You are on page 1of 7

Rezumatul poemului- Dan, capitan de plai

Batranul Dan traieste in mijlocul naturii, intr-o pestera din munti,visand cu nostalgie la anii gloriosi ai tineretii,cand veghea la hotarele tarii. Intr-o zi ,el aude ce vorbesc doi stejari despre navalirea tatarilor,care treceau tara tara prin foc si sabie. Nevenindu-I sa creada cele auzite, el vede prezenta amenintatoare a vulturilor si a uliilor,pasarile de prada care vestesc apropiere mortii. Atunci, lunandu-si palosul. Ia hotararea de a porni la lupta. Pasii il poarta la casa lui Ursan, vechiul sau tovaras de arme, care isi crestea hergheliile in mijlocul campiei.Dupa ce isi ia ramas bun de la fiica sa, Fulga, care voia sa-l insoteasca in lupta, Ursan pleaca la lupta, luandu-si grozavul buzdugan. Ei se grabesc spre locurile cotropite de dusmani, aruncandu-se in lupta unul intr-o parte,celalat in alta parte,ambii facand minuni de vitejie. Ursan este ranit, dar Dan nu-si paraseste prietenul si il apara cu palosul sau naprasnic. Fulga apare ca o vijelie si isi rapeste parintele. In acelasi timp, apar si arcasii din Orhei, care-I pun pe dusmani pe fuga. Ghirai,infrant, trece Nistrul si il ia prizonier pe Dan, care fusese si el ranit. Dupa trei zile de disperare pentru rusinoasa-I infrangere, hanul tatar urzeste planuri e razbunare. Chemandu-l pe viteazul ostean in cortul sau , el ii propune sa renunte la legea stramoseasca,salvandu-si viata si acoperindu-se de daruri.Altfel, va muri de mana calaului. Batranul Dan refuza demn, preferand sa moara. Apoi il roaga pe han sa-l lase sa mai sarute o data pamantul tarii inainte de a muri. Impresionat, Ghirai isi da consimtamantul: ii dezleaga lanturile si ii da chiar calul sau pentru a se intoasrce in tara. Dupa ce trece Nistrul, batranul ostean, respirand aerul Moldovei, mai priveste o data printer lacrimipamantul tarii, apoi ingenuncheaza, se inchina si saruta cu smerenie glia strabuna. Revenit in cortul lui Ghirai ,romanul moare, trezind admiratia dusmanului.

când mestecenii înfrunzeau mărunt. dar a reusit moş Sava să-l impuşte şi să culce aprigul duşman la pământ . fata gazdei care ducea vaca la imaş ori aducea bobocii la pârău. Eroul povestirii Iliuţă. Au stat la pândă toată ziua. tatăl babei Mărgărinta. Când dădea ploaia sau pornea vântul se strecura în ograda lui moş Sava. care venise . Mărgărinta îi povesti cum un hultan i-a luat găina cea mare şi neagră din curte. Era când în vârful dealului privind munţii posomorâţi. Iliuţă se duse la moş Sava şi îi povesti întâmplarea şi s-au hotărât amândoi să-l caute în pădure şi să-l împuşte. Intr-o dimineaţă. nu-I nici lup. care era rotar. Iliuţă umbla şi după Irinuţa. Iliuţă privea cu ochii în lacrimi în jurul lui şi întelegea că duşmanul lor hultanul . le găsi pe Mărgărinta şi Irinuţa văicărindu-se. Intr-o zi îi povesti moşului Sava că numai vrea să se întoarcă la târg şi că vrea să înveţe rotărie.HULTANUL Povestirea începe cu descrierea sosirii primăverii în valea Moldovei. la pârău unde veneau fetele de clăteau cămăşile. când în vale. Iliuţă rămăsese uluit când află că hultanul e o pasăre. când abia se sculase şi ieşise la soare. lucra cu tesla ori cu cuţitoaia meşterind schiţe şi ciolane de roate. care începuse să-şi orănduiască grădiniţa. nici balaur sau vreo altă dihanie. “zburda ca un căluţ” înfiorat de soare şi încurajat de gazda lui baba Mărgărinta.

O invita pe fata in palatele lui de pe fundul oceanului unde toata lumea s-o asculte pe ea. Contemplind de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. purtind un gulgiu vinat. cu parul de aur si ochi scinteietori." Peste citeva nopti fata chema din nou pe Luceafar. incununat cu trestii apare in fata fetei ca un inger. Zeii sint nemuritori si Luceafarul metamorfozat in Neptun este "un mort frumos cu ochii vii" deoarece nemurirea este pentru muritorii de rind o forma a mortii. Primul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire intre doua fiinte apartinind unor lumi diferite. la chemarea fetei se arunca in mare si preschimbat intr-un tinar palid. Fata la rindul ei este cuprinsa de acelasi sentiment. In conceptia fetei Luceafarul este un spirit. "Caci eu sunt vie. Luceafarul. Fata este incapabila sa iasa din conditia ei pentru a convietui . Fiintele supranaturale au posibilitatea de a metamorfoza. tu esti mort Si ochiul tau ma-n gheata.LUCEAFARUL Poemul Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. pentru chemarea caruia trebuie o formula magica de descintec. acesta o asculta si din vaile haosului avind ca tata soarele si mama marea apare din nou in fata fetei. ca un zeu. Acum vine invesmintat in negru si purtind pe su vitele negre de par o coroana ce pare ca arde. De aceea fata de imparat are o senzatie de frig. Intocmai ca in basm.

un paj din prejma imparatesei. in plan uman. In dialogul cu Demiurgul. popular adecvat unei scene de dragoste obisnuite trecatoare aventuroase. mai retinuta si marturiseste lui Catalin dragostea pentru Luceafar. comun. Cel de-al doilea tablou se desfasoara in plan terestru. . La aceasta cerere Luceafarul raspunde afirmativ din cuvintele sale reiesind sacrificiul suprem pe care e gata sa-l faca “in schimb pe o sarutare” pentru a dovedi fetei ca o iubeste. Luceafarul insetat de viata obisnuita. este idila dintre Catalin si Catalina. Acum eroina nu mai este preafrumoasa fata de imparat. familiara. Partea a treia a poemului cuprinde calatoria Luceafarului prin spatiul cosmic si convorbirea cu Demiurgul. baiat din flori dar indraznet cu ochii. Catalin este viclean copil de casa.cu Luceafarul ii cere acestuia sa devina muritor ca si ea. Se observa in scena de dragoste un limbaj obisnuit. Catalina la inceput este mai retrasa. Urmarind-o pa Catalina socoteste ca e momentul sa-si incerce norocul si prinzind-o intr-un ungher ii serveste Catalinei o adevarata lectie de dragoste. Dar Catalin gaseste remediul: “Hai si-om fugi in lume” si astfel Catalina va pierde visul de luceferi. De aceea e hotarit sa se nasca din pacat si sa fie dezlegat de nemurire. Demiurgul este rugat sa-l ierte de nemurire sa-l faca muritor de rind. ceea ce simbolizeaza faptul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun. care se poate indragosti rapid de un baiat oarecare. ea devine Catalina. Intocmai ca fata de imparat in idila cu Catalin este numita Catalina si Luceafarul. in momentul cind vrea sa devina muritor este inzestrat cu nume. idila care simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre reprezentantii lumii inferioare. Avem aici o atmosfera intima. de stingere este numit Hyperion.

Luceafarul nu mai cade din inaltul la chemarea fetei ci se retrage in singuratatea lui. conducator de osti sau intelept. iar al rupe din acest sistem ar insemna distrugerea echilibrului universal. Ei au doar stele cu noroc in timp ce Luceafarul nu cunoaste moarte. Hyperion devenit din nou Luceafar se intoarce pe cer si isi revarsa din nou razele asupra Pamintului.In discutia dintre cei doi. Demiurgul ii propune. ca pentru a renunta la gindul sau de a deveni muritor. Oamenii sint fiinte trecatoare. . Luceafarul descopera pe cararile din cringuri sub siruri lungi de tei doi tineri indragostiti care sedeau singuri. Mihnit de cele ce vede. Luceafarul este o parte a universului. Si atunci ca un ultim argument. Demiurgul este dispus sa-i dea “pamintu-n lung si marea-n larg / Dar moartea nu se poate”. Fata il vede si il cheama sa-i lumineze norocul. Demiurgul il indeamna pe Hyperion sa priveasca spre pamintul ratacitor sa vada ce-l asteapta. trei lucruri: sa-l faca cintaret incit sa asculte toata lumea de cintecul lui. celui “tot” pe care o reprezenta Demiurgul.

Iar aceste calitati devin si mai necesare cand. din romanul lui Daniel Defoe. Baxter. care nimeresc pe o insula pustie. a supravietui condiitilor vitrege ale naturii. Webb. . Moko.: „Doi ani de vacanta”. Moduri de expunere: naratiunea si dialogul care se impletesc pe alocuri cu pasajele descriptive. Costar. Doi ani de vacanta inseamna mai presus de orice o scoala a vietii. in afara vitregiilor naturii.Jules Verne Intamplarea povestita: naufragiarea unor baieti pe o insula pustie si lupta acestora pt. acesti baietandii trebuie sa infrunte si asaltul unor ucigasi netrebnici. Waltson. Dole. Cross. Jenkins. Din aceasta confruntare eroii ies mai puternici si mai siguri pe ei. Wilcox. Cei 15 eroi intre 8 si 14 ani. Granett. punandu-si in joc inteligenta destoinicia si curajul proprii varstei lor. oricat de puternice sunt imprejurarile. Doniphan. nimic nu-i impiedica sa le biruie. Pentru eroii nostrii. retraiesc peripetiile lui Robinson Crusoe. Personaje: Briant. Gordon. Iverson.