GHID PRIVIND CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA CONSTRUCTIVĂ A

PLANŞEELOR COMPUSE LEMN-BETON
LA CLĂDIRI VECHI ŞI NOI

Contract: 418/2009
Faza: 1 Redactarea: I
Beneficiar: MDRT

Director General INCD URBAN - INCERC, conf. univ. dr. arh. Vasile MeiŃă

____________________________________________________

Director ŞtiinŃific ConstrucŃii INCD URBAN-INCERC, dr. ing. Emil Sever Georgescu

____________________________________________________

Director Sucursală URBAN- INCERC Timişoara, dr. ing. Ion Scordaliu

____________________________________________________

Şef Proiect, ing. Aurelian Gruin

____________________________________________________


- ianuarie 2011 -

CUPRINS

1 PREVEDERI GENERALE............................................................................................................................. 3
1.1 OBIECT................................................................................................................................................. 3
1.2 DOMENIUL DE APLICARE ............................................................................................................... 3
1.2.1 Factorii cărora se adresează ghidul .................................................................................................... 3
1.2.2 SpecificaŃii privind domeniul de aplicare .......................................................................................... 3
1.3 ReferinŃe principale................................................................................................................................ 4
1.4 Terminologie.......................................................................................................................................... 5
1.5 NotaŃii .................................................................................................................................................... 5
2 ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REALIZAREA PLANŞEELOR COMPUSE LEMN-BETON ....... 7
2.1 Conlucrarea lemn-beton......................................................................................................................... 7
2.1.1 Aspecte teoretice................................................................................................................................ 7
2.1.2 Tipuri de conectori............................................................................................................................. 8
2.1.3 Rigiditatea conlucrării lemn-beton .................................................................................................. 11
2.2 Materiale .............................................................................................................................................. 14
2.2.1 Betonul ............................................................................................................................................ 14
2.2.2 Lemnul............................................................................................................................................. 14
2.2.3 Armăturile........................................................................................................................................ 15
2.2.4 Conectori lemn-beton ...................................................................................................................... 15
3 PROIECTAREA PLANŞEELOR COMPUSE LEMN-BETON................................................................... 15
3.1 Încărcări şi solicitări............................................................................................................................. 16
3.2 Calculul lăŃimii de conlucrare a plăcii ................................................................................................. 16
3.3 Ipoteze generale ................................................................................................................................... 17
3.4 Calculul la starea limită ultimă şi starea limită de serviciu.................................................................. 17
3.4.1 Caracteristicile secŃiunii compuse ................................................................................................... 17
3.4.2 DistanŃa între conectori.................................................................................................................... 19
3.4.3 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în stadiul iniŃial ..................... 19
3.4.4 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în stadiul final ....................... 21
3.4.5 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul iniŃial................................................................... 22
3.4.6 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul final..................................................................... 22
3.4.7 Verificarea planşeului compus în zonele de moment încovoietor negativ....................................... 23
4 PREVEDERI CONSTRUCTIVE.................................................................................................................. 24
4.1 Dimensiuni........................................................................................................................................... 24
4.2 Armare ................................................................................................................................................. 24
4.3 Conectori.............................................................................................................................................. 25
4.4 Rezemare ............................................................................................................................................. 25
4.5 Aptitudinea de exploatare .................................................................................................................... 28
5 COMPORTARE ÎN TIMP............................................................................................................................ 28
6 Prevederi de execuŃie şi tehnologie ............................................................................................................... 30
6.1 Prevederi pentru construcŃii noi ........................................................................................................... 30
6.2 Prevederi pentru construcŃii vechi........................................................................................................ 30
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................... 32
ANEXA A INCERCAREA LA FORFECARE PE EPRUVETE ...................................................................... 34
Aspecte generale................................................................................................................................................ 34
Incercarea la forfecare pe epruvete.................................................................................................................... 34
Efectuarea încercărilor experimentale ............................................................................................................... 34
Determinarea capacităŃii portante şi a modulului de alunecare ......................................................................... 35

ANEXA B EXEMPLE DE CALCUL
ANEXĂ INFORMATIVĂ
INCERCĂRI LA FORFECARE EFECTUATE PE EPRUVETE LEMN-BETON
INCERCĂRI LA ÎNCOVOIERE EFECTUATE PE GRINZI COMPUSE LEMN-BETON


3
Indicativ: GHID PRIVIND CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA
CONSTRUCTIVĂ A PLANŞEELOR COMPUSE LEMN-BETON
LA CLĂDIRI VECHI ŞI NOI

1 PREVEDERI GENERALE
1.1 OBIECT

(1) Prezentul ghid se referă la calculul şi alcătuirea constructivă a planşeelor
compuse lemn-beton la clădiri de tip curent încadrate în clasa de importanŃă şi de expunere la
cutremur III;
(2) Prezentul ghid se referă la:
• calculul şi alcătuirea constructivă a planşeelor compuse lemn-beton pentru
construcŃii noi realizate cu pereŃi structurali din zidărie;
• posibilităŃi şi modalităŃi de reabilitare a planşeelor vechi din lemn la clădirii
existente prin înlocuirea acestuia cu un planşeu compus lemn-beton utilizând grinzile
existente din lemn;
(3) Ghidul urmăreşte asigurarea comportării corespunzătoare în exploatare,
precum şi condiŃiile de rezistenŃă definite prin stările limită specifice (capitol 3);
(4) Componentele principale ale unui planşeu compus lemn-beton sunt:
• grinzi din lemn masiv sau lemn lamelat încleiat;
• placă din beton armat turnată la partea superioară a grinzilor din lemn;
• mijloc de conlucrare între placa de beton şi grinzile din lemn.
mijloc de conlucrare placa de beton
grinzi din lemn

Fig. 1–1 Alcătuire de principiu a unui planşeu compus lemn-beton

1.2 DOMENIUL DE APLICARE
1.2.1 Factorii cărora se adresează ghidul

(1) Prevederile prezentului ghid se adresează experŃilor tehnici, proiectanŃilor,
executanŃilor şi beneficiarilor (utilizatorilor) de lucrări de construcŃii precum şi organelor de
verificare, avizare şi control şi responsabililor tehnici cu execuŃia din domeniul construcŃiilor.

1.2.2 SpecificaŃii privind domeniul de aplicare

(1) Prevederile ghidului se aplică la construcŃii civile la care încărcările sunt
preponderent statice, uniform distribuite şi concentrate, aplicate la partea superioară a
planşeului compus;
(2) În cazul în care planşeele compuse lemn-beton sunt solicitate în planul lor
(acŃiunea seismică sau vânt), este necesar ca planşeul să îndeplinească condiŃiile de şaibă
orizontală, conform reglementărilor în vigoare;
(3) Prevederile prezentului ghid nu se aplică la reabilitarea/consolidarea planşeelor
existente la monumente istorice;
(4) Prevederile prezentului ghid se referă la calculul planşeelor compuse lemn-
beton cu legătura dintre placa de beton şi grinzile de lemn realizată prin elemente de
conlucrare semi-rigide (de tip tije cilindrice);

4
(5) Clasa de exploatare a elementelor din lemn la construcŃii noi este 1 şi 2,
conform SR EN 1995-1-1;
(6) Temperatura maximă a mediului ambiant în care pot fi exploatate elementele
din lemn neprotejate, ca parte componentă a unui planşeu compus lemn-beton, este de 55°C;
(7) În cazul executării unui planşeu compus lemn-beton în cadrul clădirilor
existente, se impune expertizarea întregii construcŃii pentru verificarea condiŃiilor de
rezistenŃă şi stabilitate, în conformitate cu prevederile standardelor şi reglementărilor (privind
rezistenŃa şi stabilitatea), aflate în vigoare;
(8) AcŃiunile şi grupările acestora luate în considerare la proiectarea planşeelor
compuse lemn-beton se stabilesc conform SR EN 1991;
(9) Planşeele compuse lemn-beton se pot realiza ca elemente simplu rezemate sau
continue. Modul de armare, realizarea continuităŃii în dreptul reazemelor intermediare la
elementele continue şi recomandările privind alcătuirea acestor tipuri de planşee sunt
prezentate în capitolul 4;
(10) Aplicarea prevederilor din prezentul ghid se face respectând normele privind
siguranŃa la foc conform P118, normele privind protecŃia elementelor de lemn împotriva
agenŃilor agresivi conform ST 049 şi normele privind izolarea fonică conform C 125.

1.3 ReferinŃe principale
SR EN 1990-2004 Bazele proiectării structurilor
SR EN 1991-1-1-2004 Partea 1-1 AcŃiuni generale. GreutăŃi specifice, greutăŃi proprii,
încercări utile pentru clădiri
SR EN 1991-1-1-2004_NA-2006 Partea 1-1 AcŃiuni generale - GreutăŃi specifice, greutăŃi
proprii, încărcări din exploatare pentru construcŃii. Anexă naŃională
SR EN 1991-1-2-2004 Partea 1-2 AcŃiuni generale. AcŃiuni asupra structurilor expuse la foc
SR EN 1991-1-2-2004_NA-2006 Partea 1-2 AcŃiuni generale - AcŃiuni asupra structurilor
expuse la foc. Anexă naŃională
SR EN 1992-1-1-2004 Partea 1-1 Reguli generale şi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1-2004_AC-2008 Partea 1-1 Reguli generale şi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1-2004_NB-2008 Partea 1-1 Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa
naŃională
SR EN 1995-1-1-2004 Partea 1-1: GeneralităŃi. Reguli comune şi reguli pentru clădiri
SR EN 1995-1-1-2004_A1-2008 Partea 1-1: GeneralităŃi. Reguli comune şi reguli pentru
clădiri
SR EN 1995-1-1-2004_AC-2006 Partea 1-1: GeneralităŃi - Reguli comune şi reguli pentru
clădiri
SR EN 1995-1-1-2004_NB-2008 Partea 1-1: GeneralităŃi. Reguli comune şi reguli pentru
clădiri. Anexă naŃională
P100-1/2006 Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri
P100-3/2008 Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică
a clădirilor existente
CR 6-2006: Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
CR 0-2005: Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii
NP 005-2003: Normativ privind proiectarea construcŃiilor din lemn
NE 012/1-2007: Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului
NE 012-2/2010 Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat-Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.

5
SR EN 206-1:2002/A2:2005/C91:2008: Beton Partea 1: SpecificaŃie, performanŃă, producŃie
şi conformitate
SR EN 12620+A1:2008 : Agregate pentru beton
SR EN 409:2009: Metode de încercare. Determinarea momentului plastic al elementelor de
fixare
SR EN 26891:2002: Structuri de lemn. Îmbinări cu elemente mecanice de fixare. Principii
generale pentru determinarea caracteristicilor de rezistenŃă şi deformare
SR EN 335-1:2007: Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. DefiniŃia
claselor de exploatare. Partea 1: GeneralităŃi
SR EN 927-1:2002 : Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru lemn
în exterior. Partea 1: Clasificare şi selecŃie
P118-1999: Normativ de siguranŃa la foc a construcŃiilor
ST 049-2006: SpecificaŃie tehnică privind protecŃiile elementelor de construcŃii din lemn
împotriva agenŃilor agresivi - cerinŃe si criterii de performanŃă
C 58/1996: Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din
lemn şi textile utilizate în construcŃii
P 130-1999: Normativ privind comportarea în timp a construcŃiilor
C 125-2005 Normativ privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a
tratamentelor acustice în clădiri
P 122-1989 InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădiri civile
social culturale şi tehnico-administrative
STAS 2111-1990: Cuie din sârmă de oŃel
STAS 1455-1980: Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap pătrat. Dimensiuni
STAS 1454-1980: Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap hexagonal. Dimensiuni
STAS 1451-1980: Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap bombat crestat. Dimensiuni
STAS 1452-1980: Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap înecat, crestat. Dimensiuni

1.4 Terminologie
(1) Se vor aplica termenii şi definiŃiile din SR EN 1990, SR EN 1991, SR EN
1992 şi SR EN 1995.
(2) Conector: realizează conlucrarea dintre grinda de lemn şi placa de beton; este
utilizat sub formă de îmbinare cu tije cilindrice din oŃel, cu sau fără cap, introduse prin batere,
înşurubare sau pregăurire.

1.5 NotaŃii
Alfabet latin - litere mici
a
1
distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii de beton la centrul de greutate al secŃiunii compuse
a
2
distanta de la centrul de greutate al secŃiunii de lemn la centrul de greutate al secŃiunii compuse
b distanŃa dintre grinzi
b
ef
lăŃimea efectivă de conlucrare a plăcii de beton
d diametru
f
cd
valoarea de proiectare a rezistenŃei la compresiune a betonului
f
ck
valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune a betonului măsurată pe cilindrii la 28 de zile
f
ctd
rezistenŃa de calcul la întindere a betonului
f
h2d
valoarea de calcul a rezistenŃei de strivire locală a elementului de lemn
f
md
valoarea de calcul a rezistenŃei la încovoiere a lemnului
f
mk
valoarea caracteristică a rezistenŃei la încovoiere a lemnului
f
t0d
valoarea de calcul a rezistenŃei la întindere paralelă cu fibrele
f
t0k
valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere paralelă cu fibrele
6
f
uk
valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere a elementului de îmbinare
f
vd
valoarea de calcul a rezistenŃei la forfecare
f
vk
valoarea caracteristică a rezistenŃei la forfecare
f
yd
valoarea de proiectare a rezistenŃei la curgere a oŃelului
f
yk
valoarea caracteristică a limitei de curgere a oŃelului
k
def
factor de deformaŃie
l deschidere, lungime de contact
s
ef
distanŃa echivalentă între conectori
s
max
distanŃa maximă între conectori
s
min
distanŃa minimă între conectori
u
ser
deformaŃia la starea limită de serviciu aferentă F
ser

u
u
deformaŃia ultimă (lunecare sau rotire)
u
y
deformaŃia elastică limită
w
fin
săgeată finală
w
fin,G
săgeată finală pentru acŃiune permanentă
w
fin,Q
săgeată finală pentru acŃiune variabilă
w
inst
săgeată instantanee finală
w
inst,G
săgeată instantanee pentru acŃiunea permanentă
w
inst,Q
săgeată instantanee pentru acŃiune variabilă

Alfabet latin -litere mari
%G procent din acŃiunea permanentă
%Q procent din acŃiunea variabilă
A
1
aria secŃiunii de beton
A
2
aria secŃiunii de lemn
D
s
ductilitate statică
E
1
modul de elasticitate longitudinal al betonului
E
2
modul de elasticitate longitudinal al lemnului
E
cm
modul de elasticitate al betonului pentru încărcări de scurtă durată
E
cm,fin
valoarea finală a modului de elasticitate al betonului pentru încărcări de scurtă durată
E
mean,fin
valoarea finală medie a modulului de elasticitate al lemnului
E
med
=E
mean
valoarea medie a modulului de elasticitate al lemnului
F
îd
valoarea de calcul a forŃei în îmbinare
F
ser
forŃa la starea limită de serviciu
I
1
momentul de inerŃie al secŃiunii de beton
I
2
momentul de inerŃie al secŃiunii de lemn
K modul de alunecare
K
ser
modul de alunecare la starea limită de serviciu
K
ser,fin
valoarea finală a modului de alunecare la starea limită de serviciu
K
u
modul de alunecare instantaneu pentru stări limită ultime
K
u,fin
valoarea finală a modulului de alunecare instantaneu pentru stări limită ultime
M
Ed
moment încovoietor de calcul
M
yd
momentul plastic de calcul al îmbinării
M
yk
momentul plastic caracteristic al îmbinării
R
d
valoarea de calcul a capacităŃii portante în îmbinare
R
m
= F
est
forŃa de forfecare maximă estimată prin calcule sau încercări iniŃiale
V
ed
forŃa tăietoare de calcul
Litere greceşti
γ
1
coeficient de reducere a rigidităŃii pentru secŃiunea de beton
7
γ
2
coeficient de reducere a rigidităŃii pentru secŃiunea de lemn
γ
c
coeficient parŃial pentru beton
γ
M

coeficient parŃial aplicat proprietăŃilor materialului, ce Ńine seama şi de aproximări de model
şi de variaŃii
ρ
k
valoarea caracteristică a densităŃii lemnului
σ
c1d
valoarea de calcul a efortului unitar de compresiune în secŃiunea de beton
σ
cd
valoarea de calcul a efortului în fibra comprimată a secŃiunii de beton
σ
m1d
valoarea de calcul a efortului unitar de întindere din încovoiere în secŃiunea de beton
σ
m2d
valoarea de calcul a efortului unitar de întindere din încovoiere în secŃiunea de lemn
σ
t2d
valoarea de calcul a efortului unitar de întindere din tracŃiune în secŃiunea de lemn
σ
td
valoarea de calcul a efortului în fibra întinsă a secŃiunii de beton
τ
max
efort tangenŃial în centrul de greutate al secŃiunii compuse
ψ
0
coeficient pentru valoarea grupării unei acŃiuni variabile
ψ
1
coeficient pentru valoarea grupării unei acŃiuni permanente
φ
(∞,t0)
coeficient de curgere lentă pentru beton
ν
0,4
deplasarea aferentă la 40% din forŃa de forfecare maximă estimată
ν
0,6
deplasarea aferentă la 60% din forŃa de forfecare maximă estimată


2 ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REALIZAREA PLANŞEELOR
COMPUSE LEMN-BETON
2.1 Conlucrarea lemn-beton
2.1.1 Aspecte teoretice

(1) La elementul compus, transmiterea forŃelor de lunecare prin elemente de
conlucrare se realizează concentrat (punctiform) şi conduce la solicitări mari în aceste puncte
şi în consecinŃă, la deformaŃii corespunzătoare. Astfel, elementele compuse lemn-beton cu
conlucrarea asigurată prin tije, nu lucrează ca o secŃiune unitară solicitată la încovoiere, ci ca
două secŃiuni care conlucrează elastic;
(2) Procedeele de calcul propuse până în prezent pentru planşeele compuse lemn-
beton se bazează pe teoria conlucrării elastice. Conform acestei teorii se admite în locul
legăturii concentrate o conlucrare continuă având rigiditatea constantă;
(3) Procedeele de calcul iau în considerare atât deformabilitatea legăturii între
lemn şi beton cât şi pe cea a elementului compus în ansamblu. Hotărâtoare pentru capacitatea
portantă a unui element compus este rigiditatea elementelor de legătură, exprimată prin
modulul de alunecare K
ser
(respectiv K
u
). Capacitatea de cedare şi comportarea elasto-plastică
a legăturii caracterizează capacitatea portantă şi deformabilitatea elementului compus;
(4) Elementele de conlucrare ce se pretează la planşeele compuse lemn – beton pot
fi clasificate, în funcŃie de tipul conlucrării pe care o realizează, în legătură de tip rigid
constând în încleiere, respectiv legătură de tip elastic constând în elemente de legătură
elastice, care la rândul lor se împart în:
• Legături mecanice cu conectori sub formă de tije: cuie, şuruburi (montate drept sau
înclinat), cupoane din oŃel beton profilat; tijele se fixează direct în grinzile de lemn, sau prin
intermediul unor „bulbi” din beton creaŃi prin pătrunderea betonului plăcii în alveole realizate
în prealabil în grinzile din lemn;
• Legături mecanice cu forme speciale constând în piese metalice în formă de papuc
fixate pe grinda de lemn cu şuruburi sau cuie.

8
2.1.2 Tipuri de conectori

(1) Realizarea elementelor compuse lemn-beton şi comportarea în exploatare a
acestora depind de tipul de conlucrare realizat între grinzile din lemn şi placa din beton;
(2) În cazul unei conlucrări rigide (prin încleiere) deplasările între lemn şi beton
sunt nule, ceea ce face ca elementul să se comporte ca o grindă cu secŃiune compusă (nu face
obiectul prezentului ghid);
(3) Conlucrarea semi-rigidă (elastică) permite o anumită deplasare între lemn şi
beton, în funcŃie de rigiditatea acesteia, clasificându-se astfel:
• cu conectori de tip tije: cuie, şuruburi, cupoane de oŃel;
• cu conectori şi piese speciale de tip: pene inelare, pene cu crampoane, plăci
multicuie;
• cu sisteme integrate: legătură continuă sub formă de grinzi cu zăbrele; legătură
continuă din tablă îndoită; cu piese papuc.
(4) Pe plan internaŃional a fost studiată şi aplicată o mare varietate de mijloace de
conlucrare între lemn şi beton, în cele ce urmează prezentându-se câteva variante
semnificative;
(5) Conlucrare lemn-beton cu tije cilindrice/alveole de beton (fig. 2-1):


Piroane şi tirfoane

Tăieturi înclinate şi tirfoane

Cuie verticale pe unul sau două rânduri

Cupoane de oŃel verticale îndoite la 90°, ancorate în grinda
de lemn cu răşină epoxidică în goluri pregăurite










Cupoane de oŃel sau dibluri verticale îndoite la 90° în alveole (goluri) în grinda de lemn, ancorate cu răşină epoxidică în
goluri pregăurite
9


Şuruburi verticale sau înclinate dispuse pe unul sau două rânduri alternant în cruciş

Cupoane de oŃel beton verticale în alveole de beton


Şuruburi înclinate la 45°, pe două rânduri alternant în cruciş

Şuruburi tensionate
Fig. 2–1 Conlucrare lemn-beton cu tije cilindrice/alveole de beton
10
(6) Conectori lemn-beton cu Ńevi şi piese speciale (fig. 2-2)




Cupoane de Ńeavă

Conector tip bulon


Plăci multicuie îndoite la 90° îmbinate pe feŃele laterale sau la partea superioară a grinzilor din lemn
Fig. 2–2 Conlucrare cu Ńevi şi plăci metalice
(7) Elemente de legătură lemn-beton cu conectori de tip sistem integrat (fig. 2-3)


Conlucrare cu papuc special şi bare de oŃel beton
11

Conlucrare cu conectori şi nervuri din beton armat

PlăcuŃă multicuie introdusă într-un canal executat în grinda din lemn
Fig. 2–3 Conlucrare cu conectori de tip sistem integrat
2.1.3 Rigiditatea conlucrării lemn-beton

(1) Rigiditatea elementelor de legătură, exprimată prin modulul de alunecare K
ser

(respectiv K
u
), se determină prin calcule sau încercări la forfecare, pe epruvete compuse lemn-
beton, în conformitate cu SR EN 26891;

4 , 0
4 , 0
ν
est
ser
F
K = 2–1
unde:
F
est
– forŃa de forfecare maximă estimată prin calcule sau încercări iniŃiale
ν
0,4
– deplasarea aferentă la 40% din forŃa de forfecare maximă estimată
(2) Pentru luarea în considerare, în calculele statice, a comportării conlucrării
lemn-beton la starea limită ultimă şi la starea limită de serviciu, se propune o repartizare a
conectorilor pe baza ductilităŃii statice conform rel. (2-2) şi a modelelor de conlucrare din fig.
2-4:

y
u
S
u
u
D = 2–2
F
tan
-1
(K)
F
u
u
y
u
u
u
F
u
ser
ser
K
ser
R
u
u
d
K
u
F
R
d
u
u
K
u
R
d
/K
u
a). b).
c).
d).

(a)
DefiniŃia parametrilor;

(b)
Model pentru starea limită de serviciu;

(c) şi (d)
Model pentru stările limite ultime



Fig. 2–4 Modele de conlucrare
12
Unde
D
s
– ductilitate statică
u
u
– deformaŃie ultimă (lunecare sau rotire)
u
y
– deformaŃie elastică ultimă
u
ser
– deformaŃie la starea limită de serviciu, aferentă lui F
ser

F
ser
– forŃa la starea limită de serviciu
Rd – valoarea de calcul a capacităŃii portante în îmbinare
(3) Chiar dacă în realitate pot apărea deformaŃii plastice în beton şi în elementele
de legătură la starea limită de rezistenŃă, pentru determinarea eforturilor se poate considera o
comportare linear–elastică a elementului compus conform fig. 2-5;
(4) Efectul deformaŃiilor plastice intervine, luând în considerare un modul secant
nominal aferent modulului de elasticitate al betonului şi un modul secant real aferent
modulului de lunecare al conlucrării;
(5) RigidităŃile betonului, luate în considerare la calculul eforturilor unitare, se
determină pentru secŃiunea transversală nefisurată. La verificarea eforturilor unitare normale,
corespunzătoare secŃiunilor componente ale structurii compuse, se neglijează rezistenŃa la
întindere a betonului;
(6) Pe faŃa comprimată se consideră, ca rezistenŃă la compresiune, efortul limită la
compresiune, căruia îi corespund deformaŃiile plastice ale betonului;
(7) În cazul în care axa neutră este poziŃionată în placa din beton se va prevedea o
armătură corespunzătoare la partea inferioară a plăcii din beton;
(8) Modulul de alunecare al conlucrării la starea limită ultimă este:

6 , 0
6 , 0
ν
est
u
F
K = 2–3
ν
0,6
– deplasarea aferentă la 60% din forŃa de forfecare maximă estimată
pentru simplificare se poate considera:
ser u
K K
3
2
≅ ;

Fig. 2–5
(9) Pentru conectorii de tip tije cilindrice (cuie sau şuruburi) se admit următoarele
criterii pentru determinarea modulilor de alunecare K
ser
(respectiv K
u
), pe baza curbei
teoretice de variaŃie a deplasărilor dintre lemn şi beton „f”, în funcŃie de încărcarea „P” fig. 2-
6, astfel:
• Pentru stabilirea forŃei de exploatare se porneşte de la valoarea admisă a deplasării
d
adm
=0,09∅. Această deplasare corespunde unei forŃe de forfecare P
d1
;
13
• Pentru forŃa limită de forfecare (capacitate portantă la forfecare) P
d2
se consideră o
deplasare lemn-beton d=2,5d
adm
=0,225∅;
• ForŃa admisă de forfecare P
adm
se apreciază considerând coeficientul de siguranŃă
3,0 faŃă de capacitatea portantă la forfecare (P
adm
=P
d2
/3);
• Modulul de alunecare se determină pe baza raportului:

af
hot
ser
d
P
K = 2–4
unde:
2
3
2
d hot
P P = [kN]
d
af
– deplasarea relativă [cm] între lemn şi beton, corespunzătoare încărcării P
hot

Fig. 2–6
(10) Exemplificarea şi notaŃiile acestui mod de determinare a modulilor de
alunecare sunt prezentate în anexa informativă, pe baza unor încercări la forfecare efectuate
pe epruvete compuse lemn-beton;
(11) În SR EN 1995-1-1 este propusă determinarea modulului de alunecare Kser, la
îmbinarea lemn-lemn cu tije cilindrice, în funcŃie de densitatea lemnului şi diametrul
elementului de conlucrare, astfel:

Tip de îmbinare K
ser
[N/mm]
Cuie
25
8 , 0 5 , 1
d
k
ρ

Cuie bătute în goluri pregăurite, dornuri, şuruburi
20
5 , 1
d
k
ρ

Buloane
30
5 , 1
d
k
ρ

Notă:
k
ρ = valoarea caracteristică a densităŃii lemnului

(12) Încercările experimentale efectuate în Ńară şi la nivel internaŃional pe epruvete
lemn-beton au dovedit că modulul de alunecare al conlucrării lemn-beton cu tije cilindrice
14
este exprimat mai corect în funcŃie de diametrul elementului de conlucrare „d” şi modulul de
elasticitate al lemnului „E
mean
”, astfel:

d E K
mean ser
08 , 0 = 2–5
(13) Dacă la partea superioară a grinzilor de lemn se prevede un strat intermediar
(scândură, plăci rigide stratificate cu rol de cofraj pierdut) cu grosimea de 25 mm, atunci:


3 *
12
l
I E
K
s s
ser
= 2–6
unde: E
s
- modulul de elasticitate al lemnului
I
s
- momentul de inerŃie al secŃiunii grinzii din lemn
l* - lungimea ideală a elementului de conlucrare dată de relaŃia 2-7

d t k k l
t c
34 , 4 88 , 0 00894 , 0 000572 , 0 3 , 17
*
+ + + − ≅ 2–7

unde: k
c
- rigiditatea betonului în N/mm
2

k
t
- rigiditatea lemnului în N/mm
2

t - grosimea stratului intermediar în mm
d - diametrul elementului de conlucrare

Notă : NotaŃiile de la punctul (13) sunt explicate în Gelfi et all.

2.2 Materiale
2.2.1 Betonul
(1) RezistenŃele caracteristice (normate) şi de calcul ale betonului,
ck
f
şi
cd
f
,
precum şi alte caracteristici de calcul ale betonului realizat cu agregate obişnuite, grele sau
uşoare, se stabilesc în conformitate cu SR EN 1992-1, respectiv NE 012-1 şi SR EN 206-1;
(2) Clasa minimă de beton recomandată este C20/25;
(3) Se recomandă ca diametrul maxim al agregatelor să fie d
max
=16 mm, conform
SR EN 12620;
(4) Pentru a evita umezirea lemnului în timpul turnării, dar şi pentru limitarea
fenomenului de contracŃie, se recomandă un raport apă-ciment cât mai redus, conform NE
012-1.

2.2.2 Lemnul

(5) Lemn masiv
• Grinzile din lemn masiv se pot confecŃiona atât din lemn masiv de răşinoase cât şi
din lemn masiv de foioase;
• RezistenŃele caracteristice (normate) ale lemnului, f
mk
, f
tok
şi f
vk
, precum şi alte
caracteristici de calcul, se stabilesc în conformitate cu SR EN 1995-1-1.
(6) Lemn lamelat încleiat
• RezistenŃele caracteristice (normate) ale lemnului lamelat încleiat, f
mk
, f
tok
şi f
vk
,
precum şi alte caracteristici de calcul, se stabilesc în conformitate cu SR EN 1194.
(7) Grinzi din lemn la clădiri existente
• Evaluarea şi analiza degradărilor grinzilor existente din lemn se va realiza conform
P100-3;
• IntervenŃiile asupra grinzilor de lemn se vor realiza conform P100-3;
15
• În funcŃie de posibilităŃi, se recomandă extragerea unor epruvete din grinzile de
lemn existente pentru determinarea rezistenŃelor caracteristice la încovoiere f
mk
, la întindere
paralelă cu fibrele f
tok
şi forfecare f
vk
.

2.2.3 Armăturile

(1) Armăturile prevăzute în plăcile din beton ale planşeelor compuse lemn–beton
se vor realiza sub formă de plase sudate sau bare montate individual, formând plase legate cu
sârmă;
(2) RezistenŃele caracteristice (normate) şi de calcul
yk
f şi
yd
f , precum şi alte
caracteristici de calcul se stabilesc în conformitate cu SR EN 1992-1-1, respectiv ST009.

2.2.4 Conectori lemn-beton

(1) Conectorii utilizaŃi se clasifică astfel:
• Cuie cu secŃiune rotundă cu formă torsionată sau cu striviri la suprafaŃa, conform
STAS 2111 (fig. 2-7);
• Şuruburi pentru lemn cu cap semiînecat (STAS 1453), cu cap înecat crestat (STAS
1452), cu cap bombat crestat (STAS 1451), cu cap hexagonal (STAS 1454), cu cap pătrat
(STAS 1455) (fig. 2-7);


Fig. 2–7 Tipuri de cuie şi şuruburi
(2) Conectorii trebuie protejaŃi împotriva coroziunii fie prin galvanizare, vopsire
sau se vor realiza din oŃel inoxidabil.
(3) Valorile modulilor de alunecare K
ser
(respectiv K
u
) se vor determina pe baza
precizărilor de la pct. 2.1.3.


3 PROIECTAREA PLANŞEELOR COMPUSE LEMN-BETON

(1) Calculul se face în conformitate cu principiile metodei de calcul la stări limită,
luându-se în considerare:
• proprietăŃile diferite ale materialelor – rezistenŃa;
• comportarea diferită în timp sub încărcare a materialelor componente a planşeului
compus – curgerea lentă, durata de aplicare a încărcării;

16
(2) Calculul planşeelor compuse lemn-beton trebuie să satisfacă verificarea la
starea limită ultimă şi starea limită de serviciu atât pentru încărcări de scurtă cât şi de lungă
durată;
(3) Starea limită ultimă este apreciată prin evaluarea eforturilor maxime în
materialele componente (lemn, beton şi conectori);
(4) Starea limită de serviciu este apreciată prin evaluarea săgeŃii maxime;
(5) Verificarea eforturilor în elementele componente a planşeului compus la stările
limită SLU şi SLS se va face în stadiul iniŃial (luând în considerare modulii de elasticitate
medii ai lemnului şi betonului) cât şi în stadiul final (luând în considerare fenomenul de fluaj
care conduce reducerea modulilor de elasticitate ai materialelor componente);
(6) Verificarea planşeelor compuse lemn-beton la încărcări orizontale are ca scop
asigurarea capacităŃii de rezistenŃă şi a rigidităŃii necesare pentru ca planşeul să poată fi
considerat diafragmă rigidă în plan orizontal. ForŃele seismice de nivel se vor determina
conform prevederilor din P100-1;
(7) La clădiri cu forme simple în plan, care pot fi înscrise într-un dreptunghi,
pentru calculul eforturilor secŃionale (forŃă tăietoare şi moment încovoietor) provenite din
forŃele seismice orizontale, planşeul compus lemn-beton va fi considerat ca grindă continuă,
rezemată pe pereŃii structurali. În acest caz calculul eforturilor secŃionale se va face conform
modelului de calcul prezentat în CR6;
(8) Verificarea planşeului compus lemn-beton în faze de execuŃie nu este necesară
având în vedere că se realizează sprijiniri provizorii pe perioada execuŃiei;
(9) După întărirea betonului, grinda de lemn şi placa de beton conlucrează,
încărcările fiind preluate de elementul compus;
(10) Planşeul compus lemn-beton continuu poate fi calculat ca o succesiune de plăci
compuse simplu rezemate deoarece în zonele de câmp secŃiunea transversală a grinzilor de
lemn asigură în general o capacitate portantă la încovoiere mai mare decât este necesară din
verificarea la încovoiere. Verificarea planşeului compus în zonele de moment încovoietor
negativ este explicitată la punctul 3.4.7.

3.1 Încărcări şi solicitări
(1) Clasificarea acŃiunilor/încărcărilor şi gruparea efectelor structurale ale
acŃiunilor/încărcărilor pentru proiectarea planşeelor compuse lemn-beton se vor realiza
conform SR EN 1991-1-1;
(2) CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru acŃiunile permanente şi variabile se vor
considera conform SR EN 1990.

3.2 Calculul lăŃimii de conlucrare a plăcii
(1) LăŃimea de conlucrare a plăcii “b
ef
” este dependentă în principal de raportul
dintre lăŃimea plăcii (distanŃa dintre grinzi “b”) şi deschiderea grinzii „l” şi este variabilă în
lungul deschiderii grinzii în funcŃie de tipul încărcării şi de schema statică. La baza
determinării lăŃimii de conlucrare a plăcii stă distribuŃia în direcŃie transversală a eforturilor
tangenŃiale în talpa de beton (fig. 3-1);

17

Fig. 3–1 VariaŃia eforturilor unitare tangenŃiale în talpa de beton

(2) În diferitele norme de calcul se propun relaŃii acoperitoare pentru determinarea
lăŃimii de conlucrare a plăcii, valabile pentru o conlucrare continuă între grinzile de lemn şi
placa de beton;
(3) RelaŃiile 3-1 şi 3-2 Ńin cont de tipul încărcării în determinarea lăŃimii de
conlucrare a plăcii din beton:
- pentru încărcări uniform distribuite:
b
l
b
b
ef
(
(
¸
(

¸

|
¹
|

\
|
− =
2
4 , 1 1 3–1
- pentru încărcări concentrate:
b
l
b
l
b
b
ef
(
(
¸
(

¸

|
¹
|

\
|

|
¹
|

\
|
− = 8 , 0 4 , 1 1
2
3–2
(4) În calcule se recomandă utilizarea relaŃiilor 3-1 şi 3-2;
(5) Grosimea plăcii se stabileşte din condiŃia ca raportul rigidităŃilor celor două
elemente ce conlucrează să fie subunitar:
1
2 2
1 1

I E
I E
3–3

3.3 Ipoteze generale
(1) Metoda de calcul a planşeelor compuse ia în considerare următoarele ipoteze:
- grinda de lemn este simplu rezemată;
- elementele componente ale planşeului compus sunt interconectate prin intermediul
unor conectori având drept caracteristică de referinŃă modulul de alunecare K;
- distanŃa între conectori este constantă sau variază uniform în funcŃie de forŃa
tăietoare, între s
min
şi s
max
, unde s
max
≤ 4s
min
; s
min
pentru zona marginală; s
max
pentru
zona de mijloc.

3.4 Calculul la starea limită ultimă şi starea limită de serviciu
3.4.1 Caracteristicile secŃiunii compuse
(1) Modul de lucru al secŃiunii compuse şi caracteristicile luate în calcul sunt
prezentate în fig. 3-2;

18
(2) Rigiditatea echivalentă la încovoiere a secŃiunii compuse se determină cu
relaŃia 3-4:

) ( ) ( ) (
2
2 2 2 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1
a A E I E a A E I E EI
ef
⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ + ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ = γ γ 3–4

unde: E
1
, E
2
- valorile modulului de elasticitate longitudinal la beton şi lemn
A
1
, A
2
- aria secŃiunii de beton (cu b
ef
calculat conform relaŃiilor 3-1 şi 3-2), respectiv
aria secŃiunii de lemn
I
1
, I
2
- momentul de inerŃie al secŃiunii de beton (cu b
ef
conform relaŃiilor 3-1 şi 3-2),
respectiv momentul de inerŃie al secŃiunii de lemn


Fig. 3–2

(3) Coeficientul de reducere a rigidităŃii γ se determină cu relaŃia 3-5, astfel:

- pentru placa din beton:
2
1 1
2 1
1
1
l K
s A E
ef

⋅ ⋅ ⋅
+
=
π
γ 3–5
- pentru grinda din lemn: γ
2
=1

unde: s
ef
- distanŃa echivalentă între conectori
K - modulul de alunecare al elementului de conlucrare, care pentru calculul la
starea limită ultimă este K
u
, iar pentru starea limită de exploatare normală este
K
ser

l

- lungimea grinzii simplu rezemate
Notă : 1 – placa de beton
2 – grinda de lemn

19
(4) DistanŃele de la centrul de greutate al secŃiunii de beton, respectiv al secŃiunii
de lemn până la centrul de greutate al secŃiunii compuse, a
1
respectiv a
2
, se determină cu
relaŃiile 3-6 şi 3-7, astfel:


2
2 1
1
2
a
h h
a −
+
= 3–6

2 2 2 1 1 1
2 1 1 1 1
2
) (
A E A E
h h A E
a
⋅ ⋅ + ⋅ ⋅
+ ⋅ ⋅ ⋅
=
γ γ
γ
3–7
unde: h
1
- grosimea plăcii de beton
h
2
- înălŃimea grinzii de lemn

(5) Grosimea plăcii se va verifica cu relaŃia 3-3.

3.4.2 DistanŃa între conectori

(1) DistanŃa între conectori variază în funcŃie de efortul de lunecare între o
valoarea minimă s
min
la reazeme şi s
max
în zona mediană a grinzii. Pentru simplificare, în
calcule se va considera o distanŃă echivalentă, astfel:

s
ef
= 0,75 s
min
+ 0,25 s
max
3–8

(2) Se va respecta pct. 3.3 (1).

3.4.3 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în
stadiul iniŃial

(1) Eforturile normale de compresiune şi întindere în placa de beton şi în fibra
extremă întinsă a lemnului se determină cu relaŃiile:


ef
Ed
d c
EI
M a E
) (
1 1 1
1
⋅ ⋅ ⋅
=
γ
σ 3–9

ef
Ed
d m
EI
M h E
) (
5 , 0
1 1
1
⋅ ⋅ ⋅
= σ 3–10

ef
Ed
d t
EI
M a E
) (
2 2 2
2
⋅ ⋅ ⋅
=
γ
σ 3–11

ef
Ed
d m
EI
M h E
) (
5 , 0
2 2
2
⋅ ⋅ ⋅
= σ 3–12
unde: M
Ed
- moment încovoietor de calcul

(2) Eforturile în placa de beton vor îndeplini condiŃiile:
- la partea superioară:

cd d m d c cd
f ≤ + =
1 1
σ σ σ 3–13

20
- la partea inferioară:

ctd d c d m td
f ≤ − =
1 1
σ σ σ 3–14
(3) Eforturile la faŃa inferioară a secŃiunii de lemn se verifică cu condiŃia:
1
2 2
≤ +
md
d m
tod
d t
f f
σ σ
3–15
unde:
cd
f ,
ctd
f - rezistenŃa de calcul la compresiune şi întindere axială a betonului,
conform SR EN 1992-1-1
d t
f
0
,
md
f - rezistenŃa de calcul la întindere respectiv încovoiere a lemnului
conform, SR EN 1995-1-1

(4) Verificarea eforturilor tangenŃiale în centrul de greutate al secŃiunii compuse se
realizează astfel:


vd
ef
Ed
f
EI b
V h b E


⋅ ⋅ ⋅
=
) (
5 , 0
2
2
2 2
max
τ 3–16
unde:
2
2
2
a
h
h + = - distanŃa de la faŃa întinsă a secŃiunii de lemn şi centrul de greutate al
secŃiunii compuse
V
Ed
- forŃa tăietoare de calcul

(5) Valoarea de calcul a forŃei în îmbinare va respecta condiŃia:


d
ef
Ed
id
R
EI
V s a A E
F ≤
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
=
) (
min 1 1 1 1
γ
3–17
unde: R
d
- valoarea de calcul a capacităŃii portante în îmbinare conform pct. (8)

(6) Momentul plastic de calcul al îmbinării se determină astfel:

M
yk
yd
M
M
γ
= 3–18
unde:
yk
M - momentul plastic caracteristic al îmbinării, conform relaŃiilor 3-19 la 3-22
γ
M
- coeficient parŃial aplicat proprietăŃilor materialului
(7) Momentul plastic caracteristic al unei îmbinări cu tije metalice, determinat
conform formulelor empirice date în SR EN 409, are valorile:

- pentru îmbinări cu cuie rotunde cu suprafaŃă netedă:
6 , 2
180d M
yk
= 3–19
- pentru cuie cu secŃiune pătrată:
6 , 2
270d M
yk
= 3–20
- pentru buloane şi dornuri:
6
8 , 0
3
d f
M
uk
yk
= 3–21
- pentru şuruburi:
6
583 , 0
3
d f
M
uk
yk
= 3–22
21
unde: f
uk
- valoarea caracteristică a rezistenŃei la întindere a elementului de îmbinare,
conform tabelelor 3-2 şi 3-3
d - diametrul tijei în zona netedă la şuruburi sau latura pătratului la cuie cu
secŃiune pătrată (mm)

Tab. 3-1 RezistenŃa caracteristică ultimă la întindere pentru buloane obişnuite
Clasa bulonului 4,6 4,8 5,6 5,8 6,8
f
uk
N/mm
2
400 320 500 500 600

Tab. 3-2 RezistenŃa caracteristică ultimă la întindere pentru bare din oŃel obişnuit
Tipul oŃelului S235 S275 S355
f
uk
N/mm
2
400 400 500

(8) RezistenŃa îmbinării se determină ca valoare minimă din următoarele condiŃii:

- cedarea betonului la compresiune locală la suprafaŃa de contact dintre beton şi
elementul de conlucrare:

c
cm ck
d
E f
d R
γ
2
23 , 0 = 3–23
γ
c
- coeficient parŃial pentru beton
f
ck
- valoarea caracteristică a rezistenŃei la compresiune a betonului măsurată pe
cilindri la 28 de zile

- ruperea la forfecare a elementului de conlucrare:

M
uk
d
d f
R
γ
π
4
8 , 0
2
= 3–24
- cedarea lemnului:
d f M R
d h yd d 2
2 5 , 1 = 3–25
f
h2d
- valoarea de calcul a rezistenŃei de strivire locală a elementului de lemn

3.4.4 Verificarea eforturilor în secŃiunea compusă la starea limită ultimă în
stadiul final

(1) Fenomenul de curgere lentă al elementelor compuse lemn-beton este influenŃat
de particularităŃile comportării în timp a materialelor componente precum şi de condiŃiile de
mediu existente (temperatură, umiditate);

(2) Comportarea diferită sub încărcări de lungă durată a elementelor componente
ale unui planşeu lemn-beton se va lua în considerare prin reducerea modulilor de elasticitate
ai lemnului şi betonului şi modulului de alunecare al conlucrării, astfel:

- pentru beton: )
) , ( 1
1
(
0
,
t
E E
cm fin cm
∞ +
=
ϕ
3–26
) , (
0
t ∞ ϕ - coeficient de fluaj pentru beton conform SR EN 1992-1-1
22
- pentru lemn: )
1
%
1
%
(
1
,
def def
mean fin mean
k
Q
k
G
E E
+
+
⋅ +
=
ψ
3–27
k
def
- coeficient care ia în considerare deformaŃia în funcŃie de timp sub efectul
fluajului şi umidităŃii, conform SR EN 1995-1-1 tabelul 3.2 pentru lemn şi materiale lemnoase

%G, %Q - procent din încărcarea permanentă, respectiv variabilă
- pentru conectori:
def
u
fin u
k
K
K
+
=
1
,
3–28
K
u,fin
- valoarea finală a modulului de alunecare instantaneu pentru starea limită ultimă
k
def
- coeficient pentru îmbinări conform SR EN 1995-1-1 pct. 2.3.2.2.(4)
(3) Se va reface calculul cu relaŃiile de la pctele 3.4.1 şi 3.4.3 utilizând modulii de
elasticitate la lemn şi beton, precum şi modulul de alunecare, calculaŃi conform pctului 3.4.4.

3.4.5 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul iniŃial

(1) Verificarea săgeŃii în stadiul iniŃial se va efectua luând în considerare modulii
de elasticitate medii pentru beton E
cm
şi lemn E
mean
, respectiv modulul de alunecare K
ser
;
(2) Se vor reface calculul şi verificările elementului compus conform pct. 3.4.1. şi
3.4.3;
(3) Săgeata instantanee finală se va calcula conform SR EN 1995-1-1, astfel:


Q inst G inst inst
w w w
, ,
+ = 3–29
w
inst,G
; w
inst,Q
- săgeata instantanee pentru acŃiunea permanentă G respectiv, acŃiunea
variabilă Q
(4) Săgeata instantanee finală trebuie să se încadreze în domeniul recomandat al
valorilor limită indicat în SR EN 1995-1-1.

3.4.6 Verificarea la starea limită de serviciu în stadiul final

(1) Verificarea săgeŃilor în stadiul final se va efectua luând în considerare modulii
de elasticitate transformaŃi funcŃie de deformaŃiile în timp şi încărcare pentru beton şi lemn,
respectiv reducerea modulului de alunecare K
ser
, astfel:

- pentru acŃiuni permanente:
- beton: )
) , ( 1
1
(
0
,
t
E E
cm fin cm
∞ +
=
ϕ
3–30
) , (
0
t ∞ ϕ - coeficient de fluaj pentru beton conform SR EN 1992-1-1
- lemn: )
1
1
(
1
,
def
mean fin mean
k
E E
⋅ +
=
ψ
3–31
- conectori:
def
ser
fin ser
k
K
K
+
=
1
,
3–32
- pentru acŃiuni variabile:
- beton: )
) , ( 1
1
(
0
,
t
E E
cm fin cm
∞ +
=
ϕ
3–33
23
- lemn: )
1
1
(
,
def
mean fin mean
k
E E
+
= 3–34
- conectori:
def
ser
fin ser
k
K
K
+
=
1
,
3–35

(2) Se vor reface calculul şi verificările elementului compus conform pct. 3.4.1 şi
3.4.3;
(3) Săgeata finală se va calcula conform SR EN 1995-1-1, astfel:

Q fin G fin fin
w w w
, ,
+ = 3–36
w
fin,G
, w
fin,Q
- săgeata în stadiul final pentru o acŃiune permanentă G respectiv o acŃiune
variabilă Q
(4) Săgeata finală trebuie să se încadreze în domeniul recomandat al valorilor
limită indicat în SR EN 1995-1-1.

3.4.7 Verificarea planşeului compus în zonele de moment încovoietor negativ

(1) Momentul încovoietor capabil al secŃiunii compuse în direcŃia longitudinală a
grinzilor de lemn se determină ca şi pentru o secŃiune din beton armat, pe baza distribuŃiei
eforturilor unitare normale conform fig. 3-3. Se neglijează aportul secŃiunii transversale de
lemn.

Fig. 3–3 DistribuŃia eforturilor unitare normale pentru moment negativ
Unde:
N
s
- rezultanta eforturilor de întindere;
M
Rd
- moment încovoietor negativ;
N
cm
- rezultanta eforturilor unitare normale de compresiune
z - braŃ de pârghie
A
s
- secŃiunea armăturii de rezistenŃă dispusă pe reazem, în mm
2
/m;
a
s
- distanŃa de la centrul de greutate al armăturii până la fibra superioară de beton
a plăcii compuse
x
pl
- distanŃa între axa neutră plastică şi fibra cea mai comprimată a secŃiunii de
beton
d
s
- înălŃimea utilă a secŃiunii de beton

z N M
s Rd
= 3–37
24
(2) Rezultanta eforturilor de întindere
s
N din armătura de pe reazem şi braŃul de
pârghie z se determină cu relaŃiile:

sd s s
f A N = 3–38

s pl
a - 0,5x - h z = 3–39
(3) Rezultanta eforturilor unitare normale de compresiune din beton, calculată
pentru o lăŃime unitară de placă b = 1 m, este:

cd pl cm
f x b N = 3–40
PoziŃia axei neutre
pl
x se determină din ecuaŃia de proiecŃie
cm s
N N = :

cd s pl
bf N x / = 3–41

4 PREVEDERI CONSTRUCTIVE

4.1 Dimensiuni
(1) Grosimea minimă a plăcii de beton este h
1
=60 mm;
(2) Dacă placa de beton are rol de diafragmă orizontală grosimea minimă va fi
h
1
=80 mm;
(3) Se recomandă ca deschiderea maximă a grinzilor din lemn să fie:
o pentru grinzi din lemn masiv : l
max
=5,0 metri
o pentru grinzi din lemn încleiat : l
max
=8,0 metri
(4) Se recomandă ca raportul dintre înălŃimea grinzilor din lemn h
2
şi deschiderea
planşeului l să fie: 16 ... 25
2
=
h
l
.

4.2 Armare
(1) Armătura utilizată trebuie să respecte prevederile punctului 2.2.3;
(2) Acoperirea minimă cu beton este c
min
=10 mm;
(3) ToleranŃele admisibile în poziŃionarea armăturilor vor respecta condiŃiile din
SR EN 1992-1-1;
(4) În cazul în care din calcule nu este necesară armarea la partea inferioară a
plăcii din beton se va prevedea armătură constructivă, astfel:
- distanŃa dintre bare, atât pe direcŃia transversală cât şi longitudinală trebuie să fie
maxim 250 mm;
- aria minimă a armăturii, pentru fiecare direcŃie, este de 250 mm
2
/m;
- diametrul minim al armăturilor este d
min
=6 mm;
(5) Armăturile din plase legate cu sârmă, utilizate la armarea plăcilor compuse, se
amplasează din diferite considerente în anumite zone, astfel:
- în zonele de reazem, la partea superioară a plăcii: având rol de rezistenŃă pentru
preluarea momentelor negative;
- în zonele de câmp, la partea inferioară a plăcii: având rol de rezistenŃă pentru
preluarea momentelor pozitive;

25
(6) Dacă planşeul a fost calculat ca o succesiune de plăci simplu rezemate, la
partea superioară a elementului de reazem se prevede o armătură minimă, respectând ambele
condiŃii:
- procent din secŃiunea de beton: A
s,min
= 0,4%A
c
;
- minim 80 mm
2
/m.
(7) Armătura utilizată trebuie să respecte prevederile punctului 2.2.3;

4.3 Conectori
(1) Conectorii de tip cuie se dispun pe unul sau două rânduri alternant în cruciş
perpendicular pe grinda de lemn. Diametrul minim al cuielor este d
min
= 8 mm;
(2) Conectorii de tip şurub se dispun pe unul sau două rânduri alternant în cruciş,
înclinaŃi la un unghi de 45° faŃă de grinda de lemn. Diametrul minim al şurubului este d
min
= 6
mm;
(3) Dispunerea conectorilor pe grinda de lemn se face conform fig. 4-1.

Fig. 4–1 Dispunerea conectorilor
(4) DistanŃa între conectori se recomandă a se încadra între următoarele valori:

s
min
= 80 mm ... 150 mm
s
max
= 150 mm ... 300 mm

4.4 Rezemare
(1) Planşeele compuse lemn-beton reazemă pe tot conturul lor prin intermediul
centurilor din beton armat, pe pereŃi portanŃi din zidărie de cărămidă. Sunt excluse reazemele
concentrate (stâlpi);
(2) La construcŃii noi se vor respecta:
- condiŃiile de rezemare prevăzute în SR EN 1995-1-1 pentru grinzile de lemn;
- condiŃiile de ancorare a plăcii de beton pe tot conturul în centuri din beton armat,
realizate conform CR 6;
(3) În fig. 4-2 este prezentată o modalitate de rezemare a planşeului compus pentru
construcŃii noi;
(4) La construcŃii vechi se va proceda conform rezultatelor evaluării şi analizei
efectuate după P100-3. Placa de beton se va ancora în centuri create la faŃa interioară a
pereŃilor (fig. 4-3), la faŃa exterioară (fig. 4-4) sau sub grinzile din lemn (fig. 4-5);
continuitatea plăcii de beton în dreptul reazemelor intermediare se va asigura prin turnarea
betonului din placă în goluri create în zidăria existentă. Armătura prevăzută în aceste goluri se
va dimensiona astfel încât să fie asigurată transmiterea eforturilor dintr-o deschidere a plăcii
în cealaltă;
(5) La contactul elementelor de lemn cu alte materiale, unde se produc umeziri din
diferite cauze, lemnul se protejează prin straturi hidroizolante sau, dacă este posibil, contactul
se face prin piese din materiale rezistente la umiditate, astfel încât să se poată crea spaŃii libere
de continuă aerare a elementelor de lemn;
(6) PorŃiunile grinzilor de lemn care se află în contact cu zidăria se protejează în
dreptul reazemului cu hidroizolaŃie, alcătuită din unul sau două straturi de carton sau pânză
26
bitumată. Capătul grinzii se montează la o distanŃă de aproximativ 2 cm de zidărie, creând
astfel un locaş de aerisire.



Fig. 4–2


Fig. 4–3

27

Fig. 4–4


Fig. 4–5
28
4.5 Aptitudinea de exploatare
(1) Pentru a se asigura durabilitatea planşeelor compuse lemn-beton, în procesul
de exploatare este necesar ca:
• elementele de lemn ale planşeului să nu fie expuse acŃiunii umidităŃii;
• să fie asigurate măsuri de protecŃie pentru a evita apariŃia condensului sau crearea
de umidităŃi prea mari în încăperi;
• executarea de pereŃi despărŃitori sau sobe pe planşee să se facă în urma unei
expertize tehnice şi în baza unui proiect conform reglementărilor în vigoare;
• în cazul spaŃiilor închise (subsoluri, poduri) să se prevadă măsuri de aerisire şi
ventilare;
• dispunerea traseelor de instalaŃii sanitare, electrice sau gaze să se facă conform
reglementărilor în vigoare;
(2) Sistemele de protecŃie a elementelor din lemn împotriva agenŃilor chimici şi
biologici se vor alege în funcŃie de natura şi starea grinzilor din lemn, de natura şi
agresivitatea mediului, de durabilitatea estimată a protecŃiei;
(3) Natura si gradul de agresivitate a mediului se stabilesc de către proiectant în
baza evaluării rezultatelor analizelor calitative şi cantitative de agenŃi agresivi (chimici şi
biologici) şi ale umidităŃii relative şi temperaturii aerului. AgenŃii agresivi chimici şi biologici
care acŃionează asupra construcŃiilor din lemn sau a elementelor sale sunt clasificaŃi conform
ST-049;
(4) Definirea claselor de exploatare din punct de vedere al agresivităŃii mediului se
stabilesc conform ST-049, SR EN 335-1 şi NP 005;
(5) Clasele de risc de atac biologic se stabilesc conform SR EN 335-1, NP 005;
(6) Sistemele de protecŃie aplicate pe suprafaŃa elementelor din lemn împotriva
agenŃilor agresivi trebuie să îndeplinească criteriile de performanŃă şi cerinŃele esenŃiale,
funcŃionale şi tehnologice menŃionate în ST-049;
(7) Criteriile şi nivelurile de performanŃă pentru grinzile de lemn şi pentru
sistemele de protecŃie sunt definite în ST 049 pentru:
• stratul suport: grinzile de lemn sau cofrajul pierdut;
• sistemele de protecŃie împotriva agenŃilor fizico–chimici, prezentate ca valori
concrete, minime, pentru a obŃine o protecŃie eficientă a lemnului;
• sistemele de protecŃie împotriva agenŃilor biologici;
(8) CondiŃiile minimale se refraă la sa le îndeplinească elementele principale ale
construcŃiei astfel încât întreaga construcŃie să corespundă unui anumit grad de rezistenŃă la
foc, ce caracterizează stabilitatea la foc a acesteia, trebuie să îndeplinească condiŃii minime de
combustibilitate şi de rezistenŃă la foc precizate în P118;
Trebuie sa fie in concordamtă cu P118
(9) Pentru grinzile de lemn ce fac parte integrantă din planşeul compus, prin
tratament ignifug se va asigura minim clasa de combustibilitate C2(CA2b) – dificil
inflamabile, în conformitate cu P118/99 (clasa de reacŃie la foc echivalentă conform ordin
269/2008) respectiv conform propunerii de modificare a P118;
(10) Produsele de ignifugare trebuie să respecte prevederile generale cât şi
condiŃiile de pregătire a suprafeŃelor, condiŃiile şi tehnologia de aplicare prevăzute în C58.

5 COMPORTARE ÎN TIMP
(1) Urmărirea comportării în exploatare se va realiza conform cu in rereinte fara
titlul „Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenŃiile în timp şi
postutilizarea construcŃiilor” precum şi P130 prin urmărirea curentă, care este o activitate de
urmărire a comportării construcŃiei prin observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene
29
şi parametri ce pot semnala modificări ale capacităŃii construcŃiei de a îndeplini cerinŃele de
rezistenŃă, stabilitate şi durabilitate stabilite prin proiect;
(2) Urmărirea curentă are un caracter permanent, durata ei coincizând cu durata
de serviciu efectivă a clădirii;
(3) Organizarea urmăririi curente a comportării construcŃiilor noi sau vechi
revine în sarcina proprietarilor şi/sau a utilizatorilor, care o execută cu personal şi mijloace
proprii sau în cazul în care nu au personal cu mijloace necesare pentru a efectua această
activitate, pot contracta activitatea de urmărire curentă cu o firmă abilitată în această
activitate;
(4) Prevederi de urmărire curentă la construcŃiile noi:
Se vor avea în vedere identificarea prin observaŃii vizuale sau cu dispozitive de
măsurare a următoarelor fenomene: tasări în zona de rezemare a grinzilor de lemn, crăpături
longitudinale în grinzile de lemn, deformaŃii exagerate pe verticală la mijlocul deschiderii
planşeului, apariŃia locală a unor pete pe finisajul existent din umezire sau prezenŃa
mucegaiurilor;
Principalele zone avute în vedere la urmărirea curentă sunt: zonele de rezemare şi la
mijlocul deschiderii grinzilor din lemn;
În funcŃie de finisajul aplicat la partea inferioară a planşeului compus se va prevede
accesul la elementele necesare a fi inspectate;
Beneficiarul/ utilizatorul are obligaŃia verificării comportării o dată la şase luni,
precum şi după orice eveniment deosebit (cutremur, inundaŃie, ploi torenŃiale, căderi masive
de zăpadă, supraîncărcări accidentale cu materiale, explozii, incendii, etc.);
Personalul însărcinat cu efectuarea activităŃii de urmărire curentă, va întocmi
rapoarte ce vor fi menŃionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a
construcŃiei. În cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcŃiei,
beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice;
(5) Prevederi de urmărire curentă la construcŃiile vechi:
Se vor avea în vedere identificarea prin observaŃii vizuale sau cu dispozitive de
măsurare a următoarelor fenomene: tasări în zona de rezemare a grinzilor de lemn, crăpături
longitudinale în grinzile de lemn, deformaŃii exagerate pe verticală la mijlocul deschiderii
planşeului, apariŃia locală a unor pete pe finisajul existent din umezire sau prezenŃa
mucegaiurilor, apariŃia unor degradări a centurilor noi turnate pe zidăria existentă.
Principalele zonele avute în vedere la urmărirea curentă sunt: zonele de rezemare şi
la mijlocul deschiderii grinzilor din lemn cât şi cele care se vor stabili împreună cu expertul
tehnic.
În funcŃie de finisajul aplicat la partea inferioară a planşeului compus se va prevede
accesul la elementele necesare a fi inspectate.
Beneficiarul/ utilizatorul are obligaŃia verificării comportării, trimestrial în primii
doi ani după care o dată la şase luni, precum şi după orice eveniment deosebit (cutremur,
inundaŃie, ploi torenŃiale, căderi masive de zăpadă, supraîncărcări accidentale cu materiale,
explozii, incendii, etc.).
Personalul însărcinat cu efectuarea activităŃii de urmărire curentă va întocmi rapoarte
ce vor fi menŃionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a
construcŃiei. În cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcŃiei,
beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice;
(6) Orice modificare a destinaŃiei spaŃiului se va realiza în baza unei expertize
tehnice şi conform reglementărilor în vigoare.


30
6 PREVEDERI DE EXECUłIE ŞI TEHNOLOGIE

6.1 Prevederi pentru construcŃii noi

(1) Procedura generală pentru executarea unui planşeu compus lemn-beton la
construcŃii noi este următoarea:
• Distribuirea grinzilor din lemn pe pereŃii portanŃi din zidărie la distanŃele precizate
în proiect;
• Înainte de pozarea grinzilor din lemn se prevede hidrolizolarea capetelor acestora;
• Executarea de sprijiniri provizorii a grinzilor din lemn, de regulă la 1/3 din
deschidere;
• Executarea cofrajului prin dispunerea acestuia la partea superioară a grinzilor din
lemn sau în interspaŃiile dintre grinzile de lemn;
• Dispunerea unei folii PVC sau carton asfalt pentru protejarea grinzilor din lemn
contra umezirii în urma turnării betonului;
• Repartizarea conectorilor la distanŃele prevăzute în proiect;
• Dispunerea armăturilor din placa din beton şi ancorarea acestora în centurile din
beton armat de pe contur conform proiectului;
• Verificarea dispunerii conectorilor şi a armăturilor conform proiectului;
• Turnarea betonului din placă şi centuri cu respectarea normelor în vigoare;
• Protejarea betonului proaspăt turnat împotriva deshidratării.

6.2 Prevederi pentru construcŃii vechi
(2) Procedura generală pentru realizarea unui planşeu compus lemn-beton la
clădiri existente este:
• Evaluarea stării de degradare a grinzilor existente din lemn. Se vor urmări
degradări ca:
- putrezirea capetelor grinzilor din lemn
- apariŃia unor defecte sau crăpături în câmpul grinzilor
- apariŃia unor deformaŃii mari datorită modificării încărcărilor
• Remedierea degradărilor/consolidarea grinzilor din lemn. Cele mai frecvente
soluŃii sunt:
- înlocuirea grinzilor din lemn ale căror capete sunt putrezite
- dispunerea unor eclise laterale din dulapi de lemn, antiseptizate, care se
solidarizează de grinda existentă cu ajutorul cuielor sau şuruburilor
- dispunerea unor reazeme din profile U, solidarizate de grinda existentă cu buloane
• Introducerea unor grinzi noi din lemn, poziŃionate între cele existente
• Executarea de sprijiniri provizorii ale grinzilor din lemn, de regulă la 1/3 din
deschidere
• Îndepărtarea pardoselii existente, a straturilor de izolaŃie (pământ, zgură, etc.) şi a
tavanului în cazul în care este degradat;
• Realizarea cofrajului pentru centurile perimetrale prevăzute pentru ancorarea
armăturilor din plaşeul compus;
• Executarea cofrajului planşeului compus prin dispunerea acestuia la partea
superioară a grinzilor din lemn sau în interspaŃiile dintre grinzi;
• Dispunerea unei folii PVC sau carton asfalt pentru protejarea grinzilor din lemn
contra umezirii în urma betonării;
• Repartizarea conectorilor la distanŃele prevăzute în proiect;
31
• Dispunerea armăturilor din placa din beton şi ancorarea acestora în centurile din
beton armat de pe contur; în cazul plăcilor continue se vor realiza golurile de continuitate cu
placa alăturată;
• Verificarea dispunerii conectorilor şi a armăturilor conform proiectului;
• Turnarea betonului din centuri şi placă conform normelor în vigoare;
• Protejarea betonului proaspăt turnat împotriva deshidratării.

32
BIBLIOGRAFIE

/1/ Becker, H- Vorschlag zur Bemessung von Holz-Beton-Verbundkonstruktionen nach den
einheitlichen Regeln der europäischen Gemeinschaft (Eurocodes).Lucrare de diplomă, Ecole
Polytechnique Fédéral de Lausanne, ElveŃia 1990.
/2/ Blass, H.J.; Ehlbeck, J; Van der Linden, M.L.R; Schlager, M- Trag- und
Verformungsverhalten von Holz-Beton-Verbundkonstruktionen.“Forschungsbericht der
Versuchsanstalt für Stahl, Holz und Steine”, Universität Karlsruhre (TH), 1995
/3/ Blass, H.I, Schlager, M, Van der Linden, M. – Trag und Verformungsverhalten von Holz
eton –Verbundkonstruktionen. Teil 1 u.2 “Bauen mit Holz” 5/96,6/96.
/4/ Ceccotti, A,; Covan, C – Behaviour of Timber and Concrete Composite Load-Bearing
Structures. “IUFRO Timber Engineering Group Meeting”,Saint John, New Brunswick,
Canada, 1990.
/5/ Girhammar, U.A. –Nail – plates as shear connectors in composite timber and concrete
structures. “Proceedings of 12 th IABSE Congress, Vancouver, 1984.
/6/ Godycki, T; Pawlica, J; Klesczewski, J – Verbunddecke aus Holzrippen und Betonplatte.
“Bauingenieur”, nr. 59, 1984.
/7/ Kreuzinger, H – Berechnungsmethoden Verbundkonstruktionnen Holz-Beton,QS-
Bauweise. Technische Universität München, oktober 1994.
/8/ Küng, R. – Verbunddecke Holz – Leichtbeton. Theoretische und experimentelle
Untersuchung der Verbundkonstruktion aus Holz und Leichtbeton mit Holzschrauben als
Verbundmittel. Teil 1- Bericht F 1108, Graz, 1997.
/9/ Linden,van der, M.L.R. – Calculation Methods for Creep of Timber-Concrete Composite
Beams. T.U.Delft, december 1995
/10/ Linden, van der, M.L.R. – Monte Carlo Simulations of Timber-Concrete Composite
Beams Tests. T.U. Delft, march 1996.
/11/ Marusceac, D – ConstrucŃii moderne din lemn . Editura Tehnică Bucureşti,1997
/12/ Meierhofer,U- Untersuchungen und Entwicklungen zum mechanischen Verbund von
Holz und Beton. “Schweizer Ingenieur und Arhitekt 37, 1994.
/13/ Natterer, I; Hoeft, M- Zum Tragverhalten von Holz-Beton-Verbundkonstruktionen
“Forschungsbericht CERS”, nr. 1345, Ecole Polytechnique Fédéral de Lausanne, ElveŃia,
1997.
/14/ Scheiflinger, G. – Deckenkonstruktionen aus Holz und Holzwerkstoffen. Diplomarbeit,
T.U. Graz, 1995.
/15/ Thomi, M; Waibel, H – Entwicklung und Fertigung von Verbundelementen.
Fortbildungskurs 1994 “Holzbau “der EMPA.
/16/ Gelfi M, Giuriani E, Marini A - Stud shear connection design for composite concrete slab
an wood beams. Journals of Structural Enineering, 2000
/17/ Frangi A, Fontana M – A design model for the fire resistance of timber-concrete
composite slabs. International Association for Bridge an Structural Engineering (IABSE)
Conference – Innovative Wooden Structures and Bridges, Lahti, Finland (2001)
/18/ Cercetări de laborator privind conlucrarea lemn-beton. Contract 9/1996 faza A.115.2,
INCERC –Timişoara, noiembrie 1997.
/19/ Liana Bob : ContribuŃii privind utilizarea elementelor compuse pentru realizarea
structurilor de rezistenŃă. Teză de doctorat, februarie 1999.
/20/ Elaborarea unor metodologii perfecŃionate de evaluare a stării construcŃiilor în vederea
precizării soluŃiilor de reabilitare şi a modului de întreŃinere a construcŃiilor. Contract 9/1996,
faza A. 16.1, INCERC-Timişoara, octombrie 1999.
33
/21/ Studiu de sinteză privind utilizarea elementelor compuse lemn-beton la reabilitarea
planşeelor existente din lemn.Contract 9/1996,faza A.16.3 INCERC-Timişoara, decembrie
1999.
/22/ Planşee compuse lemn – beton. Studiu de sinteză asupra cercetărilor efectuate până în
prezent asupra planşeelor compuse lemn – beton. Contract nr. 34484/2002, Faza 1, Program
grant A, cond CNCSIS 1397 INCERC-Timişoara iulie 2002.
/23/ Studii şi cercetări experimentale pe epruvete asupra conlucrării lemn-beton Contract nr.
34484/2002 Grant program A cod CNCSIS 1397 faza 2 INCERC-Timişoara, octombrie
2002.
/24/ Planşee compuse lemn-beton cu grinzi din lemn masiv şi placă din elemente prefabricate
de beton. Studiu şi încercări experimentale.PN 06-11-04-05/2006. Contract nr. 11N/2006.
Faza 1/2006 INCERC – Timişoara.
/25/ Planşee compuse lemn-beton cu grinzi din lemn masiv şi placă din elemente prefabricate
de beton.PN 06-11-04-05/2006. Contract nr. 11N/2006. Faza 2/2007 INCERC – Timişoara.
/26/ Reglementari privind calculul si alcatuirea planseelor compuse lemn-beton. PN 06-11-04-
05/2006. Contract nr. 11N/2006. Faza 3/2007 INCERC – Timişoara.
/27/ Cercetări experimentale privind comportarea planşeelor compuse lemn-beton. Contract
9/1996, faza A.127.1, INCERC-Timişoara, aprilie 1998
































34
ANEXA A INCERCAREA LA FORFECARE PE EPRUVETE
Aspecte generale
(1) Prin încercările specifice se urmăreşte determinarea modulului de alunecare al
conectorilor alŃii decât cei la care face referire prezentul ghid;
(2) Incercarea la forfecare se realizează conform prevederilor din SR EN 26891;

Incercarea la forfecare pe epruvete
(1) Se vor confecŃiona cel puŃin cel puŃin şase epruvete, alcătuite conform fig.A-1,
(2) Conectorii se vor dispune la o distanŃa „s” între ei.


Fig. A–1
(3) Parametrii utilizaŃi la procedura de încărcare sunt definiŃi în baza unei estimări
iniŃiale a încărcării maxime F
est
. Această valoare este obŃinută din experienta, din calcule sau
din rezultatele încercărilor preliminare pe o epruvetă lemn-beton şi este menŃinută pe toată
durata încercărilor fiind modificată numai dacă pe parcursul încercărilor, valoarea medie a
forŃei maxime diferă cu peste 20% din cea estimată F
est
;

Efectuarea încercărilor experimentale
(1) Incercarea epruvetelor se realizează pe un stand specializat;
(2) Incercarea se efectuează urmărind încărcarea până la 70% din forŃa de
forfecare maximă estimată, după acest punct verificându-se deformaŃia;
(3) Incercarea se va considera încheiată atunci când:
- forŃa de forfecare maximă estimată F
est
este atinsă
- deplasarea dintre lemn şi beton este 15 mm.
(4) Durata totală a încercării unei epruvete trebuie să fie între un minim de 10 de
minute şi maximum de 15 minute. În fig.A-2 este trasată curba de timp-încărcare;

35

Fig. A–2 Curba timp-incărcare
Determinarea capacităŃii portante şi a modulului de alunecare

(1) ForŃa maximă F
max
rezultă din diagrama forŃă-deplasare trasată cu valorile
obŃinute în urma încercărilor experimentale;
(2) Modulul de alunecare al îmbinării K
ser
se determină în funcŃie de valoarea
forŃei de forfecare maxime estimate şi deformaŃia corespunzătoarea valorilor a două forŃe din
timpul încercării, astfel:

) (
3
4
4 , 0
1 , 0 4 , 0
ν ν −

=
est
ser
F
K A–1

unde:
4 , 0
ν - deformaŃia aferentă unui procent de 40% din F
est
;

1 , 0
ν - deformaŃia aferentă unui procent de 10% din F
est
;
F
est
- forŃa estimată prin calcule sau încercări iniŃiale





Sign up to vote on this title
UsefulNot useful