amortizeaza datorita reducerii pierderilor de produse volatile.Aceste rezervoare sunt foarte utile atunci cand se fac operatii dese de incarcare si descarcare (rezervoare curente).in cazul depozitarii indelungate.El nu se recomanda pentru depozitarea produselor foarte volatile izoctan. 3) Izolarea spatiului gazos al rezervorului de oglinda lichidului.1) Depozitarea indelungata a produselor petroliere numai in rezervoare umplute in intregime. Rezervoarele cu capac plutitor au neajunsul ca deasupra capacului in spatiul cilindric.Capacul acestor rezervoare consta intro membrana de otel elastic cu grosime de 23 .coboranduse si ridicanduse odata cu acesta.benzine de aviatie) din cauza imposibilitatii de a se asigura o inchidere absolut etansa a spatiului inelar.fiind calculate la presiuni pana la 2 at si vid de 500 mm H2O.

Variatiile de volum reprezinta 35%.Pentru a nu permite patruderea diferitelor obiecte si a precipitatiilor atmosferice.ce reflecta razele solare.Pozitia corecta a clopotului se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive de ghidare.rezervoare gazometru.care se realizeaza prin urmatoarele metode: 1) Vopsirea suprafetei exterioare a rezervorului in culori deschise.in functie de culoarea vopselei: vopsea de aluminiu: 0.Etansarea spatiului inelar dintre peretii clopotului si ai rezervorului se realizeaza cu ajutorul unei inchideri hidraulice.La umplerea rezervorului sau la cresterea presiunii.Eficacitatea acestui mijloc de protectie a rezervorului impotriva incalizirii datorita radiatiilor solare rezulta din datele de mai jos.baloane sau absorbere. d) Rezervoarele gazometrice cu capacul construit sub forma unui clopot.Presiunea optima se alege in functie de proprietatile fizice ale produsului si de conditiile mediului. 4) Stropirea capacului rezervorului cu apa pulverizata. 3) Ecranarea rezervoarelor prin plantarea in apropierea lor a unor pomi cu frunza deasa sau prin amenajarea unor constructii speciale pentru reflectarea razelor solare.se realizeaza un strat uniform de apa pe toata suprafata capacului.83 rosie : 1. Acest tip de rezervor asigura lichidarea totala a „respiratiei mici”.Capacitatea vaporilor.prevazute cu o bordura.99 neagra: 1.Lichidul de etansare a inchiderii hidraulice este un produs petrolier cu punct de congelare scazut.Pentru captarea vaporilor de produse petroliere din rezervoare cu capac fix se folosesc rezervoare cu capac „respirator”.care reprezinta pierderile anuale de produse volatile.in % .coboara si se sprijina pe suporti.partea de mijloc a capacului.24 2) Izolarea termica a capacului rezervorului cu materiale izolatoare; sarcina suplimentara pe capac datorita izolarii nu trebuie sa depaseasca 2023 kgf/m².El se comporta foarte bine in exploatare si se foloseste in special pentru depozitarea indelungata a produselor petroliere.In rezervoarele sferice si sferoide presiunea poate atinge valori de 200300 mm H2O. Micsorarea amplitudinii variatiilor de temperatura.mm. ceea ce este pe deplin suficient pentru lichidarea totala a „respiratiei mici” a rezervorului.el este aparat de o manta exterioara.Cand rezervorul este gol.capacul se ridica si volumul rezervorului creste.Depozitarea produselor sub presiune.In cazul rezervoarelor cu capac plat.sub propria greutate.care reduce pierderile de produs prin evaporare.24 cenusie : 0.Prin acest sistem se reduc aproape complet pierderile datorita respiratiei mici si partial cele provenite din „respiratia mare”.In acest scop se leaga conductele de aerisire de la mai multe rezervoare pentru produse de acelasi fel intro . f.La cresterea presiunii in rezervor clopotul se ridica. g.

retea colectoare. Deseori pentru captarea vaporilor de la rezervoare se folosesc absorbere. Uneori pentru captarea vaporilor se folosesc rezervoare cu pereti elastici.in cazul rezervoarelor cu capac fix.Pentru scurgerea vaporilor produselor petroliere se folosesc si instaltii de adsorbite cu carbune activ.Pentru cazurile in care nu exista o sincronizare a operatiilor de incarcare si descarcare.Legarea spatiului gazos al rezervoarelor asigura un schimb reciproc de gaze si o izolare perfecta fata de mediul exterior.sub forma unor baloane in care se aduna vaporii de la mai multe rezervoare. Echiparea rezervoarelor cu echipamentul necesar unei exploatari lipsite de pericol si anume: 1) Clapeta de retinere pentru a impiedica deversarea produsului din rezervor in cazul deteriorarii conductelor. 2) Reducerea la minimum a numarului de operatii de incarcare si descarcare. 2) Supapa de respiratie.Exploatarea rationala.de gaz se cupleaza un rezervor gazometru.Pentru a micsora scaparile de vapori si a reduce pericolul de incendiu se pot lua si o serie de masuri organizatorice si anume: 1) Verificarea zilnica a etanseitatii rezervoarelor.la o temperatura cat mai scazuta. 3) Incarcarea produsului in rezervoare sa se faca pe cat posibil noaptea.Mecanismul de actionare a clapetei se monteaza la partea inferioara a rezervorului.Mecanismul de actionare a clapetei se monteaza la partea inferioara a rezervorului.ceea ce micsoreaza pierderile datorita „respiratiei mari”.care asigura automat comunicatia spatiului gazos al rezervorului cu atmosfera la variatiile de presiune datorita temperaturii sau la operatiile de incarcare si golire a .La umplerea lor cu vapori de produs petrolier.capacul se ridica de la 2.Aceste rezevoarebalon au diametru mare cu fund si capac rigid din tabla de 2 mm.ceea ce permite sa se reduca considerabil pierderile.Drept absorbanti se pot folosi si petrol lampant.Vaporii de produs petrolier trec prin rezervorul ce se descarca.uleiuri etc.in reteaua.Supape de siguranta mentin in interiorul balonului de 20300 mm H2O. h.Corpul se confectioneaza din tesatura de bumbac impregnata cu o substanta fata de produsele petroliere.iar descarcarea ziua.dar se micsoreaza scaparilor de produse volatile datorita „respiratiei mici” cu circa 40%.00 pana la 4.ceea ce duce la aparitia unui excedent de vapori sau a unui minus.In absorbere nu se retine intreaga cantitate de vapori (acesta ar necesita absorbere de dimensiuni mari).Acest sistem foarte eficient este una din masurile principale pentru reducerea pierderilor de produse volatile datorita ambelor tipuri de „respiratii”.50 m.al caror principiu de functionare consta in absorbtia vaporilor in absorbantii speciali.

iesind in atmosfera.Cand uleiul coboara sub marginea crestata a despartiturii.iar cealalta se deschide in cazul formarii unei depresiuni si permite intrarea aerului in rezervor.in cazul nefunctionarii supapei de respiratie.verificanduse starea de curatenie a pachetelor cu placi metalice si asezarea corect a a placilor.Cele doua clapete se deschid la o suprapresiune de 100200 mm H2O.depozitarea gazelor lichefiate se face sub presiunea atmosferica si la temperaturi scazute.de obicei ulei mineral cu greutatea specifica 0.88 si temperatura de congelare 20 °C.La cresterea presiunii in rezervor.alternand unele ondulate cu altele netede. 3) Supapa de siguranta hidraulica limiteaza marirea suprapresiunii sau a depresiunii din spatiul gazos al rezervorului.iar placile defecte se inlocuiesc.Placile se confectioneaza dintrun metal anticoroziv (otel inoxidabil etc.Pachetele imbicsite cu praf se curata.860. Supapele de respiratie se monteaza pe aceeasi conducta cu opritoarele de flacari.). 2.In cazul presiunii scazute. creste schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge. Exista si alte tipuri de opritoare de flacari cu planse de sarma cu ochiuri mici denumite site Davy sau cu umplutura de pietris. Anumite gaze cum sunt: etanul. Principiul de functionare al opritoarelor consta in faptul ca flacara trecand prin sistemul de canale de sectiunea mica este dispersata; suprafata de contact a flacarii marinduse.Supapa consta dintro cutie cu doua clapete: una din clapete se deschide la cresterea presiunii in spatiul gazos si asigura evacuarea gazelor in atmosfera.etilena.fenomenul se petrece invers.Opritorul de flacari consta dintrun corp turnat.uleiul din spatiul inelar A este impins in spatiul B. 4) Opritorul de flacari serveste la protectia spatiului gazos al rezervorului de patrunderea flacarii prin supapele de respiratie.Depozitarea gazelor lichefiate In functie de natura gazului. In cursul exploatarii.gazul natural.iar cele cu pietris au neajunsul infundarii lor usore.avand in interior un pachet de placi metalice.rezervorului.Cele cu plasa de sarma prezinta dezavantajul unei rezistente mecanice insuficiente.amestecul vaporiaer din rezervor trece sub forma de bule prin stratul de ulei.respectiv la o depresiune de 50100 mm H2O.intrucat temperatura critica a acestor gaze este inferioara temperaturii ambiante.posibilitatilor grele de curatire si uzurii premature a armaturilor.metanul nu pot fi depozitate in stare lichefiata la temperatura ambianta.opritoarele de flacari se vor controla cel putin odata pe luna.Distanta dintre placi este de regula de 1 mm. Drept lichid de etansare se foloseste o fractie greu volatila.Ele nu se pot depozita decat la temperaturi scazute si la presiuni care pot varia de la presiunea atmosferica pana la presiunea corespunzatoare .

sferice sau cilindrice.ceea ce constituia o solutie costisitoare.Rezervorul este izolat pentru a micsora incalzirea produsului din exterior.la depozitarea in rezervoare atmosferice obisnuite.In acest caz.Pentru a nu avea pierderi de produs se recomanda depozitarea in anumite conditii.Se prevede si posibilitatea racirii produsului prin recirculare cu pompa in aceleasi racitoare cu apa de +5°C.izoprenul si in general fractia C5.un regulator de presiune deschide iesirea spre atmosfera.etilena poate fi depozitata la presiunea atmosferica si temperatura de 104 °C (corespunzatoare temperaturii de fierbere la presiunea atmosferica).iar lichidul se intoarce din rezervor.In afara de aceasta.butadiena.astfel incat spatiul inchis al rezervorului se produce vacuum.Din aceasta cauza.pentru depozitarea hidrocarburilor din fractia C5 se folosesc rezervoare cilindrice.Cand presiunea creste totusi peste o anumita limita (200 mm H2O). Vara.propilena.in timpul verii.acelasi regulator deschide intrarea azotului.Din cauza volatilitatii lor ridicate.butilena.ceea ce micsoreaza pericolul de incendiu si explozie.butanul.Presiunea variaza in functie de natura gazului de la 6 at pana la 20 at.se pierd cantitati mari de produs.Si aceste gaze lichefiate pot fi depozitate in rezervoare criogenice la presiune atmosferica.de 9 at si temperatura de 53 °C corespunzatoare acestei presiuni.Pentru protectia rezervorului de distrugere se prevad doua supape hidraulice: una pentru evacuarea vaporilor in atmosfera la cresterea presiunii peste limita admisibila si una pentru intrarea aerului cand .produsul este racit la intrarea in rezervor la temperatura de 15°C cu apa racita de 5°C.Din contra in timpul iernii. Intro situatie deosebita se gasesc unele produse ca: gazolina.La scaderea presiunii sub cea atmosferica (vacuum de 50 mm H2O).care sunt la limita dintre lichide foarte volatile si gaze lichefiate.care poate conduce la „burdusirea ” rezervorului. In prezent. Gaze lichefiate ca: propanul.evitanduse astfel patrunderea aerului.Asemenea rezervoare se numesc rezervoare criogenice.temperaturii admisibile (sub temperatura critica).iesirea in atmosfera a unor cantitati mari de vapori inflamabili constituie un pericol important de incendiu.scaparile de gaze sunt considerabil reduse. La depozitarea in rezervoare fara comunicare cu atmosfera trebuie avut in vedere ca in timpul verii aceste hidrocarburi dezvolta o suprapresiune in rezervoare.la temperaturi scazute presiunea lor de vapori scade sub cea atmosferica.Vaporii care se formeaza la o depozitare indelungata sunt condensati cu sola de 15 °C.multa vreme aceste produse erau depozitate in rezervoare de presiune.de exemplu.sau amestecurile de aceste hidrocarburi se depoziteaza de regula in rezervoare de presiune.Astfel.fara presiune.

in timpul interventiei la armaturi.presiunea ce se realizeaza cu ajutorul unei pompe de recirculare si a unui evaporator.care a cauzat mari pagube materiale.Suprafata din jurul mai multor rezervoare de gaze lichefiate se prevede cu panta usoara catre un bazin de colectare separat. In urma catastrofei de la Feysin.cu ajutorul unei presiuni putin superioare presiuii de vapori a produsului din rezervor la temperatura respectiva.In acest caz toate racordurile se gasesc la partea superioara a sferei.in timpul verii rezervoarele se stropesc cu apa in partea lor superioara.pentru capacitati mici. In cazul rezervoarelor supraterane ele trebuie protejate de incalzirea datorita razelor solare.pe care se monteaza ventilul de inchidere.Rezervoare de presiune.eventual scurs.prescriptiile pentru depozitarea gazelor lichefiate au fost revizuite in intreaga lume.nu se mai admit racorduri cu armaturi in partea inferioara a rezervorului. .Gazul lichefiat. De asemenea.Golirea produsului pe sus se face prin sifonare.prin izolare termica sau parasolare.Pentru a nu introduce cantitati mari de apa in spatiul de sub rezervor se prevede un jgheab de colectare a apei putin sub ecuatorul sferei sau generatoarea rezervorului cilindric.cu ajutorul unei tevi prevazuta cu ajutaje.trebuie scos in afara zonei de sub rezervor pentru a evita posibilitatea scurgerii de gaz lichefiat la imbinari. a.Cauza acestei catastrofe a fost scurgerea unor cantitati mari de gaze lichefiate din partea inferioara a unui rezervor sferic de propan.Pentru a indeparta apa de ploaie sau apa folosita pentru stingere din bazin.10 m 3 /m²/h.Pe conductele de aerisire de pe rezervor si supapele hidraulice se prevad opritoare de flacari.bazinul de colectare a gazului lichefiat de sub rezervor a fost desfiintat.Debitul de stropire este de circa 0.Cum presiunea din interior este variabila in functie de temperatura mediului ambiant.pentru a impiedica cresterea temperaturii si presiunii.care trebuie amplasat la distanta.Astfel.presiunea scade sub limita minima admisa.Gazele scurse sau aprins cu explozie. O solutie care reduce mult pericolul de incendiu este desfiintarea completa a racordurilor din partea inferioara a rezervorului si acoperirea cu pamant a partii inferioare a rezervorului pana la piciorul de sustinere.Pentru depozitarea gazelor lichefiate sub presiune se folosesc rezervoare sferice sau.Focul de sub rezervor a adus la deformarea acestuia urmata de ruperea si rasturnarea lui. In anul 1966 la rafinaria de la Feysin (Franta) a avut loc o catastrofa.rezervoare cilindrice orizontale.astfel incat caldura dezvoltata la arderea gazului lichefiat in bazin sa nu pericliteze rezervoarele.Rezervoarele cilindrice pot fi supraterane sau ingropate.care sa conduca gazul lichefiat scurs spre bazinul de colectare.Racordul de intrare si iesire.se instaleaza o pompa.se acumuleaza in acest bazin.Se recomanda constructia unor santuri inguste si adanci.

de obiecei perlita.la infundarea unuia.fiecare rezervor trebuie prevazut cu doua indicatoare de nivel.Conducta de evacuare a apei trebuie amplasata lateral si nu sub rezervor.izolatia isi pierde proprietatile izolatoare.datorita schimbarii compozitiei gazului (de exemplu continut ridicat de C3 in C4) sau in cazul unui incendiu in vecinatate.sau sa se foloseasca garnituri speciale (armate cu metal).astfel.In cazul rezervoarelor de C4.aceasta sa conduca la o incalzire a sferei.nepermitand astfel inchiderea ventilului.chiar scurgeri mici din rezervorul interior pot fi usor detectate prin analizarea azotului care se evacueaza din spatiul .ele produc o inghetare a racordului datorita evaporarii lor prin destindere.incat in orice moment.In cazul in care se foloseste azot drept gaz de protectie. O sursa importanta de pericol pot prezenta ventile de golire a apei din rezervor.Toate racordurile care au conducte cufundate in lichid se prevad cu ventile de inchidere rapida actionate pneumatic din doua puncte diferite.aceasta trebuie executate astfel. Pentru prevenirea unor scapari de gaze la imbinarile cu flanse.Stratul izolator trebuie mentinut sub o usoara presiune de gaz de protectie uscat.Aceasta sa impune mai ales in cazul gazelor lichefiate ce se depoziteaza la presiuni de 16 at si mai mari.Pentru reducerea la maximum a pierderilor de frig.independente.o asemenea masura nu este absolut necesara.celalat sa ramana in stare de functionare.una din supapele de siguranta sa fie in functiune.ca de exemplu la flansele cu prag si adancitura.Iesirea unei cantitati mari de gaze poate duce la catastrofa.In cazul in care la evacuarea apei ies gaze lichefiate.Nivelul se citeste local si totodata in camera de comanda.De asemenea.intre cei doi perete se introduce un material cu proprietati izolatoare bune.se prevad masuri de temperatura la diferite nivele ale sferei.rezervoarele se prevad cu doua supape de siguranta montate pe racorduri avad ventil cu tre cai.incat garnitura sa nu poata fi impinsa de la locul ei.astfel incat.Ca materialul de constructie rezistent la temperaturi scazute se utilizeaza otelul cu continut 9% nichel.pentru a impiedica patrunderea umiditatii din aerul exterior in timpul „respiratiei” spatiului inelar umplut cu izolatie.Pentru depozitarea gazelor lichefiate la presiunea atmosferica si temperaturi scazute se folosesc in general rezervoare cilindrice cu pereti dubli.Supapele de siguranta descarca gazele in conducta de facla sau in lipsa acesteia in atmosfera pe o conducta verticala deasupra rezervorului. b.iar diametrul sa nu depaseasca 25 mm.separate intre ele printrun tronson de conducta.de obicei azot.astfel incat daca se aprinde gazul.Pentru a preveni astfel de accidente se recomanda prevederea pe conducta de evacuare a apei a doua ventile.In prezenta umiditati.Rezervoare criogenice.la o umiditate ridicata a aerului exterior.In vederea umplerii excesive. Pentru a evita cresterea presiunii de vapori in rezervor.

In acest caz.In acest gaz stratul de izolatie trebuie sa „respire” odata cu unul din rezervoare. De o importanta capitala pentru securitatea unui rezervor criogenic este constructia acoperisului.ceea ce provoaca ruperea conductelor.Deoarece la acest tip de constructie etansarea mantalei interioare nu este posibila.canale si camine de canalizare. Sursele de aprindere cele mai caracteristice sunt: · scanteile produse prin lovirea unor obiecte metalice de peretii cisternei in timpul umplerii; · electricitatea statica datorita frecarii in conducte; · descarcarile atmosferice; · scanteile produse de locomotive etc.inelar in timpul „respiratiei”.chiar vaporii gazului lichefiat servesc drept gaz de protectie pentru stratul de izolatie. .Pentru a nu se pierde azotul.cu ocazia umplerii si golirii lor.Volumele de gaz lichefiat in aceste instalatii sunt insa comparativ foarte mici.De asemenea.Rampe de incarcare – descarcare 1.ceea ce conduce la scurgeri suplimentare de produse ce alimenteaza incendiul.astfel incat sunt valabile masurile generale de prevenirea incendiilor si exploziilor aratate la gazele lichefiate.pentru a putea prelua schimbarile de volum.dar mai costisitoare sunt rezervoare cu pereti dubli la care mantaua interioara cat si cea exterioara sunt inchise si spatiul inelar cu izolatie dintre cele doua rezervoare formeaza un sistem separat.Solutia cea mai simpla si mai des folosita datorita pretului scazut este cu acoperisul rezervorului interior suspendat.Pentru aceasta stratul de izolatie de langa rezervorul interior se executa dintrun material elastic.temperaturile ridicate deformeaza constructiile metalice ale rampei. Incendiile la rampele de incarcaredescarcare se manifesta cu mare forta si rapiditate.Vasul „respirator” se prevede cu o membrana elastica.La cresterea presiunii in spatiul inelar.Temperaturile ridicate care se dezvolta in timpul unui incendiu provoaca arderea garniturilor de la imbinarile cu flanse.Amestecuri inflamabile pot lua nastere atat in interiorul cisternelor.cat si in jurul cisternelor. Rezervoarele criogenice sunt echipate cu instalatii anexe pentru evaporarea gazului lichefiat si comprimarea vaporilor care se formeaza.in gropi.ca urmare a pierderilor de frig prin izolatie. D.acesta este depozitat intrun vas „respirator”.in timpul variatiilor de temperatura.intra din vasul „respirator” in spatiul inelar al rezervorului. Aceste rezervoare se construiesc pentru capacitati pana la 50000 m 3 si chiar mai mari.Rampe de cale ferata Incarcarea si descarcarea produselor petroliere din vagoane cisterna de cale ferata reprezinta una din operatiile cu grad ridicat de pericol. Mai sigure in exploatare.iar la scaderea presiunii.presiunea gazului ajunge la stratul de izolatie.azotul este trimis in vasul „respirator”.

permite intoarcerea vaporilor de produs petrolier in rezervor.in care scop se vor folosi la impins 23 vagoane tampon.gura cisternei se va acoperi cu o husa din prelata.care se foloseste in mod curent la incarcarea gazelor lichefiate pentru egalizarea presiunii.furtunurile de incarcare se prevad cu racorduri din metale neferoase. Conductele de incarcare si golire a cisternelor trebuie prevazute cu ventile de inchidere pentru cazuri de avarie.Dispozitivul de antrenare a cablului.Aceasta masura.iar spatiul gazos al cisternei sa fie legat printro conducta cu spatiul gazos al rezervorului din care se face incarcarea.Distanta minima la care o locomotiva se poate apropia de rampa este de 30 m.fie ca este cu abur sau cu motor Diesel.Scaparile sunt deosebit de mari atunci cand umplerea nu se face sub un strat lichid. La manevrarea vagoanelor cisterna pentru incarcare sau descarcare se vor lua anumite masuri.iar locomotiva de manevra.care sa permita dilatarea produsului la variatiile de temperatura in timpul transportului.pentru tragerea vagoanelor cisterna in dreptul gurilor de incarcare se vor folosi cabestane.In timpul incarcarii produselor petroliere lichide in cisterne au loc scapari intense de vapori inflamabili la gura cisternei. Circulatia locomotivelor cu abur in zona depozitului se va face cu gratarul inchis.Terenul din jurul rampelor va fi curatit de ierburi.Oprirea vagoanelor in dreptul gurii de incarcare sa va face folosind saboti speciali in acest scop.precum si rotile dintate ale angrenajului trebuie sa fie din materiale care nu produc scantei.Pentru a evita formarea scanteilor. favorizeaza producerea si propagarea unui incendiu.nu va trece niciodata prin dreptul rampei.situate la 1520 m distanta de rampa.pentru a impiedica iesirea vaporilor si imprastierea lor pe o raza mare.Sub nici un motiv nu se vor folosi franele pe tamburii rotilor.care uscanduse. Capacele gurilor de incarcare a cisternelor se vor inchide cu grija.in cazul aruncarii neglijente a resturilor de tigari si chibrituri aprinse.Aceasta impune .fara a le tranti.Vagoanele vor fi impinse pe linie pana in dreptul gurilor de incarcare.intrucat frecarea sabotilor pe roti poate provoca scantei.buruieni sau plante.in loc sa iasa in atmosfera.Dupa introducerea furtului. In cazul rampelor de incarcaredescarca gaze lichefiate. Rampele de incarcare se amplaseaza la distantele cerute de normele de paza contra incendiilor. La incarcarea cisternelor cu produs se va avea grija sa se lase un spatiu de vapori deasupra lichidului.iar cosul de tiraj va fi prevazut cu dispozitiv parascantei.la produsele volatile se recomanda ca umplerea sa se faca in sistem etans (printrun racord prevazut in capacul gurii de vizitare).Pentru a se reduce scaparile de vapori.

pentru a nu produce scantei.arunca pietre. Pentru stingerea inceputurilor de incendiu.echivalenta cu mersul normal al unui om.cat si pe timp de ceata.duce in multe cazuri la accidente. 2.O asemenea practica.sub rotile vagoanelor.atat in recipient.ar conduce la incendiu daca tinem seama ca mediul din jurul rampei este exploziv.luate de pe terasamente.In plus se vor asigura stingatoare cu spuma.cu legaturi la fiecare front de incarcare.In acest mod. Elementele metalice ale rampei.La distanta de 20 m de liniile de incarcaredescarcare se va prevedea o linie de derivatie paralela cu linia rampei. Incarcarea cisternelor pe timp de furtuna cu descarcari electrice violente este interzisa.Incarcarea in autocisterne La umplerea autocisternelor cu produse petroliere. La depozitele de categoria a II –a si a III –a se admite o singura linie de rampe pentru toate produsele.Pentru inchiderea circuitului. Rampele de incarcare descarcare a gazelor lichefiate vor fi separate de cele pentru lichide.oprirea prin folosirea sabotilor de sina este asigurata.Iluminatul exterior se va realiza cu reflectoare protejate contra exploziilor montate pe stalpi proprii.La manevrarea vagoanelor se vor lua masuri ca lovirea tampoanelor dintre vagoane sa fie evitata sau sa se faca usor.puntile metalice de trecere de pe pasarela rampei pe cisterna se vor rabota pentru a nu lovi cisternele in trecere.cat si in apropierea punctului de iesire a aerului .marindule insa lungimea cu 20 m pentru cuplarea garniturii in caz de incendiu.pastrand insa distanta de 20 m intre marginile rampelor.ca manevrarea vagoanelor cisterna pe linia rampei sa se faca cu viteza mica.pe langa faptul ca poate provoca scantei.conductele cisternelor si sinele de cale ferata trebuie legate la pamant.Furtunurile se vor amplasa pe suporti anume amenajati si vor fi prevazute cu manere izolate termic.lazi cu nisip si paturi de azbest.se admit linii de capat.in lungul rampelor se vor prevedea conducte de abur cu prize pentru montarea furtunurilor. Iluminatul rampelor trebuie studiat astfel incat operatorii si manevrantii sa aiba asigurate conditii optime de vizibilitate.Conductele vor fi legate la pamant pe portiuni de cate 150 m.De asemenea.la imbinarile cu flanse se vor suda puntite.din comoditate. Multi manevranti.La depozitele de lichide de categoria I se vor prevedea linii separate pentru incarcare produselor cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor pana la 45°C.gurile de incarcare vor fi rotite lateral. La trecerea vagoanelor cisterna prin dreptul rampei.Scanteile ce sar putea produce in cazul unei loviri.atat noaptea.Daca la aceste depozite nu exista posibilitatea construirii unei linii de derivatie.pericolul de incendiu se datoreste degajarii de vapori inflamabili din lichidul transferat si formarii unor amestecuri explozive.

nu poate fi pornita pompa de alimentare.In ambele cazuri. 20% din cazuriunor cauze externe (de exemplu lovirea de catre un excavator) si 4% din cazuriunor cauze necunoscute. .intrucat vaporii produsului scurs din conducta se raspandesc pe suprafete mari.Pe de alta parte.sa pus la punct un dispozitiv de control automat.se reduce in mare masura pericolul.care se foloseste in aeroporturi la incarcarea carburantilor in rezervoarele avioanelor.prezinta pericole mari de incendiu si explozie in cazul ruperii conductei.intrucat incarcarea facanduse sub presiune.in special cele de produse volatile.folosind acelasi racord care serveste pentru descarcare.semnalizeaza ca legatura este asigurata.acest dispozitiv obliga operatorul sa efectueze legarea la pamant.Transportul produselor petroliere pe conducte Conductele de produse petroliere.Generalizarea acestei metode.Aprinderea se poate produce scantei statice provocate de frecarea produsului de stratul de aer in timpul incarcarii.umplerea controlanduse cu indicator de nivel.iar formarea electricitatii statice are loc in masura neinsemnata.Comanda poate fi manuala de la un buton sau automata prin intermediul unui releu temporizat.cu gura de vizitare inchisa.se micsoreaza evaporarea.Daca aceasta nu se realizeaza. Prin incarcarea „pe jos” a autocisternelor.Integrat in circuitul sistemului de incarcare.De aceea este necesar sa se efectueze o legare la pamant eficienta.a fost franata de faptul ca echipamentul autocisterelor trebuie modificat in consecinta.care nu raspunde decat daca borna de legare la pamant este conectata la vehicului rutier.incat arcul electric nu se poate produce decat in interiorul unei cutii antideflagrante.Pentru a se evita cazurile cand legarea la pamant sar efectua gresit.deplasat.mai ales la umplerea „pe sus.putanduse aprinde de la o sursa oarecare.o lampa montata in interiorul cutiei. E.datorita izolarii vehiculelor fata de pamant.ruperea conductelor se datoreste in 36% din cazuriunor suduri defectuoase. La umplerea cisternelor.Legatura vehiculpamant este realizata astfel. Conform unei statistici.sau nu sar face de loc.Releul de forta al pompei de alimentare este comandat de un circuit electronic de control.Pe de alta parte.40% din cazuricoroziuni.de diametrul conductei si timpul pana la inchiderea vanelor de sectionare.nu exista pericolul debordarii produsului.trebuie contat pe aparitia unor sarcini electrostatice foarte mari.nu exista pericolul debordarii produsului.Perimetrul focarului de incendiu este in functie de datele de exploatare ale conductei.

coroziunea fiind una din cauzele importante de rupere a conductelor.pentru a determina schimbari in structura cristalina a materialului prin mijloace electronice sau cu ultrasunete.cat si cele longitudinale (daca este cazul) vor fi probate nedistructiv (prin gamagrafiere sau cu ultrasunete) in proportie de 100%.avand in vedere ca la diametre mari si cantitatile de produs scurse sunt mai mari.care sunt cauza a numeroase ruperi de conducte. Ca urmare a unor accidente care au avut loc.De asemenea.Pentru a putea preveni ruperi de conducte care transporta titei sau produse petroliere volatile este necesar a se lua o serie de masuri speciale.se va limita diametrul conductei.De asemenea. La transportul produselor petroliere pe conducte trebuie luat in consideratie si influenta asupra celorlalte conducte in cazul ruperii uneia din conducte.Presiunea de proba pentru conductele de transport produse petroliere trebuie sa fie mai mare fata de cea de regim.Sudurile.atat cele de imbinare a tevilor.sa putut determina ca santul format are la baza o latime de 2 m si un unghi de inclinare de 70°.se va imbunatati sistemul de protectie a conductei.incat exista pericolul influentarii conductelor paralele alaturate.Controlul de calitate al tevilor in timpul fabricatiei si inainte de montare trebuie facut de un specialist. Pentru a micsora scurgerile de lichid in cazul ruperii conductei se va limita distanta dintre ventilele de sectionare de pe traseul conductei.Drept rezultat. .altul decat specialistul uzinei producatoare sau al intreprinderii de montaj.Avand in vedere ca multe ruperi de conducte se datoresc unor cauze externe.Ruperea conductei trece la aparitia unui sant simetric in cazul conductelor sudate longitudinal si de forma neregulata in cazul conductelor sudate in sprirala.in raport cu alte conducte.Conductele vor fi prevazute cu sisteme de protectie contra coroziunii.conducta se deplaseaza atat de mult.Se previn astfel sudurile necorespunzatoare.se va efectua un control periodic al conductei.