You are on page 1of 8

Rezumatul poemului- Dan, capitan de plai

Batranul Dan traieste in mijlocul naturii, intr-o pestera din munti,visand cu nostalgie la anii gloriosi ai tineretii,cand veghea la hotarele tarii. Intr-o zi ,el aude ce vorbesc doi stejari despre navalirea tatarilor,care treceau tara tara prin foc si sabie. Nevenindu-I sa creada cele auzite, el vede prezenta amenintatoare a vulturilor si a uliilor,pasarile de prada care vestesc apropiere mortii. Atunci, lunandu-si palosul. Ia hotararea de a porni la lupta. Pasii il poarta la casa lui Ursan, vechiul sau tovaras de arme, care isi crestea hergheliile in mijlocul campiei.Dupa ce isi ia ramas bun de la fiica sa, Fulga, care voia sa-l insoteasca in lupta, Ursan pleaca la lupta, luandu-si grozavul buzdugan. Ei se grabesc spre locurile cotropite de dusmani, aruncandu-se in lupta unul intr-o parte,celalat in alta parte,ambii facand minuni de vitejie. Ursan este ranit, dar Dan nu-si paraseste prietenul si il apara cu palosul sau naprasnic. Fulga apare ca o vijelie si isi rapeste parintele. In acelasi timp, apar si arcasii din Orhei, care-I pun pe dusmani pe fuga. Ghirai,infrant, trece Nistrul si il ia prizonier pe Dan, care fusese si el ranit. Dupa trei zile de disperare pentru rusinoasa-I infrangere, hanul tatar urzeste planuri e razbunare. Chemandu-l pe viteazul ostean in cortul sau , el ii propune sa renunte la legea stramoseasca,salvandu-si viata si acoperindu-se de daruri.Altfel, va muri de mana calaului. Batranul Dan refuza demn, preferand sa moara. Apoi il roaga pe han sa-l lase sa mai sarute o data pamantul tarii inainte de a muri. Impresionat, Ghirai isi da consimtamantul: ii dezleaga lanturile si ii da chiar calul sau pentru a se intoasrce in tara. Dupa ce trece Nistrul, batranul ostean, respirand aerul Moldovei, mai priveste o data printer lacrimipamantul tarii, apoi ingenuncheaza, se inchina si saruta cu smerenie glia strabuna. Revenit in cortul lui Ghirai ,romanul moare, trezind admiratia dusmanului.

care venise . când abia se sculase şi ieşise la soare. când mestecenii înfrunzeau mărunt. Iliuţă rămăsese uluit când află că hultanul e o pasăre. tatăl babei Mărgărinta. Au stat la pândă toată ziua. la pârău unde veneau fetele de clăteau cămăşile. “zburda ca un căluţ” înfiorat de soare şi încurajat de gazda lui baba Mărgărinta. fata gazdei care ducea vaca la imaş ori aducea bobocii la pârău. Iliuţă se duse la moş Sava şi îi povesti întâmplarea şi s-au hotărât amândoi să-l caute în pădure şi să-l împuşte. Intr-o dimineaţă. care era rotar. când în vale. dar a reusit moş Sava să-l impuşte şi să culce aprigul duşman la pământ . Iliuţă privea cu ochii în lacrimi în jurul lui şi întelegea că duşmanul lor hultanul . Intr-o zi îi povesti moşului Sava că numai vrea să se întoarcă la târg şi că vrea să înveţe rotărie. Era când în vârful dealului privind munţii posomorâţi. Iliuţă umbla şi după Irinuţa. nici balaur sau vreo altă dihanie.HULTANUL Povestirea începe cu descrierea sosirii primăverii în valea Moldovei. care începuse să-şi orănduiască grădiniţa. nu-I nici lup. Când dădea ploaia sau pornea vântul se strecura în ograda lui moş Sava. lucra cu tesla ori cu cuţitoaia meşterind schiţe şi ciolane de roate. Eroul povestirii Iliuţă. Mărgărinta îi povesti cum un hultan i-a luat găina cea mare şi neagră din curte. le găsi pe Mărgărinta şi Irinuţa văicărindu-se.

LUCEAFARUL Poemul Luceafarul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. cu parul de aur si ochi scinteietori. pentru chemarea caruia trebuie o formula magica de descintec. la chemarea fetei se arunca in mare si preschimbat intr-un tinar palid. Fata la rindul ei este cuprinsa de acelasi sentiment. incununat cu trestii apare in fata fetei ca un inger. Acum vine invesmintat in negru si purtind pe su vitele negre de par o coroana ce pare ca arde. Primul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire intre doua fiinte apartinind unor lumi diferite. Fiintele supranaturale au posibilitatea de a metamorfoza. tu esti mort Si ochiul tau ma-n gheata." Peste citeva nopti fata chema din nou pe Luceafar. Zeii sint nemuritori si Luceafarul metamorfozat in Neptun este "un mort frumos cu ochii vii" deoarece nemurirea este pentru muritorii de rind o forma a mortii. Luceafarul. ca un zeu. purtind un gulgiu vinat. "Caci eu sunt vie. O invita pe fata in palatele lui de pe fundul oceanului unde toata lumea s-o asculte pe ea. In conceptia fetei Luceafarul este un spirit. De aceea fata de imparat are o senzatie de frig. Intocmai ca in basm. Contemplind de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se indragosteste de o preafrumoasa fata de imparat. Fata este incapabila sa iasa din conditia ei pentru a convietui . acesta o asculta si din vaile haosului avind ca tata soarele si mama marea apare din nou in fata fetei.

este idila dintre Catalin si Catalina.cu Luceafarul ii cere acestuia sa devina muritor ca si ea. in momentul cind vrea sa devina muritor este inzestrat cu nume. Intocmai ca fata de imparat in idila cu Catalin este numita Catalina si Luceafarul. popular adecvat unei scene de dragoste obisnuite trecatoare aventuroase. care se poate indragosti rapid de un baiat oarecare. Cel de-al doilea tablou se desfasoara in plan terestru. Urmarind-o pa Catalina socoteste ca e momentul sa-si incerce norocul si prinzind-o intr-un ungher ii serveste Catalinei o adevarata lectie de dragoste. comun. Demiurgul este rugat sa-l ierte de nemurire sa-l faca muritor de rind. in plan uman. Catalina la inceput este mai retrasa. Dar Catalin gaseste remediul: “Hai si-om fugi in lume” si astfel Catalina va pierde visul de luceferi. un paj din prejma imparatesei. Avem aici o atmosfera intima. baiat din flori dar indraznet cu ochii. idila care simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala intre reprezentantii lumii inferioare. familiara. Partea a treia a poemului cuprinde calatoria Luceafarului prin spatiul cosmic si convorbirea cu Demiurgul. La aceasta cerere Luceafarul raspunde afirmativ din cuvintele sale reiesind sacrificiul suprem pe care e gata sa-l faca “in schimb pe o sarutare” pentru a dovedi fetei ca o iubeste. Luceafarul insetat de viata obisnuita. De aceea e hotarit sa se nasca din pacat si sa fie dezlegat de nemurire. . In dialogul cu Demiurgul. ea devine Catalina. de stingere este numit Hyperion. ceea ce simbolizeaza faptul ca acum este o fata ca oricare alta cu un nume comun. mai retinuta si marturiseste lui Catalin dragostea pentru Luceafar. Acum eroina nu mai este preafrumoasa fata de imparat. Se observa in scena de dragoste un limbaj obisnuit. Catalin este viclean copil de casa.

ca pentru a renunta la gindul sau de a deveni muritor. Ei au doar stele cu noroc in timp ce Luceafarul nu cunoaste moarte. celui “tot” pe care o reprezenta Demiurgul. trei lucruri: sa-l faca cintaret incit sa asculte toata lumea de cintecul lui. Oamenii sint fiinte trecatoare. Mihnit de cele ce vede. Demiurgul ii propune. iar al rupe din acest sistem ar insemna distrugerea echilibrului universal. Luceafarul nu mai cade din inaltul la chemarea fetei ci se retrage in singuratatea lui. Fata il vede si il cheama sa-i lumineze norocul. Luceafarul descopera pe cararile din cringuri sub siruri lungi de tei doi tineri indragostiti care sedeau singuri. .In discutia dintre cei doi. Si atunci ca un ultim argument. Hyperion devenit din nou Luceafar se intoarce pe cer si isi revarsa din nou razele asupra Pamintului. Luceafarul este o parte a universului. conducator de osti sau intelept. Demiurgul este dispus sa-i dea “pamintu-n lung si marea-n larg / Dar moartea nu se poate”. Demiurgul il indeamna pe Hyperion sa priveasca spre pamintul ratacitor sa vada ce-l asteapta.

Pentru eroii nostrii. Personaje: Briant. oricat de puternice sunt imprejurarile. Doniphan. . Doi ani de vacanta inseamna mai presus de orice o scoala a vietii. Granett. a supravietui condiitilor vitrege ale naturii. Moko. Din aceasta confruntare eroii ies mai puternici si mai siguri pe ei. retraiesc peripetiile lui Robinson Crusoe. nimic nu-i impiedica sa le biruie. punandu-si in joc inteligenta destoinicia si curajul proprii varstei lor. acesti baietandii trebuie sa infrunte si asaltul unor ucigasi netrebnici. Gordon.Jules Verne Intamplarea povestita: naufragiarea unor baieti pe o insula pustie si lupta acestora pt. Baxter. Moduri de expunere: naratiunea si dialogul care se impletesc pe alocuri cu pasajele descriptive.: „Doi ani de vacanta”. Jenkins. Iverson. din romanul lui Daniel Defoe. Cross. Dole. Costar. Webb. Cei 15 eroi intre 8 si 14 ani. in afara vitregiilor naturii. Waltson. care nimeresc pe o insula pustie. Iar aceste calitati devin si mai necesare cand. Wilcox.

Multumindu-le pentri ospitalitatea celor de la han. drumetii se urca in caruta lor si pornesc la drum sperand ca Nicoara cu ai sai sa ajunga teferi la locul stabilit. Acolo petreceau vreo “zece-doisprezece gospodari” care impartasau “minciuni intelepte auzite la iarmanoh despre necazurile tarii petrecute in acea primavara” Dupa mai multe discute intre cei aflati la han despre domnia lui Ion-Voda. bunatatea si dreptatea cu care a actionat pestru mai multi sarmani si mai ales despre ultimul sau atac impotriva turcilor. angajat deplin in conflictul cu marea boierime dinauntrul tarii si cu dominatia otomana din afara. se bea vin vechi din ulcele noi si se istorisesc momente din viata domnului Ion-Voda. tovarasi fideli de-ai lui Nicoara. La Tuchilati. intrucat domnul era taiat de sabie si se temea de inveninarea ranii acestuia. Aceasta crasma se afla “la o raspintene de drumuri care apucau spre Roman si Piatra Baia. au poposit la Gorascu Haramin. mai multi oameni din satele invecinate. Cei doi se aflau in drum spre satul Boura unde trebuia sa se intalneasca cu restul luptatorilor si cu maria sa Potcoava. fusese in acea zi iarmanoc. cu ocazia sarbatorii numite Rusalii. spre valea Siretului si scaunul tarii”. La hanul lui Goascu Haramin. Cei doi calatori erau Diacul Radu si Ilie Caraiman de la Runc.NICOARA POTCOAVA(fragment) – REZUMAT Actiunea romanului incepe in anul 1576 la doi ani dupa asasinarea miseleasca a lui Ion-Voda. niste calatori popositi la han au auzit ca ostenii in frunte cu nicoara ar fi intrat cu oastea in Moldova si ca “au palit” la Iasi in incercarea comandantului lor de a-si razbuna fratele ucis cu sange rece de catre otomani. . iar la intoarcere.despre care nimeni nu stia cu exactitate soarta domnului si a armatei sale.

Toader Ursul si Cracin Harbuz. unde dormeau linistiti. iar ceilalti incercau sa-si gaseasca locul. altii sub caruta. deja sositi. Nicoara Potcoava era in drum spre Boura.In acelasi timp. Acolo. “pribegii” au poposit pe malul inalt al raului Moldova. Stefan a Mariei. Bucurosi de semnalul diacului. In acea seara. unii la focul ce palpaia in vant. sau mustaciosii. “fratii de cruce”din tinutul Sorocii. insotit de fratele sau mai mic Alexandru. batranul ostean Petrea Ganj. . supranumit si “Vulpea”. Diacul Radu a inceput sa-I povesteasca mariei sale Nicoara cele auzite la hanul lui Haramin.tatal lor si tovarasii acestora: Alexa Totarnac. Ambele grupuri de calatori s-au oprit in acea seara pentru a se odihni si si-au reluat drumul la primele ore ale diminetii. “cei opt judecatori”au pornit catre luncile Moldovei. au reusit sa aprinda un foc slabut din cateva ”vreascuri marunte”si muschi uscat. Gheorghe Stangaciu. Apropiindu-se din ce in ce mai mult de sat. Acestia s-au oprit si au asteptat raspunsul care a venit in scurt timp inapoi. Alexa tatornac “a dat chiot prelung care a haulit ppe valle si a sunat din ripa in ripa pana la Boura”. Caraiman si diacul Radu.