You are on page 1of 7

ROMANIA SI STANDARDELE EUROPENE DE CALITATE A MEDIULUI

SANATATEA MEDIULUI
innd cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile, Guvernul Romniei promoveaza conceptul de decuplare a impactului si degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovare, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri.
Deteriorarea mediului inconjurator este consecinta unor activitati economice create si desfasurate de om, in lupta acestuia pentru prosperitate si confort. In esenta, preocuparile pentru protectia mediului sunt o forma de negociere in care trebuie sa aflam ce poate face Omul naturii pentru ca El sa supravietuiasca si ce nu trebuie sa-i faca pentru ca Ea sa supravietuiasca. Factorul uman poate cauza perturbari ale ecosistemului, adeseori cu implicatii mai complexe decat cele provocate de factorii naturali.

POLUAREA APEI
Apa este un factor important n echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problema actuala cu consecinte mai mult sau mai putin grave asupra populatiei. Prin poluarea apei, se ntelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale apei, produsa direct sau indirect de activitatile umane si care face ca apele sa devina improprii utilizarii normale n scopurile n care aceasta utilizare era posibila nainte de a interveni alterarea. Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, n functie de natura si concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru consum. Poluarea apelor poate fi naturala sau artificiala. Poluarea naturala se datoreaza surselor de poluare naturale si se produce n urma interactiei apei cu atmosfera, cnd are loc o dizolvare a gazelor existente n aceasta, cu litosfera, cnd se produce dizolvarea rocilor solubile si cu organismele vii din apa. Poluarea artificiala se datoreaza surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, namolurilor, reziduurilor, navigatiei etc. Se poate vorbi si despre poluare controlata si necontrolata. Poluarea controlata (organizata) se refera la poluarea datorataapelor uzate transportate prin reteaua de canalizare si evacuate n anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolata (neorganizata) provine din surse de poluare care ajung n emisari pe cale naturala, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.

Poluarea normala si accidentala reprezinta categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normala provine din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate prin reteaua de canalizare la statia de epurare sau direct n receptor. Poluarea accidentala apare, de exemplu, ca urmare a dereglarii unor procese industriale, cnd cantitati mari (anormale) de substante nocive ajung n reteaua de canalizare sau, ca urmare a defectarii unor obiective din statia de preepurare sau epurare. Se mai poate vorbi si despre poluare primara si secundara. Poluarea primara apare, de exemplu, n urma depunerii substantelor n suspensie din apele uzate, evacuate ntr-un receptor, pe patul acesteia. Poluarea secundara apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate n urma fermentarii materiilor organice depuse din substantele n suspensie antreneaza restul de suspensii si le aduce la suprafata apei, de unde sunt apoi transportate n aval de curentul de apa.

Standarde europene mai stricte cu privire la calitatea apei Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui sa reduca numarul substantelor poluante cu 33, in special pesticide si metale grele, pana in 2018, potrivit unui raport privind propunerea de directiva ce stabileste standarde legate de calitatea apei, votat, in Parlamentul European. Propunerea de directiva stabileste standarde de calitate a mediului pentru 33 de substante poluante - pesticide, metale grele si altele - care pot fi intalnite in rauri, lacuri sau ape de coasta, substante ce reprezinta o amenintare atat pentru supravietuirea ecosistemelor, cat si pentru sanatatea umana prin lantul alimentar. Actuala propunere completeaza legislatia necesara pentru consolidarea Directivei 60/2000, mai multe substante poluante urmand a fi controlate si interzise. Raportul a fost elaborat de Anne Laperrouze (ALDE, Franta) si a fost votat in a doua lectura (procedura de codecizie), fiind adoptat cu 673 de voturi pentru si 10 impotriva. "Aceasta directiva va garanta un nivel ridicat de protectie a mediului acvatic, prin aplicarea principiului poluatorul plateste", a declarat raportorul PE, cu ocazia votarii prezentului raport. Statele membre vor trebui sa indeplineasca, pana in 2018, standardele de calitate a apei, pe baza unor concentratii maxime permise si a unor valori medii anuale. 12 dintre cele 33 de substante poluante sunt deja clasificate drept "substante periculoase prioritare" si urmeaza a fi interzise pana in 2025. Raportorul Anne Laperrouze (ALDE, Franta) a reusit sa obtina un acord cu Consiliul, solicitand astfel Comisiei Europene analizarea altor 31 de substante suplimentare, cu scopul de a le include in lista substantelor poluante, ce trebuie sa indeplineasca standarde de calitate pana in 2015 sau chiar sa fie interzise pana in 2025.

Avand in vedere faptul ca, in proximitatea surselor de poluare, aceste standarde nu pot fi indeplinite intr-o perioada de timp scurta, statele membre vor trebui sa stabileasca asanumite "zone de amestec", unde concentratiile uneia sau mai multor substante poluante pot depasi standardele de calitate de mediu, cu conditia ca acestea sa nu afecteze conformitatea restului corpului de apa de suprafata cu aceste standarde. Deputatii europeni solicita Comisiei Europene sa prezinta o propunere legislativa cu privire la standardele de calitate aplicabile concentratiilor de substante prioritare in sedimente si biota (organisme vii). Aceasta solicitare este diferita de pozitia Comisiei si a Consiliului, care intentionau sa limiteze monitorizarea doar la apele de suprafata. Calitatea apei in Romania europeana ramane indoielnica
Raportul cu privire la progresele facute de Romania la capitolul privind protectia mediului, in scopul aderarii la Uniunea Europeana, arata ca tara noastra mai are multe de facut pentru alinierea la standardele UE, in special in privinta calitatii apelor. Cele mai poluate ape sunt Siretul, Cricovul Sarat, Jijia, Slanic si Aries. Printre zonele cu poluare atmosferica ridicata se numara Copsa Mica, Hunedoara, Galati, Ramnicu Valcea, Ploiesti si Braila. Poluarea de toate tipurile afecteaza populatia atat direct, cat si indirect, prin intermediul alimentelor poluate. Boli de plamani, de stomac, cancere, tulburari intestinale sunt doar cateva dintre afectiunile provocate de poluare. Cu toate neregulile prezentate clar in raportul de mediu in privinta poluarii, fostul Minister al Mediului a aplicat amenzi de numai 2,2 miliarde de lei, pe intreg anul 2002. Depozitarea ilegala a deseurilor sau fara a respecta normele stabilite prin lege, slaba eficienta a masurilor autoritatilor, neglijenta oamenilor si a marilor poluatori fac ca, de multe ori, eforturile altor tari de a ne ajuta sa atingem standardele UE sa fie zadarnice. Pentru atingerea standardelor cerute de UE in domeniul mediului, Romania are nevoie de investitii de circa 11 miliarde de euro. In anul 2001, doar 18% din volumul total de ape uzate din tara noastra erau tratate la standardele cerute, iar peste 55% din statiile de epurare nu functionau. Rezultatul: intoxicatii, bronsite si poliomielita Folosind metode moderne de determinare a metalelor toxice, specialistii au constatat prezenta acestora in majoritatea produselor alimentare, si au ajuns la concluzia ca exista o stransa corelatie intre poluarea mediului si prezenta metalelor grele in alimente. Metalele cu potential toxic ajung in alimente o data cu materiile prime, in urma tratamentelor aplicate in agricultura, in timpul prelucrarii, depozitarii si transportului, din materiale auxiliare sau din apa folosita in procesele tehnologice. Unele metale sunt retinute in tesuturi, acestea devin foarte sensibile si apar intoxicatiile. In apele de suprafata, concentratiile de nitrati se pot incadra intre 0 si 8 mg/l, iar in apele foarte poluate pot depasi chiar 50-150 mg/l. Nitratii provin din ingrasamintele folosite in cantitati foarte mari in agricultura intensiva. Nitratii intrati in organism se transforma in nitriti. Otravirea cu acestia provoaca o oxigenare insuficienta, manifestata prin albastrirea buzelor, mainilor si picioarelor, dureri de cap, dificultati in respiratie, chiar si sufocare in cazurile cele mai grave. Alte afectiuni induse de consumul de apa sau alimente poluate sunt poliomielita, hepatita epidemica, bolile parazitare, anemiile, oxigenarea incompleta, greata, somnolenta, afectiuni digestive si respiratorii.

Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Combaterea poluarii apelor de suprafata- esentiala pentru mediul inconjurator european Raurile, lacurile si apele costale europene, ca de altfel si sanatatea europenilor vor fi mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de 18 iulie de Comisia Europeana. Ce cauzeaza poluarea chimica?

Poluantii patrund in mediul acvatic dintr-o varietate larga de surse care includ agricultura, industria si incinerarea. Poluarea chimica poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii. Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor pradatoare care consuma prada contaminata. Oamenii pot fi expusi la poluantii chimice prin hrana contaminata- peste sau fructe de mare, prin apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate. POLUAREA AERULUI
Autoritatile europene au cazut de acord n privinta unui proiect de directiva care stabileste limitele maxime pentru concentratia microparticulelor din atmosfera, nocive pentru sanatate, pragul limita pentru anul 2015 fiind de 25 micrograme pe metri cubi, informeaza europa.eu. Parlamentul European a aprobat, la Strasbourg, acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind viitoarea directiva pentru calitatea aerului. Vor fi stabilite limite maxime pentru concentratia microparticulelor periculoase din atmosfera (PM2,5), care nu au fost reglementate pna n prezent. Statele membre vor avea la dispozitie doi ani, dupa intrarea n vigoare a directivei, pentru a o transpune n legislatia nationala. Acordul prevede reducerea cantitatii de microparticule cu diametrul de 2,5 micrometri (PM2,5) si a altor microparticule suspectate ca ar provoca boli respiratorii ca astmul, bronsita si emfizemul. Potrivit textului de acord, este vorba de "a evita, a preveni sau a reduce emisiile de poluanti atmosferici nocivi si a defini obiective adecvate n materie de calitate a aerului". Directiva va nlocui cinci acte n vigoare privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului, limitele altor poluanti din aer - ozon, anhidrida sulfurica, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb, benzen si monoxid de carbon - si schimbul reciproc de informatii si de date privind poluarea aerului ntre statele membre. Pentru particulele atmosferice cu un diametru mai mic dect 2,5 micrometri (PM 2,5), care sunt cele mai nocive pentru sanatate, Parlamentul si Consiliul au stabilit sa defineasca mai nti o valoare tinta de 25g/m3 valabila din 2010. ncepnd cu 2015, aceasta valoare 25g/m3 va deveni o limita constrngatoare. A doua valoare limita, de 20g/m3, ar trebui respectata pna la 1 ianuarie 2020, respectiv n decurs de cinci ani dupa atingerea primei valori limita. Comisia Europeana urmeaza sa reexamineze aceasta valoare indicativa n 2013, pentru a confirma nivelul sau pentru a cere modificarea sa. Plafoanele de concentrare a microparticulelor mai mari (PM10) vor trebui reduse la 40g/m3 n medie pe an, fara sa fie precizata data ncepnd cu care acest nivel trebuie sa fie atins. Aceasta nseamna ca nu vor fi modificari n raport cu actuala directiva ce reglementeaza PM10 (Directiva 1999/30/CE care fixeaza valori limita pentru anhidrida sulfurica, dioxidul de azot, oxizii de azot si n special plumbul din aer - n vigoare de la 1 ianuarie 2005). Parlamentarii au acceptat pozitia Consiliului privind concentratiile minime zilnice ale acelorasi particule, pentru care se va fixa un plafon de 50g/m3, ce nu va trebui depasit mai mult de 35 ori pe an. Acordul prevede posibilitatea de derogare temporara, de trei ani, pentru valori limita de PM10 n zonele aglomerate n care nu se respecta criteriile n materie de poluanti, pentru conditii climatice defavorabile sau factori transfrontalieri. Derogarea va fi acordata cu conditia ca statele membre sa prezinte un plan n care sa demonstreze de ce aceste plafoane de particule nu pot fi respectate, n ciuda masurilor luate pe plan national si local. Directiva prevede ca statele membre sa instaleze centre de masurare n zonele urbane cu peste 250.000 de locuitori, dar si n zonele rurale, unde va trebui instalat un "centru de masurare" la fiecare 100.000 de kilometri patrati. n afara de particulele PM10 si PM2,5, centrele de masurare vor masura concentratia de anhidrida sulfurica, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb, benzen si monoxid de carbon din aer. Comisia Europeana va supraveghea criteriile alese de statele membre pentru localizarea acestor centre, pentru a asigura "aplicarea armonizata" pe ntregul teritoriu al Uniunii. n plus, Comisia Europeana s-a angajat sa adauge la directiva o declaratie n care se angajeaza sa propuna, n 2008, masuri legislative viznd limitarea emisiilor de gaze de esapament ale motoarelor vehiculelor grele si reducerea emisiilor de poluanti majori autorizati la nivel national si a emisiilor provenind din nlocuirea rezervoarelor de carburanti de la vehicule, n statiile service. Deputatii au cerut anexarea declaratiei la directiva. Ei doresc ca, n doi ani, Executivul sa ia masuri pentru reducerea poluarii atmosferice provenite de la vehicule motorizate, inclusiv de la nave si aeronave, asigurarea unei norme Euro6 pentru vehiculele utilitare grele, noi norme pentru instalatiile de ncalzire interna si reducerea emisiilor provenite din agricultura.

Executivul european a adresat o scrisoare catre 23 de state membre, solicitnd informatii referitoare la masurile luate mpotriva poluarii aerului cu praf.
Praful din aer poate provoca astm si cancer

Comisia a actionat n acest mod ca urmare a intrarii n vigoare a noii directive privind calitatea aerului, de la 11 iunie 2008. Directiva stabileste tinte ambitioase pentru ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si a calitatii mediului pna n 2020. Specialistii considera ca poluarea cu pulberi n suspensie, PM10 (al caror diametru este mai mare sau egal cu 10 micrometri) este foarte periculoasa pentru sanatatea umana. Aceasta poate provoca astm, probleme vasculare, cancer pulmonar si moarte prematura. Particulele PM10 provin din industrie, din constructii si din trafic. Potrivit estimarilor, aproximativ 40 la suta din zonele UE nu corespund standardelor europene n ceea ce priveste PM10. Capitala Romniei este extrem de poluata cu particule fine Romnia nu sta mai bine la capitolul poluare cu pulberi n suspensie. Numai n Bucuresti nivelul mediu anual al PM10 se situeaza la aproximativ 56,9 micrograme, n conditiile n care ar trebui sa se limiteze la 40 micrograme. Gabriel Ciuiu, sef serviciu Monitorizare, Sinteza si Coordonare n cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Bucuresti, spune ca cele mai mari depasiri ale nivelului maxim admis se nregistreaza n punctele de monitorizare a calitatii aerului (Mihai Bravu, Cercul National Militar sau Drumul Taberei). n Bucuresti poluarea cu pulberi n suspensie provine de la santierele de constructii, de la lucrarile la drumuri sau de la aglomerarile n trafic.

Bucurestiul este cea mai poluata capitala din Europa - concluzia apare intr-un studiu realizat de asociatia Eco Europa. Datele arata ca zilnic respiram cantitati enorme de noxe din cauza numarului mare de masini. Statistica arata ca traficul din Bucuresti produce mai mult de doua milioane de substante daunatoare pentru organism. Potrivit unui studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in ultimii 50 de ani, la nivel mondial, numarul persoanelor care sufera de astm ori au alergii a crescut de 15 ori. Nici concentratia de oxigen din orasele aglomerate nu este cea optima, fiind cu 30% sub valoarea normala. Calitatea aerului este din ce in ce mai indoielnica si din cauza lipsei de spatii verzi. Potrivit statisticilor, in ultimii 10 ani spatiile verzi au scazut la jumatate. Daca v-au ingrozit statisticile referitoare la aerul pe care il respirati pe strada, nu va ascundeti in casa. Datele arata ca in interiorul locuintei aerul este de doua pana la cinci ori mai poluat decat cel de afara., iar in fiecare noapte dormim in pat cu 10.000 de acarieni. Aerul este si mai poluat in preajma fumatorilor. Peste 4.000 de compusi toxici sunt inhalati atunci cand suntem in contact cu fumul de tigara. Si animalele de companie aduc in casa milioane de microbi. Un sfert dintre romani sunt alergici la pisici iar 14% la caini. Medicii spun ca lipsa aerului curat ii poate face pe oameni depresivi sau irascibili. POLUAREA SOLULUI
La nivel national exista peste o mie de situri industriale contaminate. Cea mai mare suprafata, de aproape 90 de mii de hectare, o ocupa terenurile otravite de activitati de siderurgie si metalurgie feroasa si neferoasa. Autoritatile de mediu vor ntocmi, anul acesta, listele complete cu terenurile contaminate de producatori si cu cele abandonate. Impulsionata de presiunile venite din partea Uniunii Europene, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) a demarat actiunea de identificare a tuturor siturilor contaminate din Romnia. Desi n prezent se estimeaza ca n tara exista circa un miliard de metri patrati de soluri contaminate, reprezentantii Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile au anuntat ca pna la sfrsitul lui 2008 va fi realizat un inventar complet al terenurilor poluate industrial. Operatorii economici si autoritatile locale sunt obligati sa completeze si sa transmita chestionarele, la solicitarea APM, n termen de trei luni de la primirea acestora.

Nerespectarea prevederilor legale se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 10.000 lei pentru persoane fizice si de la 30.000 la 50.000 lei pentru persoane juridice. n cazul poluarilor actuale si istorice, cheltuielile sunt suportate de operatorul economic sau de detinatorul de teren, iar pentru siturile contaminate orfane si abandonate, apartinnd domeniului public al statului, cheltuielile sunt suportate de la bugetul de stat, prin autoritatile care le administreaza sau din fonduri structurale si de coeziune. Demersuri privite cu scepticism "Siturile contaminate impun necesitatea efectuarii unui raport geologic de investigare si de evaluare a poluarii mediului geologic. Acest raport este naintat autoritatii competente pentru protectia mediului. n urma analizarii acestuia, autoritatea competenta decide daca poluarea mediului geologic din amplasament are un impact semnificativ asupra sanatatii oamenilor si a mediului si solicita operatorului economic sau detinatorului de teren elaborarea studiului de evaluare a riscului. Dupa analizarea acestuia, autoritatea competenta pentru protectia mediului decide, daca este cazul, refacerea mediului geologic si notifica operatorul economic sau detinatorul de teren asupra conditiilor generale de realizare a acesteia", a precizat directorul APM Piatra Neamt, Gal Pal stefan. Elena Ivascu, sef Serviciu Implementare Politici de Mediu din cadrul APM Dmbovita, si-a declarat scepticismul cu privire la intentia autoritatilor de mediu de a demara procedurile pentru ntocmirea inventarului solurilor poluate din tara: "Este cunoscuta viteza cu care lucreaza si conlucreaza autoritatile centrale. Ramn serioase semne de ntrebare si n legatura cu ntocmirea listelor cu siturile contaminate si putem paria linistiti ca cele mai ntinse suprafete vor fi contaminate istoric ori din categoria celor orfane sau abandonate". Investitii enorme Piedica principala n remedierea solurilor contaminate consta n investitiile uriase necesare. Specialistul din cadrul Ministerului Mediului, Nicolae Heredea, spune ca decontaminarea solurilor din tara a fost amnata mereu din cauza lipsei banilor: "Investigatiile si tratamentul solului fac parte din cele mai scumpe tehnici pe plan mondial. n Germania, de exemplu, prin programele de decontaminare se cheltuiesc anual zeci de miliarde de euro". Heredea sustine ca Ploiestiul este cel mai afectat de poluarea solului. "O mare parte din suprafata pe care este asezat orasul Ploiesti este contaminata. Oamenii de afaceri ncep sa ocoleasca aceasta zona", a spus reprezentantul Ministerului Mediului. n Uniunea Europeana, la nivelul statelor membre exista peste 3,5 milioane de situri potential contaminate. Conform unui studiu de impact, costurile rezultate din lipsa luarii de masuri n acest domeniu s-ar ridica la 40 miliarde de euro pe an. Efectele industriilor poluante asupra solurilor Datele din ultimii ani facute publice de catre autoritatile de mediu din tara releva ca n siderurgie, metalurgie feroasa si neferoasa se afla opt situri contaminate cu o suprafata totala de 89.961,60 hectare. De asemenea, industria extractiva se poate "lauda" cu 170 de situri contaminate cu o suprafata totala de 2.725,46 hectare; industria petroliera (incluznd zone de extractie, separatoare, conducte de transport, unitati prelucratoare, depozite, batale de deseuri petroliere, statii PECO etc.) detine 232 de situri contaminate cu o suprafata totala de 2.664,78 hectare. Sectorul energetic a lasat n urma zece situri contaminate cu o suprafata totala de 1.700,28 hectare. Depozitele de deseuri industriale, respectiv industria chimica, constructii de masini, material de constructie etc. au provocat contaminarea a 110 situri cu o suprafata totala de 954,92 hectare. Deseurile menajere nu sunt mai putin periculoase, acestea lasnd n urma 475 de situri contaminate pe o suprafata totala de 684,62 hectare. Fermele agricole ncheie vechea lista cu 47 de situri contaminate cu o suprafata totala de 30,90 hectare. Ce spun consultantii? Industrializarea urbana de dinainte de 1990, facuta cel mai adesea cu ignorarea unor reguli elementare de protectie a mediului, a fost localizata n zonele foarte populate ale oraselor, potrivit directorului firmei de consultanta Auditeco, Cicerone Ionescu. "Astazi observam un fenomen de exilare de la oras, de transfer al industriilor poluatoare catre periferii si chiar n zone virgine. Platformele industriale ramase n urma acestor relocari constituie nsa o problema serioasa. Ele sunt cel mai adesea masiv poluate istoric si, datorita boomului imobiliar, sunt prioritar vizate pentru proiecte rezidentiale", a precizat acesta. Legea va deranja pe cei obisnuiti sa "fenteze" Cerintele legale cu privire la remedierea siturilor poluate sunt, n prezent, ntr-un proces de modificare, ne spune Ionescu. "Ele, dupa parerea mea, vor deranja mai ales pe cei care pna acum erau obisnuiti sa "fenteze" sistemul, sa se strecoare pe lnga legi simulnd doar respectarea acestora. Potrivit lui Ionescu, odata cu integrarea Romniei n Uniunea Europeana, principiul "legile sunt bune, dar nu pentru mine" si pierde tot mai mult din aplicabilitate: "Cei care nu vor ntelege la timp acest lucru si asuma un risc mare, care poate ajunge pna la compromiterea afacerii. Ca revers, cei care au decis sa gestioneze cu onestitate si cu profesionalism aceste riscuri vor resimti n scurt timp cum aceasta le creeaza un avantaj competitiv consistent".

SOLUTII ECOLOGICE!
Potrivit unui proiect al Primariei Capitalei, bucurestenii vor trebui sa planteze cte un copac daca vor sa se casatoreasca sau sa nregistreze o masina. Locuitorii capitalei care vor planta copaci, se arata n proiectul de lege, vor primi certificate cu care vor putea sa se casatoreasca sau sa nregistreze o masina. Pomul va fi cumparat de la primarie si va fi plantat ntr-o zona anume stabilita, n prezenta unui functionar care raspunde de spatiile verzi din municipiu. Initiatorul proiectului, viceprimarul Robert Ionescu, spera ca proiectul sa intre n vigoare pna la nceputul anului viitor, fiind solutia pentru ca n Bucuresti sa creasca numarul pomilor la 100-150 de mii. Ministrii energiei din UE au cerut vineri interzicerea, incepand din 2010, a produselor casnice de iluminare slab performante, ca becurile cu incandescenta, relateaza AFP, preluat de NewsIn. Intr-o declaratie comuna, adoptata la Luxemburg, ei au invitat Comisia Europeana sa prezinte pana la sfarsitul anului un proiect de reglementare care sa lanseze "procesul de interdictie progresiv, care sa duca, treptat, la interzicerea becurilor cu incandescenta si a tuturor becurilor neperformante". Tarile europene sunt de acord sa interzica aceste tipuri de becuri "atunca cand vor exista formule de inlocuire a lor, evitand riscul unei rupturi in aprovizionarea pietei interne sau pierderea functionalitatii din punctul de vedere al utilizatorului". Un astfel de plan, care vizeaza sa elimine becurile cu incandescenta, va fi prezentat in luna decembrie, a confirmat comisarul european pentru energie Andris Piebalgs. El a dat asigurari ca reflecta si la masuri privind eficienta energetica a caloriferelor, frigiderelor si boilerelor. Potrivit unui raport al presedintiei franceze a UE, discutat vineri, "in urmatorii trei ani peste 20 de categorii de produse vor trebui sa faca obiectul specificatiilor". UE si-a fixat ca obiectiv sa imbunatateasca eficienta energetica pana in 2020 cu 20% . In iunie 2007, producatorii de becuri au decis sa elimine progresiv de pe piata europeana becurile cu incandescenta, pana in 2015. Inventat de Thomas Edison, la sfarsitul secolului al XIX-lea, becul cu filament de tungsten incandescent pierde teren de mai multi ani in fata becurilor economice, in special a celor fluocompacte, care consuma cu aproximativ 75% mai putin curent electric. Becurile cu incandescenta folosesc numai 5% din energia pe care o consuma pentru a produce luminina, restul de 95% fiind transformat in caldura.

Un studiu realizat de organizatia britanica Open Europe arata ca implementarea pachetului clima/energie va costa UE cel putin 73 miliarde de euro pe an pna n 2020. Prin acest pachet - propus n 2007 de Comisia Europeana si care trebuie nca adoptat de plenul Parlamentului European si de Consiliu - se introduce o serie de masuri care vizeaza reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 pna n anul 2020 si prevede obligativitatea statelor membre de a-si asigura 20% din necesarul energetic din surse regenerabile; de asemenea, cel putin 10% din combustibilii folositi trebuie sa fie biocombustibili. Pachetul contine si o serie de modificari ale actualei scheme de comercializare a cotelor de emisie, precum si prevederi referitoare la captarea si stocarea dioxidului de carbon.