You are on page 1of 5

HARAM SILVIA GRUPA 325, SERIA B

Marfurile din lemn

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: indistria chimica (hartie, carton si celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive, etc. El se regaseste in peste 4000 tipuri de produse finite in economie. In prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita in principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si in mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin. Structura masei lemnoase a Romaniei pusa in circuitul economic in anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28.8% fag, 38.9% rasinoase, 11.2% stejar, 12.7% alte specii tari si 8.4% alte specii moi. Specialistii au apreciat ca la inceputul mileniului trei va aparea o penurie de lemn de esenta moale, in special in Europa Occidentala, SUA si Japonia, in timp ce productia de lemn de esenta tare va fi superioara cererii. De asemenea, se mai estimeaza ca in aceasta perioada cantitatea de lemn industrializata va fi repartizata astfel: circa 50% pentru hartie, carton si ambalaje, circa 25% pentru industria mobile, circa 20% pentru constructii si circa 5% pentru diverse utilizari (instrumente musicale, aparate sportive, articole de artizanat, chibrituri). In Romania, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cat si datorita construirii de intreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobile in multe centre ale tarii. Tara noastra mai dispune de traditie in prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu o inalta calificare. 1. Structura, compozitia si proprietatile lemnului Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din cellule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre Frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera in functie de planul de sectionare a trunchiului. In principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri:  Sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului;  Sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului;  Sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere. Produsele din lemn au o structura microscopica si una macroscopica (anatomica). In structura microscopica a lemnului deosebim celule de forme si dimensiuni diferite, in functie de rolul pe care-l au: de conducere a substantei nutritive, de inmagazinare a acestei substante, de rezistenta.

etc. acetic. Sunt folosite in industria tabacirii pieilor si blanurilor. Din ea se extrag substante tanante si altele. Volumul duramenului in lemn difera dupa specie. etc. • Alburnul => partea care se transforma cu timpul in duramen. La unele specii de lemn apare distinct. 5. care insoteste celuloza si hemiceluloza si reprezinta gravimetric circa 30 % 4. lactic. Elemente ale structurii macroscopice a lemnului: • Maduva => partea central a arborelui are o culoare mai inchisa decat restul lemnului si cu proprietati mecanice negative asupra pieselor debitante. etc. colorat diferit de alburn. Lignina – este un produs amorf. nuc.sunt formati din: acidul formic. Are un tesut rar si cu un continut mai mare in umiditate. etc si . • Cambiul => strat generator de dezvoltare al trunchiului. citric. castan. Din prelucrarea lor se obtine terebentina. el este mai dezvoltat la lemnul de foioase. 2. 1. SERIA B Inelele anuale sunt straturi de lemn aproximativ concentrice. Hemiceluloza – contine intre 15 – 30 % 3. Structura anatomica a lemnului. Rasinile – substante furnizate numai de anumite specii de rasinoase. cu proprietati fizico-mecanice superioare alburnului (partea dintre duramen si cambiu). asigura rezistenta arborelui. Celuloza – contine intre 50 – 70 % si constituie materia prima pentru hartie. ulm. duramen si maduva. etc. este format dintr-un singur rand de celule vii care inconjoara tulpina. Gume – se gasesc la unele specii de lemn exotic si in cantitati foarte mici in lemnul speciilor de foioase. parfumuri. formate din elemente anatomice associate si compun cele trei zone: alburn. colofoniu. Uleiuri eterice – sunt materii prime pentru cosmetice. brad. 6. Acizii organici . butiric. 8. Are un tesut dens. Principalele componenete chimice ale lemnului 1. Substante tanante – se gasesc in coaja unor specii ca: stejar. ca de exemplu: stejar. molid. rezistent si putin permeabil pentru lichide. • Duramenul => partea dintre maduva si alburn. fibre textile. sapunuri etc. 7.HARAM SILVIA GRUPA 325. • Coaja( scoarta) => strat cu rol de protectie si de conducere de substante nutritive. Serveste pentru conducerea sevei si depozitarea unor substante nutritive in rezerva.

mesteacan. late (carpen. in special de pori. rosu-inchis (mahon. marimea si asezarea nodurilor). 9. In functie de umiditatea relativa a aerului. tisa. colorate diferit de masa lemnoasa. ciresul este mult apreciat in confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. palmitic si linoleic si influenteaza negativ incleierea si finisarea produselor din lemn. aspra. dimensiunile si gruparea elementelor anatomice. noduri mici (“ochi de pasare” – la paltin. luciul. semiradiala. frasin. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. paltin. Substante minerale – se gasesc sub forma de silicati. la brun (nuc). apa legata si apa libera. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor. Luciul. radiala si semiradiala. Aceasta variaza in linii foarte largi de la alb-ecru (paltin). razele medulare. mesteacanul. este folosit in constructii si la fabricarea hartiei. paltinul. Acizii grasi – sunt prezenti prin acidul oleic. radiala. tei). datorita structurii neomogene. salcam. Specii cu textura foarte fina sunt: mahonul si tisa. frasinul. lemnul poate sa absoarba vapori de apa sau . de mediul in care este folosit. anin) au un desen mult mai variat. de modul de debitare: tangentiala. brazilina. mahonul este o specie tropicala rezistenta. ulmul. De exemplu. carbonati si fosfati. Cei mai importanti sunt: hematoxina. stejar) sau vizibil cu lupa (cais. stejar) sau inguste (nuc. semifina – aninul. 11. Speciile indigene care au un desen frumos sunt: nucul. mesteacan) sau excrescente (la nuc). Coloranti – se gasesc in special in duramen. oxalati. tei. tisa) au in general desenul simplu din cauza structurii mai regulate si omogene. tinctorina. textura care determina aspectul si calitatea mobilei si a obiectelor decorative din lemn. porii. ulm. Culoarea difera in functie de specie. santanela (in lemnul de santal) Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. parul african). salcie. Speciile de rasinoase (molid. negru (abanos). Acestea depind de specie si sunt puse in evidenta mai ales de modul de debitare tangentiala. brad. stejarul este cel mai rezistent. de sectiunea radiala care confera luciul cel mai pronuntat si de forma si dimensiunea elementelor anatomice. raze medulare si se exprima prin calificative (fina. lucioase.HARAM SILVIA GRUPA 325. fina – nucul si paltinul. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. Ea are importanta mai ales pentru speciile care se utilizeaza in realizarea mobilei si in mod deosebit pentru furnirele estetice. fag. migdal). mesteacan. SERIA B stabilesc pH-ul lemnului. in principal de razele medulare. Umiditatea – lemnul pentru mobila si pentru constructii contine in medie 16% apa si se afla sub forma de apa de constitutie. Nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. In debitarea radiala (b) desenul este dat de razele medulare care dau “oglinzi” sub forma de benzi sau solzi luciosi si de zonele alternative de lemn tarziu si timpuriu. Speciile de foioase (fag. Razele medulare apar sub forma de linii intrerupte. Textura este data de forma.). laricele – un lemn relativ ieftin. Desenul este dat de forma si de marimea elementelor anatomice (inelele de crestere anuala. alb-galbui (frasin. este dat. mesteacanul. frasin). Desenul frumos se obtine si din anomaliile de crestere: fibre crete (paltin. etc. stejar. directia fibrelor. ulmul. aspra – stejarul. desenul. In debitarea tangentiala (a) desenul este dat de ondulatiile de diferite forme determinate de limita inelelor anuale. brad). Porii pot fi vizibili cu ochiul liber (frasin. 10.

Toate aceste prorietăţi sunt influenţate de specia lemnoasă.30-0. Când pierde apa sub 16%. încovoiere.95 g/cm3. tracţiune. Viteza de propagare a sunetelor în lemn (ν) este de 1. structura sa mai mult sau mai puţin uniformă. se micşorează dimensiunile şi duce. oboseală. Astfel. la dezlipirea furnirelor. duritate ş. Defectele lemnului si influenta lor asupra calitatii produselor Defectele lemnului se pot clasifica în patru grupe. • defecte de structură anatomică. uzură. 2. direcţia forţelor să fie paralelă cu direcţia fibrelor. • defecte datorate diverşilor factori externi. fibra create si fibra incalcita. Cele mai intalnite defecte intalnite datorate factorilor biologici sunt: coloratiile (inima . Cea mai mare parte din anomaliile de creştere ale lemnului determină o scădere a calităţii. de prezenţa nodurilor Piesele de lemn îşi schimbă forma prin uscare şi în funcţie de debitarea lemnului din buştean. Proprietăţile de absorbţie. conicitate anormala. Rezistenţa la rupere este influenţată puternic de defectele lemnului. despicare. iar dupa o perioada mai lunga putrezirea. şi apar în timpul creşterii (curbura. pentru încovoiere perpendiculară. SERIA B apa si sa ajunga pana la 30%.3-2. de defectele lemnului. canelura ovalitate.3 ori mai mica perpendicular pe fibre decât paralel cu fibrele. Rezistenţele mecanice la solicitări dinamice prin şoc sunt superioare. cuprinse între 0. dar coeficientul de conductibilitate este de două ori mai mare pe direcţia paralelă cu fibrele decât perpendicular pe fibre. astfel: • defecte de formă ale sortimentelor de lemn rotund. pe acestea din urmă. de multe ori. Printre defectele de structura anatomica a lemnului se numara excentricitatea. a posilibităţilor de utilizare. Din prima categorie fac parte acele defecte care se manifestă prin devieri de la forma normală a arborelui. apare fenomenul de contragere. sortarea pe calităţi a lemnului sau a semifabricatelor se face după natura. Debitarea diferitelor piese pentru mobilă. celor statice. infurcirea). pe direcţia radială este puţin mai mare decât în direcţia tangenţială. în general. direcţia de acţionare a forţei faţă de orientarea fibroasă. Proprietăţile acustice.HARAM SILVIA GRUPA 325. În ţara noastră se deosebesc şase clase grupate după densitatea aparentă a lemnului uscat. Pentru compresiune sau întindere. Din această cauză. De asemenea. Diferă de direcţie. Valoarea rezistenţelor la solicitări perpendiculare pe fibre este mult mai mare decât a celor sub sarcini paralele cu fibrele.depinde de specie şi variază în limite largi. astfel apare fenomenul de umflare. umiditate. conductibilitatea termică a lemnului e mică (datorită parazităţii). mărimea. transmisie şi reflexive sonoră ale lemnului îl fac un bun material pentru acustica superioară a sălilor şi confecţionarea de instrumente muzicale. Proprietăţile termice sunt importante mai ales pentru întrebuinţarea lui ca materiale de construcţie. Proprietăţile mecanice se referă la rezistenţa la compresiune. Contragerea variază în funcţie de densitatea lemnului. este puţin mai mare în direcţie radială decât în direcţie tangenţială.a. Densitatea . fibra rasucita. • defecte datorate factorilor biologici. frecvenţa şi gruparea defectelor pe o anumită suprafaţă. descleierea mobilei etc. construcţii trebuie făcută astfel încât solicitarea eforturilor să se producă pe secţiuni de cea mai mare rezistenţă.

placi din fibre de lemn-PFL. 3. metanol. etc. acid acetic. acetona. hartia. datorita desprinderii sau ruperii elementelor anatomice ale lemnului. Acestea apar din cauza actiunii microorganismelor. albastreala.). produsele din lemn cuprind doua grupe principale: • produse din lemn obtinute prin prelucrare mecanica • produse din lemn obtinute prin prelucrare chimica Din prima grupa fac parte: lemnul brut. etc. acestea apar sub forma unor discontinuitati in masa lemnului. semifabricate din lemn ameliorat: prin procedee fizicomecanice si prin procedee fizico-chimice (placajul. Produsele obtinute din lemn Dupa modul de prelucrare. In cea de-a doua categorie se incadreaza: celuoza. etc. coloranti. semifabricatele din lemn si produsele finite. insectelor si ciupercilor. lemn stratificat. In ceea ce priveste defectele cauzate de alti factori externi. imprimate.). panelul. . putrezirea). placi din aschii din lemn-PAL. substante rasinoase. emailate.HARAM SILVIA GRUPA 325. placi celulare. Semifabricatele din lemn se clasifica in functie de materialul folosit in semifabricate din lemn obisnuit (cherestea. furnire. lemn densificat. tananti. SERIA B rosie a fagului.) si semifabricate din lemn innobilate (melaminate.