You are on page 1of 19

POSTUL DE LUCRU NR.

3 CONSTRUCTOR STRUCTURI DIN BETON ARMAT

constructorul structuri din beton armat dovedeste competente sociale si civice în sensul participãrii în mod eficace si constructiv la viata socialã si profesionalã. pentru alimentãri cu apã. grinzi. caracteristicile terenului pe care urmeazã a fi executatã constructia.executã fasonarea armãturilor necesare elementelor de constructie. . lucrãri de cãi de comunicatie. elemente speciale: pereti.executã lucrãri de betonare a elementelor de constructie. . 3) Lista functiilor majore Principalele functii îndeplinite de constructorul structuri din beton armat sunt urmãtoarele: Trasarea elementelor specifice constructiei Urmãrirea efectuãrii excavatiei grosiere Realizarea excavatiei de finisaj Efectuarea lucrãrilor de cofrare / decofrare Fasonarea montarea armãturii Montarea pieselor înglobate în beton Executarea lucrãrilor de betonare Executarea montãrii de elemente prefabricate Executarea sudurilor de rezistentã 4) Alte informatii relevante Pe lângã notiunile teoretice care privesc tehnologia meseriei. constructorul structuri din beton armat constientizeazã propriul proces de învãtare. canalizãri. bolti. elemente prefabricate etc. . cunostinte de sudurã (sudor autorizat). Totodatã. La acestea se adaugã: competentele fundamentale (comunicare. despre executarea lucrãrilor de betonare. . etc. . Constructorul structuri din beton armat dovedeste competente cheie de comunicare în diverse contexte profesionale în care este necesar sã utilizeze corect limbajul de specialitate.monteazã armãturile în elementele de constructie. elemente masive.executã cofrarea – decofrarea elementelor de constructie (fundatii. poduri.executã suduri de rezistentã. . De asemenea. lucru în echipã.Evaluarea riscului de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă: Constructor structuri din beton armat I. Pentru realizarea acestor lucrãri constructorul structuri din beton armat are nevoie de notiuni teoretice specifice meseriei: tipurile de constructii si caracteristicile acestora. . cunostinte despre elemnetele constructiei.). planificare) si competentele generale (aplicarea legislatiei privind securitatea si sãnãtatea muncii si situatii de urgentã. lucrãri speciale.monteazã elemente prefabricate. prelucrarea si asimilarea de noi cunostinte si deprinderi. precum si aplicarea procedurilor de calitate). grafice. constructii hiodrotehnice si hidroameliorative. efectuezã calcule matematice pentru rezolvarea unor probleme în situatii curente. de utilizare a unor instrumente. are capacitatea si disponibilitatea de a utiliza modalitãti matematice de gândire (rationament logic si spatial) si de prezentare (formule.trateazã rosturile de lucru dupã întãrirea betonului. arce. masini. PROCESUL DE MUNCĂ Descrierea ocupatiei: 1) Contextul ocupatiei Constructorul structuri din beton armat este muncitorul care îsi desfãsoarã activitatea în cadrul santierelor de constructii si/sau în diverse puncte de lucru.pregãteste terenul dupã executarea sãpãturilor grosiere (excavatii de finisaj).monteazã piese înglobate în beton. este capabil sã-si planifice corect etapele activitãtii zilnice încadrându-se în timpul alocat fiecãreia în parte pentru respectarea termenului final al lucrãrilor. Constructorul structuri din beton armat participã la executarea lucrãrilor de constructii obisnuite sau clãdiri.traseazã elementele specifice constructiei. cunostinte despre montarea prefabricatelor. 2) Procesul de lucru Constructorul structuri din beton armat realizeazã urmãtoarele tipuri de lucrãri: . montarea pieselor înglobate în beton. . castele de apã. drumuri. scheme). identificând oportunitãtile disponibile pentru dobândirea. unelte si echipamante de lucru. stâlpi. . constructorul structuri din beton armat trebuie sã detinã si alte cunostinte: de geometrie. tehnici de realizarea cofrajelor si de decofrare a acestora. .

cîrlige de agãþare.transporta diferite materiale si produse. şublere. contrafişă. montanþi. maşină de îndreptat şi îndoit tablă.predă la magazie sculele şi dispozitivele folosite în totalitate şi în bună stare de funcţionare. elemente demontabile pentru supraînălţare. dispozitive optice de măsură şi control.Materiale (noi ºi refolosibile): tablã. flexuri.aplică normele PSI conform specificului locului de muncă. pentru completarea spaţiilor cofrate. elemente speciale. . maşină de debitat.verifica legarea la pământ a echipamentelor tehnice acţionate electric. cap popi. pe alte cofraje b.se deplasează de la un loc de muncă la altul . evitându-se degradarea acestora. defectele tehnice apărute în timpul utilizării sculelor şi dispozitivelor.ia cunoştinţă de sarcinile ce îi revin pentru ziua respectivă de lucru. profile şi ţevi. . elemente de rigidizare (şină de rigidizare.verifica starea echipamentelor de munca utilizate .efectuează curăţenia la locul de muncă colectand si depozitand adecvat deseurile. bare de aliniere. . . sisteme telescopice de sprijinire. . . . . aparat de sudură electrică sau cu flacără de gaze.respecta marcajele inscripţionate pe dispozitivele de lucru. . manipulari de materiale. . elemente de reglare a verticalităţii panourilor. . dispozitiv pentru asamblarea profilelor T.se deplasează la depozite pentru aprovizionarea cu diferite materilae. Mijloace de producţie: . presă.utilizeaza corect şi cu atenţie sculele şi dispozitivele. grinzi) elemente de sprijin (popi.fasonarea otelului beton . cleşti. demontabile. echere.cutii de scule. ºurub de rigidizare.Lemn pentru cofraje. . în corelaţie cu greutatea mărfii de manipulat. . . SDV: masă de trasare. colþuri. podini de securitate. profil U. spraiþuri. cabluri de ridicare. bolþuri. .execută orice sarcină de serviciu primită din parte şefului ierarhic. piuliþe. . lopeti. . ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT a.aparat de sudura . . electrozi de sudurã. rulete.elemente componente ale schelelor.roaba metalica.raporteaza si elimina în timp util situaţiile de risc. ancore. . şabloane. popi.unelte actionate manual si electric: polizor unghiular tip flex. . placă de marmură/mozaic veneţian (2-3 cm. . etc.II.echiparea cu echipamentul individual de protecţie. saboþi. . cleste. maşini de curbat. . piese şi accesorii. în limita atribuţiilor de serviciu. . þeavã pãtratã sau dreptunghiularã. polizor. maşini de găurit portative. pentru preluarea căldurii materialelor). . pene de prindere. grinzi extensibile şi telescopice. contravîntuire. profile corniere. coaste (grinzi de rigidizare).raporteaza cu promptitudine persoanelor abilitate.obligatiile includ: sapaturi. amenajari teren. profile ambutisate din tablã tip U. Sarcina de muncă . Tipuri de elemente de cofraj: panouri.circular electric. sisteme rigide de sprijinire (popi. operatii de curatenie. pietre abrazive.predă la magazie echipamentul individual de protecţie. mufe de cuplare. Modalităţi de sprijinire a cofrajului: pe elemente existente. scari. depozitari. menghine de diverse dimensiuni. coaste.transportă manual mase mici sau utilizând utilaje auxiliare pentru transport. . fier beton. tiranþi. pene). buloane de prindere. ciocan.sosirea la program.raportează toate neregulile depistate în realizarea sarcinii de muncă sau referitoare la starea tehnică a echipamentelor utilizate. elementele de solidarizare (chingi.

3. 4. . piese.1. Lungimea frontului de lucru este identificatã corect. Uneltele. avându-se în vedere toate aspectele relevante pentru desfãsurarea activitãþilor.iluminat natural .2. 1. la inlaturarea prelatei de pe masinile de transport a materialelor de constructii. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE Factori de risc mecanic . in preajma zonei de lucru. Degajarea locului de muncă la finalul activităţilor se realizează asigurându-se recuperarea materialelor refolosibile. Mijloacele de muncã sunt identificate pe baza fiselor tehnologice ale lucrãrilor planificate.. . . .cadere libera de scule. sculele şi materialele de lucru sunt aşezate ordonat având în vedere spaţiul disponibil.lovire de catre mijloacele de transport auto si CF la deplasarile din incinta unitatii . funcþie de tipul lucrãrii de executat si de metoda de lucru folositã. materiale de forma cilindrica. pe schimb sau pe zi. 2.umiditate in perioadele ploioase.3. antrenare de catre ventilatoare. Spaţiul propriu de lucru este organizat avându-se în vedere necesităţile de desfăşurare ale celorlalţi membrii ai echipei. . butoaie.alunecare. 1.1. Mediul de muncă Constructor structuri din beton armat îşi desfăşoară activitatea caracterizându-se prin: .temperatură scăzută iarna si ridicata vara.3. Particularitãþile frontului de lucru sunt identificate. . carburanti. în aer liber. cuplaje.1. c. . .tipuri de lucrări şi modul de organizare a spaţiului propriu de lucru în funcţie de activităţile specifice acestora.rostogoliri de piese. materiale depozitate necorespunzator sau de la cotele superioare. angrenaje ca urmare a lipsei de dispozitive de protectie – strivire de membre. 2.2.1.rasturnarea echipamentelor de munca. III. Echipamentele de muncã sunt identificate avându-se în vedere toate activitãþile planificate pentru ziua de lucru.suprafete alunecoase.3. . la urcare/coborare pe elemente ale utilajelor.2.prindere. . Starea echipamentelor de lucru este verificatã cu atenţie. alunecos in urma ploilor. . . FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI A. Mãrimea si numãrul sectoarelor de lucru sunt stabilite în corelaþie cu lungimea frontului de lucru si metoda de lucru adoptatã. . vibratii datorate funcţionării echipamentelor de munca. Aprovizionarea se face conform necesarului.pulberi în suspensie. în momentul preluării acestora. 1. 3. Aprovizionarea locului de muncã cu mijloacele de muncã necesare este realizatã în conformitate cu prevederile fisei tehnologice. 3.organe de masini in miscare . 2. . substanta pentru amorse. prin metode specifice.zgomot. acest mediu . Materialele necesare sunt identificate în funcþie de tipul lucrãrii de executat.deviere de la traiectoria normala a masinilor si utilajelor ca urmare a terenului inghetat. 4.2.proiectare de corpuri sau particule – de catre mijloacele auto aflate in trafic.curenţi de aer ca urmare a lucrului in aer liber. avându-se în vedere spaþiul de lucru disponibil.scurgere libera de uleiuri. 4. cu atenþie. 3. inclinate.

B.gaze. Factori de risc chimic . vapori.Recipient sub presiune: butelie cu oxigen lichid – posibila utilizare a recipientelor butelie cu defectiuni ( fisuri. a flexului sau a altor echipamente de munca . impact) ocazionale la transportul unor obiecte mai grele.calamitati naturale – trasnet.umiditatea relativa a aerului ridicata pe vreme umeda.pulberi pneumoconiogene .Operatii. FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA Factori de risc fizic .vibratii in regim intermitent la utilizarea vibrocompactoarelor. .Socuri (lovire. sau la deplasarea printre echipamentele de munca cu gabarit mare(lovire de muchii.temperatura coborata iarna la lucrul in aer liber. taieri ca urmare a contactului direct cu suprafete sau contururi periculoase.electrocutare prin atingere indirecta a unor suprafete metalice aflate accidental sub tensiune.temperatura ridicata vara la lucrul in aer liber. ca urmare a deteriorii circuitelor de legare la instalatia de impamantare.Proiectarea particulelor de metal topit sau stropi rezultate din taiere. Factori de risc termic . . sudare. unsori) sau in vecinatatea acestora. . C. .. . inundatie.jet. FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA Continut necorespunzator al sarcinii in raport cu ceritele de securitate . inclusiv in zone in care exista tensiune de pas.Blocarea de catre materialul topit. . ceata. seisme. intepatoare. .lucrul in zone cu praf si pulberi a caror concentratie poate depasi o scurta perioada de timp concentratia maxima admisibila. . robinet deteriorat). materiale contondente). in furtunul de acetilena si apoi in instalatia de de alimentare cu acetilena ( propagare rapida pana la sursa de acetilena si explozia ei).temperatura ridicata a unor suprafete. proveniti de la functionarea motoarelor autovehiculelor. .lucrul cu substante inflamabile (combustibili. polizare.Blocarea de catre materialul topit. atinse accidental .zgomot generat de catre echipamentele de munca. eruptie de ulei la fisurarea accidentala a elementelor instalatiilor hidraulice ale utilajelor si masinilor aflate in preajma personalului. . a curgerii fluidelor spre flacara.nivel de iluminare scazut – intuneric. generand „ intoarcerea flacarii” in aparatul de taiere. la executarea lucrarilor de sapaturi. colturi.electrocutare prin atingere directa ca urmare a atingerii accidentale a conductorilor neizolati sau cu izolatie imbatranita sau umeda. procedee gresite: • surprinderea de catre masina de frezat. . in furtunul de oxigen si aprinderea materialului din care este confectionat furtunul de oxigen.curenti de aer puternici pe timp de vijelii.temperatura coborata a suprafetelor metalice reci . .Intepari.lucrul in zona cu pericol potential de explozie (in zona cu statie de carburanti). generand „ intoarcerea flacarii” in aparatul de taiere. a curgerii fluidelor spre flacara. Sarcina sub/supradimensionata in raport cu capacitatea executantului . alunecoase . de catre circularul electric. . regului. . . .suprafete sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafete taietoare. Factori de risc chimic . uleiuri. Factori de risc electric .a membrelor inferioare a lucratorilor. . a cablurilor subterane.

.Efort dinamic ridicat la manipularea manuala a maselor (saci. pe caile de aces auto. .Cadere de la inaltime prin pasire in gol.Nesincronizare intre membrii echipei . pozitii de lucru fortate sau vicioase in timpul lucrarilor. . FACTORII DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI Actiuni gresite . ..Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare.Deplasari. Omisiuni . . alunecare.Utilizarea de foc deschis ( chibrituri. dezechilibrare). stationari in zone periculoase. . dezechilibrare. .Neefectuarea sau efectuarea incompleta a unor operatii indispensabilee prevenirii accidentelor.Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare. alunecare. legaturi de fier). tigari aprinse) in zonele cu pericol de incendiu sau explozie.Asamblari necorespunzatoare ale elementelor de prindere pentru manipularea si transportul maselor. stationari in zone periculoase: in zona de actiune a utilajelor.Deplasari.dulapi de lemn. D.

Director de santier Ing. Alunecare. Lovire de catre mijloacele de transport auto si CF la deplasarile din incinta unitatii sau in timpul deplasarilor de acasa la locul de munca si invers.FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA Aprobat. Scurgere libera de carburanti. 3. parametri) MIJLOACE DE PRODUCTIE FACTORI DE RISC MECANIC 1. Rostogoliri de piese. . alunecos in urma ploilor. cuplaje. angrenaje ca urmare a lipsei de dispozitive de protectie. la inlaturarea prelatei de pe masinile de transport a materialelor de constructii. DECES DECES DECES 7 7 7 DECES DECES DECES 7 7 7 2 4 7 ITM 345 8. antrenare de catre ventilatoare. GR. echipamentele de munca aflate in incinta santierului. la urcare/coborare pe elemente ale utilajelor. materiale de forma cilindrica. materiale depozitate necorespunzator. 2. Proiectare de corpuri sau particule . Organe de masini in miscare – prindere. Rasturnarea echipamentelor de munca. 4. 5. Cadere libera de scule. 6. uleiuri. piese. sau de la cotele superioare. Deviere de la traiectoria normala a masinilor si utilajelor DECES ca urmare a terenului inghetat.III 9.de catre INV. _________________ LOCUL DE MUNCA: Constructor structuri din beton armat CLASA DE GRAVITATE CLASA DE PROBABILITATE 1 1 2 1 1 1 4 2 1 PREVIZIBILA CONSECINTA MAXIMA NIVEL DE RISC 3 3 4 3 3 3 2 3 3 COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC IDENTIFICATI FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere. 7.

eruptie de ulei la fisurarea accidentala a elementelor instalatiilor hidraulice ale utilajelor si masinilor DECES aflate in preajma personalului. 19. intepatoare. 45-180 13. taieri ca urmare a contactului direct cu ITM 3suprafete sau contururi periculoase. Proiectarea particulelor de metal topit sau stropi INV. ITM 345 16. Recipient sub presiune: butelie cu oxigen lichid – DECES posibila utilizare a recipientelor butelie cu defectiuni 23. Jet. 21. a curgerii fluidelor DECES spre flacara. Vibratii in regim intermitent la utilizarea ITM vibrocompactoarelor. colturi. pericol de insolatie pentru ITM 3perioadele caniculare 45 17. 45 alunecoase. Intepari. Blocarea de catre materialul topit.III 18.FACTORI DE RISC TERMIC 10. Temperatura coborata a suprafetelor metalice reci. 2 7 3 2 3 2 2 4 7 3 1 5 1 3 5 2 5 5 3 3 3 3 2 3 3 4 3 7 1 3 7 1 3 2 7 7 5 2 2 3 4 4 . materiale contondente). Expunere la flacari (provenite de la aprinderea DECES furtunului de oxigen) si flame. sau la deplasarea printre echipamentele de munca cu gabarit mare(lovire de muchii. a curgerii fluidelor DECES spre flacara. Suprafete sau contururi periculoase – contact direct al ITM 3epidermei cu suprafete taietoare. generand „ intoarcerea flacarii” in aparatul de taiere. 11. 45 14. in furtunul de acetilena si apoi in instalatia de de alimentare cu acetilena ( propagare rapida pana la sursa de acetilena si explozia ei). impact) ocazionale la transportul unor DECES obiecte mai grele. Tempetarura crescuta. 45 22. GR. in furtunul de oxigen si aprinderea materialului din care este confectionat furtunul de oxigen. Blocarea de catre materialul topit. polizare. Socuri (lovire. 20. generand „ intoarcerea flacarii” in aparatul de taiere. rezultate din taiere. atinse ITM 3accidental. 12. sudare. Temperatura scazuta in timpul anotimpului rece – ITM degeraturi 45-180 15. Temperatura ridicata a unor suprafete.

inundatie. la executarea lucrarilor de sapaturi. DECES 35. 28. unsori) sau in vecinatatea acestora. reguli. ca urmare a deteriorarii circuitelor de legare la instalatia de impamantare. Lucru in zona cu pericol potential de explozie (in zona DECES cu statia de carburanti). Curenti de aer puternici pe timp de vijelii. 27. ITM 345 30. Zgomot generat de catre echipamentele de munca. Arcul electric la sudura electrica ce poate provoca incendii. ceata. vapori . Electrocutare prin atingere indirecta a unor suprafete metalice aflate accidental sub tensiune. 45 37. 36. Lucrul cu substante inflamabile(combustibili. procedee gresite: surprinderea de DECES catre circularul electric a membrelor inferioare ale lucratorilor. ITM 345 33. 38. Pulberi pneumoconiogene – lucrul in zone cu praf si ITM 3pulberi de roca a caror concentratie poate depasi o scurta 45 perioada de timp concentratia maxima admisa. Temperatura coborata iarna la lucrul in aer liber. proveniti de la functionarea motoarelor ITM 3autovehiculelor si a sudurilor. a cablurilor subterane. uleiuri. inclusiv in zone in care exista tensiune de pas. Nivel de iluminare scazut – intuneric. seisme.FACTORI DE RISC ELECTRIC FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC FIZIC 24. ITM 345 32. Umiditatea relativa a aerului ridicata pe vreme ITM 3umeda. DECES 7 2 4 DECES 7 1 3 DECES 7 1 3 DECES 7 2 2 2 2 2 2 7 2 2 7 7 1 5 5 5 5 5 5 1 5 5 1 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII CONTINUT NECORESPUNZATOR AL SARCINII IN RAPORT CU ITM 345 29. . Temperatura ridicata vara la lucrul in aer liber. Electrocutare prin atingere directa ca urmare a atingerii accidentale a conductorilor neizolati sau cu izolatie imbatranita sau umeda. 26.Gaze. 25. Calamitati naturale – trasnet. ITM 345 34. 45 31. Operatii.

legaturi de fier). 41. alunecare. Cadere de la inaltime prin pasire in gol. 47. ITM 45-180 DECES DECES ITM 345 DECES DECES DECES DECES DECES DECES 3 7 7 2 7 7 7 7 7 7 5 1 1 5 1 1 1 1 1 2 4 3 3 3 3 3 3 3 3 4 OMISIUNI . Efort dinamic ridicat la manipularea manuala a maselor ( saci.DE MUNCA FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI CERINTELE DE SECURITATE SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI ACTIUNI GRESITE 39. 40. 46. stationari in zone periculoase: in zona de actiune a utilajelor. 48. Neefectuarea sau efectuare incompleta a unor operatii indispensabile prevenirii accidentelor. 44. Utilizare de foc deschis ( chibrituri. Deplasari. Deplasari. 45. tigari aprinse) in zonele cu pericol de incendiu sau explozie. dulapi de lemn. pozitii de lucru fortate sau vicioase in timpul lucrarilor. Asamblari necorespunzatoare ale elementelor de prindere pentru manipularea si transportul maselor. pe caile de acces auto. dezechilibrare. 43. Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare. stationari in zone periculoase. Nesincronizare intre membrii echipei. dezechilibrare. alunecare. 42. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare.

16 0 × 7 + 0 × 6 + 0 × 5 + 7 × 4 + 39 × 3 + 2 × 2 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC POSTUL DE LUCRU NR.NIVELUL DE RISC Nr = ∑R ×r i =1 i 48 i ∑r i =1 48 = i 0(7 × 7) + 0(6 × 6) + 0(5 × 5) + 7(4 × 4) + 39(3 × 3) + 2(2 × 2) = 3.16 . 3 NIVEL GLOBAL DE RISC: 3.

.

Recipient sub presiune: butelie cu oxigen lichid – posibila utilizare a recipientelor butelie cu defectiuni 23. la urcare/coborare pe elemente ale utilajelor. 13. 8. eruptie de ulei la fisurarea accidentala a elementelor instalatiilor hidraulice ale utilajelor si masinilor aflate in preajma personalului. taieri ca urmare a contactului direct cu suprafete sau contururi periculoase. 25. Socuri (lovire. Temperatura scazuta in timpul anotimpului rece – degeraturi 15. Alunecare. 12. a curgerii fluidelor spre flacara. 21. 16. Vibratii in regim intermitent la utilizarea vibrocompactoarelor. 11. Rasturnarea echipamentelor de munca. Deviere de la traiectoria normala a masinilor si utilajelor ca urmare a terenului inghetat. materiale contondente). Cadere libera de scule. Tempetarura crescuta. 3. angrenaje ca urmare a lipsei de dispozitive de protectie. Intepari. 24. impact) ocazionale la transportul unor obiecte mai grele. pericol de insolatie pentru perioadele caniculare 17. alunecoase. 14. atinse accidental.de catre echipamentele de munca aflate in incinta santierului. Blocarea de catre materialul topit. antrenare de catre ventilatoare.LEGENDA Nr. 2. Suprafete sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafete taietoare. 22. Blocarea de catre materialul topit. 26. sudare. 6. 7. Lovire de catre mijloacele de transport auto si CF la deplasarile din incinta unitatii sau in timpul deplasarilor de acasa la locul de munca si invers. intepatoare. generand „ intoarcerea flacarii” in aparatul de taiere. alunecos in urma ploilor. generand „ intoarcerea flacarii” in aparatul de taiere. piese. Jet. cuplaje. crt. 10. in furtunul de oxigen si aprinderea materialului din care este confectionat furtunul de oxigen. Temperatura coborata a suprafetelor metalice reci. 19. 20. Organe de masini in miscare – prindere. in furtunul de acetilena si apoi in instalatia de de alimentare cu acetilena ( propagare rapida pana la sursa de acetilena si explozia ei). a curgerii fluidelor spre flacara. Proiectarea particulelor de metal topit sau stropi rezultate din taiere. Scurgere libera de carburanti. 4. Rostogoliri de piese. Arcul electric la sudura electrica ce poate provoca incendii. polizare. Temperatura ridicata a unor suprafete. uleiuri. Electrocutare prin atingere directa ca urmare a atingerii accidentale a conductorilor neizolati sau cu izolatie imbatranita sau umeda. 18. Electrocutare prin atingere indirecta a unor suprafete metalice aflate F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 . la executarea lucrarilor de sapaturi. materiale de forma cilindrica. 5. a cablurilor subterane. materiale depozitate necorespunzator. F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 Factori de risc 1. Expunere la flacari (provenite de la aprinderea furtunului de oxigen) si flame. la inlaturarea prelatei de pe masinile de transport a materialelor de constructii. Proiectare de corpuri sau particule . sau la deplasarea printre echipamentele de munca cu gabarit mare(lovire de muchii. sau de la cotele superioare. 9. colturi.

Deplasari.F27 F28 F29 F30 F31 F32 F33 F34 F35 F36 F37 F38 F39 F40 F41 F42 F43 F44 F45 F46 F47 F48 accidental sub tensiune. seisme. stationari in zone periculoase. unsori) sau in vecinatatea acestora. alunecare. Deplasari. 36. 33. Curenti de aer puternici pe timp de vijelii. 44. dulapi de lemn. Asamblari necorespunzatoare ale elementelor de prindere pentru manipularea si transportul maselor. inundatie. Zgomot generat de catre echipamentele de munca. Utilizare de foc deschis ( chibrituri. 42. pe caile de acces auto. 43. Neefectuarea sau efectuare incompleta a unor operatii indispensabile prevenirii accidentelor. vapori . Nivel de iluminare scazut – intuneric. inclusiv in zone in care exista tensiune de pas. 48. legaturi de fier). alunecare. dezechilibrare. stationari in zone periculoase: in zona de actiune a utilajelor. ca urmare a deteriorarii circuitelor de legare la instalatia de impamantare. Operatii. 30. proveniti de la functionarea motoarelor autovehiculelor si a sudurilor. Temperatura ridicata vara la lucrul in aer liber. Cadere de la inaltime prin pasire in gol. Efort dinamic ridicat la manipularea manuala a maselor ( saci. Calamitati naturale – trasnet. 27. 46. 31. Cadere de la acelasi nivel prin impiedicare. 37. 34. 47. reguli.Gaze. 29. 45. 40. pozitii de lucru fortate sau vicioase in timpul lucrarilor. . Umiditatea relativa a aerului ridicata pe vreme umeda. Temperatura coborata iarna la lucrul in aer liber. Nesincronizare intre membrii echipei. tigari aprinse) in zonele cu pericol de incendiu sau explozie. Lucrul cu substante inflamabile(combustibili. 35. 28. 39. ceata. 32. Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare. 38. procedee gresite: surprinderea de catre circularul electric a membrelor inferioare ale lucratorilor. Lucru in zona cu pericol potential de explozie (in zona cu statia de carburanti). dezechilibrare. Pulberi pneumoconiogene – lucrul in zone cu praf si pulberi de roca a caror concentratie poate depasi o scurta perioada de timp concentratia maxima admisa. 41. uleiuri.

FISA DE MASURI PROPUSE Aprobat. Director de Santier Ing. __________________ .

crt. F1 F2 2 Lovire de catre mijloacele de transport auto si CF la deplasarile din incinta unitatii. .purtarea echipamentului de protectie:veste reflectorizante.interzicerea stationarii sau deplasarii pe caile de acces.urcarea şi coborârea pe/şi de pe mijloace de transport se va efectua numai cu faţa la acestea. dimensiune etc. care permit executarea unei operaţii sau activităţi de pe ele. MASURI ORGANIZATORICE: . NIVEL DE RISC 3 MASURA PROPUSA Nominalizarea masurii MASURI TEHNICE: . sau de la cotele superioare. LOC DE MUNCA/FACTORI DE RISC Organe de masini in miscare – prindere. .Nr. .depozitarea materialelor se va face tinand cont de elementele caracteristice ale acestora (formă. materiale depozitate necorespunzator. Alunecare. butoaie. . la inlaturarea prelatei de pe masinile de transport a materialelor de constructii. 4 F3 Rostogoliri de piese.materialele. .semnalizarea cailor de circulatie. construite în acest scop. piese. cuplaje.montarea la bariera de la calea ferata a unei alarme pentru semnalizarea apropierii trenului. utilizând numai scările din construcţia utilajului. . sculele si piesele vor fi depozitate in locuri special amenajate.purtarea echipamentului individual de protectie. iar în lipsa acestora se vor folosi scări standardizate.circularea cu viteza redusa in cadrul santierului. . MASURI ORGANIZATORICE: . F5 Cadere libera de scule. la urcare/coborare pe elemente ale utilajelor. in raza de actiune a utilajelor. F4 3 Rasturnarea echipamentelor de munca. 3 F6 3 . angrenaje ca urmare a lipsei de aparatori.este interzisa intrarea in depasire mai ales pe portiunile cu vizibilitate redusa. antrenare de catre ventilatoare. MASURI ORGANIZATORICE: .interzicerea indepartarii dispozitivelor de protectie de la echipamentele tehnice prevazute cu organe de masini in miscare.lucratorii sunt obligati ca dupa terminarea activitatii sa-si depoziteze sculele in locurile special amenajate. alunecare. . de mică înălţime. MASURI ORGANIZATORICE: . prăbuşire MASURI ORGANIZATORICE: . MASURI TEHNICE: .asezarea materialelor se va face astfel încât să se evite pericolul de răsturnare. materiale de forma cilindrica.se interzice manevrarea mijloacelor de transport în spaţii lipsite de vizibilitate.). MASURI ORGANIZATORICE: .instruirea lucratorilor privind modul de deplasare in interiorul si in afara santierului.verificarea periodica a functionarii senzorului sonor de mers inapoi al utilajelor .

.

16 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.34% 24. Operatii. situaţia se prezintă 46. . Neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare. dulapi de lemn.32% 21.Proiectarea particulelor de metal topit sau stropi rezultate din taiere. legaturi de fier). unde se observă că din totalul de 48 factori de risc identificaţi. F 32. reguli.39% 7. Cei 3 factori de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabil sunt: F 3. F30. Lovire de catre mijloacele de transport auto si CF la deplasarile din incinta unitatii. polizare.95% Din analiza Fişei de evaluare se constată că 58. valoarea 3. Efort dinamic ridicat la manipularea manuala a maselor ( saci. numai 8 depăşesc. F13 . factori proprii mediului de muncă.INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII Nivelul de risc global calculat pentru postul de muncă Constructor structuri din beton armat este egal cu 3.97% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate). astfel încât locul de muncǎ poate fi încadrat printre cele cu pericol deosebit de accidentare. F 48. ca nivel parţial de risc. În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc după cum urmează: factori proprii mijloacelor de producţie. procedee gresite: surprinderea de catre circularul electric a membrelor inferioare ale lucratorilor. factori proprii sarcinii de muncă. pe sursele generatoare. sudare. pozitii de lucru fortate sau vicioase in timpul lucrarilor. sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”. factori proprii executantului. Rezultatul este susţinut de Fişa de evaluare. Pentru diminuarea sau eliminarea celor 7 factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil).

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCĂ POSTUL DE MUNCĂ: CONSTRUCTOR STRUCTURI DE BETON ARMAT NIVEL GLOBAL DE RISC: 3.16 .