You are on page 1of 6

Sângele: structura şi funcţiile celulelor sangvine

Sângele este un ţesut conjunctiv lichid alcătuit din celule, fibre extracelulare (potenţiale) şi substanţă amorfă extracelulară (plasma). - Celulele sângelui sunt produse de măduva osoasă şi constau din eritrocite, leucocite şi trombocite. - Fibrele extracelulare potenţiale din sânge sunt fibre de fibrinogen ce se transformă în fibrină în momentul formării cheagului de sânge. Sângele coagulat este un ţesut conjunctiv semisolid care opreşte repede sângerarea şi furnizează celulele necesare vindecării rănii. Funcţiile principale ale sângelui - Sângele are rol în transportul oxigenului şi nutrienţilor spre celule precum şi a rezidurilor de la nivelul celulelor spre rinichi şi plămâni. - Menţine homeostazia organismului. -Citologia şi chimia sângelui au rol în definirea şi stabilirea stării de sănătate a organismului. Celulele sagvine la om

ERITROCITELE Distribuţie. Eritrocitele (globule roşii sau hematii) reprezintă cca 45 % din volumul total al sângelui. Sunt celulele predominante din sângele periferic (volumul total al acestuia fiind în medie 5 l). Un individ prezintă în sângele periferic 25 trilioane de eritrocite. Structură. Au forma unor discuri biconcave şi deşi suprafaţa lor este redusă (aproximativ 130 µm2) suprafaţa totală a eritrocitelor din sângele periferic este de 2000 ori mai mare decât suprafaţa pielii. Imensa capacitate a eritrocitelor de a transporta gazele este parţial datorată acestui fapt. Forma eritrocitelor este un compromis între suprafaţa maximă pentru absorbţia oxigenului şi volumul maxim pentru stocarea hemoglobinei (Fig. 1).

1

cu ajutorul cărora se deplasează şi fagocitează. Eritrocitele nu conţin organite celulare.globină şi două de β . optimă pentru schimbul de gaze. Sângele periferic conţine două tipuri de leucocite: granulocite şi agranulocite. Au o durata medie de viaţă de cca 120 zile. Aproximativ 1/3 din masa eritrocitelor este hemoglobină. o proteină compusă din 4 lanţuri de globină şi grupare hem (o porfirină ce conţine fier. granulocitele se împart în: Neutrofile. LEUCOCITELE Au formă sferică sau ovoidală şi pot emite pseudopode. ficatului şi măduvei osoase. cu o mare capacitate de fixare a oxigenului).Fig. Eritrocitele transportă O2 de la alveolele pulmonare spre ţesuturile periferice şi CO2 de la ţesuturi spre alveole. Neutrofilele 2 . un compromis între cele două forme menţionate anterior. Eozinofile (Acidofile) şi Bazofile. b) forma sferică. c) formă biconcavă. 1. Funcţii. Distrugerea eritrocitelor are loc la nivelul splinei. Agranulocitele (nu conţin granule) se numesc şi mononucleare (au nucleu fără lobi) şi includ: Limfocite şi Monocite. a) Forma aplatizată. Hemoglobina A care predomină în sângele unui adult conţine două perechi de lanţuri de α .globină. Denumirea de granulocite provine de la granulele (lizozomi) din citoplasma acestor celule. Granulocitele se mai numesc şi polimorfonucleare din cauza nucleului care prezintă mai mulţi lobi. In funcţie de tipul coloranţilor cu care se colorează granulele. optimă pentru stocarea unei cantităţi maxime de hemoglobină.

Se pot deplasa în ţesuturi prin mişcări amoeboidale (emit pseudopode). 3 . Persoanele infestate cu paraziţi pot avea foarte multe eozinofile (90 % din totalul leucocitelor). Funcţii. Reprezintă 1% din leucocitele sângelui. Citoplasma este moderat acidofilă. Sunt un pic mai mici decât celelalte granulocite (9-11 µm). Structură. Nucleul prezintă 3-5 lobi. Structură. Intervin şi în coagularea sângelui.Distribuţie: Reprezintă 40-60% din leucocitele sângelui. Omoară larvele parazite din sângele periferic sau din lamina propria* a intestinului. Sunt cele mai comune agranulocite. a) granule azurofile (primare) se colorează albastru şi sunt în număr redus în celulele mature. 1 mm 3 de sânge conţine 4500 neutrofile. 1mm3 de sânge conţine 50 bazofile. Conţin multe granule mari ce se colorează roşu sau orange cu eozină. Funcţii. se colorează roz pal şi prezintă două tipuri de granule. b) granule specifice (secundare) se colorează în nuanţe de brun. Intervin în stările inflamatorii de şoc şi stress. au rol antihistaminic etc. Eozinofilele Distribuţie. Citoplasma conţine multe granule ce se colorează albastru-violet închis. Nucleul prezintă trei lobi (uneori doi). Bazofilele Distribuţie. Funcţii. Sunt cele mai rare leucocite. Structură. Limfocitele Distribuţie. Sunt celule mobile cu rol în fagocitoză şi au dimensiuni similare cu neutrofilele (12-15 µm). 1mm3 de sânge conţine 2 500 limfocite. este predominant heterocromatic şi nu conţine nucleoli. În fagocitoză şi distrugerea bacteriilor. 1mm3 de sânge conţine 200 eozinofile. Nucleul are doi lobi (uneori trei).

Citoplasma nu conţine granule specifice. Fig. c) eozinofil. fiind formele lor circulante. virusuri. corpuri străine anorganice). funinginei de la fumători etc. celule întregi. Frotiu din sânge uman: a) eritrocite. Nucleul este rotund. cu o scobitură laterală (ca o potcoavă sau reniform) şi prezintă atât heterocromatină cât şi eucromatină. Cele ce intră în ţesutul conjunctiv pentru a fagocita se numesc histocite. Se deplasează ca şi granulocitele emiţând pseudopode. b) neutrofil. 1 mm3 de sânge conţine 300 monocite. d) limfocit 4 .*lamina propria: un strat subţire de ţesut conjunctiv lax aflat sub epiteliul tractusului respirator. Se deplasează ca şi granulocitele emiţând pseudopode. Structură. Monocitele Distribuţie. existând limfocite mari şi limfocite mici. Au dimensiune variabilă (5-15 µm). deci se colorează ambicromatic (albastru închis şi deschis). se colorează albastru închis (ca o pată de cerneală) datorită faptului că este heterocromatic. ele fiind implicate în fagocitarea structurilor mari (celule bacteriene. ele fiind implicate în sinteza de anticorpi. Sunt celulele cheie din sistemul imunitar. Structură. Sunt precursoarele macrofagelor. Monocitele ce trec din sânge în plămâni pentru înlăturarea prafului. Nucleul este rotund. Citoplasma nu conţine granule specifice. Funcţii. 2. digestiv sau urinar şi care împreună cu epiteliul formează mucoasa. Sunt cele mai mari leucocite (12-18 µm). nu prezintă lobi şi ocupă aproape întreaga celulă. se numesc macrofage alveolare. dar nu prezintă fenomenul de fagocitoză. Funcţii.

păsări şi reptile. Celulele sangvine la broască Spre deosebire de eritrocitele de la mamifere care sunt biconcave şi fără nucleu. Când sunt expuse la substanţe rezultate în urma tăierii vaselor sangvine (ex. 3) eritrocit leucocit Fig.400 000 trombocite. 3. Conţin granule cu serotonină sau factori de coagulare. colagen) se alipesc una de cealaltă şi de fibrină. cele de la broască au o formă ovală şi prezintă un nucleu. iar eritrocitele şi leucocitele sunt similare ca dimensiune (Fig. fiind importante în coagularea sângelui. Sunt fragmente de celule şi au un granulomer central ce se colorează purpuriu şi un hialomer periferic ce se colorează slab.TROMBOCITELE Distribuţie. Aceeaşi formă şi structură au şi eritrocitele de la peşti. Structură. Sângele de broască nu conţine trombocite. 1 mm3 de sânge conţine 200 000 . Funcţii. Pot forma aglomeraţii. Masa de trombocite şi fibrină rezultată formează cheagul de sânge. Frotiu din sânge de broască 5 .

2. obţinându-se astfel un frotiu. 1:9.3. 3.). Se şterge coada cu pânză curată. Pentru aceasta. Dacă sângele nu este folosit imediat. 4. Se şterge prima picătură. Se agită frotiul în aer pentru uscare.Soluţie EDTA (etilendiaminotetraacetat de Na): 1% EDTA în NaCl 0. 3. lamele se acoperă cu soluţie diluată Giemsa (20-30 min. 6 . Recoltarea sângelui uman se poate face din pulpa degetului.2. Ca anticoagulant se foloseşte heparina (o picătură de soluţie la 5 ml sânge).1. 5.).1. La şobolan se recoltează sânge din vena codală. iar vârful cozii se dezinfectează cu alcool.2 ml) şi se usucă. Fixarea se face prin acoperirea lamei cu alcool metilic (2 min. 6. Cu capătul altei lame se atinge picătura care se întinde prin capilaritate la marginea de contact dintre lame. iar următoarele se recoltează fără a presa degetul (pentru a nu dilua astfel sângele cu limfă). Colorarea. Se deplasează a doua lamă încet în lungul primeia ţinând-o sub un unghi de 30°. 3. Cu un foarfece se retează vârful cozii şi se recoltează sânge (maxim 0. Pe o lamă degresată se pune la o extremitate o picătură mică de sânge.Tampon fosfat: KH2PO4 M/15 cu Na2HPO4 M/15. 5. 3. Se acoperă complet suprafaţa lamei cu soluţie May-Grünwald diluată (2 min. acesta trebuie recoltat cu anticoagulant şi păstrat în frigider. 5. de unică folosinţă.4 picături la 1ml apă distilată. se ţine coada timp de 5 minute în apă caldă pentru dilatarea vaselor sangvine. Lamele se aşează pe cele două baghete de sticlă deasupra tăvii. se lasă să se usuce şi se înţeapă pielea rapid cu un ac nou. Se varsă soluţia May-Grünwald şi fără să se spele. Realizarea frotiului. Recoltarea. Se dezinfectează degetul cu alcool. 3. Pentru colorarea trombocitelor se colorează timp de 45 min. 5. Lamele se spală cu apă de robinet şi se lasă să se usuce în poziţie verticală. 1:10.2.Realizarea şi colorarea frotiului sangvin.5 ml). 4.).1. Păstrarea sângelui recoltat.3.9 % 2. 1:1. Mod de lucru 1.Apă distilată tamponată: tampon fosfat cu apă distilată. Noi vom folosi soluţie de EDTA ce se repartizează în prealabil în tuburile de recoltare (0. 4. 5. 2. Prepararea soluţiilor 1.Soluţie May-Grünwald diluată: 1. Fixarea. 4. Frotiul se examinează la microscop cu obiectiv 40 X sau 100 X cu imersie.Soluţie Giemsa diluată: Giemsa cu apă distilată tamponată.