You are on page 1of 23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI MASTER ECONOMIA SI ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM LOGISTIC LA S.C. TOMULEANU S.R.L.

Student: Freitag Sabina An I, grupa 1331

BUCURESTI 2011

CUPRINS CAP. 1: Prezentarea generala a S.C. TOMULEANU S.R.L. 1.1. Scurt istoric, forma juridica, actionariat, obiect de activitate 1.2. Managementul practicat: structura organizatorica, structura de productie sau de produse si locul compartimentului logistic in societate CAP. 2: Analiza activitatii logistice desfasurate de S.C. TOMULEANU S.R.L. pe ultimii 3 ani 2.1. Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale 2.1.1. Piata furnizorilor de resurse materiale: structura produselor aprovizionate, cantitati, preturi,, termene de livrare, conditii de plata 2.1.2. Transportul si manipularea resurselor materiale: forma de transport si manipulare, ritmicitatea transporturilor, costuri de transport 2.1.3. Depozitarea si stocarea resurselor materiale: sistemul de depozitare, nivelul si structura costurilor, metode de urmarire si analiza a stocurilor, costurile de sotcare-depozitare, formele de alimentare a locurilor de consum 2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite 2.2.1. Canale de distributie practicate 2.2.2. Logistica de distributie 2.2.2.1. Transportul si manipularea produselor 2.2.2.2. Depozitarea si stocarea 2.2.2.3. Fluxul informational 2.3. Analiza costurilor totale logistice: pe total si in structura CAP. 3: Proiectarea unui sistem logistic performant la S.C. TOMULEANU S.R.L. 3.1. Proiectarea asigurarii cu resurse materiale 3.2. Proiectarea distributiei produselor 3.3. Proiectarea costurilor, veniturilor si profiturilor din activitatea logistica

Conceptul de autoservire în restaurantele din Galaţi.000 RON.2. structura de productie sau de produse si locul compartimentului logistic in societate Organizarea reprezinta cea mai complexa componenta a managementului . Str.L. unul dintre patronii restaurantului Hazard. Am aşteptat doi ani până să găsesc formula perfectă”.R. Vin. este inscrisa in registrul comertului. Noţiunea de plimbă-tavă înseamnă. “Oamenii văd ce mănâncă. TOMULEANU S. avand 4 actionari.L. În plus. odată cu acumularea experienţei atât a adaptabilităţii la noile cerinţe cât mai ales recunoaşterea sa pe plan local.R. BRAILEI 159E. tocmai de aceea sunt mai atraşi de acest concept.C. “să mănânci cu ochii”. TOMULEANU S. Astfel societatea cuprinde un bar-restaurant. 1: Prezentarea generala a S. cu sediul in judetul Galati. Mugurel Istrate.R. S. Schimbările din peisajul economic local. aportul sau manifestandu-se in ceea ce priveste realizarea obiectivelor stabilite ca urmare a manifestarii functiei de previziune. Scurt istoric.CAP. Debutul în viaţa economică a societatii a fost făcut în anul 1995 sub denumirea de Restaurant Hazard.1. 1. o autoservire si o sala de joaca pentru copii. totul se petrece în 10-15 minute”. Atunci cand nimic nu prevestea revenirea în forţă a conceptului de “plimbă-tavă”. J17/397/1995 . apus încă de prin 1997. cu un capital social subscris si varsat de 480. 1.C. . forma juridica. Incă de la început societatea şi-a propus realizarea unei activităţi economice care să corespundă nevoilor pieţii şi care să dobândească. Managementul practicat: structura organizatorica. noile tendinţe ale acesteia precum şi concurenţa. şi-a făcut din nou apariţia în acest restaurant. mai ales când există o creştere a rigorilor în materie de restaurante. cod 5610.. mănâncă. în opinia patronilor. reprezentata prin certificatul de inmatriculare cu nr. în vederea organizării şi funcţionării Societaţii Comerciale TOMULEANU S. In conformitate cu clasificarea CAEN a agentilor economici activitatea societăţii Tomuleanu se concretizează în bar-restaurant.31/1990 privind societatile comerciale. pleacă. Aşa că am început să studiez piaţa autoservirilor din ţară. avand numarul de inregistrare fiscala RO7128717. sunt factori ce au determinat modificarea obiectivelor de început ale societăţii şi adoptarea unor obiective noi. spune: “Am constatat că persoanele care intrau în restaurantul meu nu mai aveau răbdarea să aştepte minute întregi până să vină ospătarul cu mâncarea.L. obiect de activitate Statutul societatii a fost întocmit în temeiul legii nr. mai spune omul care a reinviat conceptul de autoservire la Galaţi. nu pierd foarte mult timp. actionariat. fiecare cu o contributie de 25%. Forma juridică a agentului economic este de societate cu raspundere limitata şi este persoană juridică ce îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare şi cu statutul său.

salarii). • Departamentul de vanzari . Pentru utilizarea eficienta a factorilor de productie .incheierea de contracte de catering cu beneficiarii. managerul trebuie sa initieze actiuni si sa adopte decizii menite sa asigure raporturi si proportii optime intre toate categoriile de resurse . .Organizarea ca functie a managementului se poate defini prin ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor materiale . nunti. activitatea societatii comerciale Tomuleanu este structurata pe urmatoarele compartimente: • Departamentul de productie. materiale consumabile.incheiere de contracte. coordonarea programului de lucru al personalului. care are urmatoarele atributii indeplinite de un administrator: . analize de oferte de sortimente. . alcatuirea de meniuri pentru evenimente organizate in cadrul societatii cat si cele de catering ( mese organizate. avand un bucatar-sef.promovarea produselor si serviciilor. . . analize financiare (analiza de cost pentru materiile prime. cu atributiile: . aniversari).receptia marfurilor achizitionate. calitate si pret a materiilor prime.efectuarea de situatii cu privire la rentabilitatea produselor. botezuri. . lunare . Departamentul de aprovizionare . . .gestionarea mijloacelor de transport (a parcului auto).cunoasterea exacta a nevoilor unitatii. un bucatar principal si un bucatar secundar ce indeplinesc urmatoarele atributii: • coordonarea activitatii de aprovizionare si alcatuire de necesar de materii prime si gestionarea acesteia. . cockt-ailuri. anuale privind volumul si structura vanzarilor.efectuarea de situatii zilnice . alcatuirea de retete noi si elaborarea de oferte noi. sa elaboreze si sa aplice in practica structuri rationale de organizare si sa practice cel mai potrivit sistem informational. utilitati.determinarea cantitatilor de materii prime si materiale necesare pentru desfasurarea normala a activitatii. umane si financiare pe care le are la dispozitie unitatea. avand un director de vanzari. . . Dupa cum se va observa din organigrama generala.studierea pietei. receptii. .previzionarea volumului si structurii vanzarilor viitoare de la o saptamana la alta. saptamanale .gestionarea vanzarilor.

Structura de produse a societatii. dar si prin serviciile de catering. pune la dispozitie un meniu variat de mancaruri preparate precum: - Ciorbe : 18% preparate de post : 10% preparate de porc : 10% preparate de pui : 10% preparate de vita : 10% preparate de peste : 5% salate aperitiv : 5% salate : 5% deserturi : 5% rotiserie & grill : 5% garnituri : 5% pizza : 10% auxiliare : 2% . selectarea personalului.1 masina pentru directorul de vanzari pentru deplasarile catre colaboratori. avand posibilitatea comandarii telefonice sau directe de pe site-ul restaurantului. Sala de joaca se afla in subordinea unui administrator care are ca atributii organizarea evenimentelor. a sarbatorilor sau a specacolelor. . Astfel parcul auto al acestui departament este alcatuit din: . . cu agregat frigorific pentru aprovizionare.1 masina compartimentata. realizarea si controlul fluxului de resurse materiale si de produse de la punctul de origine pana la cel de consum in vederea satisfacerii unei nevoi si in conditiile obtinerii de profit.Departamentul de logistica al societatii ajuta in planificarea.2 masini de distributie a produselor finite catre clienti. precum si promovarea acestora prin pliante sau media.

2 1.4 Carcasa de porc 6.4 2.6 Carne de porc (pentru 1.8 tocat & gratare) Carcasa de vita Carne de vita de lucru Preparate din carne Peste (oceanic & de apa dulce) 3 1.56 3. pe ultimii 3 ani 2. cantitati. Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale 2.2 1.L.2 9.8 3 2. conditii de plata Principalele categorii de resurse materiale şi materii prime: Tabel 2.2 8000 8500 7000 7300 9000 8800 10000 Carne de pui si pasare 5.1.8 .1.4 7500 7700 6000 6500 8000 8200 8800 Anul 2010 Cantitate Preţ tone Lei/tona 8.R.(1) Categorii de resurse materiale Anul 2008 Cantitate Preţ tone Lei/tona 6800 6300 5500 5800 7000 7500 7900 Anul 2009 Cantitate Preţ tone Lei/tona 7. termene de livrare.6 6 3.1.CAP. Piata furnizorilor de resurse materiale: structura produselor aprovizionate.C.2 4.4 10.1. preturi. TOMULEANU S.1.2 2. 2: Analiza activitatii logistice desfasurate de S.4 4.6 4.

8 8. costuri de transport .etc) Lactate 3.6 24 4.5 2.1. precum si de retelele de supermarketuri de comert en-gros (METRO Cash and Carry) cu plata la ridicarea marfii. Preocupată de ridicarea calităţii produselor sale.etichete.8 1. aprovizionarea cu materii prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producţie. pentru care sunt respectate termenele si conditiile de livrare cu plata cash. ceea ce a dus inevitabil la o crestere a costurilor cu materiile prime si a resurselor materiale.8 3000 6000 3500 2500 6000 3000 2000 4000 Sursa: Prelucrare după informaţiile furnizate de societate Din tabel reiese o crestere anuala a preturilor datorita influentelor pietii si a modificarii cererilor si ofertelor. Colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părţilor.6 1900 5000 2900 1500 4800 1900 1850 3000 4.2 35 4. Transportul si manipularea resurselor materiale: forma de transport si manipulare.9 1. însă în cazul în care preţurile şi cantităţile nu corespund cu cele ale firmei.4 12 3. conducerea managerială recunoaşte că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime şi materiale auxiliare de cea mai bună calitate.4 3.6 6. Datorită îndelungatei şi bunei colaborări cu furnizorii. Principalii furnizori de materii prime si materiale auxiliare sunt reprezentati de producatori si abatoare. 2.Faina Ulei Legume Cartofi Radacinoase Conserve Materiale auxiliare (membrane. • nivelul de implicare al firmelor în stabilirea şi negocierea preţurilor de vânzare.4 3 5.8 7.6 30 4. firma analizează o serie de aspecte legate de: • respectarea termenelor şi condiţiilor de livrare (produsele sa ajunga la data stabilita in stare buna).2.4 25 3.6 0. aceasta sistează comenzile şi intrerup activitatea cu furnizorul. • discount-urile şi alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare.slinguri. ritmicitatea transporturilor. În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii.2 2500 5400 3200 2000 5600 2500 1950 3400 6 2. clipsuri. prin investiţie tehnologică modernă îşi poate consolida şi mentine pozitia pe piata.

formele de alimentare a locurilor de consu Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor economice. 2. uscate si fara mirosuri straine. racite in prealabil sau cu racire mecanica.transport. Muncitorul care manupuleaza carnea in vehicule trebuie sa poarte cizme de culoare alba. adica cei care se ocupa cu transportul carnii sunt obligati sa poarte echipamente de protectie. aprobate de SANIPID. datorita impactului sau asupra eficientei operationale a firmei. Persoanele. Costurile de transport pentru masina de aprovizionare ajung la aproximativ 78lei/zi (15l motorina*5. Transportul resurselor materiale se face de catre furnizori cu ajutorul camioanelor sau prin mijloace proprii. de conditiile si de modalitatile de furnizare si asigurare. de . cu un anumit scop. -la temperatura de -10ºC carnea congelata timp nelimitat.1. Mijloacele de transport vor fi controlate inainte de inceperea incarcarii de catre organele sanitare terinare. acestea fiind realizate din materiale care se pot spala usor si care trebuie sa fie de culoare deschisa. care este dependenta de natura si caracteristicile materialelor si produselor.2lei/litru). Aceste persoane trebuie sa se supuna periodic la controale sanitare. nivelul si structura costurilor. Ritmicitea transporturilor si a manipularii resurselor materiale este de 2 ori pe zi. metode de urmarire si analiza a stocurilor. curate. al activitatii comerciale in general. costurile de sotcare-depozitare. pe o perioada de timp determinata. Transportul carnii se face in vehicole izoterme. Ele vor fi curate si dezinfectate si vor dispune de utilajele necesare pentru transportul respectiv. Durata maxima de transport a carnii este de : -la temperatura de +5º…+12ºC 1 ora carnea refrigerata si 2 ore carnea congelata. -la temperatura de 0º…+4ºC 24 ore carnea refrigerata si 8 ore carnea congelata. -la temperatura de +4º…+8ºC 3 ore carnea refrigerata si 4 ore carnea congelata.3.Firma a acordat o mare atentie deciziilor pe care le-a luat cu privire la transport. acestea se preteaza la transportul rutier. Alegerea modului de transport este o parte fundamentala a managementului distributiei si trebuie analizata cu atentie. Alegerea modului in care este efectuat transportul influenteaza promtitudinea livrarii si starea in care se afla bunurile cand ele ajung la destinatie. intr-un anumit volum si o anumita structura. Ele sunt de fapt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere. Depozitarea si stocarea resurselor materiale: sistemul de depozitare. dimineata la ora 7 si dupa-amiaza intre orele 15 si 16. Avand in vedere gradul mare de perisabilitate a produselor aprovizionate. Esecul in identificarea celui mai potrivit mod de transport poate produce costuri mai mari decat cele necesare.

Din .cărnurile pot proveni din surse diferite.să fie etichetate şi cu elemente de trasabilitate . adica materialul care are vechimea cea mai mare are prioritate la vanzare. transportul. dar care per total are tendinţă de descreştere.58 2010 169. distruse de rozătoare) . Evoluţia stocurilor de materii prime şi materiale Tabelul 2. pregătirea producţiei.69 Sursa : Date prelucrate din balanţa de verificare Este de remarcat trendul oscilant al acestui indicator. vânzarea resurselor materiale ( produselor finite) şi poate fi definit din două puncte de vedere: unul tehnic şi altul economic. plombe metalice. in scopul indeplinirii obiectivului de baza pe care fiecare agent economic si l-a propus.să aibă ambalajele integre ( să nu fie rupte. stări termice diferite şi încărcătura microbiologică diferită. Condiţiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească la recepţia materiilor prime sunt stabilite şi sunt aplicate conform enumerării de mai jos: .550 49 2009 233.(1) -leiINDICATOR Stocuri materii prime si materiale Cifra de afaceri neta % 2008 270.să fie transportată în condiţii igienice (optic curat mijlocul auto care efectuează transportul) . sticla.3.să fie însoţită de documente corespunzătoare. ambalarea. . semifabricatele (care au un regim special în agricultură şi industria alimentară) etc.să nu conţină corpuri străine (resturi de aşchii de lemn.239 470.să corespundă stării termice (congelate. . ). deci pot avea calităţi diferite. .strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie.să fie marcate cu marcă de sănătate. adică resurse materiale ce urmează a fi utilizate în procesul de producţie produsele finite ce urmează a fi vândute.să corespundă specificaţiilor tehnice transmise (proprietăţi organoleptice. Metoda FIFO ( primul intrat. .379 1.manipulările cărnii pot contribui la creşterea încărcăturii microbiologice. . temperatura maxim ( -180C).236. teste de prospeţime) . Aceasta metoda este folosita de firma Tomuleanu deoarece resursele materiale sunt perisabile si are ca scop diminuarea perioadei de depozitare a materialelor. cantitativă şi calitativă. Obiectul depozitării îl constituie ceea ce se află în stoc. etc. ceea ce indică o mai bună utilizare a stocurilor. selectarea. primul iesit) asa cum arata si denumirea presupune ca in cadrul fisei de cont (fisa de magazie) si a raportului zilnic de productie. Recepţionarea şi depozitarea materiilor prime reprezintă primul punct de control deoarece: Materiile prime sunt recepţionate în stare congelată si refrigerate iar recepţia acestora se face formală.1.454 13. .778 552. . Depozitul face legătura între recoltarea.357 49. ordinea iesirilor sa fie in functie de vechimea pe care o are resursa materiala luata in calcul.

2 frigidere *1500L (aprox. 30mil/luna).spaţiile de recepţie şi depozitare să fie foarte bine igienizate. 20mil/luna.3. . Gama de produse oferite de firma Tomuleanu este foarte variată pentru toate gusturile şi este împărţită astfel: • Ciorbe: Ciorba de burta Ciorba de burta Ciorba de zarzavat Ciorba de pui Ciorba de fasole cu afumatura Ciorba de vacuta Ciorba de perisoare Ciorba de purcel Supa de pui cu taitei Ciorba de fasole • Preparate de post Fasole batuta Mancarica de ciuperci . iar manipulările reduse la minim. Depozitarea se face in 8 lazi frigorifice. Pentru gaze cheltuielile se ridica la 60mil/luna in anotimpul rece si la 30mil/luna in anotimpul cald.1. . 2.(2) Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Indicatori Stocul maxim normat Cantitatea depozitata Suprafata de receptie Suprafata de livrare Suprafata birourilor Suprafata culoarelor interioare Suprafata sortare/calibrare Suprafata constuctii UM t t/m2 m2 m2 m2 m2 m2 m2 Valoare 2 1 60 60 40 40 60 1200 2. 2 congelatoare *1500l (aprox. .motivele enunţate se impun următoarele: . existand de asemenea si magazii separate pentru legume sau conserve cu rafturi de inox sau lemn.2.umezeala relativă a aerului din depozit să fie corelată cu temperatura acestuia.temperatura de depozitare să fie ~ 1°C. 100mil/luna). iar pentru apa la aprox. Elemente privind depozitarea – Tabel nr. iar vânzările ascendente ilustrează cel mai bine preocuparea zilnică a întreprinderii pentru calitate constantă.carnea să aibă temperatura de maximum + 4°C în centrul termic. Analiza activitatii de distributie a produselor finite Producţia este un departament cheie.

Varza la cuptor Zacusca de vinete Ardei cu ciuperci Ghiveci de legume Iahnie de cartofi Legume la gratar cu sos de lamaie Iahnie de fasole Rulada de ciuperci Bostanei cu smantana Chiftele de cartofi cu legume Legume pane Legume cu masline la cuptor Mancare de praz cu masline • Preparate de porc Ardei Umpluti Fasole cu ciolan Tocana ungureasca Chiftelute marinate Papricas de porc Sarmalute cu smantana Coasta de porc Rulada de porc Tochitura de porc Chiftelute Ciolan de porc la rotisor Friptura de purcel la tava Musaca de cartofi Rulouri de purcel cu ciuperci Tocana de ceapa cu porc Tocana de porc cu rosii Varza cu ciolan Muschi file umplut cu legume Tocana poloneza Tocana secuiasca Tocana rustica Tocana picanta de porc Snitel de porc Tocana à la debretin Tochitura moldoveneasca cu mamaliguta Fleica de porc in sos picant Musaca de varza acra cu carne de porc • Preparate de pui Aripioare picante Papricas de pui Pulpa de pui la tava Stroganof de pui .

Chilli con carne Piept la gratar Pulpa la rotisor Zingara de pui Ciulama de pui cu ciuperci Pui cu smantana Saramura de pui Tochitura maruntaie de pui Aripioare la rotisor Chiftelute de pui sos a la grec Ficatei cu sos brun Mixt de pui Gordon Bleau Ostropel de pui Pui shanghai Snitel de pui Mancarica de pui cu ciuperci Pui cu legume la cuptor Pui tiganesc Pulpa pui in crusta de mustar Mâncarica de ficatei cu ceapa Pui cu mazare Tochitura de pui Escalop Bernez Gulas de pui Pui francez Pui spaniol Medalion de pui cu vinete Aripioare de pui in sos de vin Pui haiducesc Perisoare de pui cu sos rosu Tigaie picanta • Preparate de vita Zingara de vitel Pulpa de vita la tava Stufat de miel Coasta de vitel Gulas unguresc Limba de vitel sos de masline Tocana haiduceasca Tocana munteneasca de vitel Tocana à la debretin Carne de vitel cu ciuperci Tocana bihoreana Mancare de vita a la Berna Vitel cu sos alb si legume .

Piept de vitel cu galuste • Preparate de peste Saramura de crap Crap marinat Crap prajit Pastrav la gratar cu sos de lamaie Pangasius cu sos portughez Crap la gratar Macrou pe pat de legume Salau pane Scrumbie Macrou la gratar • Salate aperitiv Salata orientala Salata de telina cu piept de pui Salata de boeuf Salata de vinete Mozzarela cu rosii Salata austriaca Salata bulgareasca Salata de fasole rosie cu legume Salata de fasole mexicana cu pui Salata greceasca Salata mediteraneana Salata Hazard Salata de peste Salata San Daniele Salata de varza rosie cu mere Salata dietetica Salata de icre de crap Salata de vinete cu maioneza Salata orientala cu macrou marinat Salata ruseasca (in post) Salata de piept de pui cu porumb Salata italieneasca Salata de ciuperci cu porumb Salata vegetariana Salata de ciuperci Salata de cruditati Salata de paste cu afumatura Salata bucatarului • Salate Muraturi Pepene murat Salata de vara Salata de varza .

Salata de sfecla rosie Castraveti in otet Gogosari in otet Salata de ardei capia Salata de varza murata Salata de varza rosie cu mere Salata verde Salata de varza alba • Deserturi Brownie Placinta cu branza Cremsnit Tort cu finetti Panna Cotta Tiramisu Ecler Prajitura cu caramel Salata de fructe Tort de branza cu fructe Prajitura cu ananas Tort de clatite Tarta de fructe Tortul casei Prajitura casei Salam de biscuiti Savarina Ciocolatina Choux a la creme • Rotiserie & Grill Carnati de porc Ceafa de porc la gratar Piept de pui la gratar Pulpe la rotisor Pui la rotisor Aripioare la rotisor • Garnituri Cartofi copti Cartofi pai Cartofi piure Cartofi taranesti Mamaliguta Orez cu legume Sote de ciuperci Cartofi condimentati Pilaf de orez Sote de legume .

Directorul de vanzari este cel care promoveaza produsele si urmareste vanzarile pentru a descoperi potentialii clienti. Canale de distributie practicate Actualmente grupul tinta caruia societatea isi adreseaza produsele este reprezentat in exclusivitate de piata interna. pentru a stimula fluxurile comerciale si financiare ale pietelor din zona cu potential de absorbtie si de dezvoltare ridicat. 2.1. Logistica de distributie 2. o masina consumand aproximativ 8-10l motorina/zi.1. .2. Transportul si manipularea produselor Transportul mărfurilor finite se realizează pe cale rutieră cu ajutorul autovehiculelor. inclusiv masini de ambalaj si caserole de transport (5000euro) care asigură transportul şi distribuţia produselor. agentii de vanzari ai societatii se deplaseaza la sediul acestora pentru stabilirea conditiilor contractului de livrare si a negocia programul de distributie. Cand se stabileste legatura cu un potential client.2.2.2. Ulterior. toate programele certe de distributie sunt centralizate la sediul societatii si procesate pentru a stabili traseele cele mai eficiente pentru livrare.Orez sarbesc Cartofi in crusta de mustar • Auxiliare Ardei Iute Chifle Chifle Integrale Lamaie Maioneza Masline Smantana Telemea si Ou Usturoi Mamaliguta Mustar Ketchup • Spaghetti Spaghetti carbonara Spaghetti Arabiata (picante) Spaghetti Al Funghi Spaghetti cu sos rosu Spaghetti Pesto Spaghetti Bolognese Spaghetti A la Matriciana 2.2. avand un parc auto de 4 masini (60 000euro). Transportul marfii se realizeaza cu masinile proprii ale societatii.

Depozitarea cuprinde activităţi privind recepţia produselor. Depozitarea produselor se face în conformitate cu normele ISO 9001. se efectuează încărcarea autovehiculelor.2. păstrarea şi protecţia produselor şi sortarea produselor. Depozitarea si stocarea Depozitarea se referă la amplasarea. În funcţie de comenzile primite şi de zonele în care urmează a fi distribuite produsele se stabilesc rutele de transport. astfel încât utilizarea acestora să nu pună în pericol calitatea produselor si siguranta alimentara a consumatorului. Conform standardului european ISO 9001.2. ferite de razele solare si de surse directe de căldura și înghet. 2. adică: agenţii de vânzări preiau comenzile şi încheie contracte cu clienţii. in cantitatea si calitatea potrivita pentru a mentine si conserva increderea pe care o au clientii in societate. ţinându-se cont de cantităţile şi felul produselor ce urmează a fi livrate. condiții care să permită menținerea stabilitații parametrilor calitativi și a salubrității acestora. atât între sistemul respectiv şi alte sisteme din spaţiul exterior. Se evită orice condiții de păstrare. Nu este posibil nici un sistem natural sau social fãrã schimb de informaţii. mancarea fiind ambalata in caserole de polipropilena. . depozitare și transport care ar putea afecta calitatea produselor depozitate. În cazul în care o comandă nu ocupă întregul spaţiu al unui autovehicul. depozitul fiind dotat cu sisteme de aerisire.2. depozitul este prevăzut cu sisteme de aerisire şi de iluminat. 2. între componentele acestuia. cât şi în interiorul sistemului propriu. atunci se grupează două comenzi ale agenţilor de vânzări ce activează în zone apropiate. Fluxul informational Conceptul de informaţie este un concept de mare generalitate. Pentru siguranţa consumatorilor.Masinile de distributie sunt masini igienizate si avizate de SANIPID. iar apoi este ambalata pentru comenzi sau consumata in restaurant. se are in vedere indeplinirea obiectivelor societatii : aducerea produsului la locul si timpul potrivit. proiectarea şi alegerea spaţiilor necesare conservării mărfurilor pentru perioada când ele se află în depozit. Astfel mancarea preparata este stocata in gheneuri la 67°C timp de 2 ore. Păstrarea și depozitarea produselor se face în spații curate.3.2. curățate și dezinfectate. depozitarea mărfurilor se realizează ţinându-se cont de normele de siguranţă igienico-sanitare. urmând ca plata sa se faca in momentul livrarii. permanent. Intreaga politica de distributie este bazata pe principiul eficientei si. aerisite. întâlnindu-se în absolut toate activitãţile umane şi în naturã. Astfel. cu folie de plastic deasupra si transportate in genti termice. În funcţie de cererile de distribuţie mărfurile sunt grupate în loturi destinate unui beneficiar. SANIPIDUL inspectează locaţia lunar. înseamnând ca tot sistemul de depozitare respectă normele de siguranță igienico-sanitare cerute de Comunitatea Economica Europeană. Distribuirea mărfurilor se realizează în sistem pre-sale.2.

Un alt rol al acestora constă în faptul că ei urmăresc reglementări legale care nu afectează activitatea de producţie. norme interne. să analizeze rebuturile şi să stabilească acţiunile de remediere. productivitate ridicată si satisfacţia clienţilor noştri. creşterea continuă a eficienţei economice. singura garanţie în privinţa locului de muncă pentru personalul companiei noastre derivă din calitate. să aleagă materialele. Însă.să verifice operaţiile şi lucrările executate pe fluxul de producţie. . adică prin prisma clientului . la termenele solicitate şi cu un cost minim. Producţia. de fapt. Personalul restaurantului cuprinde salariaţi încadrati permanent sau temporar. contracte. coordona şi comanda desfaşurarea activităţilor din intreprindere ţinand cont. furnizând date şi informaţii privind volumul şi structura producţiei planificate. căci succesul unei afaceri nu e determinat de producător. precum şi salariaţi absenţi motivat sau nemotivat. Astfel. fapt ce va avea drept consecinţa creşterea nivelului de trai al individului şi al societăţii. dezvoltarea : acestea trebuie sa conceapă produsele corespunzător cerinţelor calitative stabilite. având rolul de a organiza. Documentaţia constructivă se va determina după efectuarea probelor asupra prototipului. Prospectarea. opţiunile şefilor departamentelor din subordine. ei având un rol deosebit de important în conducerea societăţii. angajaţii trebuie sa înteleagă că. Marketing-ul are o importanţă atăt de mare. încăt nu poate fi tratat ca o funcţie separata. celelalte departamente subordonându-li-se lor. avand proprii distribuitori. la locul. Ei hotarasc CE şi CAT să se producă. Şeful acestuia i-a contact în permanenţă cu managerii. datoria lor fiind de a obţine cu mijloacele de care dispun. El reprezintă întreaga afacere privită din punctul de vedere al rezultatului fiscal. Având în vedere aceste aspecte. ei sunt ”proprietarii intreprinderii” prin faptul că ei poartă direct răspunderea prosperităţii firmei . compartimentul de marketing al societatii Tomuleanu are o serie de atribuţii de îndeplinit. sa execute masurători şi să asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea. ci de client. prezenţi la lucru. cercetarea. Astfel promovarea produselor si a serviciilor oferite se face prin publicitate la radio. precum şi o mulţime de conexiuni ce se stabilesc între diferite componente ale acestora. acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a condiţiilor de calitate. pliante sau chiar internet. eşalonarea fabricaţiei în timp şi spaţiu Controlul calităţii trebuie sa urmărească calitatea materiei prime şi a materialelor intrate în fabricaţie. să controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri. însa de dorinţele. să stabilească caracteristicile de calitate si toleranţă.Un sistem informaţional cuprinde mai multe fluxuri informaţionale. compartiment foarte important. Managerii sunt reprezentaţi de acţionarii firmei. Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizează în asigurarea completă şi complexă a societatii cu resursele şi echipamentele tehnice corespunzătoare calitativ. aflaţi în concediu sau în deplasare. televiziune. astfel încat acesta trebuie sa studieze nevoile şi dorinţele clienţilor din cadrul unor segmente de piaţă bine definite şi să elaboreze oferte atragătoare pentru aceştia.

chiar mai mult.33 71.L. Rol deosebil revine in acest sens managerilor.55 95..86 90.25 66.06 264.32 94. comunicănd nevoile şi ideile clienţilor celor insărcinaţi cu crearea unor noi produse. Analiza costurilor totale logistice: pe total si in structura Dinamica elementelor din activul bilanţului contabil faţă de valorile înregistrate în anul 2008 Tabelul 2. cheltuieli de producţie şi de circulaţie.51 ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanţe Casa si conturi la banci Principalele rate de structură a activului Tabelul 2.80 71.2 1. existând urmatoarele colective de lucru în cadrul acesteia : mijloace fixe şi investiţii. evidenţa clienţilor.03 113.01 2010 95.3.37 85.37 15.1 2. urmatoarele colective de lucru : casierie. evidenţa mijloacelor baneşti şi a împrumuturilor.2 2.1 1.cea mai bună soluţie’’. 2. preţuri-calculaţii.3.70 90.63 29. Departamentul financiar-contabil este important pentru S.R. Comunicarea eficace presupune existenta unui climat favorabil acesteia. Tomuleanu S.95 1.22 9.97 86.C.95 85.3 2 2. CRT. ba..16 - .12 48.30 105. materiale-obiecte de inventar şi produse.3 DENUMIREA ELEMENTULUI BILANTIER INDICELE FAŢĂ DE ANUL 2008 ÎN ANUL: 2009 105.66 113.33 42. Departamentul contabilitaţii se ocupă în general de problemele contabilităţii. plan financiar şi analize economice-financiare.3.Departamentul de vânzări livrează produsele finite din restaurant. străduindu-se să ofere clientului .23 80.86 10.66 44.(2) -%NR. de regulă.(1) -%NR. mărfuri şi ambalaje. CRT 1 2 3 4 DENUMIRE Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor corporale Rata stocurilor Rata creanţelor comerciale MODUL DE CALCUL (Active imobilizate/ Activ total) * 100 (Imobilizări corporale / Activ total) * 100 (Stocuri / Activ total) *100 (Creanţe / Activ total) * 100 ANUL 2008 2009 2010 80. aceasta întrucat departamentul financiar rezolvă o gamă variată de probleme şi are în componenţa sa. contabilitate generala. 1 1. putem spune ca este o funcţie-cheie în intreprindere.

567 115.salarii si indemnizatii . taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu personalul.2 DENUMIREA INDICELE FAŢĂ DE ANUL 2008. 2.369 117. 2.87 145.845 96. 5.338 118. CRT.25 274.38 104.07 CIFRA DE AFACERI NETA .3.64 Structura cheltuielilor de exploatare între anii 2008-2010 Tabelul 2. 4. 3.582 47.886 ANUL: 2009 150. 5. din care: . 4.998 111. 6. CRT. 7. din care: . ÎN ANUL: 2009 2010 95.(4) -%NR. din care: Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Dinamica cheltuielilor de exploatare între anii 2008-2010 Tabelul 2.23 396.255 60.1 7.privind asigurările şi protecţia socială Alte cheltuieli de exploatare INDICELE FAŢĂ DE ANUL 2008.03 149.3.308 43.514 .14 409.136 102.105 94.84 358.91 65.03 118. 6.1 7.755 76.897 53. 1 1. ÎN ANUL: 2009 2010 148.(3) -%NR.272 2010 407.2 8 DENUMIREA Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu impozite. taxe şi vărsăminte asimilate Cheltuieli cu personalul.salarii si indemnizatii .532 35. 1.255 30.3.330 40.05 108.655 65.1 1.09 102. 7. CRT.2 8 DENUMIREA Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu impozite.385 9.870 124.Dinamica veniturilor din exploatare în perioada 2008-2010 Tabelul 2.19 116.privind asigurările şi protecţia socială Alte cheltuieli de exploatare 2008 100.446 13.870 99.49 156.129 13.460 19.53 105.14 133.333 23.995 159.(5) -leiNR.88 403. 7.61 397.245 17.47 131.49 251. 7. 1.18 300.27 150.05 90.880 21.74 251.658 37. 3.99 116.

alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se numeste "canal de distributie". stabilind noi raporturi cu furnizorii lor. .participanti la deplasarea succesiva a marfurilor de-a lungul acestui traseu .furnizarea rapida si sigura. pana ajung la consumatori. Clientii asteapta. Distributia moderna s-a dezvoltat in detrimentul comertului traditional. TOMULEANU S. la "traseul" pe care il parcurg marfurile pe piata. in timp ce altele. in general.L. aplicand noi tehnologii informatice pentru a realiza economii de functionare si pentru a dispune de instrumente de analiza de marketing.C.acces usor la centrele de distributie. producatorul. producandu-se o concentrare a sectorului in toate tarile. Valorificarea oportunitatilor pietei si finalizarea efectiva a activitatii intreprinderilor producatoare de bunuri si servicii sunt conditionate de ajungerea marfurilor la consumatorii si utilizatorii finali.R. in special in domeniul bunurilor de consum. .CAP. de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute. vor conduce la aparitia unor noi formule de distributie. O parte dintre acestea au optat pentru dominatia costurilor. Firmele care recunosc aceste nevoi trebuie sa puna in aplicatie strategii ale canalului care sa permita o servire mai buna a clientului decat in cazul concurentei. Politica de distributie cuprinde totalitatea deciziilor care se refera la o asigurare a treptelor de desfacere subordonate cu performantele intreprinderii. mai intai. iar marile grupuri cucerind considerabile cote de piata. ca sistemele de distributie ale furnizorului sa intalneasca una sau mai multe din urmatoarele conditii: . .varietatea si disponibilitatea produsului. Proiectarea canalului de distributie incepe cu descoperirea valorii pe care clientii situati pe diferite segmente de piata o asteapta de la respectivul canal. precum si diversificarea ofertei de bunuri si servicii.politica de distibutie. asistand practic la internationalizarea intreprinderilor de distributie. a unor metode si tehnologii comerciale. Dezvoltarea cererii consumatorilor individuali si organizationali. se desfasoara un ansamblu de operatiuni si procese economice a caror orientare eficienta constituie obiectul unei componente a mixului de marketing . In spatiul si timpul care separa incheierea productiei de intrarea bunurilor/serviciilor in consum. intermediarii si consumatorul . s-au diferentiat si au elaborat noi formule comerciale. Conceptul de distributie se refera.preocuparile de promovare a formulelor si metodelor de distributie moderne. mai inovante. 3: Proiectarea unui sistem logistic performant la S. cresterea exigentelor acestora. devin tot mai vizibile preocuparile de promovare a formulelor si metodelor de distributie moderne. In Romania. in special in domeniul bunurilor de consum.

Marimea cantitatii de siguranta depinde insa de urmatorii factori: .fiabilitate scăzută. . respectiv intarzierii in livrare. Din valorile experimentale ale logisticii se vor putea. Sistemul de procesare a comenzii pregateste facturile si trimite informatii referitoare la comanda catre cei care au nevoie de ele. se va putea stabili cantitatea de siguranta pentru fiecare depozit. în vederea ridicării competitivităţii produselor. . pentru a putea satisface eventualele suprapuneri de scurta durata ale cererii. in timp ce copii ale acestor documente vor fi trimise mai multor departamente ale firmei.cu calitatea potrivita.perisabilitatea produselor etc.atitudinea de aprovizionare din timp.actiuni de stimulare a vanzarii si actiuni speciale ale distributiei. . Produsele expediate sunt insotite de documente de transport si de facturi. Pentru a se obţine o mai bună competitivitate. pe aceasta baza. . Principalele cauze ale necompetitivităţii sunt: .formare necorespunzătoare a personalului. paralele şi complementare: • ameliorarea productivităţii sale prin efectuarea de investiţii. .probleme de calitate. • identificarea problemelor structurale. . Aceste două acţiuni. nu trebuie obligatoriu să fie realizate în acelaşi timp. simplist. luarea de măsuri care sa conducă la diminuarea acestora. Un sistem logistic are: .nivelul planificat al scopurilor de livrare. trasee prea lungi. Preţul de vânzare este fixat de piaţă şi nu există profit decât dacă costurile sunt suficient de mici. prognostica ciclurile de comanda ale clientilor si. prin urmatoarea paradigma.la locul potrivit. .in cantitatea potrivita.la timpul potrivit. în vederea contracarării cauzelor ce le generează. Comenzile sunt trimise prin agenti de vanzari. . o întreprindere poate să se angajeze numai pe două căi. . care generează costuri inutile.produsul potrivit.Sistemele logistice se dedica concilierii distantelor spatiale si temporale intre alcatuirea si luarea in considerare a performantelor intreprinderii. . pentru a pune la dispozitie astfel costuri logistice minimale. Activitatea logistica incepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Occidentalii având adesea costuri cu 2030% mai ridicate decât omologii lor orientali se impune cu acuitate. intr-adevar. Întreprinderile sunt supuse legilor concurenţei.amplasări neeficiente. comenzile trebuie prelucrate rapid si corect.ritmurile de comenzi ale clientilor. .dezavantajele de asteptat de pe urma nelivrarii. . O problema decizionala centrala consta in precizarea marimii cantitatii depozitate. O data primite. Obiectivele legate de impartirea fizica a marfii pot fi desemnate. deşi se presupun una pe cealalta. .

.se radă supleţea sistemului de producţie.se vor diminua nevoile de investiţii etc. Prin acest sistem. semifabricate si produse finite. se discuta si despre efectele acesteia asupra depozitarii. Deciziile legate de stocuri presupun cunoasterea momentului in care se va face comanda si a cantitatii care va fi comandata. . • formarea personalului. in cadrul gandirii productiei "Just in time".îngrămădire. . satisfactia clientului. Prin mentinerea unui flux corespunzator de materii prime. . De cativa ani. implicit. nici stocuri prea mari. . Societatea ar trebui sa-si reduca semnificativ stocurile si.risipă. in acelasi mod. materialele ajutatoare si utilajele necesare pentru productie exact in acel moment. Aceste sisteme contribuie la semnificative economii de cheltuieli legate de stocarea si manipularea produselor. ca si la nemultumirea clientilor. isi asigura stocuri mici de produse care le ajung pentru cateva zile de operare.se vor câştiga noi segmente de piaţă. cu alte cuvinte. Stocurile exagerat de mari determina costuri de depozitare ridicate si contribuie la uzura morala a produselor aflate in stoc. Problema de baza consta in gasirea unei cai de mijloc.se îmbunătăţeşte eficacitatea. la cheltuieli de urgenta pentru expedierea sau producerea produselor. Scopul este de a se livra materia prima. in paralel cu satisfacerea nevoilor clientilor. ca si despre logistica. vor exista cinci acţiuni cheie de realizat: • amplasări raţionale. Prin acţionare asupra cauzelor prezentate se vor putea obţine următoarele rezultate: . Nivelul stocurilor in cadrul societatii Tomuleanu influenteaza. astfel incat costurile de depozitare sa fie minimizate. • o calitate ridicată a producţiei. . asupra problemelor transportului si logisticii.proastă utilizare a mijloacelor etc. cheltuielile legate de aceste stocuri apeland la sistemul logistic just-in.întârziere în livrări. costuri reduse legate de comandarea produselor dar si costuri sporite impuse de stocuri mai mari. în aplicarea concepţiei JIT. In luarea deciziilor legate de stocuri. de asemenea. • o fiabilitate maximă a utilajelor.ameliorarea productivităţii muncii şi a costurilor de producţie. Ca urmare. societatea poate spori eficienta activitatii de logistica. Modul de gandire din domeniul productiei poate fi trnspus. Cantitati mai mari comandate implica comenzi mai putine.lipsa motivaţiei.termene excesive. dar nici prea mici.time. . . si acestea sa fie chiar atunci utilizate. . . Stocurile mai mici decat cele necesare conduc la o penurie de produse.Prezenţa cauzelor principale ale necompetitivităţii se manifestă prin următoarele consecinţe: . dezordine. .stocuri ridicate. • relaţii de parteneriat cu clientii. conducerea firmei trebuie sa puna in balanta costurile necesare mentinerii unor stocuri mai mari cu vanzarile si cu profiturile care vor rezulta din aceste stocuri.

perioada de timp necesară comenzii. se impune o adaptare mai mare a producţiei şi distribuţiei la cerinţele şi nevoile clienţilor. prin angajarea unor specialişti în marketing şi. Ar trebui focalizata mai mult vânzarea în mediul electronic deoarece încă se mai iau comenzi telefonic. Pentru a mări eficacitatea activităţii. Cautat este acel nivel logistic care rezolva costuri mai mari prin cifre de afaceri mai mari. Pentru reducerea costurilor cu carburantul firma ar trebui sa înnoiască macar o parte a parcului său auto si să renunte la masinile vechi si uzate. Pentru îmbunătăţirea şi permanentizarea comunicaţiei dintre clienţi şi S. prin crearea unui compartiment de marketing care ar cerceta nevoile clienţilor.O imbunatatire a nivelului logistic ( de exemplu. crearea unei interfete mai prietenoase si introducerea unei optiuni de cautare/search pentru ca utilizatori acestuia să afle imediat daca produsul căutat se află pe stoc iar dacă nu.C. To Serv muleanu S. Deasemenea ar trebui instalat un sistem GPS pe toate masinile firmei astfel sediul va avea controlul total asupra localizării si încărcăturii fiecărei masini. Pentru crearea unei mai bune legături între firmă si client ar fi benefică modificarea designului site-ului. nu în ultimul rând. Acest lucru se poate realiza prin organizarea unor cursuri de perfecţionare în domeniul managementului şi a marketingului pentru personalul de conducere. Internetul poate favoriza colaborarea mai bună cu partenerii lantului de aprovizionarelivrare si poate creşte gradul de implicare a consumatorului în dezvoltarea produsului şi în interacţiunea cu societatea.L se impune utilizarea unor modalităţi de studiu a pieţei: chestionarul şi luarea în considerare a recomandărilor şi aşteptărilor consumatorilor. Pentru îmbunătătirea imaginii firmei propunem implementarea unor promotii si promovarea produselor noi apărute pe piată.R. . timp de livrare mai scurt si pregatire de livrare mai buna) inseamna o curba a costurilor progresiv crescatoare.