EVALUAREA ECONOMICĂ ŞI FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERILOR

1. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei
întreprinderi.

Definitia evaluarii: Un complex de tehnici, procedee şi metode prin care un bun, o grupă de bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o întreprindere în ansamblul său sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieţei şi prin care li se asigură comparabilitatea cu aceasta. Evaluarea economică şi financiară este singurul tip de evaluare bazat pe expertiză şi diagnostic şi care are drept obiectiv determinarea valorii de piaţă (valorii de circulaţie) a bunurilor şi întreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de piaţă. Dar de ce trebuie evaluată o întreprindere? Pentru că există trei grupe de factori care influenţează permanent valoarea oricărei întreprinderi, şi anume: ? ? ? influenţe legate de existenţa preţurilor libere; influenţe legate de modificările raportului de schimb al monedei naţionale; gestiunea internă a fiecărei întreprinderi, mai ales în ce priveşte politicile de amortizare si politicile de contabilizare(cu deosebire, contabilitatea costurilor). Pornind de la realitatea că, excepţie făcând politicile de amortizare si de contabilizare care au o anumită stabilitate, ele neputându-se modifica decât între exerciţii, atât preţurile cât şi raportul de schimb al monedei naţionale fiind libere şi, deci, foarte mobile, practic recurgerea la tehnici specifice de evaluare ar trebui să facă parte din cotidianul întreprinderii, si aceasta constituie apanajul expertului contabil consultant al întreprinderii. Dacă acest cotidian nu are loc, managementul întreprinderii ar trebui totuşi să ţină seama că sunt cazuri în care este nu numai necesar, dar şi obligatoriu să se procedeze la o evaluare a întreprinderii; iată câteva exemple: a. Ca instrument de măsurare a calităţii gestiunii întreprinderii - determinarea periodică a valorii întreprinderii b. în tranzacţiile comerciale - vânzare-cumpârare, privatizare c. Ori de câte ori au loc schimbări în mărimea şi structura capitalului social al întreprinderii d. Ori de câte ori au loc schimbări în numărul şi componenţa acţionarilor sau asociaţiilor e. Determinarea cursului de introducere la bursă f. Calculul parităţii de schimb în cazul fuziunilor şi divizărilor g. în acţiuni juridice cu scop patrimonial– impartirea patrimoniului, lichidarea h. în scopuri fiscale - determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune

11. Prezentaţi trei momente din viaţa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea pe bază de expertiză şi diagnostic.

a. Ca instrument de măsurare a calităţii gestiunii întreprinderii - determinarea periodică a valorii întreprinderii b. în tranzacţiile comerciale - vânzare-cumpârare, privatizare c. Ori de câte ori au loc schimbări în mărimea şi structura capitalului social al întreprinderii d. Ori de câte ori au loc schimbări în numărul şi componenţa acţionarilor sau asociaţiilor e. Determinarea cursului de introducere la bursă f. Calculul parităţii de schimb în cazul fuziunilor şi divizărilor g. în acţiuni juridice cu scop patrimonial– impartirea patrimoniului, lichidarea h. în scopuri fiscale - determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune
4.Clasificaţi diferitele tipuri de evaluări.

a) în funcţie de obiect, evaluările pot fi: ? ? ? ? ? evaluări de bunuri mobile şi imobile independente; evaluări de grupe de bunuri şi unităţi generatoare de numerar; evaluări de active economice (secţii, fabrici, magazine, părţi ale întreprinderii etc.); evaluări de active şi elemente intangibile; evaluări de întreprinderi în ansamblul lor; b) în funcţie de metodă, evaluările se pot grupa în: - metode bursiere; sunt cele care se aplică, de regulă, la întreprinderile ale căror titluri sunt tranzacţionale pe o piaţă reglementată. - metode aşa zise clasice; sunt cele care se aplică, de regulă, la întreprinderile necotate: 1. evaluări patrimoniale; abordează exclusiv latura cantitativă, patrimonială a bunurilor şi intr. 2. evaluări bazate pe performanţe; abordează exclusiv latura calitativă performanţele financiare ale activului sau întreprinderii, respectiv randamentul, profitabilitatea, rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacităţii beneficiare a activului sau întreprinderii: profit net, dividend, cash flows 3. evaluări combinate; abordează atât latura cantitativă cât şi cea calitativă c) în funcţie de scop, evaluările se pot grupa în trei categorii: - evaluări contabile; sunt cele prevăzute prin standardele şi normele contabile, folosite în scopul elaborării situaţiilor financiare ale întreprinderilor; - evaluări administrative; sunt cele prevăzute prin acte normative diverse;

Disponibilitati 57. 18.Evaluări care au la bază valori diferite de valoarea de piaţa 2.ca diferenţă între ceea ce ea posedă şi ceea ce ea datorează. Bilantul functional este instrumentul de analiza pe baza posturilor din bilant. 19. Bilantul contabil constituie punctul de prornire in orice evaluare deoarece in acesta este reflectata situatia patrimoniului. de exploatare Fct. . d) în funcţie de beneficiar: evaluări pentru asigurare. precum si functia de finantare in pasiv BILANTUL FUNCTIONAL Fct. evaluări pentru creditare. e) în funcţie de valorile obţinute. Imobilizari . a averii acumulate de societate de la infiintare pana in prezent si rezultatele financiare obtinute in perioada in care sau incheiat.trezoreria (TN) Aceste 3 mase ne dau informatii asupra echilibrului financiar al intreprinderii prin relatia FR – NFR = TN Bilantul financiar se prezinta astfel: Activ Pasiv IV.Capitaluri proprii . de DATORII NEFINANCIARE finantare Fct. Rolul bilanţului contabil în diagnosticul de evaluare.functia de exploatare .valoarea netă contabilă . Capitaluri permanente : I. Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi.. Stocuri + Creante VI. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluare.Datorii financiare pe termen lung V. a averii acumulate de societate de la infiintare pana in prezent si rezultatele financiare obtinute in perioada in care sau incheiat.nu reflectă decât imperfect valoarea economică reală .fondul de rulment (FR) . respectiv: .de investitii IMOBILIZARI CAPITALURI PROPRII STOC + CREANTE Fct. Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi? Expertul evaluator trebuie sa tina cont cont de faptul că: . evaluările se pot grupa în: .necesarul de fond de rulment (NFR) . evaluări pentru impozitare etc.functia de investitii .Evaluări care au la bază valoarea de piaţă . a principalelor functii ale intreprinderii. Datorii nefinanciare II.functia de trezorerie in activ. Bilantul contabil constituie punctul de prornire in orice evaluare deoarece in acesta este reflectata situatia patrimoniului.evaluări economice şi financiare. Datorii financiare pe termen scurt III.bilanţul contabil nu permite înţelegerea corectă a realităţii economice şi financiare a întreprinderii.de trezorerie DISPONIBILITATI DATORII FINANCIARE TOTAL ACTIVE TOTAL CAPITALURI Rolul bilantului functional: Orice bilant se descompune in plan financiar in trei mari mase: .

Acesta este bilanţul care cuprinde. Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare. in schimb valoarea este o marime obiectiva in raport cu negociatorii si subiectiva in raport cu evaluatorul fiind rezultatul muncii sale 12. nu toti factorii care au determinat . Bilant contabil Bilant economic Patrimoniu în valori contabile Patrimoniu în valori economice ANC Performanţe financiare Performanţe recalculate în funcţie de CB obţinute factori de piaţă 3. profitul net. dar un profit determinat ţinând seama de condiţiile normale ale pieţii din care face parte întreprinderea sau activul şi nu de politicile interne ale întreprinderii. de rentabilitate. pe cand valorile sunt multiple c. la un moment dat. elaborând un bilanţ economic. de calcul. Bilantul economic cuprinde atât patrimoniul întreprinderii. intre parţi aflate in cunoştinţa de cauza. şi anume: determinarea activului net corijat (ANC) al activului sau al întreprinderii şi determinarea capacităţii beneficiare (CB) a activului sau a întreprinderii. care va oferi datele necesare. pe cand valoarea reprezinta baza de la care porneste evaluarea d. Pretul este unic. Deşi porneşte de la bilanţul contabil. tangibila. de asemenea. evaluarea bazată pe expertiză şi diagnostic este necesară din cel puţin trei puncte de vedere: ? ? patrimoniul întreprinderii este exprimat în valori administrative. dar un patrimoniu exprimat în valori economice şi nu contabile. un bilanţ teoretic. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi? în cazul privatizării. expertul evaluator se rupe de acesta şi elaborează bilanţul economic. evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori. nu in valori de piata. a. Pretul este o marime obiectiva in raport cu evaluatorul si subiectiva in raport cu partile care negociaza reflectand actul lor de vointa. scenarii de dezvoltare. exprimat în valori economice. patrimoniul. precum şi un rezultat financiar. Evaluarea unui activ sau întreprindere se face pe baza bilanţului economic al activului sau al întreprinderii. aplicării metodelor de evaluare. un bilanţ abstract.indispensabile oricărei evaluări. Stabilirea preţului presupune negocierea. Pretul se formeaza pe piata si este rezultatul negocierii intre vanzator si cumparator.Evaluatorul va aduce o serie de corecţii elementelor patrimoniale (extracontabil). pe baza diagnosticului de evaluare acesta construieşte ansamble financiare abstracte. Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie. cât si profitul pe care întreprinderea este aptă a-1 degaja în condiţiile pieţii din care face parte. Părăsirea bilanţului contabil si elaborarea bilanţului economic se realizează cu ocazia elaborării a două lucrări . pe cand valoarea este o marime conventionala b. elaborat de experţi exclusiv în scopul evaluării. in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. respective zona in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul. performanţele obţinute de întreprinderea cu capital de stat nu pot fi considerate ca fiind automat reproductibile în viitor. Pretul este o marime concreta.

5. având aceeaşi durată prezumtă de folosinţă si posedând aceleaşi performanţe cu obiectul reevaluat. cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar. pe de altă parte. Valoarea actuală se obţine corectând valoarea de origine cu inflaţia care a avut loc de la data achiziţiei şi cu coeficientul de învechire (care cuprinde uzura fizică. este ceea ce noi numim frecvent valoarea de înlocuire. de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita. normal informaţi şi interesaţi într-o tranzacţie echilibrată. 9.sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare ? ? cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le. slăbiciunile întreprinderii. stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 7. pentru aceeaşi durată de folosinţă reziduală. în care părţile au acţionat în cunoştinţă de cauză. Definiţi valoarea justă. prudent şi fără constrângere. . si ameninţările. într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv. Definiţi valoarea de utilizare. pe de o parte. Valoarea de folosinţă este dată de costurile necesare pentru procurarea unui bun care prezintă aceleaşi posibilităţi de utilizare. Definiţi valoarea de piaţă. care poate fi efectuată înainte sau după privatizare. evaluarea constituie momentul în care se scot în evidenţă aspectele legate de o eventuală restructurare a întreprinderii. 8. atuurile şi factorii de succes ai întreprinderii. la data evaluării. uzura morală şi uzura funcţională). Valoarea justă reprezintă preţul la care un bun ar putea fi schimbat între un cumpărător şi un vânzător. Valoarea de folosinţă este definită ca fiind totalitatea costurilor care ar fi necesare pentru dobândirea unui bun susceptibil de a fi folosit în acelaşi scop. Definiţi valoarea actuală a unui bun. în aceleaşi condiţiuni de utilizare. Definiţi valoarea de origine. 6. Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale. 10. de inventar sau istorică este dată de totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea şi punerea bunului sau a activului în stare de folosire sau de utilizare. după o activitate de marketing corespunzătoare (cei doi au studiat piata). Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii? Diagnosticul trebuie să cuprindă toate laturile şi sectoarele activităţii şi toate funcţiile întreprinderii scoţând în evidenţă oportunităţile. între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât. de achiziţie.

.Exista contracte individule de munca. .Care este regimul fiscal al intreprinderii? Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: • Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii. . adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii: .primite din partea intreprinderii .Societatea este constituita legal. .este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare. .absenta litigiilor.la depistarea factorilor de risc si .reglementari fiscale aplicate corecte. . • Riscurile existente in mediul extern întreprinderii. 14. . Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. adică atuurile ca urmare a unor factori. . Obiective: Poziţionarea întreprinderii sau a activului în piaţă. cum ar fi: . adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile. .ajuta la anticiparea viitorului firmei. .o buna organizare si funcţionare a întreprinderii.la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. .Exista contracte incheiate cu partenerii externi.Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii : .Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca: . . . Mijloace de realizare .alegerea metodelor. . . analiza patrimoniului conducerii întreprinderii.obligaţii fiscale nerespectate.Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate.Exista actiuni juridice in curs.obligaţii fiscale îndeplinite la timp. • puncte slabe.existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi.relaţii contractuale corecte.statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt. .realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor : .poate explica diferenţele dintre valorile determinate de evaluatori diferiţi 13.finanţare asigurata.conflicte de munca.contract si statut corespunzătoare. Obiective: ? ? aprecierea riscurilor inerente situaţiei juridice a întreprinderii.rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice Constatari .rezultate din afara intreprinderii . adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers oportunităţilor) . . . . • Punctele forte.

Mijloace de realizare .stabilirea dinamicii imobilizărilor. Obiective: Evaluarea măsurii în care mijloacele de producţie răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic. probleme de calitate a produselor si serviciilor.calitate foarte buna a produselor si serviciilor • puncte slabe. .realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor : . e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii.se impune cunoaşterea potenţialului de producţie la un moment dat si evoluţia sa in timp. management şi resurse umane. adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii: o planificare defectuasa a producţiei.stabilirea nivelului de productivitate.analiza potenţialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a întreprinderii. 15. produse si servicii competi tive • puncte slabe. adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica. cum ar fi: o buna utilizare a capitalului de producţie. .se vor analiza clientii incerti. tehnologic şi de exploatare.activitatea de cercetare-dezvoltare Constatari – . cunosterea insuficienta a pietii.politica de preturi . adică atuurile ca urmare a unor factori.procesele de fabricatie . evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei. o conducere defectuasa a aprovizionării si transporturilor. cuantumul cheltuielilor publicitare. .produsele sau gama de servicii oferite . g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere.starea mijloacelor de productie . d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare. . Concluzia: riscurile si oportunitatile • Punctele forte.realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor: . Concluzia: riscurile si oportunitatile • Punctele forte. f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei. clienti statornici.utilaje moderne.reteaua de distributie Constatari – a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale întreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activităţii.stabilirea nivelului de amortizare.pozitia strategica a intreprinderii pe piata . c) Se vor analiza furnizorii.Mijloace de realizare . cum ar fi: retea de vanzare puternica. . adică atuurile ca urmare a unor factori. b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru aceştia durata de recuperare a creanţelor .clientela intreprinderii . 16.

Date cu privire la personal: pregătirea . Constatari .relatii de rudenie intre conducere si salariati. conturi clienţi. b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta.sistem de remunerare. impozite. pe ultimii 3-5 ani. litigii.protectia muncii. flexibil. Mijloace de realizare . studiul resurselor şi utilizărilor. .Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuării evaluării 56.rata de actualizare este influenţata cu riscul de pret.organizare sindicala.analiza raţiourilor.Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii. adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii: proasta functionare a conducerii.bilanţul economic este influenţat prin evaluarea activelor la valori juste. bine pregatir.Analiza efectuata va avea ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in situaţiile financiare. . alte datorii. exploatarea şi echilibrele financiare.structura personalului . influenteaza valoarea întreprinderii astfel: . exista motivarea muncii. Cum influenţează modificarea preţurilor valoarea unei întreprinder i? Modificarea preturilor influenţează valoarea inteprinderii astfel: . 17. alte elemente de activ. fluctuaţiile. Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi? Raportul de schimb al monedei nationale. tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc. fonduri proprii etc.experienta. . stocuri.punerea în lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balanţe. cum ar fi: personal tanar. fie de politicile fiscale.evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor. Obiectivele şi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. evenimente posterioare.influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naţionale . aprecierea rezultatelor. bilanţ funcţional. împrumuturi.structura de varste si sexe Constatari – a) Analiza structurii umane si anume: . exista o buna organizare.stil de conducere. preluate potrivit metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale 55.nivelul de pregatire profesionala . de piaţa care ţin seama de preturile pieţei . vechimea in întreprindere.legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social.). construirea (elaborarea) diferitelor situaţii necesare pentru analiză şi diagnostic (tablou de finanţare. adică atuurile ca urmare a unor factori. trezorerie. . Mijloace de realizare . Concluzia: • Punctele forte. .realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor: .realizarea acestui diagnostic se bazeaza pe utilizarea datelor si informatiilor: cunoaşterea principiilor şi metodelor contabile proprii sectorului de activitate şi aplicate de întreprindere.salarizare nestimulata. pregatire. • puncte slabe. valori mobiliare de plasament imobilizări şi amortismente. Obiective: ? ? ? ? ? ? ? fiabilizarea valorilor contabile reţinute.gradul de ocupare. aprecierea ajustărilor necesare cauzate fie de politicile contabile. furnizori.). absenteism.Obiective: Analiza structurii resurselor umane şi capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor întreprinderii.

calculul matematic al activului net corijat. maşini si utilaje etc. Explicaţi influenţa politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii. respectiv duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare.58. construcţii. de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziţionate in acest an sunt amortizate accelerat influenţează întreprinderea. în această situaţie putându-se găsi terenuri. 63. 48. Politica de amortizare influenţează valoarea întreprinderii astfel: . cea mai utilizată metodă constă în estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderată a preţurilor la tranzacţiile care au avut loc în ultima zi de la bursă şi preţul ultimei tranzacţii din .stabilirea unor durate de viata mai scurte decât cele normale influenţează in sensul micşorării valorii întreprinderii . influenţeze in sensul unei valori mai mari a activelor si a întreprinderii . Cum explicaţi relaţia dintre politicile contabile şi valoarea întreprinderii? Este evident ca politicile contabile influenţează valoarea întreprinderii întrucât acesta poate opta pentru o metoda sau alta. Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprindere? . reevaluarea bunurilor necesare exploatării. capitalizarea costurilor îndatorării la un moment dat determina active mai mari decât daca dobânda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării.stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale. 21.Rata de actualizare/de capitalizare 20. locuinţe de serviciu. Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi? Titlurile sunt evaluate diferit. De exemplu. Titlurile care cotează se evaluează prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieţei de capital. Care sunt paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi? ? ? ? Activul net corijat al unei entităţi se determină parcurgân-du-se succesiv trei etape: separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil. construcţii cu altă destinaţie decât cele legate de activitatea de bază. Aceste bunuri sunt evidentiate distinct de catre evaluator nefiind supuse evaluarii in cadrul determinarii ANC. valoare acesteia fiind mai mica decât daca ar fi utilizat metoda liniara.Capacitatea beneficiara . o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaţiile financiare. Care este tratamentul activelor considerate în afara exploatării în evaluarea unei întreprinderi? Bunurile în afara exploatarii sunt cele care aparent nu au legătură directă cu activitatea de bază a entităţii (case de vacanţă. pe când metoda FIFO va avea un efect invers. astfel metoda LIFO in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic. 59.) sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus (sub 50%.metodele de amortizare de asemenea influenţează. ambarcaţiuni de plăcere etc. Ele sunt evaluate distinct in functie de natura si piata fiecarui bun. asemenea si politicile de amortizare. de exemplu).Activul net corijat . după cum cotează sau nu la bursă şi după cum se constituie într-un pachet majoritar sau un pachet minoritar.

51. studii. materiale. plasamentele.piese de schimb. brevete. ? ? ? Stocurile la intrare (materii prime. 49. mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri. semifabricate din producţie proprie etc. Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? După ce ne-am asigurat că stocurile din contabilitate se sprijină pe inventare fizice şi am studiat metodele de evaluare folosite de întreprindere. 53. 52. nonvalori pentru determinarea activului net corijat al întreprinderii. Stocurile la ieşire (produsele finite) se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare. lamedia preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţio nale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea. sunt luate în calculul acti vului net corijat cu valorile din scriptele contabile. Cum se evaluează imobilizările necorporale ale unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Imobilizările necorporale (cheltuieli de înfiinţare. se procedează la elaborarea unei balanţe pe vechimi a tuturor stocurilor şi constituirea de provizioane pentru stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă. . Creditele acordate.) se evaluează lapreţurile de achiziţie practicate în luna anterioară celei în care se face evaluarea. cele în valută fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea întreprinderii. 50. Cum se evaluează obligaţiile din bilanţul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Obligatiile intră în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate. cu condiţia să fie un preţ relevant. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare în care au demarat studiile pentru evaluarea întreprinderii. Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea creanţelor şi se calculează provizioane pentru creanţele incerte sau cu termenele de încasare depăşite. dar pot fi utilizate si alte metode bazate pe evaluarea globală a întreprinderii în care s-a investit. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea.aceeaşi zi. mărci. care se iau în calculul activului net corijat cu sumele înregistrate în contabilitate. cu o singură excepţie: cheltuielile de cercetare şi studiile care se referă la produse noi sau la dezvoltare (si nu cele care sunt efectuate pentru menţinerea potenţialului existent). licenţe. tehnologii etc. Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Disponibilităţile băneşti intră în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate. combustibili. de regulă. cele care nu cotează dar se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeaşi metodă a capitalizării dividendelor. Stocurile din interior (producţie neterminată.5% din numărul de titluri ale emitentului. adică să se refere la cel puţin 0.) sunt considerate. iar dacă intrările sunt mai rare. creanţele se iau în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate. Titlurile care nu cotează şi se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizării dividendelor.) se evaluează la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor. obiecte de inventar etc.

000.de cercetare mai putin cele destinare crearii unui produs nou (10000-4000) = 10000 37.cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.000.000. profit 55. . capital social 100. clădiri 200. în ce constă metoda aditivă de calcul al activului net corijat? Metoda aditiva care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influenţelor rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanţul întreprinderii ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din reevaluare (ajustari ale valorilor contabile) 26. . din care 4.metoda aditiva care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influenţelor rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanţul întreprinderii. echipamente 250.000.metoda substractiva care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor întreprinderii. stocuri (49).l. 23.000. stocuri 300.000.000. cunoscând următoarele elemente din bilanţul economic al acesteia (în lei): casa 10.000. Metoda substractiva: ANC = TA corijat (dupa eliminarea cheltuielilor de constituire) – Total datorii ANC = (10000+150000+200000+250000+300000) – (480000+80000+200000) ANC = 910000 – 760000 = 150000 Veniturile in avans sunt asimilate furnizorilor Cheltuielile in avans sunt asimilate creantelor Metoda aditiva: ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din reevaluare ANC = (100000+10000+55000) – 15000 (eliminarea ch.rezerve: 3.cheltuieli de constituire: 2. furnizori 400. venituri anticipate 80.000. Ce este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi ce semnificaţie are în evaluarea întreprinderii? . 22.000.65. .000. împrumuturi bancare t.rezultat reportat: 5.000. banca 150. disponibilitati (51).000. . . obligatii (53). ANC = Capitaluri proprii (10000+3000+5000) – cheltuieli de constituire (2000) – chelt.000. .cheltuieli de cercetare: 10. Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei întreprinderi? . Daţi exemple privind corecţiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinării activului net contabil corectat: actiuni (48). creante (50). 200.000 destinate creării unui produs pentru înlocuirea altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor.000.000. în ce constă metoda substractivă de calcul al activului net corijat? Metoda substractiva care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor intreprinderii ANC = Total active reevaluate corijate – Total Datorii 24.de constituire) ANC = 165000 – 15000 = 150000 62. Determinaţi activul net corij at al unei întreprinderi prin ambele metode .capital social: 10. Să se determine activul net contabil corectat pe baza următoarelor informaţii (în lei): . cheltuieli de înfiinţare 15. rezerve 10.000.000. creditori 80. imobilizari necorporale (52).

pornind de la bilanţ şi evidenţele contabile. Capacitatea beneficiară creează uşor o confuzie suplimentară: nu este vorba de un beneficiu. variantă recomandată în cazul evaluărilor pentru privatizare (CB ). şi anume: ? incidenţa fiscalităţii. măsurată. ca urmare a cel puţin 3 categorii de factori a căror incidenţă trebuie stabilită. . profitul net. Capacitatea beneficiară a unei întreprinderi poate fi definită ca fiind aptitudinea unei întreprinderi de a degaja un beneficiu în viitorul apropiat. ci de un randament financiar al totalităţii capitalurilor care finanţează exploatarea.calculul matematic al capacităţii beneficiare . dividendul si fluxul de trezorerie (cash-flow). identice cu cele din perioadele trecute.pornind de la constatările efec tuate în aceste prime două etape 39. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? ? Teoretic se poate utiliza una din următoarele patru variante: capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale previzionale. în condiţii de gestiune normale. 1 . influenţa acestor factori asupra valorii întreprinerii trebuie analizată distinct. 38. se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a exceselor de salarizare şi adăugarea insuficienţei de salarizare. Capacitatea beneficiară se exprimă prin indicatorii: profitul brut. 40. este vorba de a determina.studiul rezultatelor trecute. de un profit în sensul uzual. excesul sau insuficienţa la calculul provizioanelor. fluxurile intragrup. referinţa constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experţii tehnici asupra duratelor de viaţă utilă ale activelor amortizabile ? salarii şi asimilate salariilor. dacă nu au loc schimbări semnificative în viaţa întreprinderii. modul de evaluare şi de evidenţă a stocurilor. care este rezultatul economic rezonabil la care un eventual cumpărător ar putea să se aştepte. Prezentaţi şi explicaţi patru corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţul contabil pentru determinarea capacităţii beneficiare. ? alte corecţii se efectuează exclusiv pe baza constatărilor din diagnostic şi din analiza fundamentală şi se pot referi la: profituri si pierderi datorate unor cauze conjuncturale sau excepţionale. Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia.examenul previziunilor si . Care sunt paşii (etapele) pentru determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? Capacitatea beneficiară.42. se determină parcurgânduse succesiv trei etape: . imobilizăr i înregistrate pe cheltuielile perioadei etc. Efectele sinergice presupun complementaritate de activităţi ale căror rezultate sunt superioare celor reieşite din însumarea algebrică a rezultatelor indivi duale. referinţa constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaţa muncii de către experţi independenţi în muncă şi protecţie socială ? corecţii legate de sinergiile descoperite în cadrul diagnosticului de evaluare. se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a oricărui exces de amortizare si adăugarea oricărei insuficienţe de amortizare. ? incidenţa metodologiei contabile. Principalele corecţii ale profiturilor din bilanţurile contabile se referă la: ? amortizări si diferite alte deprecieri. Deci. acest profit viitor al întreprinderii. ? distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar. Rezultatele publicate ca atare de întreprindere sunt adesea puţin semnificative. Este ceea ce se numeşte capacitatea beneficiară.

Actualizarea este un instrument prin care se asigură comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizează în perioade diferite de timp. Prezentaţi trei metode de determinare a ratei de actualizare. la o anumita data.? ? ? capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB ). plus o primă de risc c) Rata egală cu media dobânzilor practicate de băncile comerciale d) Rata egală cu media tuturor dobânzilor practicate pe piaţa financiară (primele trei de mai sus) e) Rata egală cu costul capitalului întreprinderii de evaluat este cea mai recomandată metodă. pot fi folosite teoretic mai multe metode: a) Rata egală cu dobânda la împrumutul de stat poartă denumirea de rată de bază. deoarece ţine seama de condiţiile concrete ale întreprinderii expertizate (Costul Mediu Ponderat al Capitalurilor – CMPC) 30. Pentru determinarea ratei de capitalizare.. stând. recomandată în evaluarea întreprinderilor tranzactionate în 3 sectorul privat. rată fără riscuri sau rată neutră b) Rata egală cu dobânda practicată de banca centrală. Prezentaţi şi explicaţi modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi. 4 27. Cum se determină costul capitalului propriu al unei întreprinderi? CCP = Rn + (Rr – Rn)*β .banii. spre deosebire de mărfurile din piaţa de bunuri şi servicii. modificări ale capitalului social. capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale din întreaga perioadă trecută şi viitoare (CB ). 31. Actualizarea este un instrument prin care se asigură comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizează în perioade diferite de timp. restructurări etc. Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus în calculul parametrilor economici şi indicatorilor financiari de către operatorii din piaţa de bunuri şi servicii. menţionăm totuşi că acest rol este strict legat de proprietatea singurei mărfi existente în piaţa financiară . Ce este actualizarea? Actualizarea sumelor reprezintă un ansamblu de calcule menite să măsoare valoarea actuală a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametri esenţiali: durata temporală reţinută si rata dobânzii luată în calcul pentru a măsur a indisponibilitatea sumei în prezent. 29. a unui varsamant unic sau a unei sume de varsaminte. CMPC = CostulCapitaluluiPropriu * ponderea capitalurlor propii in total capitaluri [CCP/(CCP+CCI)] + + CostulCapitalurilorImprumutate* ponderea capitalurlor imprumutate in total capitaluri [CCI/ (CCP+CCI)] CCI = Costul datoriei (1 – Rata impozitului pe profit) Costul datoriei = (Cheltuieli financiare – Venituri financiare) / Datorii financiare * 100 32. aceea că stând. Ce este şi cum se determină rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate. aduc pierderi. mai ales în condiţii de instabilitate si incertitudini în macroeconomia ţării. care. aduce beneficii. variantă 2 recomandată în evaluările pentru management. ca mărime este egală cu cea de la alineatul precedent. capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute şi viitoare (CB ). de fructificare sau de actualizare. Fără a intra în detaliile doctrinei economiei de piaţă referitoare la rolul pieţei financiare pentru economia reală.

Regula capitalizării sau fructificării este următoarea: o sumă X cheltuită în trecut (sau în prezent) are ca echivalent în prezent (sau în viitor) suma n Y.4% CCP = 4 + (19-4)*1.cheltuieli financiare 1.4*30% = 15.dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia trecut-prezent-viitor.84 = 8.Cap. incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: 1. numai dacă pe X o amplificăm cu (l + i) : în care n = numărul de ani şi i = rata de capitalizare sau de fructificare.dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia viitor-prezent-trecut. tehnica se numeşte de capitalizare sau de fructificare.Cap.coeficientul primei de risc 1. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi rata de actualizare.000 lei . Care sunt tehnicile de actualizare? Actualizarea se realizează şi se exprimă prin două tehnici speciale după cum este luat în calcul factorul timp.in care Rn = rata neutra.riscurile întreprinderii 19% . .2 = 4+18 = 22% CMPC = 22*70% + 8.1*100 = 10% CCI = 10 (1-16%) = 10*0. .datorii financiare (30% din sursele de finanţare) 4. Relatia dintre riscuri si rata de actualizare este direct proportionala: cu cat riscurile sunt mai mari. Y are ca echivalent în prezent (sau în trecut) suma X numai dacă pe Y o amplificăm cu l (vezi relatia de mai jos în care n = numărul de ani şi i = rata de actualizare). 33.000 lei . = 70 % Ponderea CCI in Tot. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. tehnica se numeşte de actualizare pro-priu-zisă.4% + 2. cu atat rata de actualizare este mai mare.5% = 17.rata de bază 4% . ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii.9% 28. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau 2.2 . La analiza unei astfel de abordari a riscului.venituri financiare 600 lei . = 30 % Costul datoriei = (1000 – 600) / 4000 = 0.cota de impozit pe profit 16% Rezolvare: Ponderea CCP in Tot. Rr = rata cu riscuri. metoda primei de risc). Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. şi anume: . β = coeficientul de dispersie al actiunilor pe piata 67. Determinaţi rata de capitalizare (CMPC) a unei întreprinderi cunoscând următoarele informaţii: . Regula actualizării propriu-zise este următoarea: o sumă prevăzută a fi cheltuită în viitor peste n ani.

plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora.M. Valorile substanţiale nu sunt valori de tranzacţie. Valorii substantiale nete 66. 36. durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.Rata de actualizare trebuie sa fie o rata înainte de impozitare ce reflecta evaluările pieţei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Explicaţi relaţia dintre rata de actualizare şi valoarea întreprinderii. Cum influenţează riscul de ţară valoarea unei întreprinderi? Riscul de tara influenţează valoarea întreprinderii in sens invers proporţional. Care sunt limitele valorilor patrimoniale? Limite: - caracterul incomplet: elementele necorporale. deci partea „invizibilă" nu este luată în calcul . Valoarea substanţială brută redusă (VSBr) este valoarea substanţială brută din care sau dedus obligaţiile nefinanciare. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara. Activului net contabil corijat – valoarea reala (valoarea matematica) determinat prin metoda substractiva sau metoda aditiva .M. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic reevaluat si datoriile inscrise in acest bilant.). Ce înţelegeţi prin valoarea patrimonială a unei întreprinderi? Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi reprezinta o valoare determinata pe baza patrimoniului intreprinderii pornind de la situatiile financiare folosind diverse metode. prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Riscul. cu cat riscul este mai mare cu atât valoarea întreprinderii este mai mica. minus valoarea bunurilor care deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (închiriate etc. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica 61. 60. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi valoarea întreprinderii. Valorii substantiale brute . 35. riscul monetar. 34. Valoarea substanţială netă (VSN) se identifică activului net corijat. O rata care reflecta evaluările pieţei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar. riscul de proiect si riscul fluxului de numerar. Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi? Prezentaţi câteva metode de determinare. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimările viitorului flux de numerar au fost ajustate. Metode de determinare: .M. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei întreprinderi? Explicaţi semnificaţia acesteia. 25. dar care nu apartin acesteia (luate cu chirie) – valoarea bunurilor care desi sunt proprietatea societatii nu sunt folosite de aceasta (date cu chirie)] Prin valoare substanţială brută (VSB) se înţelege activul bilanţier reevaluat în ipoteza continuării activităţii. ele se folosesc în metodele de evaluare bazate pe combinaţia patrimoniu-rentabilitate. cu valori. VSB = Activul reevaluat corijat + [ valoarea bunurilor folosite de societate. fiind egală cu valoarea substanţială brută din care se deduc toate datoriile.

Din punct de vedere al cumpărătorului. asocierea cu părţi ale întreprinderii. adică perioada la sfârşitul căreia proprietarul ar trebui să-şi schimbe atitudinea faţă de afacerea sa. direct sau indirect. modernizarea echipamentelor. un nivel satisfăcător de investiţii. posibilitatea efectuării evaluării elementelor de activ pe baza unor comparaţii de piaţă. Deci. d. rata de capitalizare sau de actualizare determinată de experţi (i). La stabilirea perioadei de referinţă se are în vedere ca aceasta să corespundă perioadei de prognoză a întreprinderii. pornind de la cei raportaţi prin situaţiile financiare ale întreprinderii. sunt necesare trei elemente de calcul care. dividendul sau fluxul de trezorerie degajat de întreprindere. ? . posibilitatea măsurării cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate. rata de capitalizare sau de actualizare este formată. inclusiv în legătură cu rentabilitatea ramurii din care face parte întreprinderea. b. Prima de risc este cu atât mai mare cu cât exploatarea prezintă riscuri. iar cele externe din documentarea şi investigaţiile exterioare făcute de experţi.- caracterul strict static: nu au în vedere strategia întreprinderii caracterul complex: uneori este dificil să ai o idee precisă asupra valorii unor bunuri din activul întreprinderii. această perioadă coincide cu termenul de recuperare a investiţiei pe care acesta este pe cale să o facă. ar trebui îndeplinite. mai ales cele industriale specifice. perioada de referinţă se exprimă de regulă în ani si corespunde limitei de prognoză stabilită de experţi pe baza constatărilor din diagnosticele sectoriale. divizarea. dintr-o rată de bază (neutră) la care se adaugă prima de risc. astfel de modificări constau în iniţierea unor căi de restructurare. aceşti indicatori se determină de către experţi. reînoirea produselor etc. respectiv de determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obţinut prin investirea pe piaţa financiară a echivalentului activului net reevaluat. - 41. deci. fuziunea. intră în logica lucrărilor: indicatorul de performanţă financiară care poate fi profitul net. Rata neutră corespunde unor plasamente fără riscuri şi cel mai adesea mărimea ei se stabileşte la nivelul dobânzii practicate la obligaţiunile de stat. de regulă. riscurile de eroare sunt importante caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizării unei evaluări patrimoniale viabile pentru ca aceste metode să fie semnificative şi valoarea obţinută printr-o astfel de metodă să fie reţinută. perioada de referinţă exprimată în număr de ani (n). riscurile interne se stabilesc în cadrul diagnosticului. c. Schimbarea de atitudine constă în provocarea unor astfel de modificări în viaţa întreprinderii care să-i permită să-şi reia ciclul vieţii. cumulativ. cum ar fi: formarea de noi societăţi comerciale. prima de risc pentru societate să fie redusă. sub o formă sau alta de exprimare. injecţii de capital pentru înlocuirea tehnologiilor. Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia pe baza performanţelor financiare? ? ? Pentru a evalua prin rentabilitate o întreprindere. următoarele patru condiţii: a.

prin perpetuare (capitalizare). In ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate. ci mai de grabă ea trebuie considerată ca un organism viu care. Care este definiţia goodwill-ului? Valoarea patrimonială nu acoperă totalitatea valorii unei întreprinderi. 46. Metoda prezintă în plus avantajul de a scoate în evidenţă principiile fundamentale ale evaluării întreprinderii şi de a fi considerată obiectivă pentru că nu este supusă. dar cea mai complexă în aplicare. 45. problemelor de ordin speculativ ale pieţei financiare. această metodă de evaluare prin actualizarea fluxurilor viitoare de lichidităţi reprezintă tehnica de evaluare cea mai satisfăcătoare din punct de vedere conceptual. când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale. Goodwill este partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere.n”(3 ani). Această metodă utilizează principiul financiar potrivit căruia valoarea unui activ este egală cu valoarea actuală a fluxurilor nete de disponibilităţi (cash flow) susceptibile de a fi degajate în viitor de către activul respectiv. care formează fondul comercial al întreprinderii care. Goodwill – este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun.Calculul fluxului de lichidităţi nete istorice (minim trei ani anteriori) . poate să aducă un plus de valoare pentru întreprindere (goodwill). Cum se determină şi ce semnificaţie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? Cash Flow înseamnă fluxul de trezorerie disponibilă pe care-1 degajează un activ sau o societate. In concluzie. se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de î ntreprindere peste pragul de rentabilitate.se scad nevoile de finanţare a activităţii curente (investiţiile pentru menţinerea potenţialului actual al agentului economic (Ir) şi . elemente intangibile.n” se stabileşte valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii. este o metodă prin excelenţă futuristă. pe lângă bunuri. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi şi care sunt acestea? .variaţia necesarului fondului de rulment (ΔNFR) CF = pn + am + pr – Ir – ΔNFR 44. In determinarea mărimii acestuia se porneşte de la: + capacitatea beneficiară exprimată prin profitul net (pn) la care + se adaugă toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) şi + provizioane cu caracter de rezervă (pr) şi . creanţe şi datorii dispune de un fond de comerţ. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ţine cont de riscuri şi de exigenţa de rentabilitate a cumpărătorului (investitorului). creanţe şi datorii. concepţional. Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala .Determinarea valorii reziduale ce urmează să fie adăugată la suma fluxurilor degajate de întreprindere 64.43..Determinarea ratei de actualizare graţie căreia este posibil de a readuce fluxurile nete viitoare si valoarea reziduală în valori actuale . pana in anul . Care sunt cele patru etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? Aplicarea metodei se face în patru etape succesive: ..Proiectarea fluxului de lichidităţi nete pe o perioadă cât mai lungă posibilă . elemente de piaţă. evaluarea întreprinderii se face în funcţie de perspectivele sale de dezvoltare. întreprinderea nu este numai o sumă de bunuri. in acest an . Potrivit acestei metode.

studii. publicitate.M. cadrele-cheie etc. clientela. atât a patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi referitori la performanţele financiare ale întreprinderii. identificarea entităţii evaluate. să conţină o declaraţie prin care îl informează pe utilizator că raportul este confidenţial pentru evaluator şi pentru utilizator şi că nicio responsabilitate referitoare la raport nu poate fi acceptată de evaluator faţă de o terţă parte. Exemple de metode combinate: . amplasamentul. să specifice baza de evaluare incluzând tipul de valoare şi definiţia acestuia. poziţia faţă de organismele publice şi administrative. pe această cale. Metodele de evaluare. brevete. ca diferenţă între valoarea globală a întreprinderii şi valoarea sa patrimonială (ANC) : GW = Vg – ANC 54. laboratoare etc. competenţa tehnică (licenţe. mărci. vad comercial etc. bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi. sub o formă sau alta de exprimare. care poate beneficia. competenţa comercială (promovare. .) etc. Orice raport de evaluare trebuie: să prezinte clar şi cu acurateţe concluziile evaluării. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? ? ? ? ? ? ? ? ? ? Raportul de evaluare trebuie să permită: identificarea evaluatorului. identificarea bazelor şi ipotezele de evaluare utilizate. cât si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. să conţină o declaraţie de conformitate care să certifice că evaluarea a fost făcută în concordanţă cu standardele internaţionale sau naţionale de evaluare.). de o rentă economică (valoarea dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale întreprinderii. efort exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii şi în câte grupe se pot clasifica? ? ? Metodele combinate presupun luarea în consideraţie.practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate . performanţele managerilor. să descrie aria misiunii de evaluare. Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu (cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările nec orporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi.M.bazate pe goodwill Goodwill-ul poate fi determinat prin metoda indirectă netă. identificarea datei efectuării evaluării şi a datei raportului de evaluare. combinate.retail . tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente intangibile. competenţa managerială (calitatea personalului. patrimoniale. Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimo niu se pot referi la: reputaţia întreprinderii. în funcţie de tehnicile folosite. adică profitul obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investiţional al întreprinderii. şi anume: tehnici bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate. superbeneficiu sau rentă de goodwill. se împart în două mari grupe. Metodele combinate fac apel atât la valori statice.).M. elementele intangibile constituie sursa unui superprofit. superioritatea produselor. valoarea întreprinderii. între altele. într-o manieră neechivocă. clienţi. Valoarea patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii. 47.

obiectul de activitate. clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere.12. .3. regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp. adica atuurile.riscuri . . daca exista contracte de munca individuale si colective. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.1.1 obiectiv: aprecierea situaţiei juridice a întreprinderii in raport cu proprietarii. -riscurile existente in mediul extern intreprinderii. evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei.1. . este necesara prezentarea unor cv 4. cu personae fizice sau juridice. într-o structură standard.Elementele de bază ale unui raport de evaluare a întreprinderii. Scopul evaluarii 1. terţii si cu salariaţii. clienti statornici.puncte slabe. etc. 4. evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal. Constatări: ţinând seama de prevederile legale in vigoare.2. conditii economico financiare optime. calitate foarte buna a produselor.1.produse si servicii scumpe. 3. daca sunt actiuni juridice in curs.stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social. structura capitalului si componenta actionariatului. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii.puncte forte: retea de vanzare puternica.numele .etc. in prezent si in viitor 42. cunoasterea insuficienta a pietei etc. Diagnosticul de evaluare 4. pozitia ocupata in cadrul ramurii respective.1. relatii contractuale corecte. daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate.3. se prezintă astfel: 1.Prezentarea intreprinderii . Diagnosticul juridic 4. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale. si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. Diagnosticul commercial 4.oprtunitati . . a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite. durata de recuperare acreantelor. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu. fazele cronologice principale de dezvoltare. se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. evaluare. deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt.2.3.2. respective condintionarii inverse oportunitatilor. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind: 1. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta. daca exista contracte încheiate cu partenerii de afaceri. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1. -punctele slabe. codul SIRUES. adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile. -punctele forte.in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum. forma juridica. 4.crearea.Scurt istoric. statut corespunzatoare. ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate. etc.2. finantare bancara asigurata. 4. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere. adresa. existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati. obligatii fiscale nerespectate.1. transformare etc. 4.2. cunatumul cheltuielilor publicitare. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: . absenta litigiilro. conflicate de munac. adica evolutii cu un efect previzibil negative. contract.

. 4. utilaje moderne.3. servicii competente. -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice. 4. probleme de calitate a produselor si serviciilor. -punctelor forte.3.3. grad de ocupare. oragnizarea sindicala din intreprindere.3. 4.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia. organizare buna. .4. apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp. pregatire.climatul social. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3. avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii. 4.punctelor slabe. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului. respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el. a nivelului de automatizare si aproductivitatii.5.punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie. cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte. exista motivarea muncii.6. -riscurilor.oportunitatilor. -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata. -riscurilor. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor. stocuri de materii rpime. 5. sistem de remunerare c) date sociale.4. salarizare nestimulativa.5. stil de conducere. a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate.varsta.4.o planificare defectuoasa a productiei.etc.5.stabilirea existentei imaginii fidele. formare si experienta. -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite.4.cf. . b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii. . Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati.aboreaza bilantul economic al intreprinderii. preturi competitive. de zile de greva. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.2. pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4. -punctelor slabe. Bazele lucrarii de evaluare Se vor ment datele si inf puse ladisp de client.Diagnosticul resurselor umane 4. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: . clare si complete a patrimoniului. -riscuri. Diagnosticul financiar contabil 4. date cu privire la personalvarsat. -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4. .puncte slabe: proasta functionare a conducerii. percum si astarii de sanatate financaira a acesteia.1. rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale. protectia muncii. nr.caietului de sarcini si preved din contractul incheiat.4. vechime in intreprindere.51.3. flexibil si bine format. 4. dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare. o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.3. -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii.puncte forte: personalul este tanar.2.1. . pregatire. dinamic. 4. Obiective . etc.2. stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale. reprezentare sindicala slaba.

Expertize si studii.3. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea met de evaluare mentionate la pct. 5. 7. Ipoteze microeconomice. 6.5. 6. valoarea actiunilor.1. atat din punct de vedere ec cat si fin.Cocluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute. Factori de risc extern. . 6.5.2. Bibliografie 5.Gama de valori.1. in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.3. Metode patrimoniale.4.4. 8.2. Factori de risc intern. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. inscrisuri.4. Ipoteze de evaluare: 5.3. Ipoteze macroeconomice. Factori de risc: 5. 5. 6. 6.Metode prin rentabilitate. cf grupelor de mai jos: 6. proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse.Alte metode.4. 5.1.2. publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. Metode combinate.1.2. 5.3.Metode de evaluare aplicate Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte.6. Metode bursiere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful