CAPITOLUL V

POLITICI ŞI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA SPAŢIULUI MONTAN ROMÂNESC 5.1.Caracterizare generală a spaţiului montan Zona montană a României, reprezintă circa o treime din teritoriul naţional având o suprafaţă de 79.919 km2 din care 53,3% păduri cu 74,4% grad de împădurire şi 41,1% terenuri agricole, constituind 46% din teritoriul a 28 judeţe, în cadrul a 729 comune, cu 3.900 sate şi a 92 oraşe montane. Astfel din suprafaţa agricolă a ţării, de 14.791.333 ha (62% din total fond funciar), suprafaţa agricolă din zona de munte reprezintă circa 22,5%, respectiv arabil 9,2%, păşuni 41% şi fâneţe 67,4%. În structură, din suprafaţa agricolă montană, fâneţele şi păşunile naturale reprezintă 71,7%, arabilul 25,6%, pomii şi viile 2,7%. Din totalul suprafeţelor din zona montană, cele agricole reprezintă circa 42% iar cele neagricole 58%, din care 52% sunt păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră.1 Terenurile agricole şi pădurile în mod special, reprezintă o mare bogăţie economică şi de mediu natural, ca valori naţionale, dar şi continentale. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin existenţa unor dezavantaje naturale: altitudine, climă, pante, fertilitate scazută a solului, izolare faţă de căile de comunicaţie şi faţă de pieţele de desfacere şi prin îmbătrânirea populaţiei active, tendinţele de exod, infrastructuri insuficiente etc., ceea ce face din zona montană o zonă defavorizată, extrem de vulnerabilă economic, social şi ecologic.
1 Radu Rey şi colaboratori, “Carpaţii României – Summit-ul pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă în Regiunea Carpaţilor şi a Dunării”, Ed. Agris-Redacţia Revistelor Agricole, pag.14

240

Populatia (mediul urban si rural) este de circa 3,6 milioane locuitori – 47 locuitori/km2 – din care agricultori peste 2.000.000 cu circa 1.000.000 exploatatii taranesti private, in majoritate cu caracter de subzistenta si 2,4 mil. ha pajisti naturale, in care se practica o agricultura traditionala, de tip extensiv, axata pe cresterea animalelor*. In mediul rural si preorasenesc, veniturile populatiei provin din agricultura (circa 40%), dar si din alte activitati: forestiere, miniere, industrie prelucratoare, servicii, artizanat etc.. Veniturile populatiei montane sunt in general mai reduse datorita caracterului special al acestor zone determinate de pozitia geografica mai greu accesibila (pante abrupte), clima, gradul de izolare, etc., avand ca sursa, agricultura, cresterea animalelor, valorificarea lemnului si alte activitati. Cu toata bogatia naturala de care dispun aceste zone se remarca existenta unor fenomene negative privind forta de munca agricola imbatranita dar si a fenomenului de migratie naturala al populatiei montane (exodul demografic), si anume: • zonele montane se caracteriza printr-un fenomen de depopulare grava, prin existenta unei populatii imbatranite si a unui spor demografic negativ; • accentuarea tot mai mult a gradului de saracie si lipsa perspectivelor pentru populatia tanara datorita lipsei ofertei de locuri de munca pe plan local; • fenomenul de crestere a populatiei tinere in zona montana ca efect al regresului industrial si al reducerii posibilitatilor de angajare a fortei de munca.
*Conform lucrarii de delimitare a Zonei Montane realizata de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, (MAAP, in prezent) – Comisia Zonei Montane din Romania-1995, Radu Rey si colaboratori, “Carpatii Romaniei – Summit-ul pentru Mediu si Dezvoltare Durabila in Regiunea Carpatilor si a Dunarii”, Ed. Agris-Redactia Revistelor Agricole, pag.14

241

Agricultura montana reprezinta o activitate traditionala, pentru peste 1000.000 de exploatatii taranesti, cu caracter majoritar de “subzistenta”, cu o dimensiune medie de circa 3 ha/exploatatie, existand si un procent de circa 3% dintre acestea cu caracter comercial, cu 5-30 ha teren agricol in proprietate privata. Agricultura montana se bazeaza pe ingrasamintele naturale, exceptie fac stropirile pentru cartof si pomi fructiferi, dar si la acestea chimizarea se realizeaza in limite rationale. In aceste conditii, produsele agroalimentare sunt nepoluate, de tip ecologic, de inalta calitate biologica. In ceea ce priveste productia vegetala, culturile agricole in zona montana se limiteaza la: cartof, porumb, secara, ovaz, grau de primavara, legume si zarzavaturi, exceptie facand legumele termofile (rosii, ardei, vinete).
Cu exceptia cartofului, celelalte plante de cultura se folosesc pentru autoconsum uman si in hrana animalelor. Productiile medii sunt de 10-15 tone/ha la cartof, 2,5 tone la garu si secara si 3-4 tone la porumb, 2,5 tone la orz si 1,5 tone la ovaz. Cerealele se cultiva pe zone mici si limitate la microzonele cu temperaturi medii anuale mai ridicate.

Gradinile de legume si zarzavaturi sunt prezente pe langa fiecare exploatatie, exceptie facand legumele termofile (rosii, ardei, vinete s.a.). Arbustii fructiferi si plantele medicinale sunt o prezenta frecventa, mai ales in flora spontana, dar nu au luat inca forma unor culturi sistematice desi reprezinta resurse cu mari posibilitati de extindere. Nivelul tehnologic al dotarii exploatatiilor agricole este scazut, mecanizarea slaba, viteza de recoltare, uscare si depozitare a fanului fiind redusa cu efect negativ important asupra valorii nutritive si cu pierderi prin deprecieri, mai ales in anii ploiosi. Zona de munte are un important potential de productie marfa, mai ales la produsele animaliere: lapte, carne, piei, lana (cresterea animalelor este reprezentata in special prin bovine si ovine). Intreaga agricultura montana se bazeaza pe ingrasamintele naturale furnizate de ovine si bovine pe fanetele si pasunile naturale, iarba fiind foarte bogata in flora spontana si numeroase specii de plante medicinale.

242

Bovinele, in jur de 934 mii capete, din care vaci si juninci 523 mii capete, sunt de mai multe rase, si anume: Bruna, Baltata Romaneasca (varianta de Simenthal) si Pinzgau, precum si un procent de metisi. Bovinele din zona montana reprezinta 27% din totalul bovinelor pe tara. Ovinele, in jur de 2.700 mii capete, din care 1.980 mii capete oi si mioare. Ovinele sunt in marea majoritate de rasa “Turcana”, iar in zonele cu clima blanda se gaseste si rasa “Tigaie”. Sunt rase cu lana groasa si semi-fina, exploatate mai ales pentru productia de lapte, fiind deosebit de rezistente la conditiile vitrege de clima si deplasari lungi. Sistemul general de crestere a animalelor in zona montana se face cu iernarea pe baza de fanuri naturale si cu folosirea pe timpul verii a pasunilor etajelor montane mai inalte, prin vacarii si stane de oi sau mixte. Se mai creste un numar destul de important de cabaline, porcine, pasari de curte, mai putin caprine si bubaline (bivoli), animale de blana, precum si caini ciobanesti masivi, din rasele “mioritica” si “ciobanescul carpatin”. Productiile medii de lapte la vaci se situeaza intre 2.850-3250 l/cap/an, iar la oi, productiile medii de lapte sunt de 40-50l/cap/an. Animalele sunt crescute in sistem extensiv, cu multa miscare, in mediul natural prea putin poluat. Acest sistem de crestere a animalelor determina o calitate foarte buna a laptelui, carnii, branzeturilor, desi productiile sunt mici fata de cele din alte tari. In ultimul timp efectivele de ovine exploatate pentru productia de lapte s-au redus foarte mult, ceea ce ar putea pune in pericol productia de branzeturi atat de apreciate intrucat Romania este una dintre putinele tari care si-a conservat tehnologiile de fabricare a branzeturilor de oaie. Suprafata fondului forestier national este de circa 27% din totalul fondului funciar, adica circa 6.360.000 ha, din care 67% se in zona de munte. Din totalul fondului funciar neagricol din zona montana, care reprezinta circa 58%, fondul forestier este de peste 52%.

243

etc. vulpi.6 m3/ha/an. fabrici de covoare. De asemenea. posibilitatea de exploatare este de 22 milioane m3/an. rasi. capra neagra etc. fabrici de produse lactate. Padurile zonei de munte sunt accesibile pentru exploatare. In zona montana industriile in proportie insemnata sunt cele ce exploateaza resursele locale: fabrici de cherestea si de mobila. cocosi de munte. in zona montana exista o retea deasa de rauri si paraie. industria pielariei.29 ha de padure/locuitor fata de 0. La o crestere medie anuala de 3. Padurea romaneasca este remarcabila si sub aspectul produselor secundare. impletituri si mobilier.Zona de munte romaneasca este destul de bine impadurita. textile. iar reteaua densa de rauri si paraie montane este populata natural cu specii diverse de peste. de asemenea. respectiv fructe mici. populata natural cu diverse specii de peste( pastrav. plante medicinale. lipan. incaltaminte.30 ha media europeana). obiecte din lemn. mistreti. Padurea romaneasca este remarcabila si sub aspectul produselor secundare: fructe de padure mici. iar fauna cinegetica poate fi apreciata ca fiind bogata (cervide. exceptand industria lemnului. micile industrii artizanale (olarit. in cea mai mare parte in zona montana. Veniturile populatiei rurale din zona montana depind in mare masura de posibilitatile de exploatare si valorificare a lemnului. lostrita. Masa lemnoasa destinata aprovizionarii populatiei din mediul rural. industria apelor minerale. industrii miniere. fabrici de ciment. clean. este de circa 4 milioane m3/an. Periodic dar limitat. ciuperci. Romania ocupand locul al 11-lea in clasamentul european (0. carne.). In ruralul montan industriile sunt putin dezvoltate. fauna cinegetica este apreciata ca fiind deosebita si bogata. panificatie. fierarie-potcovarie etc. scobar etc. abatoare si carmangerii. se intervine cu actiuni de populare cu puiet de peste a unor rauri. mreana. 244 . industriile prelucratoare pentru: lapte. tricotaje si covoare. lupi. ciuperci.). mai frecvent cu pastravi. ursi.). plante medicinale..

In ceea ce priveste comertul. 245 .Majoritatea acestor industrii si-au restrans activitatea generand o rata inalta a somajului in zona montana. O situatie particulara o prezinta industria miniera. Ecologia zonei montane romanesti se prezinta satisfacator fiind determinata de o serie de factori: • Nivelul de impadurire (67 % din padurile Romaniei) remarcabil cu mari suprafete de paduri tinere si o proportie echilibrata intre conifere si foioase. in ceea ce priveste invatamantul. cu conservarea florei spontane furajere. unde s-a inregistrat o ampla restrangere cu disponibilizari de forta de munca. • Realizarea productiilor furajere exclusiv pe baza ingrasamintelor naturale. chimizarea agriculturii finnd minora. deosebit de bogata in specii. cu toate acestea. acesta inca mai are probleme de rezolvat in ceea ce priveste dezvoltarea bazei materiale si adaptarea programelor de invatamant realitatii muntelui. dominant. Slaba dezvoltare a industriilor in zona montana rurala a mentinut un grad scazut de poluare a apelor si a mediului montan. aspecte ce au limitat procesul erozional. Serviciile publice sunt destul de bine reprezentate in zona montana. cu efecte negative asupra mediului natural si agriculturii. a fanetelor si pasunilor naturale. • Sistemul extensiv. prin traditie si cu un grad de mecanizare foarte scazut. de exploatare a animalelor. cu araturile efectuate cu respectarea curbelor de nivel. in unele zone montane au aparut factori poluanti si anume: fabrici de ciment. unitati de debitare a lemnului ce produce rumegusul de lemn. inclusiv plante medicinale. • O suprafata arabila reprezentand circa 25% din totalul suprafetei agricole montane. in zonele montane acesta a fost primul sector care s-a dezvoltat prin aparitia a numeroase societati comerciale acoperind o gama larga de necesitati. respectiv numai 9% din arabilul national.

orasul Busteni nu dispune inca de un sistem de canalizare. Olanesti. Electrificarea in zona de munte este realizata in cea mai mare parte. precum si microhidrocentrale. cu drumuri de acces si de agrement: Predeal. cu gradul cel mai redus de poluare. Muntele furnizeaza cea mai mare cantitate de apa potabila. baby-schi). drumuri secundare. etc. traversarea lantului muntos in toate directiile se realizeaza prin defilee echipate cu drumuri nationale si judetene. marea majoritate a satelor nedispunand de sisteme de colectare si distributie a apei si de canalizari. Pioana Brasov.Zona montana romaneasca dispune de importante infrastructuri. avand caracter national si international. schi si alte sporturi de iarna. de exemplu. a caror energie elecrica obtinuta este absorbita de sistemul energetic national de unde se distribuie dupa nevoi. cu personal calificat. poduri. aceasta situatie insa se intalneste din pacate si in unele orase montane. In general telecomunicatiile (centralele telefonice. Vatra Dornei. Reteaua de cai ferate este in cea mai mare parte electrificata. Covasna. In zona de munte se produce o mare cantitate din energia electrica a Romaniei. drumuri principale care traverseaza orasele si marea majoritate a comunelor montane. transportul feroviar de marfuri si calatori efectuandu-se curent. Sinaia. posta. de buna calitate. In ceea ce priveste aductiunile de apa si canalizarile. ce dispun de intreaga gama de instalatii moderne: teleferice. Calimanesti. In zona montana exista numeroase statiuni balneo-climaterice unde se gasesc ape termale de mare valoare sau ape minerale carbogazoase: Herculane. exusta exceptii privind mici catune izolate in Muntii Apuseni. Borsec. Exista un numar important de hidrocentrale de nivel mare si mijlociu. Turismul montan este destul de bine reprezentat. in comunele montane acestea sunt slab dezvoltate. televiziunea) sunt realizate in zona montana. (amenajate pentru trasee montane. retea de cai ferate. Felix. Sovata (care dispun de o baza materiala buna cu capacitati de cazare in hoteluri. 246 . Caciulata. telescaune.

care se bucura de o larga apreciere din partea turistilor romani si straini.care reprezinta o sursa de materie prima si energie. in continuitate traditionala. armonizarea relatiilor intercomunitare. ca urmare a sprijinului financiar acordat prin Programul SAPARD. populatia – care trebuie sa fie sanatoasa si energica si care trebuie sa asigure continuitatea satului romanesc. se impune o abordare pluridisciplinara a problematicii muntelui. dar aceasta nu inseamna ca dezvoltarea rurala se rezuma doar la dezvoltarea agriculturii. Integrarea europeana a zonei montane a Romaniei. definita conform dezvoltarii durabile. pentru ca fiecare sa aiba sansa unei vieti mai bune. In vederea dezvoltarii rurale a zonei montane. in mod special dupa 1990.In ultimul timp. zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. Trebuie imbunatatite conditiile de viata ale intregii populatii care traieste in spatiul rural. si in limite ecologice. cu conditii defavorabile. suprafetele agricole – pentru cresterea animalelor si productia de marfuri alimentare de calitate.Strategii si obiective ale dezvoltarii zonei montane Agricultura este elementul determinant al dezvoltarii rurale in majoritatea spatiilor rurale. Principalele bogatii ale zonei montane trebuie sa ramana: padurile .2. In ultima perioada. pluriactivitate. Pentru aceasta. presupune dezvoltarea in ecosisteme echilibrate pe baza gospodariilor familiale si proprietatii private. 5. integrarea strategiilor de dezvoltare cu cerintele Comunitatii Europene. Dezvoltarea durabila montana rurala presupune ca omul trebuie sa fie partener al naturii. avand urmatoarele obiective: 247 . pentru a se putea mentine echilibrul omnatura. a inceput o miscare tenace pentru dezvoltarea turismului rural si a agroturismului montan. dar nu numai al celor care lucreaza in agricultura. apa – pentru energie si apa potabila. se prevede o crestere a numarului pensiunilor agroturistice din mediul rural montan.

• conservarea si valorificarea culturii locale. informare. conservarea si ameliorarea mediului. culesul si prelucrarea fructelor de padure. protejarea speciilor rare si a celor amenintate cu disparitia din zonele protejate. fara a compromite sansele generatiilor viitoare. In tara noastra. formata din agricultura. definita conform dezvoltarii durabile. • gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. • valorificarea patrimoniului natural. Aceste regiuni au o economie rurala mixta. Se urmareste stabilirea unor conditii de 248 . Zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. • procesul de educatie. precum si diferite intreprinderi mici si mijlocii de tip industrial sau mestesuguri diferite. regiunile montane reprezinta o zona foarte importanta din punct de vedere economic. si in acelasi timp este o regiune care trebuie protejata. a traditiilor etnografice. este necesar si un sprijin comunitar adecvat obiectivelor dezvoltarii rurale. protejarea monumentelor istorice.• protejarea. a serviciilor si dotarilor adecvate. conservarea biodiversitatii. invatamant. care asigura necesitatile prezentului. In multe zone montane un loc important in economia rurala il ocupa agroturismul montan. instruire. • dezvoltarea infrastructurii. • cresterea calitatii vietii. exploatarea padurilor si prelucrarea lemnului. Eforturile pentru practicarea in Romania a unei politici montane reprezinta un proces continuu. In Romania nu s-a practicat niciodata o politica montana distincta si se manifesta tendintele de continuare a marginalizarii muntelui. • gospodarirea familiala montana. la care pe langa efortul national si in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. protectiei populatiei si mediului montan.

• pastrarea sanatatii si a sigurantei umane din zona montana. In prezent. In Romania. vizand ansamblul problemelor economice. a diversitatii biologice si productivitatii acestor resurse naturale. culturale si de mediu. sociale. ca zone defavorizate. vizand sprijinirea si coordonarea acestora pentru integrarea in politica globala. dupa modelul european. In acest context: Pentru dezvoltarea durabila a zonei montane. Politicile locale de dezvoltare a zonei montane intaresc eficacitatea diferitelor politici sectoriale. • armonizarea relatiilor intercomunitare. iar in cadrul acestora. este necesara o evaluare adecvata a politicii agricole si a dezvoltarii durabile cu referire la urmatoarele principii de baza: • omul . In aceasta categorie de zone sunt considerate: regiunile montane. • o sansa pentru fiecare (conditiile de viata paritare cu locuitorii altor regiuni). pastrarea sanatatii animalelor. • integrarea strategiei cu cerintele Comunitatii Europene. intrucat nu au fost pregatite pentru alternative sau reconversii economice. regiuni ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii rurale (zone subdezvoltate).partener al naturii. de la o comunitate la alta. nivelul de dezvoltare economica si sociala este diferentiat de la o zona la alta. • conservarea resurselor naturale. a apei. unele zone sunt declarate. zone rurale in dificultate. 249 . a solului. cu asigurarea de servicii corespunzatoare si crearea unei societati rurale atractive. a aerului. • asigurarea specificitatii si viabilitatii comunitatilor rural-montane.viata paritare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane. din punct de vedere social. • asigurarea pentru agricultorii montani de venituri care sa le garanteze stabilitatea gospodariilor.

fertilitate scazuta a solului. structuri administrative defavorabile. ce nu pot fi schimbate . infrastructuri insuficiente. Se urmareste stabilirea unor conditii de viata pantare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane. Dezvoltare durabila rurala trebuie inteleasa ca un mecanism care actioneaza in directia orientarii evolutiei fenomenelor economico-sociale a spatiului rural. 250 . izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere si prin dezavantajele structurale imbatranirea populatiei active si tendintele de exod. distantele mari fata de centrele decizionale. care sa asigure necesitatile prezentului. clima. Declararea acestor “zone defavorizate” este o masura politica care vizeaza crearea de facilitati care sa stimulze investitorii sau sa antreneze programe de dezvoltare economico-sociala. In acest sens. Politicile reale de dezvoltare a zonei montane a zonei montane intaresc eficacitatea diferitelor politici sectoriale. care sa imprime zonelor un ritm de dezvoltare durabila. sociale. cresterea veniturilor populatiei si combaterea saraciei. pentru stoparea declinului social si stimularea cresterii economice. spre o dezvoltare individuala si comunitara avand ca efect ameliorarea nivelului de bunastare rurala si a mentinerii echilibrelor de mediu. pante. vizand sprijinirea si coordonarea acestora pentru integrarea in politica globala. zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica.• implementare de programe pentru sprijinirea zonelor ramase in urma ca dezvoltare. Zonele de munte se disting de alte regiuni prin dezavantajeie naturale. vizand ansamblul problematicii economice. definita conform dezvoltarii durabile. culturale si de mediu inconjurator. prin realizarea unor programe integrate. fara a copromite sansele generatiilor viitoare. • masuri pentru consolidarea economiei rural montane.altitudine. ocupatii restrictive. eliminarea decalajelor intre urban si rural.

Dezvoltarea acestor activitati in zona montana nu poate fi conceputa decat intr-un raport complementar cu agricultura si silvicultura. intrucat obiectivul lor nu este sa substituie cele doua activitati. la cresterea calitatii vietii locuitorilor. ci sa creeze conditii pentru mentinerea populatiei in zona. Experienta tarilor cu munte ne arata pericolul pe care il pot avea pentru viitorul tarii. activitati pentru care sunt necesare programe. pentru oprirea si diminuarea exodului de populatie catre alte regiuni mai fertile este necesar elaborarea unei politici montane precum si a unor 251 . servicii. Uniunea Europeana considera ca zonele montane merita o atentie speciala in comparatie cu alte zone mai putin defavorizate din punct de vedere pedoclimatic. in special al tinerilor. mestesuguri. tocmai in ratiunea valorificarii superioare a resurselor naturale prin agricultura si silvicultura. Pentru compensarea efortului suplimentar prestat de agricultorii montani in scopul valorificarii unor resurse marginale in folosul societatii. economic si social: • actiunea necontrolata a celor care exploateaza si a locuitorilor asupra padurilor cu mare pericol ca in cel mult doua secole sa transformam teritoriul tarii intr-un desert. prin alte activitati ca: agroturism. obliga pe majoritatea agricultorilor din aceste regiuni sa-si completeze veniturile obtinute din activitatea agricola. catre alte zone. Situatia economica diferita a celei mai mari parti din micile exploatatii din zona montana. regiunile de munte constituie o mostenire naturala si culturala unica. proiecte precum si anumite facilitati in vederea derularii acestora in mod eficient in zona montana si care sa duca la eficientizarea gospodariilor taranesti. ca aceste zone au nevoie de o strategie specifica. pentru diminuarea handicapurilor naturale. Prezenta acestor activitati complementare este cu atat mai necesara cu cat creste altitudinea unde se gasesc stabilite gospodariile montane. pentru echilibru ecologic.In toata Europa. • depopularea zonelor montane. mai vizibila. mai consistenta si mai eficienta pentru a sprijini dezvoltarea durabila a acestor zone la un nivel calitativ superior.

etc. Franta. si privesc: • ameliorarea si diversificarea productiilor vegetale.. • diversificarea activitatilor economice si sociale. forestiere. cuprinse in Carta Europeana a Regiunilor de Munte. industriale si energetice. ovine si alte animale din rase ameliorate si directionate spre productiile de lapte-carne. Scopul politicii de dezvoltare montana este de a permite populatiei montane sa atinga un nivel de viata decent. experienta “EUROMONTANA” si a institutiilor romanesti 252 . Elvetia. pastrarea activitatilor artizanale etc. recunoasterea dreptului la o dezvoltare specifica si luarea in considerare a diferentierilor. cu mentinerea selectiva a tehnologiilor traditionale si modernizarea la limita ecologicului si durabilitatii. corespunzator cu cel din regiunile ne-montane. sa utilizeze si sa monitorizeze fonduri interne sau externe destinate protectiei si dezvoltarii zonei montane. • realizarea sau modernizarea infrastructurii. • dezvoltarea activitatilor agricole. • infaptuirea de politici locale montane. in mod echilibrat. *Inspirata de legile muntelui din Franta si Italia si care urmeaza recomandari ale Consiliului Europei. dar si crearea unor structuri profesionale specifice capabile sa primeasca.. obtinuta in baza ingrasamintelor naturale si a florei spontane. trebuie sa fie legate de resursele naturale si de o forta de munca energica.acte normative specifice zonei montane – “Legea Muntelui”*. dezvoltarea turismului si agroturismului. ca Austria. Italia. Obiectivele politicii montane sunt: • valorificarea optima a resurselor proprii. pastorale. • cresterea de bovine. agricole. Pentru aceasta principalele directii de dezvoltare pentru zona montana din Romania. cu evitarea exceselor chimizarii. ale ONU si FAO si utilizeaza experienta unor tari cu zone montane dezvoltate. • adaptarea si imbunatatirea echipamentelor si serviciilor. in sisteme extensive de exploatare cu harnire pe baza de iarba.

pentru ca potentialul muntilor Europei sa fie pe deplin exploatat este nevoie sa imbunatatim cadrul politic actual al uniunii Europene. Zonele montane sunt descoperite ca fiind o sansa pentru viiitorul Europei. • realizarea de oraganizatii profesionale de agricultori de munte. pentru o mai buna adaptare la nevoile si sansele zonelor montane in beneficiul Europei ca un intreg.E. la nivelul Uniunii Europene. cadrul unei apropieri integrate sunt urmatoarele: 253 . exista mai multe motive pentru o apropiere integrata a U. contribuind la pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. • dezvoltarea si protejarea padurii impotriva defrisarii. Oricum. • dezvoltarea micilor industrii si a industriilor medii nepoluante in mediul rural si urban montan. de zonele montane. Un obiectiv de o importanta majora este atingerea unei strategii mai vizibile. • dezvoltarea si adaptarea sistemului de invatamant agricol destinat ruralului montan. • dezvoltarea serviciilor si infrastructurii. • mentinerea identitatii culturale si evolutia spre participarea la sistemul european de valori. propunerile sunt dezvoltate in cadrul oferit de actualele politici si de posibilele dezvoltari de dinaintea largirii. mai ales a invatamantului profesional si a formarii continue a adultilor. In afara obiectivului coeziunii ecologice. crearea de noi locuri de munca. Avand in vedere mandatele U. la specificul economic si ecologic al muntelui.E. • promovarea unei polici de granturi pentru dezvoltarea zonei montane. in concordanta cu experienta europeana.• ameliorarea treptata a tehnologiilor agricole si zootehnice. mai consistente si mai eficiente pentru a sprijini dezvoltarea durabila a zonelor in Uniunea Europeana. Motivele care justifica.

• tocmai de aceea adeseori raman in urma cu dezvoltarea. daca nu se dezolta o strategie adecvata in aceste tari. habitaturi si spacii rare.E. transporturile) dar se cere o mai buna integrare si consistenta si o mai buna adaptare la contextele specifice. dar de asemenea poluarea. • mai exista probleme de rezolvat. in comparatie cu zonele rurale inconjuratoare. in cooperare cu U. politica ecologica. chiar in tarile.. agremnt si refacerea sanatatii fizice si psihice).E.• exista probleme de dimensiuni europene care merita actiuni concrete intre statele membre (mostenirea culturala.E. fondurile structurale dar de asemenea fondul de coeziune. nevoile si sansele zonelor montane. uniunile si regiunile mai putin 254 . fluxul de schimb pentru transporturi si turism. • problema migrarii si depopularii ramane nerezolvata ba chiar se agraveaza in anumite regiuni sau tari din sudul si nordul Europei si va deveni si mai mare o data cu accesul noilor State Membre din Europa Centrala si de Est. pe deplin rasplatite. migrarea dinspre zonele montane mai putin favorizate spre regiunile si orasele U. • ele asigura pentru toata Europa o mostenire specifica a resurselor vitale (ape. radacini culturale unice. paduri de protectie. • politicile europene au deja un impact asupra evolutiei zonelor montane (politica agricola. infrastructurile si proiectele ce au nevoie de colaborare. mai dezvoltate). chiar in activitati traditionale cum ar fi agricultura si padurea si tocmai de aceea au fost luate in calcul pentru masurii compensatorii la nivelul U. Dar serviciile ecologice care asigura societatii protejarea si conducerea acestor resurse nu sunt. devenind o mare amenintare la adresa coeziunii europene. • au nevoie de o infrastructura de baza pentru a mentine suficienta populatie pentru o dezvoltare sustinuta si pentru a putea sa intampine concentrarea sezonala de vizitatori din intreaga Europa. oricum.

E. trebuie sa fie sprijinite pentru ca sunt cheia unei viitoare dezvoltari montane durabile sustinute in Europa. • dezvoltarea. intr-un context al unei competitivitati si al unei coeziuni europene in crestere. nu a unei continue asistente. sa nu mai fie cu usurinta repopulate. in ciuda masurilor luate pana acum. in ciuda recentei dezvoltari a noii tehnologii ce nu au raspuns sperantei acestor regiuni. Este de asemenea important sa observam dificultatea tinerei generatii de a trai in regiunile montane indepartate. Aceste orientari sunt foarte importante pentru viitorul regiunilor montane. cu accent pe sansele de viitor si nu numai pe handicapuri. ci a capacitatii populatiilor montane pentru o auto-dezvoltare sustinuta. a dezvoltat o politica pentru zonele mai putin favorizate si considera zonele rurale in general ca fiind o prioritate pentru viitoarele initiative. pentru zonele montane ar fi: • asigurarea unei compensatii echitabile pentru serviciile ecologice oferite societatii. U. Principalele obiective ale unei strategii a U. Este un subiect dominant si ingrijorator pentru zonele montane si o mare provocare pentru U. • exista mai ales riscul ca depopularea sa fie ireversibila si sa se piarda resursele umane si a know-how-ului traditional in management si protectia mediului. datorita diferentei fata de regiunile ce concentreaza facilitatile de servicii si comunicatii. in special pentru a mari capacitatea populatiilor montanesa-si creasca competenta pe piata monndiala.E. adata ce satele de munte sunt abandonate. in special la nivelul comunitatilor locale. Sansele si nevoia de schimb international si interregional de “know-how” si comunicare.dezvoltate si in special sunt supuse unei depopulari continue. Acest ultim aspect este o diferenta importanta in comparatie cu situatia altor zone rurale..E. 255 .

protejarea mediului si pastrarea coeziunii la nivelul U. Principalele dezavantaje.Zonele montane merita o atentie speciala si o strategie politica la nivelul U. cu care se confrunta zonele montane sunt: • din punct de vedere social avem pe de-o parte o mare amenintare in ceea ce priveste depopularea gradata dar ireversibila. In comparatie cu alte zone mai putin defavorizate din punct de vedere rural sau ecologic. Toate aceste zone au nevoie de o evaluare atenta a impactelor si a adaptarilor necesare a politicilor U. precum unele sunt mai bogate si altele mai sarace. distributia inechitabila de infrastructuri in comparatie cu zonele joase. peisajelor si ecosistemelor. sau cele rurale sau zone sensibile din punct de vedere ecologic cum ar fi terenurile ude (mlastini) sau zonele de coasta (nisipoase). dar pe de alta parte avem capacitatea de a asigura agrementul si confortul 256 . De asemenea nu toate zonele montane sunt in aceleasi conditii naturale. sociale si economice. Dezvoltarea sustinuta cere eficienta economica. economice si ecologice. din motive sociale. Mai ales nu se pune problema dezvoltarii unei noi politici structurale sau de coeziune cu aceleasi criterii aplicabile tuturor zonelor montane.E. Orice strategie la nivelul uniunii ar trebui sa fie indeajuns de flexibila pentru a se adapta la aceasta diversitate. cum ar fi cele mai putin favorizate. integritate ecologica si echitate sociala.E. dar exista nevoia unei mai bune adaptari a instrumentelor existente la contextele locale. lipsa compensarii serviciilior oferite de catre populatia montana intregii societati in ceea ce priveste conducerea si protejarea resurselor umane. Nici nu se pune problema aici sa opunem zonele montane altor categorii de zone sensibile din punct de vedere economic. pe de alta. pe de o parte. si avantaje. in conformitate cu principiul subsidiaritatii. zonele montane au nevoie de o strategie specifica la nivel european. pentru coeziunea sociala si economica. si raspunsuri adecvate in ceea ce priveste dezvoltarea potentialului. Unele au conditii fizice mai dificile decat altele..E.

• din punct de vedere economic avem pe de o parte o incertitudine din ce in ce mai mare in ceea ce priveste activitatile traditionale. pentru a trece peste handicapurile viitoare si sa avem sansa unei dezvoltari economice si a unor noi tipuri de activitati. cu productii bazate pe o calitate si o identitate adevarata. avem noi perspective create de tehnologiile avansate (in ceea ce priveste energiile. conducerea proasta a hidro-resurselor. Posibilele raspunsuri pentru a face fata acestor provocari pot fi gasite: • din punct de vedere social: in asigurarea unei compensatii echitabile si infrastructurii pentru serviciile oferite intregii societati de catre populatia montana in conducerea resurselor naturale si a serviciilor pentru vizitatori. transporturile si sistemele de informare geografica) si de o mutare generala catre partenerii dinamioci in locul unei opuneri intre mediu si dezvoltare. avem noi conditii de viata oferite de dezvoltarea noilor tehologii. marirea atentiei si intarirea indemanarii mandatarilor pentru multifolosinta sanatoasa a resurselor naturale. pentru a asigura o valoare adaugata acceptabila de auto-dezvoltare. in special in ceea ce priveste informarea si comunicarea. 257 . concentrarea sezonala masiva de vizitatori. cum ar fi: agricultura. pe de alta parte. dar. • din punct de vedere ecologic avem o presiune in zonele sensibile datorita abandonarii terenurilor. padurile si turismul dar pe de alta parte.locuitorilor de la oras si iesirea in intampinarea cererii tot mai mari de dezvoltare a altor stiluri de viata in medii bine pastrate din punct de vedere natural si ecologic. • din punct de vedere ecologic: in raspandirea cunostintelor de rigoare. • din punct de vedere economic: in sprijinirea initiativelor locale pentru o dezvoltare inzestrata prin diversificarea si crearea activitatilor. traficul blocat.

printre ele aflandu-se si zonel montane. In special. prin imbunatatirea eficientei economice si ecologice. • Politica de coeziune. Actul Unic din 1987 a reunit fondurile structurale in cadrul obiectivului denumit “Coeziune economica si sociala”.“ Pentru o mai mare si mai puternica uniune” . Pentru acest scop asigurarea unei infrastructuri echitabile pentru educatie si comunicatie este esentiala. 258 . Pentru a ne gandi la posibile raspunsuri pentru o dezvoltare in cadrul politicilor Uniunii Europene este nevoie sa analizam adaptarile necesare pentru politicile existente dar si noile perspective deschise de discutiile actuale. De asemenea ar trebui sa fie mai multe oferte de servicii iar masurile agro-ecologice ar trebui sa fie extinse pe orizontala. Fondul Social European (FSE) si FEOGA – orientare) si fondurile de coeziune ar trebui sa fie mai bine directionate catre zonele mai putin favorizate. mai ales in Agenda 2000 .Prioritatea urgenta este mentinerea unei populatii suficiente. ar trebui sa fie mai multe stimulente pentru management-ul pamanturilor. in special populatia tanara. Exista un consens pentru a consolida masurile compensatorii pentru agricultura montana. inclusiv catre managementul resurselor forestiere. Pentru o mai buna adaptare a politicilor Uniunii Europene existente este nevoie sa consideram in special: • Politica Agricola Comuna este general acceptat ca indemnizatiile compensatorii au avut un impact pozitiv in mentinerea fermierilor si a populatiilor in zonele montane. productiilor de calitate si protectia mediului. Oricum impactele economice si ecologice sunt discutabile. care directiona interventiile structurale catre regiunile defavorizate): fondurile structurale (fondurile structurale pentru perioada 2000-2006 sunt: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER).

LEADER + (plus). INTERREG etc. insa la 14 aprilie 2000. in special prin programele LEADER (Programul LEADER. aceste initiative nu sunt indeajuns de accesibile celor care ar trebui sa fie beneficiarii directi. Pana in 1999 au actionat LEADER I SI LEADER II. 49 259 . cooperarea interregionala si internationala peste granita: exista un numar de initiative relevante pentru zonele montane.E. vor putea sa beneficieze. Bucuresti.. 2002. de LEADER (+))2. adica comunitatile montane. autoritatile locale. Banea Press. dar respectand mediul. Printre sansele oferite de actualele discutii pentru o mai mare si mai puternica uniune. a reprezentat rima initiativa pentru dezvoltarea rurala. LEADER. cateva dintre ele sunt dezvoltari interesante. una dintre initiativele implementate prin fondurile structurale pentru perioada 2000-2006. pg. intreprinderile si toata populatia activa la nivel local. • Initiativele comisiei si actiunile inovatoare in dezvoltarea rurala. este o initiativa ambitioasa menita sa incurajeze si sa sprijine o calitate superioara si strategii noi de integrare pentru dezvoltarea rurala si care va pune accent pe cooperarea si colaborarea intre zonele rurale. Oricum datorita izolarii geografice si administrative. Toate zonele rurale ale U. care sunt adevaratele forte si responsabilii pentru dezvoltarea montana. in special cele ce privesc: 2 “Structuri Agrare” – Alexandru Lapusan. in principiu. Comisia Europeana a aprobat liniile generale adresate statelor membrepentru o noua initiativa comunitara de dezvoltare rurala. Ed. lipsei resurselor umane si a accesului la informatie.Fondul de coeziune ar trebui sa ia mai bine in considerare nevoile zonelor montane in ceea ce priveste infrastructurile de baza pentru transporturi si telecomunicatii.

rolul proeminent consacrat masurilor agroecologice. • Noile orientari pentru initiativele comunitare avand ca obiective concentrarea acestora pe trei domenii de prioritate. agricultura organica. adica: a. acordarea unei atentii speciale educatiei. catre tarile cu zone montane intinse. In sfarsit dezvoltarea unei strategii pentru resursele umane. catre tarile ce sunt gata sa inceapa negocierile cum ar fi: Bulgaria. b. cu prioritati acordate accesului la slujbe. de dincolo de anul 2000. invatamant pe viata si promovarea initiativelor de dezvoltare locala. mediul si slujbele. unde politicile montane exista sau sunt pe cale sa devina o problema la nivel national. • Extinderea U. masurile de agro-mediu. foarte relevante provocarile majore si posibilele raspunsuri in ceea ce priveste zonele de munte. Polonia. potentialului de dezvoltare locala si protectiei mediului. Amandoua ar 260 . avand ca obiective confirmarea prioritatii acordate coeziunii sociale si economice. c.E.E. cum ar fi Cipru.• Noile orientari pentru PAC si masurile de acompaniere in Agenda 2000 avand ca obiective: asigurarea unui standard de viata corect pentru comunitatile agricole. formarii si accesului la noile tehnologii. mentinerea habitatelor seminaturale si continuarea cresterii vitelor alpine. In final trebuie din nou subliniat ca zonele montane sunt la rascrucea a doua mari probleme pentru viitorul U. cooperare peste granita: transnationala si interregionala. Republica Ceha si Slovenia. Romania si Slovacia si catre acele tari pregatite pentru noi negocieri. • Noile orientari pentru fondurile structurale in Agenda 2000. resurse umane si sanse reale. inclusiv pacturile de angajare teritoriala. integrarea scopurilor ecologice si recunoasterea rolului multifunctional al agricultorului si al zonelor montane in general si cu obiective mai specifice in ceea ce priveste reorganizarea instrumentelor politicii rurale existente. dezvoltare rurala.

biodiversitatii deschiderii spatiilor si capacitatii de acomodare a vizitatorilor ce cauta odihna. in principiu. Dar nu va fi suficient. bunastare ce trebuie pastrata si crutata. Pentru protejarea mostenirii unice. relaxare si recreere. Mentinerea activitatilor agro-silvice-pastorale este intr-adevar esentiala si trebuie sa ramana unul din pilonii activitatilor comunitatii. reinoite catre o dezvoltare durabila montana. ce au fost la origine create pentru a lua in considerare handicapurile specifice acestor zone si care sunt din ce in ce mai justificate de catre recunoasterea rolului esential jucat de agricultori in managementul peisajelor si ecosistemelor montane. Zonele montane reprezinta: • mostenire ecologica pentru intreaga Europa. mentinerii hidrologice si echilibrului peisagistic. capabile sa iasa in intimpinarea cererii cat mai mari de autenticitate.trebui sa constituie pilonul unei strategii U. Politica compensatiei necesare merge dincolo de scopul unei politici de dezvoltare rurala si agricola. In favoarea agriculturii montane ar trebui sa existe masuri compensatorii. • sigura resursele vitale pentru bunastarea economica si sociala a Uniunii. Mentinerea infrastructurilor si serviciilor de baza presupune un cost ce depaseste capacitatea financiara a majoritatii comunitatilor montane de a redistribui bogatie. un parteneriat la nivel 261 . dar si a rolului protectiv al padurilor. activitati indreptate catre aceste zone. Majoritatea populatiilor montane au apelat deja la dezvoltzarea turismului si a produselor agricole de calitate. deoarece.E. atat din punct de vedere natural cat si cultural. O comunitate se poate spera sa gaseasca o viabilitate economica in producerea de bunuri si servicii. este nevoie sa mentinem minimum de infrastructuri si servicii pentru o permanenta prezenta umana in acest mediu particular. calitate si frumusete. dincolo de veniturile economice. iar mentinerea unei populatii permanent viabila este esentiala. Aceasta implica.

regional. • protejarea si dezvoltarea mostenirii culturale.E. Accentul trebuie pus pe necesitatea asigurarii infrastructurilor si serviciilor esentiale.E. fara amenintare. Bazele acestei politici de compensatie a comunitatii sunt de natura ecologica. a caror dezvoltare va fi necesara pentru mentinerea populatiei tinere. cu o mai buna identificare a nevoilor specifice zonelor montane in anumite regulamente orizontale si in cadrul programelor si initiativelor comunitatii. in viziunea coeziunii comunitatii. national si la nivelul comunitatii. transporturile. ar fi posibil sa gasim raspunsuri pentru fiecare caz. astfel evitandu-se ca muntii sa fie retezati prin globalizare. atat natural cat si cultural. In ceea ce priveste zonele montane ce sunt eligibile pentru fondurile structurale. serviciilor traditionale. Aceasta orientare se aliniaza cu obiectul coeziunii ecologice ce trebuie sa sprijine noul demers al U. in ceea ce priveste zonele montane: • durabilitatea teritoriului montan. cum ar fi educatia. Dar de asemenea trebuie sa contribuie la pastrarea diversitatii si 262 . pentru a avea o mai buna intelegere a marii diversitati a lor. de vreme ce de resursele montane beneficiaza intreaga Uniune. dincolo de considerentele coeziunii economice si sociale. dar si noile servicii ce vor juca un rol strategic pentru viitorul acestor regiuni. indreptat catre zonele montane. sanatatea. un nou obiectiv ce ar trebui sa figureze pe termen mediu si lung. sub toate aspectele. pentru dezvoltarea noilor sanse de viata si pentru stabilirea de noi activitati in cautarea unui mediu sanatos si rezervat. O mentiune speciala trebuie facuta serviciilor legate de noile tehnologii de comunicare si informare. Dar in fiecare caz este necesar ca Uniunea Europeana sa dezvolte un demers global integrat si coerent pentru zonele montane. ci mai degraba prin intarirea coeziunii comunitatii. Este o problema de coeziune ecologica. in special prin cooperare si solidaritate intre zonele montane Urmatoarele orientari proioritare sunt sugerate pentru un nou demers al U.

la nivel european. protectia mediului si resurse ce pot fi innoite) si dimensiunea sociala (integrare intre parteneri locali. mai putin dependenta si mai mult sustinuta pentru comunitatile montane si mai satisfacatoare pentru consumatori. pluriactivitatii (indispensabila pentru adaptarea la piata). trebuie sa fie promovata la toate nivelele. Aceasta orientare este in special esentiala dezvoltarii comunitatilor locale ce sunt.. ca o prioritate intre statele membre si tarile ce candideaza pentru intrarea in cadrul U. actori economici. In ultimii ani. cultura si calitate vor juca un rol esential. De asemenea reprezinta o contributie eficienta la reintatirea coeziunii comunitatii. sociale si de mediu. in cele trei dimensiuni ale sustinerii: dimensiunea economica (integrare intre activitati). s-au inregistrat fenomene economice. Deosebit de tarile montane ale Europei de Vest. Integrarea.E. dar de asemenea planificarii spatiale si mai ales dezvoltarii integrate a comunitatilor locale. • dezvoltarea schimbului si cooperarii intre comunitatile montane.a identitatii locale si sa promoveze o economie bazata pe identitate. Politicile pentru mediu. in special din perspectiva largirii acesteia. ce sunt simboluri ale unei dezvoltari endogene. prin definitie supuse unor constrangeri dar si foarte izolate una de alta. • sprijinirea si promovarea bazelor structurale ale dezvoltarii durabile a comunitatilor montane. in zonele de munte. dimensiunea ecologica (integrare intre activitati. Romania nu a avut niciodata o politica montana distincta. ce presupune compatibilitate si coerenta. de mare gravitate cum ar fi: • efectivele de ovine au scazut cu peste 50 % in sectorul privat traditional. 263 . autoritati locale). Aceste baze include evident sprijinirea activitatilor traditionale ce cruta pamantul si sunt pilonii dezvoltarii durabile. Promovarea intercomunalitatii este indeosebi esentiala pentru strucura dezvoltarii locale.

• invatamantul nu este adaptat inca specificului si realitatilor montane. • aparitia fenomenelor de suprapopulare I multe localitati din ruralul montan. practicate de societatile comerciale private sunt foarte joase si au conribit radical la destabilizarea cresterii animalelor. mai ales pentru lapte. servicii pentr populatie. fenomen nic in Europa. bacii). cel agromontan fiind aproape inexistent. sanitar. drumurile insuficiente sau subintretinute. 264 . a devenit nerentabila. iar prin aplicarea pe fanete creste aciditatea solului cu schimbari negative majore in structura florei. cu consecinta inevitabila a pauperizarii populatiei si cu final previzibil de exod in masa. lana. • pierderea locurilor de munte prin restructurarile din minerit cu influente negative mai ales asupra tinerilor locuitori din zona montana.4 milioane de hectare de fanete sunt periclitate de degradare prin folosiea rumegusului de lemn ca asternut pentru animale in grajduri. lipsa canalizarilor si alimentatiei cu apa. • se pierd meserii si traditii seculare (ciobanii. situatii deficitare in sistemul de invatamant. • se reduce considerabil cantitatea de ingrasaminte naturale. • 1. • agricultorii nu sunt organizati. • si nu se pot apara fata de monopoluri – preturile pentru materii prime. a animalelor in general. • cresterea bovinelor. telecomunicatii putin evoluate.• lana oilor de munte nu mai poate fi valorificata. • nivelul de inzestrare tehnologica a gospodariilor taranesti continua sa fie inca foarte scazut. se aplica restrictii ecologice exagerate. • fara ovine se salbaticesc pasunile inalte. electrificare neterminata. Infrastructurile sunt subdezvoltate. carne. taxele de pasunat au crescut constant.

specifice. in continuitatea traditionala a pluriactivitatii. fara a compromite sansele generatiei viitoare. nu beneficiaza de resurse financiare suficiente. social si ecologic. de infrastructuri 265 . de tip ecologic. a gospodariilor familiale.cheia dezvoltarii. • grad minor de chimizare in agricultura montana si produse agro-alimentare de calitate. adaptat . ea dispune de cateva atuuri deloc de neglijat. presupune dezvoltarea in ecosisteme echilibrate. in perspectiva integrarii europene. vizand ansamblu problematicii economice. Dezvoltarea durabila a zonei montane din Romania. culturale si de ediu inconjurator. • o populatie rurala montana dinamica si sanatoasa cu un procent inca bun de tineret agricol. concomitent cu aplicarea unui program de protectie si dezvoltare durabila a agriculturii. a cadrului juridic si organizatoric adaptat specificitatii ruralului montan romanesc si stadiului dezvoltarii. definita conform dezvoltarii durabile care asigura necesitatile prezentului. inca bine impadurit si cu o bogata biodiversitate. Locuitorii zonei montane. crearea mai intai a competentelor. pe baza proprietatii private. si anume: • un mediu natural montan generos.Institutiile nationale nu detin exercitiul necesar si nici cadre specializate in problematica montana ceea ce explica retinerile si tendinta de continuare a marginalizarii. economiei si mediului montan. Zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. Desi zona montana este o zona extrem de vulnerabila economic. Se urmareste stabilirea unor conditii de viata paritare intre populatiile regiunilor mai favorizate si cele montane. traditiile economice si culturale sunt partial conservate. Strategia de dezvoltare a zonei montana din Romania trebuie sa se bazeze pe un concept clar de dezvoltare. sociale. de inputuri. Nivelul dezinformare a populatiei urbane privind realitatile montane este foarte scazut. ca urmare a productiilor agricole scazute.

conservarea si ameliorarea mediului. • protectia. Obiectivul general al dezvoltarii durabile a zonei montane priveste dezvoltarea unei agriculturi montane competitive. 266 . • gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. • cresterea calitatii vietii. capabila de o evolutie uniforma pe termen lung. integrarea strategiei cu cerintele Comunitatii Europene. • mentinerea populatiei agricole montane in mediul rural montan si promovarea. care sa sigure protejarea patrimoniului natural. a coeziunii economice si sociale conform standardelor Uniunii Europene la nivel national. regional si local. in plan national si regional a unei politici de sustinere a zonelor montane si armonizarea cu principiile europene de recunoastere si sprijin compensatoriu a zonelor de munte. de asistenta tehnica si de pregatire profesionala specifica. precum si cresterea numarului locurilor de munca. ceea ce limiteaza calitatea vietii locuitorilor din acest areal. o sansa pentru fiecare (conditii de viata paritare cu ale locuitorii altor regiuni). bazata pe initiativa privata. Strategia de dezvoltare a zonei montane are la baza urmatoarele principii: • • • • omul – partener al naturii. Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare a zonei montane sunt: • cresterea responsabilitatilor societatii.adecvate in gospodarie. defavorizate natural si structural. prin infiintarea structurilor adecvate. cultural si istoric al zonelor rural montane. armonizarea relatiilor intercomunitare. Obiectivele fundamentale ale strategiei de dezvoltare a zonei montane sunt: • dezvoltarea durabila echilibrata. la nivel central si local pentru destinul si gestiunea speciala a zonei montane.

consolidarea si asigurarea prosperitatii gospodariei familiale montane de tip integrat. • Conservarea terenurilor agricole. protectia speciilor rare si amenintate din zonele protejate. conservarea biodiversitatii. • Promovarea metodelor agricole de productie menite sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural. • Protectia. • asigurarea planificarii fizice a dezvoltarii zonelor montane. specifice de baza. mentinerea si modernizarea activitatilor agricole. conservarea si refacerea patrimoniului natural al zonelor de interes stiintific si a patrimoniului cultural-istoric. • asigurarea si modernizarea infrastructurii necesare locuitorilor. • valorificarea patrimoniului natural. celula economica sociala de baza a asezarilor montane. • asigurarea educatiei. crearea responsabilitatii societatii pentru destinul zonei montane.• dezvoltarea. informarii si instruirii populatiei montane. invatamantului. a traditiilor etnografice. a cailor de acces in zonele montane. • conservarea si valorificarea de valori. protectia monumentelor istorice si inroducerea acestora in circuitul public si echipamentelor tehnico – edilitare. in special a pajistilor naturale. Obiectivele specifice sunt: • Mentinerea patrimoniului si specificului natural: • Recunoasterea explicita a zonei montane si a specificului ei natural. protectia padurii si asigurarea echilibrului agrosilvic. a serviciior si a dotarilor 267 . • Punerea in valoare a potentialului zonei montane si ridicarea nivelului de competitivitate in acest areal: culturilor locale.

• Conservarea resurselor montane si punerea in valoare a produsului montan agroalimentar si turistic. guvernamental si neguvernamental. dezvoltarea si prosperitatea gospodariei familiei montane – prin agricultura si pluriactivitate. • Inlaturarea decalajelor si evitarea depopularii zonei montane prin ♦ Asigurarea calitatii vietii populatiei rurale montane prin dezvoltarea si imbunatatirea infrastructuri.• Sprijinirea investitiilor in exploatatiile agricole montane in scopul imbunatatirii venitului agricol si a conditiilor de viata. la conditii specifice mediului montan. • Sprijinirea investitiilor de crestere a animalelor la nivelul fermei. in vederea imbunatatirii constructiilor din ferma si dotarii ei cu utilaje si/sau animale cu valoare genetica. • Cresterea gradului de informare si instruire a populatiei montane. organizatoric si legislativ. specializat pentru zona montana. • Consolidarea. 268 . cresterea responsabilitatii societati pentru destinul zonei montane. ♦ Stabilizarea populatiei montane si combaterea exodului tineretului. • Adaptarea invatamantului destinat ruralului montan. • Crearea structurilor institutionale specifice pentru zona montana: • Crearea cadrului institutional. de calitate. a formarii profesionale. pe baze stiintifice. Obiectivele strategice pentru dezvoltarea zonei montane sunt: • Recunoasterea explicita a zonei montane si a specificului ei. de munca si de productie. • Dezvoltarea cercetarii stiintifice aplicative si a inovatiei pentru zona montana.

♦ asigurarea echilibrului agro-silvic si al protectiei mediului montan. adaptate conditiilor specifice montane. pe baze stiintifice. • Valorificarea resurselor montane in perspectiva dezvoltarii durabile prin: ♦ conservarea si dezvoltarea gospodariei montane prin selectaea si conservarea traditiilor. • Asigurarea calitatii vietii populatiei rurale montane pri implantarea sau modernizarea infrastructurilor si a echipamentelor. in special a pajistilor naturale. 269 . mentinerea si modernizarea activitatilor agricole. limitarea surplusului si/sau exodului tineretului rural prin dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii si a agroturismului. ♦ acordarea de sprijin din partea statului pentru realizarea reproductiei si ameliorarii efectivelor de animale si asistentei sanitar-veterinare. a tineretului rural prin: ♦ acordarea de credite avantajoase pentr proiecte proprii de dezvoltare. cu ameliorarea gradului de civilizatie in localitatile de munte. de calitate.• Cresterea gradului de informare si instruire a popuatiei montane. • Mentinerea unui contingent optim de populatie rurala montana activa. • Sprijinirea agricultorilor de munte. • Conservarea terenurilor agricole. modernizarea activitatilor agricole specifice si dezvoltarea de activitati creatoare de venituri complementare. specifice de baza. oile mulgatoare. cu practicarea unei agriculturi durabile. protectia mediului (fanete si pasuni naturale). ♦ acordarea de “indemnizatii compensatorii de handicapuri naturale” (ICHN) dupa sistemul practicat in UE prin plati directe vizand vacile cu lapte. ♦ valorificarea superioara a resurselor montane prin cresterea valorii adaugate. punerea in valoare a produsului agroalimentar si turistic.

• Actualizarea periodica a strategiilor si programelor de dezvoltare durabila locale pe bazine si regiuni montane.. • Sprijinirea infiintarii si functionarii diverselor forme de asociere (sindicate.a. cu respectarea unor restrictii silvice strict necesare.E. ♦ acordarea unor ajutoare nerambursabile (granturi) pentru dezvoltarea de obiective creatoare de noi locuri de munca in mediul rural montan. federatii si confederatii. • Protectia. pentru organizatiile profesionale ale agricultorilor de 270 . • Identificarea zonelor sensibile si a surselor de alterare a mediului montan si luarea de masuri pentru prevenirea si inlaturarea acestora. s. ♦ instituirea unui sistem de pensionare timpurie pentru agricultorii care transmit proprietatea agricola fortei de munca tinere. asociatii ale alesior muntilor.) ca instrumente democratice necesare sustinerii intereselor specifice montane. • Crearea cadrului institutional. • Sustinerea largirii dimensiunii medii a gospodariilor montane si gruparea terenurilor in loturi compacte prin schimburi liber consimtite intre agricultori.♦ largirea accesului animalelor la resursele furajere di fondul forestier. specializat pentru zona montana. • Armonizarea strategiei de dezvoltare a zonei montane din Romania cu metodologiile practicate in U. ♦ acordarea diferentiata a unor facilitati fiscale pentru gospodariile taranesti si munte. conservarea si refacerea patrimoniului natural al zonelor de ineres stiintific si a patrimoniului cultural stiintific. organizatori si legislativ. guvernamental si neguvenamental.

• Difuzarea sistemelor de protectie contra eroziunii hidrologice si de prevenire si lupta impotriva incendiilor forestiere. • Dezvoltarea unei retele agroturistice in ruralul montan. alimentare apa). • Cresterea numarului tinerilor fermieri stabiliti in mediul rural montan • Dezvoltarea serviciilor in ruralul montan. alunecari de teren. avalanse. incendii. Protectia mediului si a mentinerii peisajului natural. instalatiilor. • Valorificarea locala a produselor forestiere. • Promovarea diversificarii activitatilor agricole. faunei si habitatelor. • Dezvoltarea retelei montane de arii protejate si protectia biotopurilor amenintate.Prioritatile si actiunile necesare pentru dezvoltarea zonei montane sunt: • Dezvoltarea economiei montane prin: • Crearea unui sector agricol competitiv. • Accesul la piete noi. • Imbunatatirea calitatii produselor agricole respectand standardele minime de calitate practicate in Uniunea Europeana. circulatiei etc.. 271 . • Delimitarea zonelor care necesita limitarea sau interzicerea constructiilor. a patrimoniului traditional si cultural. • Reducerea costurilor de productie. • Inventarierea zonelor periculoase si luarea de masuri de prevenire a riscurilor naturale : torenti. cere se poate realiza prin: • Asigurarea protectiei si gestiunii mediului montan. instalatii pentru protectia mediului (canalizare-epurare apa. care afecteaza mediul. • Punerea in valoare a diversitatii peisajului montan. conservarea florei. • Mentinerea si dezvoltarea industriilor traditionale si mestesugaresti.

este imperativ necesara o politica montana care sa sustina principiile si masurile de dezvoltare durabila a mediului montan. Educatie. • Programe de formare pentru specialisti si de instruire pentru agricultorii tineri. • Cresterea gradului de constientizare privind importanta muntilor.• Stabilirea unei cooperari internationale stiintifice. cooperarea la nivel bilateral si international pentru dezvoltarea montana. In Romania. Mentinerea bogatiei si diversitatii patrimoniului cultural montan prin: • Inventarierea patrimoniului istoric si punerea lui in valoare. Guvernul trebuie sa acorde o atentie deosebita promovarii unei politici de sustinere a regiunilor de munte si armonizarii cu principiile europene prin asigurarea unei evolutii echilibrate a zonelor montane. urmand exemplul tarilor din Uniunea Europeana. dezvoltarea agroturismului si turismului rural. managementul zonelor protejate. producerea bunurilor specifice de marca locala pastrand traditia. tehnice si politice pentru asigurarea gestiunii si protectiei mediului montan. Rezultatele scontate aplicarii unei strategii de dezvoltare a zonei montare conform dezvoltarii durabile au in vedere in primul rand valorificarea mai completa a resurselor naturale. • Consolidarea identitatii culturale a populatiei montane si stimularea vietii asociative. • Protejarea traditiilor si formelor de expresie culturala a tuturor regiunilor montane. fragilitatea resurselor. impactul schimbarilor climatice. modernizarea infrastructurilor. mai ales in domeniile biotehnologiilor. instruire. economia montana durabila. in Europa. atragerea 272 . cercetare si publicitate: • Dezvoltarea invatamantului sectorial cu specific montan. folosirea durabila a acestora. • Diversificarea cercetarii montanologice. conservarea biodiversitatii. economiei si sociologiei.

Până în anul 2002* in delimitarea zonei montane a judetului Prahova. pe linia imaginară de separaţie între judeţele Dâmboviţa. Secaria. Sinaia. Teleajen. fragmentează ţinutul muntos în câteva masive bine individualizate cu particularităţi evidente. gradului scăzut de echipare a gospodăriilor. Braşov. Alunis. Brebu. Busteni.3. nordică şi estică a acestora. in scopul dezvoltarii economicosociale si in mod deosebit protejarea mediului natural al zonei montane. Caracteristicile generale ale zonei montane Zona montană a judeţului Prahova. climă.fondurilor PHARE. ISPA. 5.3. Poiana Campina. din care 8 orase (Azuga. SAPARD. Cerasu. Aricesti Zeletin.1. Doftana. Comarnic. 1995” – M. 273 . cât şi ca urmare a exodului populaţiei tinere şi ramânerii în zonele montane a unei populaţii îmbatrânite. Campina – municipiu. Provita de Sus. Cornu. Provita de Jos. cu direcţiile lor nord-sud. Predeal Sarari. cuprinzandu-se in aceasta zona un numar de 37 de localitati. Carbunesti. este situată în partea de nord a acestuia. Buzău şi respectiv latura vestică. Bertea. Studiu de caz privind dezvoltarea zonei montane în judeţul Prahova 5. Slanic. infrastructurii insuficiente etc. Cosminele. Breaza. Valenii de Munte) si 29 de comune (Adunati. s-a tinut cont de criteriile stabilite de catre Comisia Zonei Montane din Romania. Drajna. Posesti. Izvoarele. *Conform “Delimitarea Zonei Montane. Maneciu.A. Zona montană este zonă defavorizată natural datorită condiţiilor naturale (altitudine. de la altitudinea de peste 600 m şi până la culmile Carpaţilor de curbură. Râurile Prahova.A. FEOGA. soluri cu fertilitate scazută).

Drajna. Talea.1. Cricov. Stefesti. s-a avut in vedere ca aceasta delimitare sa se faca si in functie de cadrul natural specific judetului. altitudine cuprinsa intre 370 si 1000 m. soluri cu un potential de productie scazut. Telega. Comarnic. Valea Doftanei. fiecare cu satele aferente in total 115. 5. cu importante suprafete de pasuni si fanete naturale. Cornu. 274 . pe cea mai mare parte a terenului agricol. Aricesti Zeletin. Sotrile. Valea Teleajenului. a unor pante de peste 20. Poiana Campina. Varbilau. Stefesti. in conditiile in care rezulta un dezavantaj acut. Soimari. Varbilau. Carbunesti. Provita de Sus. respectiv. Provita de Jos. cuprinde un numar de 7 orase (Campina – municipiu. Prahova. sau prin combinarea acestor doua criterii. 949/2002. zonele montane sunt definite ca fiind acele zone care se caracterireaza prin limitarea considerabila a posibilitatilor de utilizare a terenului si prin crestrea apreciabila a costurilor lucrarilor acestuia. care determina ca principala ocupatie a locuitorilor din aceste localitati sa fie cresterea animalelor. cu pante peste 15%. Valea Doftanei. Busteni. Teleajen. Sinaia. Talea.). Valea Doftanei. Bertea. al caror efect este scurtarea substantiala a sezonului de vegetatie. Surani. datorate: existentei unor conditii climatice deosebit de dificile. Breaza. Zona montana indeplinea ceriteriile de delimitare stabilite si anume: conditii naturale defavorizate. Delimitarea actuală a zonei montane a judetului Prahova s-a făcut cu respectarea prevederilor Hotararii de Guvern nr. Maneciu. si un numar de 23 comune (Adunati. Predeal Sarari. Sotrile. prea abrupte pentru utilizarea de masini agricole sau care necesita utilizarea unor echipamente costisitoare. Doftana. Posesti. care cuprinde zone distincte cu functiuni economice diferentiate pe bazine naturale. Starchiojd. Secaria. Izvoarele.Starchiojd. Valcanesti). Slanic). determinate de altitudini de peste 600 m. Telega. Azuga. Cerasu. Brebu. Conform acestei hotarari. prezentei la o altitudine mai joasa. dispuse pe cele 3 mari vai si anume: Valea Prahovei. Teisani). Teritoriul actual al zonei montane (Tabelul nr. De asemenea. Teisani.

Provita de Sus. Teisani. Varbilau si Valcanesti. Delimitarea actuala s-a facut avandu-se in vedere si cadrul natural al judetului care cuprinde zone distincte cu functiuni economice diferentiate pe bazine naturale respectiv Bazinele Prahova. 275 . si orasul Valenii de Munte). cu satele aferente. cat şi de realitatile concrete din teren. Drajna. Doftana. faneata. Provita de Jos. livada si foarte putin arabil. scheletice. Teleajen. în cazul judetului Prahova exista două situatii distincte: • Un număr de 21 localitati intrunesc in totalitate conditiile impuse si au fost incluse integral in zona montana. Surani. Cricov. reci. In aceasta situatie sunt urmatoarele localitati: orasele Campina si Slanic si comunele: Aricesti . • Un număr de 9 localitati nu au indeplinit integral noile criterii de delimitare si in consecinta s-a propus admiterea partiala a acestora in zona montana. Introducerea partiala a unui numar de 9 localitati a fost necesara deoarece: • Combinarea celor două criterii (altitudine si panta) genereaza dezavantaje economice evidente pentru aceste comunitati incat pentru compensarea acestora prin eventualele subventii agricole s-a propus a fi incluse partial in zona montana.Conform noii delimitari au fost excluse din teritoriul zonei montane 6 comune: Alunis. Predeal Sarari. cu soluri grele. Cosminele. ci numai manual cu consumuri mari de forta de munca si cheltuieli exagerate. foarte framantate si putin fertile.Zeletin. Soimari. cu roca mama la suprafata. • Terenurile agricole din zona montana: ♦ au in general folosinta de: pasune. ♦ terenurile in cauza nu pot fi lucrate cu masinile si echipamentele agricole. Poiana Campina. ♦ sunt terenuri foarte sarace in humus. Tinand cont de criteriile stabilite de Guvern. cartiere) ale caror terenuri agricole in majoritatea lor au o pantă de 200 si o altitudine cuprinsa intre 400 si 600 m. Acestea au sate (catune.

forestiera si/sau aflate permanent sub ape. in marea majoritate a timpului sunt impracticabile. • Drumurile de acces in si dinspre aceste terenuri sunt total necorespunzatoare. in vederea transpunerii in legislatia romaneasca a prevederilor reglementarilor Consiliului Europei nr.♦ terenurile de panta sunt soluri cu profil mai scurt. Componenta teritoriala a spatiului rural are in vedere zona geografica interioara si/sau de coasta. s-a definit spatiul rural prin componenta teritoriala si caracteristici dominante. precum si cele intravilane. cu modificarile si completarile ulterioare.). orizonturi mai putin diferentiate.2. 5. privind definirea si caracterizarea notiunii de spatiu rural. individual sau cumulativ. zona geografica conform celor spuse anterior. 173/2004. sectiunea “Constructia institutionala pentru implementarea si impunerea acquis-ului comunitar” si. avand la baza obiectivele prevazute in Strategia agricola si rurala pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Astfel. va corespunde spatiului rural daca sunt dominante. conform Ordinului nr. sate. republicata. ♦ terenurile in cauza sunt supuse in permanenta proceselor de degradare (alunecari si eroziune). In cazul celor 9 localitati ce nu au intrunit in totalitate noile criterii de admitere s-a facut propunerea de a fi incluse in arealul montan numai acele cartiere. ingreunand lucrarile agricole. catune care prin imbinarea celor doua criterii de admitere au intrunit conditiile impuse prin HG nr. ceea ce face ca acestea sa aibe o fertilitate redusa. cuprinzand terenuri cu destinatie agricola. urmatoarele caracteristici: 276 . apartinand fondului funciar al Romaniei. 1296/1996 privind Carta europeana a spatiului rural. De asemenea. asa cum sunt prevazute in Legea fondului funciar nr. 18/1991. 949/2002 (Tabelul nr. cu productii agricole la limita existentei pentru cultivatori.

Localiattile in cauza alcatuiau fosta zona necooperativizata a judetului unde mecanizarea lucrarilor agricole nu era cu putinta. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitarii municipiilor. localitati ce se aflau in piemontul zonei montane la delimitarile efectuate in anii 1992. avand ca scop aplicarea Programului SAPARD (Tabelul nr. precum si activitati de protectie si conservare a mediului. Soimari.3. pentru prelucrarea si valorificarea materiilor prime preponderent locale.• majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: activitati economice de productie si valorificare a productiei agricole.G. 949/2002 pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane. au ramas in afara acestui areal acele entitati ale caror terenuri agricole sunt la limita noilor criterii de admitere. s-a aprobat prin Ordinul nr. In conformitate cu prevederile H. Alunis. Delimintarea actuala a zonei montane. piscicole si de acvacultura. 5. Cosminele. Varbilau) ce sunt situate la baza piemontului. nu satisface in totalitate comunitatile rurale prahovene intrucat. • activitati economice neagricole: mestesugaresti si de mica industrie. • activitati economice de agrement si turism. Surani. servicii si alte asemenea. silvice. artizanat. 1995.). • populatia locala este sub nivelul de 5. oraselor si comunelor din zona montana. 277 .000 de locuitori. Valcanesti. In aceasta situatie sunt comunitatile din cele 9 localitati ce au fost incluse partial si alte localitati (Valenii de Munte. Conform acestui ordin fost scoasa din zona montana comuna Poiana Campina a fost inlocuita cu comuna Cosminele ce indeplineste mai bine criteriile de delimitare impuse prin lege.

Dimensiunile spaţiului montan Zona montana. pierderea unui imens potential economic. imbatranirea populatiei ramase. 5. cat si pentru cele structurale (exodul populatiei tinere. pentru delimitarea zonei montane a Romaniei. asigurand pajisti valoroase pentru cresterea unui important numar de animale (bovine. infrastructurii insuficiente. distantele mari fata de centrele administrative). este definita ca zona “defavorizata natural”. ducand la: involutia satului montan. gradului de echipare precar al gospodariilor. de panta de peste 15% si altitudine de peste 370 m a terenurilor in zona montana astfel incat aceste comunitati sa poata beneficia de viitoarele subventii intr-un mod echitabil. zona ce va beneficia de subventii la produsele agricole. depopularea acestuia.3. fertilitate scazuta a a solurilor). ovine. Muntii din judetul Prahova. toate aceste fenomene. Neadmiterea acestor localitati cu dezavantaje vizibile in zona montana. Ca o propunere din partea noastra. active. ofera avantajul de a fi utilizabili din punt de vedere economic.2. iar in ultimul timp aparitia unui nou tip de turism – agroturismul montan. degradarea treptata a mediului. poate genera foarte multe nemultumiri in randul comunitatii. Structura terenurilor agricole si neagricole din zona montana* a judetului. altitudinea si efectele negative ale climei conduc si in cazul acestor localitati la dezavantaje economice majore fata de zonele de campie. se prezinta astfel: 278 . si implicit a zonei montane din judetul Prahova. se impune necesitatea includerii tuturor comunitatilor dezavantajate de factorii climatici. atat prin handicapurile naturale ale muntelui (clima.Pantele mari ale terenurilor agricole. altitudine. caprine) si prelucrarea produselor animaliere. practicarea mestesugurilor traditionale.

• 56000 capete ovine. informare. *Conform datelor din lucrarea “Delimitarea Zonei Montane” a judetului Prahova – 2003. In vederea dezvoltarii rurale a zonei montane. • valorificarea patrimoniului natural.P. conservarea si ameliorarea mediului. avizata de M. • 33000 capete porcine. se impune o abordare pluridisciplinara a problematicii muntelui. • Din totalul de 471587 ha fond funciar al judetului Prahova. definita conform dezvoltarii durabile. * se estimeaza astfel: • 22000 capete bovine. a traditiilor etnografice. • cresterea calitatii vietii. conservarea biodiversitatii. Pentru aceasta. protejarea speciilor rare si a celor amenintate cu disparitia din zonele protejate. zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica. zona montana reprezintă aproximativ 170000 ha. protejarea monumentelor istorice. • 371000 capete pasari. • conservarea si valorificarea culturii locale. • gestiunea responsabila si valorificarea adecvata a resurselor naturale. • dezvoltarea infrastructurii.• Pentru localitatile propuse s-a estimat o suprafata de: 74815 ha teren agricol (din care: 32681 ha pasuni si 32077 ha fanete) si 95185 ha teren neagricol (din care 90798 ha il reprezinta padurile). adica un procent de 36%. a serviciilor si dotarilor adecvate. din zona montana. • procesul de educatie.A. avand urmatoarele obiective: • protejarea. instruire. invatamant.A. • gospodarirea familiala montana. pentru a se putea mentine echilibrul omnatura. Efectivele de animale. 279 . • 4500 capete cabaline.

în judeţul Prahova. a creat o serie intreaga de procese de degradare prin efectuarea defectuasa a unor defrisari. terenuri nisipoase. Direcţiile dezvoltării durabile a zonei montane. terenuri cu soluri acide. pietrei. zona montana avand cea mai mare parte a suprafetelor agricole situate pe pante peste 20%. precum si prin pasunatul nerational. Suprafata agricola totala. mecanizarea lucrarilor agricole in sectorul de productie vegetala). ape minerale. folosirea tuturor resurselor energetice conventionale si neconventionale. Factorii de relief determina existenta suprafetelor agricole pe terenurile in panta. exploatarea necorespunzatoare a terenului agricol. Totodata. terenuri erodate. pomicol si forestier. il reprezinta dezvoltarea productiei agricole vegetale. In raport cu factorii climatici. dezvoltarea cresterii animalelor si a productiei animaliere.Gospodarirea rationala a zonei montane presupune abordarea acesteia pe linie silvo-pastorala. trebuie să aibă în vedere: • Dezvoltarea agriculturii montane (dezvoltarea productiei vegetale. a turismului si agro-turismului montan. fructelor de padure. terenuri ce sunt ocupate cu pietre si stancarii. si terenuri ce prezinta degradari complexe. exploatarea rationala a materialului lemnos. Unul din obiectivele principale a dezvoltarii rurale a zonei montane. de protectie a mediului natural. de relief. terenuri ce prezinta alunecari si prabusiri. cat si de aspectul fizico-geografic din zona. Toate aceste neajunsuri limiteaza posibilitatea imbunatatirii fondului funciar in folosul agriculturii si cresterii animalelor si impune in primul rand executarea urgenta a unor lucrari 280 . prezinta diferite forme de degradare si anume: terenuri cu exces de apa. a tuturor resurselor agro-alimentare. a plantelor medicinale. nepracticarea unor agrotehnici antierozionale. structura fondului funciar corespunde specificului pastoral. Solurile existente in zona montana a judetului sunt soluri cu un potential de productie scazut. toate avand ca scop dezvoltarea economico-sociala a localitatilor montane.

crearea de benzi. araturi pe curba de nivel. astuparea rigolelor sau ogaselor prin eroziune. respectarea densitatii. nerespectand principalele verigi si tehnologii in mod deosebit in ceea ce priveste folosirea de seminte din soiuri productive zonate pentru teritoriul montan. Prin practicarea unor astfel de tehnologii se poate trece la obtinerea in localitatile montane a unor produse naturale de tip ecologic si crearea unei piete caracteristice pentru aceasta categorie de produse. provenit din izvoarele de coasta. visini. caisi. intre care amendarea si fertilizarea terenurilor de la slab acido-neutre la moderat-puternic acide. plante furajere. mai ales din punct de vedere fitosanitar. In zonele cu exces de umiditate. santuri si rigole de scurgere. zarzari. cartofi. legume. Starea de intretinere a livezilor este in general necorespunzatoare. 281 . sunt necesare lucrari de drenaj superficial. impunand executarea unui important volum de lucrari pedoameliorative. respectiv: porumb. nuci). gospodariile montane nu practica tehnologii specifice zonei. care sa permita realizarea unor randamente cat mai mari si acordarea unei atentii sporite folosirii tuturor resurselor.complexe de ameliorare a terenurilor agricole care sa permita folosirea deplina si in mod rational a fondului funciar. Suprafata arabila din zona se cultiva cu o structura restransa de plante. livezile existente sunt de tip clasic si cuprind o gama larga de specii pomicole (pruni. peri. Structura terenurilor degradate existente in zona si diversitatea fenomenelor de degradare determina un potential amenajabil vast. De asemenea se constata ca. In zona montana exista si un insemnat patrimoniu pomicol. de ingrasaminte naturale existente in zona si administrarea lor rationala pe baza rezultatelor cartarilor agrochimice ce se efectueaza periodic in fiecare localiate. stingerea formatiunilor de torent. asigurarea elementelor fertilizante in functie de starea de aprovizionare a terenurilor cu elementele respective. ciresi. Se impun totodata lucrari agrotehnice antierozionale si anume pe versantii cu pante. Este necesara elaborarea unor tehnologii specifice pentru zona montana. fapt ce determina realizarea unei productii scazute si slab calitative. meri.

Pentru valorificarea mai buna a patrimoniului pomicol existent. uscare si depozitare a fanului prin respectarea perioadei optime de recoltare si depozitare a cantitatilor recoltate in adaposturi de tip fanar. imbunatatirea sortimentului de pomi pe specii si soiuri. ca urmare a conditiilor de relief si clima ale zonei. Datorita configuratiei terenului pe care se afla aceste suprafete. pentru reducerea pierderilor pe timpul depozitarii. asigurarea unor densitati optime.). sunt folosite atat pentru pasunat. cat si pentru producerea fanurilor necesare furajarii animalelor pe perioada de stabulatie. precum si executarea lucrarilor de intretinere curente a pomilor. este necesara mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare. Pentru obtinerea unei productii constante si de calitate. Pe aceste suprafete se impune exeutarea unor lucrari de ameliorare care sa conduca la cresterea potentialului de productie. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere introducerea in cultura a arbustilor fructiferi care se preteaza conditiilor de clima si sol din zona. Pasunile deal-munte sunt situate de regula in extravilanul localitatilor montane si constituie asa-zisele izlazuri comunale. cat si datorita exploatarii nerationale. se vor efectua lucrari de suprainsamantare cu seminte din specii valoroase si se vor efectua fertilizati cu ingrasaminte organice. este necesar elaborarea unor tehnologii adecvate conditiilor zonei montane ce vor avea in vedere actiuni de reintinerire a plantatiilor actuale. o atentie sporita se va acorda lucrarilor de recoltare. Pasunile si fanetele naturale. in mod deosebit la speciile samburoase la care se inregistreaza un atac puternic de boli si daunatori. si asigura fructe cu un continut ridicat in vitamine. Se disting doua categorii de pasuni naturale: pasunile deal-munte si pasunile alpine. terenuri cu exces de umiditate. se constata prezenta unor forme de degradare (soluri acide. Pentru realizarea unor fanuri de calitate. Pentru ameliorarea acestor suprafete se impune executarea 282 . terenuri cu pietris etc. care determina un potential de productie scazut al fanetelor. Acestea prezinta un grad avansat de degradare. Pe suprafetele cu o compozitie floristica reprezentata de specii mai putin valoroase din punct de vedere furajer.

respectarea perioadei de pasunat si a incarcaturii potime de animale. desecari. in ceste conditii vegetatia ierboasa este formata din specii relativ putine la numar. a pasunatului abuziv. Aceste fenomene au aparut ca urmare a existentei solurilor superficiale. Se considera insa. care se folosesc in totalitate prin pasunat. Exploatarea pasunilor alpine este ingreunata datorita starii necorespunzatoare a cailor de acces catre acestea. acide. 283 . ca marea majoritate a pasunilor alpine sunt puternic degradate prin eroziuni de suprafata si adancime. combaterea aciditatii. de pe terenurile cu panta mare. La acestea s-a adaugat actiunea distructiva a agentilor externi. Un alt factor care a condus la aparitia eroziunilor este cel de natura antropica. slab structurate. Interventia omului prin defrisari repetate in coridoare a vegetatiei specifice. combaterea eroziunii. podzoluri au ca insusiri comune slabul continut in elemente nutritive. cu cheltuieli minime. la aparitia unor suprafete mari cu grihotis si piatra la suprafata. Cresterea animalelor pe aceste pasuni alpine a reprezentat si reprezinta o solutie economica de mare importanta in fiecare an. timp de 3-4 luni putand fi intretinute efective insemnate de animale si in special oi si tineret bovin. regenerari. cu textura usoara. a dus la disparitia totala a covorului erbaceu. fertilizari. Intretinerea unor efective din ce in ce mai mari de animale pe aceste pasuni prezinta avantajul obtinerii unor productii mari. si mentinerea sanatatii animalului in stare perfecta. defrisari. a santurilor de siroire si apoi din ce in ce mai adanca pana la formarea de ogase si ravene uneori pana la roca mama. a vantului si precipitatiilor care au dus la aparitia eroziunilor incepand de la suprafata. de talie mica. peste capacitatea de pasunat fara a tine cont de unele restrictii conducand la disparitia ierburilor valoroase si la aparitia golurilor in covorul ierbos. Suprafata de pasuni alpine prezinta o deosebita importanta economica pentru aceasta zona. Teritoriile in care se dezvolta pajistile alpine se caracterizeaza printr-un climat umed si rece. Solurile apartinand catorva tipuri: brune.lucrarilor curente de intretinere prin: curatiri.

insamantari cu ierburi perene. cum sunt: Festuca pratensis. • in cazul ogaselor si ravenelor este necesara fixarea si stingerea lor prin construirea de garduri impletite. insamantarea golurilor cu specii valoroase de nutret. • corectarea aciditatii prin aplicarea de amendamente calcaroase. in vederea protectiei si exploatarii rationale a pasunilor. nivelare a terenurilor. Trifolium repens. cosirea repetata a buruienilor. sunt necesare lucrari: • pentru prevenirea si combaterea eroziunii se impune mentinerea si crearea unui covor erbaceu incheiat prin fertilizari rationale. • aplicarea ingrasamintelor chimice pe intreaga suprafata prin executarea lucrarilor de fertilizare.Date fiind avantajele economice ale exploatarii animalelor pe pasunile alpine. impaduriri de arin verde. urmata de taierea plantelor daunatoare in cursul perioadei de vegetatie. se impune: • executarea unor lucrari care sa conduca la redarea in circuitul pastoral a suprafetelor improprii pasunatului datorita degradarii. • imbunatatirii potentialului de productie al cestuia. • lucrari de distrugere a musuroaielor.. Trifolium pratense etc. • combaterea plantelor daunatoare si toxice. Phleum alpinus. baraje din piatra uscata. prin schimbarea locului de odihna al animalelor. si totodata avand in vedere starea avansata de degradare a acestora. in vederea distrugerii lor. Pentru suprafetele care prezinta o avansata stare de degradare. praguri. • construirea drumurilor pentru transportul materialelor si utilajelor necesare ameliorarii pasunilor. (construirea drumurilor de acces se poate realiza de regula prin prelungirea drumurilor forestiere existente). animale pe aceste suprafete. • asigurarea unor conditii civilizate de munca pentru crescatorii de animale. • asigurarea in conditii corespunzatoare de exploatare a efectivelor de 284 .

285 . Pintzgau Transilvania. Cu prioritate se inscrie sporirea numarului de animale (taurine. zonele avute in vedere sunt: Valea Doftanei. in gospodarie stabila montana. este necesara efectuarea de lucrari agricole mecanizate pe terenurile ce se preteaza acestui tip de lucrari si in functie de culturile specifice zonei. Valea Prahovei) prin doua metode: • furnizarea de reproducatori (prin mentinerea insamantarilor artificiale (80%). Dezvoltarea sectorului cresterii animalelor in spatiul ecologic montan. fiind in acelasi timp subramura prioritara in economia montana. cat si a reducerii muncii fizice a agricultorilor. consolidarea gospodariilor familiale montane). are la baza 2 obiective: ♦ optimizarea ai modernizarea gospodariei familiale montane. In vederea cresterii productiilor agricole din zona montana. Ca sursa de sporire a efectivelor de animale se are in vedere introducerea unor rase care au rezistenta organica pentru zona montana (rase rezistente: Bruna de Maramures. Optimizarea si modernizarea gospodariilor familiale montane depinde de un numar considerabil de factori socio-economici. ♦ transformarea gospodariei agricultorului montan din agospodarie de subzistenta. porcine) din gospodaria montana. cu material seminal provenit de la reproducatori cu valoare genetica superioara si prin introducerea si promovarea montei naturale (20%). Baltata Romaneasca. Sectorul cresterii animalelor face parte integranta din agricultura montana. • Optimizarea (optimizarea si si modernizarea modernizarea gospodariilor cresterii familiale montane animalelor.• asigurarea conditiilor civilizate de locuit pentru crescatorii de animale la stane sau saivane. ovine. transformarea gospodariei agricole montane din cea de subzistenta in gospodarie stabila montana. astfel incat fiecare sa detina cel putin o taurina – vaca cu lapte.

este necesara imbunatatirea sistemului de colectare a laptelui prin extinderea numarului centrelor de colectare si asigurarea transportului adecvat (sistem de racire). Activitatea viitoare consta in efectuarea unui ansamblu de actiuni de dezvoltare economico-sociala. pentru prelucrarea materiilor prime animaliere chiar in aceste ferme. prin producerea unor bunuri de inalta calitate si competitivitate in conditiile economiei de piata. • Cadrul construit si amenajarea teritoriului presupune: ♦ punerea in valoare a resurselor locale de materii prime. astfel incat locuitorii zonei montane sa aiba asigurate locuri de munca si sa realizeze venituri fara sa paraseasca localitatea.• formarea unui nucleu de vaci ameliorate in ferme specializate care vor difuza material viu crescatorilor de animale. Se impune de asemenea crearea spatiilor de agrement prin extinderea pastravariilor si promovarea pescuitului. reprezinta un alt obiectiv al strategiei de dezvoltare a zonei montane care presupune valorificarea complexa a resurselor naturale. dotarea acestora cu utilaje si baza materiala necesara practicarii agriculturii definesc situatia existenta a bospodariilor ca fiind gospodarii de subzistenta. Actualul patrimoniu funciar si zootehnic al gospodariilor montane. prin sporirea nivelelor de prductie. De asemenea este necesara organizarea unor forme asociative private. de amenajare a teritoriului si punerea in valoare a resurselor umane si naturale. Pentru punerea in valoare a potentialului de comercializare a laptelui si derivatelor sale. Transformarea gospodariei agricole montane din cea de subzistenta in gospodarie stabila montana se poate realiza prin cresterea productiei animaliere. ce produc o treime din capacitatea lor. extinderea furajelor concentrate. Punerea in valoare a resurselor locale de materii prime. Trebuie sa se aiba in vedere sporirea productiei de lapte de vaca si oaie prin asigurarea unei furajari echilibrate. a furajelor produse in gospodariile proprii bogate in vitamine si energie. a unor microferme de vaci (15-25 capete). 286 .

Cererea de produse “BIO”. si poate fi si o sursa de crestere a agroturismului care permite comercializarea pe loc a produselor naturale. care cuprinde pe langa activitatea turistica propriu-zisa (cazare. care sa fie stimulate prin pret. prelucrarea lemnului. ♦ dezvoltarea agroturismului montan. Agroturismul trebuie sa devina o activitate din ce in ce mai importanta a gospodariilor montane. pastrama de oaie. si plantele medicinale reprezinta surse importante de venituri pentru populatia din zona montana. activitati legate de prelucrarea fructelor: fabricarea rachiurilor. pensiune. Fructele de padure. activitati legate de exploatarea si prelucrarea lemnului. cascavalul. circulatie turistica. covoare. 287 . mai complexa. activitati de fierarie. activitatea de tabacarie-cojocarie. stofe. ghiudemul din carne de oaie. fabricarea varului. producerea si atestarea produselor “BIO”. branzeturile. este in continua crestere pe piata tarilor occidentale dezvoltate. Agroturismul montan este o forma particulara de turism.Acest lucru este posibil prin practicarea unei agriculturi biologice si traditionale: folosirea gunoiului de grajd si a urinei. prestarea serviciilor de baza si suplimentare etc.) si activitatea de prelucrare a produselor agricole in gospodarie si de comercializare de catre turisti. precum si modul de petrecere a timpului liber. activitatea de morarit si panificatie) si artizanatului si dezvoltarea activitatilor complementare. ♦ revigorarea mestesugurilor traditionale (mestesuguri legate de cresterea animalelor produsele animale: casul proaspat. folosirea cu grija a ingrasamintelor chimice si pesticidelor. activitati legate de industria materialelor de constructii: cioplirea pietrei. mestesuguri legate de industria textila: lana. ciupercile. nepoluate chimic. practicarea acestuia constutuind o sursa suplimentara de venituri. contribuind astfel la rentabilizarea microfermei montane.

combaterea tuturor factorilor de poluare. targurile. a valorilor culturale). obiceiurile locale. respectiv sosele. captarea si alimentarea cu apa a gospodariilor. ♦ planificarea spatiului si imbunatatirea infrastructurii Dotarea muntelui cu infrastructuri moderne (infaptuirea obiectivelor de dezvoltare rurala a zonei montane este posibila prin dotare muntelui cu infrastructuri moderne. cu ajutorul unor tehnologii nepoluante. existand cadrul necesar practicarii agroturismului. cresterea animalelor. ♦ valorificarea resurselor neconventionale de energie din zona montana (energie hidrologica. solara. bogatia padurilor si surselor de apa.Peisajul deosebit de atractiv ce-l ofera zona montana din Prahova. Materializarea strategiei de dezvoltare a zonei montane se face prin expansiunea cadrului construit si investitii particulare de modernizare. Protectia mediului reprezinta un obiectiv major al strategiei de dezvoltare a zonei montane. Gospodariile existente nu beneficiaza de confort pentru viata si munca locuitorilor si nici pentru exploatarea eficienta a animalelor. practicarea pasunatului sistematizat. dezvoltarea turismului si agroturismului. Spatiul montan reprezinta o sansa de revigorare a dezvoltarii economico-sociale. transportul de bunuri si persoane. protejarea biotopurilor montane si a ecosistemelor. biogaz). resursele montane ofera in prezent premisa de sustinere a unei dezvoltari durabile. constituie o sursa deosebita de atractie pentru turisti. Acest deziderat poate fi realizat avandu-se in vedere urmatoarele: regiunile montane trebuie sa-si pastreze functia lor de spatiu viu. ♦ prevenirea fenomenului de depopulare prin practicarea unei politici adecvate. Crearea conditiilor infiintarii catunelor va putea solutiona actuala “criza de spatiu” si in acelasi timp va permite exploatarea eficienta atat a pasunilor cat si a animalelor. practicarea unei politici adecvate conforme cu specificul montan. canalizarea si epurarea 288 . gospodarirea rationala a resurselor naturale. eoliana. pastrarea traditiilor. ♦ protectia mediului . drumurile si caile de acces.

De asemenea. Teleorman.453 kmp. reprezentată prin toate ramurile. în timp ce in judeţele din Sud. Prahova. Direcţiile dezvoltării durabile a zonei montane pe exemplul comunei Valea Doftanei Zona râului Doftana. alcătuită din judeţele Argeş.Vincze Maria. organizarea si functionarea retelei de invatamant. graniţa fiind situată pe Dunăre. Dezvoltarea regională şi rurală – Idei şi practici. ceea ce reprezintă. din care face parte regiunea Sud Muntenia . ponderea majoritară deţinând-o industria prelucrătoare.482 mii locuitori. 2000. La 1 ianuarie 1999. pag. Presa Universitară Clujeană. populaţia Regiunii Sud era de 3. 289 .3. 13. mortalitatea infantilă s-a menţinut în toată perioada la cote peste media pe ţară. are o suprafaţă de 34. care reprezintă unităţile de bază ale politicii regionale descentralizate. electrificarea gospodariilor. Activitatea industrială din Regiunea Sud este concentrată în judeţele din Nord. Ialomiţa. * NUTS . reprezentând 15. fenomenele demografice au avut o evoluţie negativă la scară regională: s-a înregistrat un un spor negativ al populaţiei datorită evoluţiei ratei natalităţii şi mortalităţii. Călăraşi. asistenta medicala. gaze naturale şi agregate minerale) este prezentă în toată regiunea.3. baza de referinţă unitară a statisticii regionale în Uniunea Europeană. magazine de aprovizionare. face parte din Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia*. retele de desfacere a produselor zonei. Regiunea Sud Muntenia. Edit. Giurgiu.45% din suprafaţa României şi se învecinează la Sud cu Bulgaria. predomină agricultura. industria extractiva (pentru petrol. 5. Dâmboviţa. După anul 1990. aflate în Campia Bărăganului.apelor uzate. în România au fost create 8 regiuni NUTS2.Nomenclature des Unites Territoriales Statistiques. 14. institutii culturale).5% din populaţia totală a ţării. Regiunea Sud dispune de o industrie complexă şi diversificată.

Zona râului Doftana. turism. bazat pe următoarele puncte forte: potenţial agricol. în aspecial. cooperare regională. poziţie geografică la frontieră şi la intersecţia drumurilor de tranzit între Asia şi Europa de Vestş ieşire la calea navigabilă. a confecţiilor şi alimentară. Diminuarea numărului de salariaţi la nivelul Regiunii a fost determinată. stimularea creării şi dezvoltării de capacităţi productive.. următoarele: • Crearea de întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol. artizanal. Politicile specifice în cadrul acestor zone. trebuie să conţină ca obiective principale. asistenţă şi consultanţă. potenţial tehnic. determinând reduceri substanţiale ale numărului salariaţilor din industrie. resurse de apă care favorizează dezvoltarea pisciculturii. industria construcţiilor de maşini şi echipamente. între dezvoltarea economică şi socială şi protecţia mediului înconjurător.Principalele ramuri industriale reprezentative pentru regiunea Sud: industria chimică şi petrochimică. de procesul de privatizare şi restructurare a ramurilor de bază ale economiei. 290 . Au fost restructurate sau lichidate o serie de unităţi industriale importante pentru economia judeţelor respective. interregională şi internaţională. gaze naturale etc. are un important potenţial economic ce poate fi valorificat prin aplicarea unei politici de dezvoltare durabilă prin menţinerea unui echilibru între om şi natură. Pe baza analizei potenţialului regional. Regiunea are potenţial de relansare economică. industria textilă. de mică industrie. s-au identificat pentru domeniile industrie şi servicii. a activităţilor comerciale. urmatoarele obiective specifice: modernizarea şi susţinerea infrastructurii de dezvoltare. industriala şi de turism pe fluviul Dunăre şi râurile din interiorş resurse subterane de petrol. comercial şi de prestări servicii. Numărul mediu al salariaţilor din economia Regiunii a înregistrat o scădere constantă în ultimii ani. agricultură şi mediul rural.

la intersecţia D. străbate Câmpina – Şotrile – Vistieru.• Transformarea agriculturii într-o activitate performantă. fiecare cu satele aferente. a biodiversităţii şi a peisajului montan. reabilitarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale. Plaiu Câmpinei şi Seciuri. Comarnic. străbate satele Lunca Mare. Seciuri şi Plaiul-Cornului. 101T – Valea Doftanei – Bertea – Slănic. • Îmbunătăţirea prelucrării şi valorificării superioare a materiilor prime locale. 102 I – Câmpina – Braşov cu D. • Dezvoltarea şi ameliorarea infrastructurilor montane • Gospodărirrea integrată şi durabilă a cursurilor de apa şi bazinelor. Situată în nordul judeţului Prahova.J. pe cursul mijlociu al râului cu acelaşi nume. pe o distanţă de 19 km. dezvoltarea agroturismului. Vistieru. Valea Doftanei. LuncaMare. Comuna Valea Doftanei.J. este formată din două sate: Teşila şi Trăisteni. la sud cu oraşul Câmpina şi cornu şi la vest cu oraşul Breaza. Zona râului Doftana cuprinde comunele Valea Doftanei şi Şotrile. drumul judeţean.101 S – Comarnic – Secăria – Valea Doftanei şi D. 102 A.J. iar drumul judeţean DJ 207. silvoturismului şi ecoturismului montan. şi este situată în partea de nord-vest a judeţului Prahova. • Promovarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural. care prin cele două componente: D. • Conservarea. Comuna Şotrile este alcătuită din satele: Şotrile. comuna Valea Doftanei. face legătura între Valea Prahovei şi Valea Teleajenului. • Dezvoltarea potenţialului montan. în zona Carpaţilor de Curbură.J. la 20 km nord de oraşul Câmpina. Se învecinează la nord cu localităţile Secăria. la est cu localitatea Brebu. întinsă pe circa 8 km lungime. Plaiul-Câmpinei. DJ 102 I – Câmpina – Paltinu – Valea Doftanei – pe o distanţă de 15 km. 291 .

activităţi ce s-au transmis urmaşilor. Zona râului Doftana.. Aceste zone sunt caracterizate prin multitudinea resurselor naturale (resurse minerale. Se ocupau cu păstoritul şi munca la pădure. La adăpostul pădurilor şi în apropierea apelor. Este atestată documentar în prima jumătate a secolului al XVI-lea. care au generat în timp. aceaste două comune au rămas în componenţa zonei montane a judeţului deoarece se încadreză în criteriile prevăzute de lege şi anume: altitudine de peste 600 m şi cele de pantă mai mari de 20 grade. la est: comunele: Izvoarele şi Măneciu. conformă cu Hotărârea de Guvern nr. suprafeţe agricole. fond cinegetic etc. vegetaţie forestieră. 949/2002.). considerată reprezentativă pentru zona râului Doftana. fapt dovedit de existenţa unor urme de viaţă materială şi spirituală ce pot fi încadrate în societatea medievală timpurie. vechimea acestor colectivităţi umane este cu mult mai mare. Relieful. la nord-vest: oraşul Azuga. la vest: oraşul Buşteni. 292 . Cu siguranţă. Vom proceda în cele ce urmează la o analiză de tip punctual pentru localitatea Valea Doftanei. Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc. la sud: comuna Brebu-Şotrile. cu satele Teşila şi Trăisteni. face parte din zonele rurale în care predomină factori favorizanţi pentru dezvoltarea economico-socială. la sudvest: comuna Secăria. Factorii de mediu au fost hotărâtori în constituirea primelor aşezări umane în acest spaţiu. precum şi la multiplicarea surselor de venituri. dezvoltarea atât a unor activităţi agricole cât şi a unor activităţi neagricole.Dupa ultima delimitare a zonei montane a judeţului Prahova. cu multe valenţe turistice şi lipsit de surse de poluare şi degradare a mediului. Teritoriul Comunal Valea Doftanei are următoarele vecinătăţi: la nord: judeţul Braşov. oamenii şi-au înălţat locuinţe grupate în cătune. la sud-est: comunele Bertea şi Ştefeşti.

Gâlma Crăiţei. alcătuiţi dintr-o culme principală sinuoasă. Zănoaga. puţin accidentat şi clima mai dulce. Munţii ocupă cea mai mare parte din suprafaţă. Rusu şi Floreiu. Baiu Mare. Baiu Mic. Relieful muntos al acestei localităţi este mai accentuat către nord. Secara. ce fragmentează zona muntoasă cu drecţia NVSE. unde este limitrofă cu judeţul Braşov. În continuare. Crăiţele iar pe dreapta Prislopu. au altitudini mai reduse. Valea lui Manole. Radela. de diferite mărimi. 293 . Lacuri. Gâlmeia (1. Cărăbanu. sunt destul de numeroase: Valea Doftanei. O notă caracteristică a munţilor din această zonă o dau ogaşele şi micile văi torenţiale.000 şi 1. Ciopârcenii. ca formă de refief. Unghia Mare. sunt masivele Negraşul) cu urme de izvoare minerale la poalele sale).137 m). local denumite “gâlme”. Depresiunile intramontane.896 m) şi cel mai coborât. Fundurile şi o serie de “clăbucete” ramificanduse spre sud. caracteristica principală constituind-o relieful puternic accidentat. este o diferenţă de nivel de 1.000 m). Valea Floreiu etc.043 m) fac notă aparte în ansamblul perimetrului montan al aşezării. cu panta predominantă peste 20% şi densitate de fragmentare puternică. cu direcţia NV-SE. cuprinzând altitudini cuprinse între 1. la limita sudică a comunei străjuiesc nişte măguri. Se înşiruie de asemenea munţii: Pătru.900 m. împădurite fiind către mijloc. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. în zona de vărsare a Doftanei în lacul de acumulare Paltinu (580 m). reprezintă albia majoră a cursului de apă curgătoare Doftana şi are o lăţime cuprinsă între 150-250 m. ca forme de relief mai întâlnim dealurile şi piemonturile intramontane şi luncile (dealurile şi piemonturile intramontane au altitudini cuprinse între 500 – 1. Cucioaia. Pe stânga râului şi ceva mai către sud. Unghia Mică. Lunca.316 m. Între cel mai înalt punct vârful “Baiu Mare” (1.Forma principală de relief o reprezintă muntele. Steiasa. Văile. Acolo se înalţă masive muntoase ca: Orjogoaia. in număr de peste 12. Vârfu Mare. Gâlma Secăriei (1. Alături de munte.

54 m3/s. Prislopul. Ermeneasa. Cucioaia. Bazinul hidrografic al Doftanei. La confluenţa Doftanei cu Păltinoasa şi Secăria. Mogoşoaia. Valea lui Vlădişor. apele Doftanei sunt zăgăzuite de un baraj înalt în spatele căruia s-a format un lac de acumulare. aceasta având direcţia nord-sud şi concordă cu panta generală a reliefului. nisip. Orjogoaia. Digurile de protecţie de la Teşila. Păltinoasa şi Purcaru iar pe dreapta: Muşiţa. Barajul Păltinoasa (Paltinu) formează în spatele lui un lac cu un volum maxim de 56 milioane m3 şi cu o lungime de peste 3 km. Floreiul. de munţii Grohotişu (pe stânga acestui curs de apă). se utilizează apa lacului Păltinoasa. Afluenţi pe stânga Doftanei sunt: Negraşul. aceasta se găseşte mai la suprafaţă (3-5 m). Concomitent. prezintă o importanţă vitală pentru locuitorii acestei zone. constituind principala sursă de alimentare a judeţului Prahova. Brădeasa şi Secăria. mâl. cu atât mai mult cu cât în aval defileul îngust nu permite scurgerea rapidă a apei. Ghimpoasa. măresc succesiv volumul de apă al Doftanei. de vară care au loc uneori în bazinul superior al Doftanei. înregistrând un debit mediu multianual de 4. râul Doftana izvorăşte de sub pasul Predeluş. 294 . pentru ca pe parcursul său de peste 50 km să traverseze în lung comuna şi să-şi mărească substanţial volumul de apă. datorită afluenţilor oarecum simetric plasaţi pe ambele părţi. Pentru alimentarea cu apă industrială a întreprinderilor ca şi pentru uz gospodăresc. Apa freatică este în general foarte adâncă (peste 25 m). Râul Doftana este principala axă de drenaj ale apelor din zonă. lacul de acumulare de la Păltinoasa şi construirea unor baraje mai în aval fac parte din sistemul de amenajare a bazinului Doftanei. Afluenţii Doftanei cu bazinele lor. În timpul ploilor torenţiale. râul Doftana desparte munţii Gârbova (pe dreapta). În zonele depresionare şi în luncă. Unicul afluent mai de seamă al Prahovei în sectorul subcarpaţilor Prahovei.Hidrografia. şi lemne umplu valea largă a Doftanei din depresiune. şuvoaiele sporite brusc produc local viituri şi apele încărcate cu pietriş.

Eroziunea de mal. deşi nespecifice pe fâşiile de roci marno-argiloase din bazinul Doftana. cu o moderată temperatură şi umiditate.US64. Sub raportului mediului ambiant. remarcată la râurile Prahova. US62). larg deschisă şi insorită. • solurile gleice (US43). soluri brune podzolice (US35…. 295 . regosolurile solurile brune (US44…. zona muntoasă corespunde stratelor de Sinaia. aşa cum se remarca în defileul Doftanei de la sud de Teşila. formarea şi evoluţia acestor soluri sunt condiţionate de prezenţa apei freatice aflată aproape de suprafaţă sau chiar la suprafaţă. climatic protejată de brâul muntos din jur. cu cea mai mare parte a versanţilor împăduriţi. cu întreaga sa reţea de afluenţi. în acest spaţiu solurile sunt foarte diversificate. eumezobazice coluvisolurile (US63. întâlnite doar în depresiune. formate în condiţiile unui climat umed şi răcoros.Majoritatea etajului montan de aici este ocupat de subetajul fluviotorenţial. Apar uneori şi alunecări de teren. (US1…US18). Teleajen. Decurg de aici interesante posibilităţi de înscriere a Vaii Doftanei între traseele turistice prahovene.US37). Datorită reliefului ce determină o variaţie deosebită a condiţiilor de climă şi vegetaţie. Geologia. încât. pozitiv apreciată de turişti. excesiv cutate. răspîndite în albia râului Dotana. Din punct de vedere gologic. • protosolurile aluviale (US61.US60).US42). pietrişuri. se observă şi la Valea râului Doftana. soluri negre-acide (US38….Munţii sunt alcătuiţi din fliş cretacic predominant grezos. procesele de eroziune şi transport se petrec de-a lungul canalelor de scurgere. râul Doftana beneficiază de o apă de primă calitate.US65). Eroziunea torenţială îmbracă un aspect aluvionar: blocuri. în condiţii de relief jos. Solurile. depresiunea s-a format prin eroziune. astfel există soluri: • brune-acide (US22…US33). pe terenurile inundate frecvent. specifice zonei cu relief accidentat. Rocile predominate în teritoriul studiat sunt reprezentate prin gresii. Având 2-3 km lărgime.

85% din suprafaţă). US 42-46-47-59-61. de bună calitate. practic neameliorabile.38% din suprafaţă. Clasa III-a Terenuri cu limitări moderate.31% din suprafaţă) si rogosolurile (22.8% din suprafaţă.-15-19…. respectiv. respectiv 4. US 4-16-17-18-26-39-40-49-50-63-64-65. Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Ploiesti. 103. de calitate foarte slabă.19% din suprafaţă. US 66-68.Scara: 1:5000.19%). de slabă calitate. 6021. Situaţia stării de calitate a terenurilor Clasa de calitate Clasa II-a 8. stâncărie).. Specificaţie Terenuri cu limitări reduse. se întâlneşte în zonele unde apar stânci pe mai mult de 90% din suprafaţă. de calitate mijlocie.5. respectiv.-25-27…-38-41-43-44-45-48-51….4.• alunecări active (US67). US 1-2-3-5…. ocupă 1. 78. Clasa VI-a Terenuri cu limitări extrem de severe.33% din suprafaţă. US 67. respectiv 1. Clasa de calitate Clasa IV-a 6. 476. 628.38% din suprafaţă.31% din suprafaţă. Clasa V-a Specificaţie Terenuri cu limitări severe. Sursa: Studiu Pedologic Complex . Cea mai mare parte din suprafaţă este ocupată de soluri brune-acide (33.Teritoriul Comunal Valea Doftanei . Tabelul nr. 316. respectiv Terenuri cu limitări foarte severe. urmate de solurile brune eumezobazice (22.-5860-62. • roca la zi ((US68). 1992 296 .

000 m şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6°C. gradul de neuniformitate a terenului. ce condiţionează încadrarea în clase de calitate sunt: aciditatea solului. • lucrări de îmbunătăţiri funciare pentru stabilizarea terenului în cazul alunecărilor de teren.57% din suprafaţă. alunecările de teren. • amenajarea ravenelor şi a torenţilor.8% din suprafaţă.33% din suprafaţă. corectarea acidităţii prin aplicarea de amendamente calcaroase. Pentru îmbunătăţirea calităţii solurilor este necesară ameliorarea acestora prin: • în cazul solurilor acide se impune. gradul de gleizare a solului.Din cele prezentate privind starea de calitate a terenurilor. reiese că cea mai mare parte din suprafaţă se încadrează în clasa III-a de calitate. Clima. împrăştiate uniform şi încorporate în stratul superficial al solului. apoi cele din clasa IV-a cu 6. eroziunea de adâncime. Factorii limitativi mai importanţi. Acestă zonă se caracterizează prin două tipuri de climă: clima de munte. respectiv 78. panta terenului. ce se desfăşoară în zona reliefului înalt. precum şi îmbunătăţirea compoziţiei botanice prin supraînsămînţări cu specii de ierburi perene mai valoroase şi mai puţin pretenţioase faţă de aciditatea solului. cu amendamente bine mărunţite. fiind urmate de terenurile din clasa II-a cu 8. cu altitudini de peste 1. se consideră că efectul amendării nu depăşeşte o perioadă de 4-5 ani. • aplicarea măsurilor antierozionale asociate cu lucrări de eliminare a excesului de umiditate pe pante. eroziunea de suprafaţă. pe cele mai 297 . acoperirea terenului cu stînci sau bolovani.Amendarea se face de regulă toamna.31% din suprafaţă şi în final terenurile din clasele V (ce includ alunecările active de teren) şi VI (cuprind ravenele şi văile ravenate precum şi terenurile acoperite cu bolovăniş sau stâncărie) cu 5.

înregistrându-se în general de-a lungul timpului temperaturi minime de – 27 grade C şi maxime de +37 grade C. atât datorită peisajelor naturale deosebite şi calităţii foarte bune a aerului.000 m. Vârful lui Pătru. etc. în funcţie de altitudinea reliefului astfel pe văi temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 grade C faţă de cele de pe culmi. la intrarea în comună (sat Teşila). şi clima de deal. în regiuni cu relief puternic accidentat.) şi peste 6 grade C. cât şi datorită lipsei oricărui factor de poluare. Astfel. Temperatura medie a aerului.6 mm în zona Teşila şi 827. în regiuni cu relief moderat accidentat. teritoriul comunei Valea Doftanei face parte din două zone pedoclimatice distincte: • zona climatică rece – foarte umedă. şi prin precipitaţii de 700-900 mm annual. temperatura medie anuală are valori intermediare. pe tritoriul comunal variază între mai puţin de 2 grade C în zona muntoasă ce corespunde celor mai înalte culmi (Baiu Mare. Între aceste extreme. unde predomină clima de munte. 298 . Depresiunile oferă un climat de adăpost favorabil aşezărilor omeneşti şi culturii pomilor fructiferi. la altitudini cuprinse între 5801000 m. cu relief având înălţimi de 580-1.proeminente înălţimi acestea scăzând până la (-1-2)°C. se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6-9 grade C. unde predomină clima de deal. Precipitaţiile medii anuale variază între 812. la peste 1. Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat în ierburi şi păduri. ce corespunde cu DepresiuneaTeşila. Analizând toti aceşti factori.000 m altitudine. în modul de deplasare a precipitaţiilor anuale se constată o creştere gradată a acestora dinspre sud spre nord. Flora şi fauna. • zona climatică răcoroasă – umedă. în zona de sud a teritoriului cercetat. rezultă valenţe deosebite pentru practicarea turismului în zonă.8 mm în zona Trăisteni.

brad şi alte esenţe ajută foarte mult la echilibrarea regimului ploilor. coada mânzului. iar pe muntele Orjogoaia şi în amestec cu bradul până la 1. de aceea reîmpăduririle prezintă o mare însemnătate. a ierburilor de pe păşuni şi asigurarea nutreţului pentru iarnă. mestecănul. fragul. Pădurile din zonă au diferite denumiri: Pădurea Ermeneasa. pinul. Etajul pădurilor de foioase cuprinde zonele montană şi subcarpatină. cireşul şi vişinul (codiţele fructelor). Păltineţ.200 m.Versanţii din Valea Doftanei fiind acoperiţi pe mari întinderi cu pădure. împiedicându-se astfel degradarea terenurilor.. coada şoricelului. şi a zonei de pajişti. carpenul. Teritoriul comunal cercetat se încadrează în zona de vegetaţie a pădurilor de foioaase. la temeinica fixare a solului. Recoltarea plantelor medicinale şi sortarea lor necesită anumite cunoştinţe pentru evitarea erorilor şi confuyiilor. ciuboţica cucului. Pădurile de fag. Secuiului. Acestea ajută la dezvoltarea şi maturizarea semănăturilor. Clăbucet. Colţul Cheii. etc.000 m altitudine. folosite sub formă de ceai sau în alte forme. În jurul localităţii. Valoarea terapeutică a unor plante este unanim cunoscută şi apreciată. Secara. de asemenea aceasta lucrare se face la anumite tremene calendaristice. utilizându-se denumirea lor populară pentru identificare). Alte esenţe întâlnite sporadic sunt: molidul. Pădurea contribuie de asemenea. brad. Locuitorii din Valea Doftanei cunosc propretăţile curative ale multora din numeroasele plante medicinale (pe plan local. fasolea (tecile uscate). chimenul (secărica). cicoarea. 299 . Masivele forestiere au constituit şi constituie şi astăzi un obiect preţios de exploatare sistematică. etc. Pădurea de făget se întâlneşte până la 1. fapt care a atras după sine constituirea de şosele forestiere pe văile Doftanei şi afluenţii ei. Podul Floreiului. aceasta favorizează menţinerea echilibrului ecologic şi constituie o resursă materială de prim ordin. cătina. Negarşu. Păltinoasa. ca de exemplu: afinul. principala esenţă lemnoasă este fagul..

salcia (coaja). populaţia beneficiază de o climă cu temperatura medie anuală de 6-10 grade C. Negraş. dintr-o mare parte a teritoriului Văii Doftanei. Populaţia şi aşezările umane. peşti specifici apelor de munte. Teşila – Trăisteni. urzica. iar precipiatţiile sunt mai abundente în punctele de trecere de la deal la munte. permit păşunatul animalelor (ovine. lupul. trandafirul (petalele). de exemplu prin pasul Predeluş. fauna fiind reprezentată prin: cerbi. salcâmul (florile). nucul. Teşila a cuprins în hotarele ei şi satul Ciopârţeni. Cu timpul. etc. pelinul. Pe asemenea artere de circulaţie se deplasau şi crescătorii de animale venind din nordul Carpaţilor. Asemenea date climatice s-au dovedit favorabile sub raport demografic. etc. Aşezările săteşti.). printr-o hotărâre luată de stăpânire către finele sec.. ceea ce într-o oarecare măsură le izola de alte localităţi muntene. Trăisteni şi Ciopârceni. plopul. căprioare. satul Trăisteni devine dependent de mănăstirea Sinaia. mistreţul. trei faţi pătaţi (panseluţa de câmp). iar Trăistenii satul Negraş. în acelaşi mod. Până acum trei veacuri. veveriţa. ursul brun. În această aşezare udată de râul Doftana şi afluenţii săi. pătlagina. reptile. În anul 1838. locuiau în Teşila 91 de familii iar în Trestieni 24. Între aceste sate existau legături bazate pe ocupaţia comună a locuitorilor de creştere a animalelor. pinul (mugurii). Pădurea de munte oferă un mediu de trai corespunzător (habitat. biotop). pe teritoriul comunei trăiau patru sate independente: Teşila. rareori castorul şi vidra. socul (florile). spre a le păşuna în 300 . Teşila a fost însă de timpuriu înfeudată unor boieri şi apoi mănăstirii Mărgineni din Judeţul Prahova. se situau geografic între multisecularul punct vamal Câmpina şi limita nordică a principatului Muntenia. porumbul (mătasea acestuia). murul. măceşul (fructele lui). Plantele ierbacee din etajul subalpin. vulpea. muşeţelul. zmeurul. păsări sălbatice. Ca moşie. iarna scade până la –4 grade C iar vara se ridică până la aproximativ 20 grade C.frasinul (frunza). mestecănul. XVII-lea. O altă cale de legătură a Teşilei şi Trăistenilor cu exteriorul erau potecile spre Trnsilvania.

sunt obligaţi să plătescă vamă pentru “orice bucate ar duce de vânzare în Ţara Ungurească sau la Câmpina”. Către 1970. atingând cifra de aproximativ 7. de unde apoi produsele lactate erau duse spre desfacere în alte părţi. pag.5. până în 1950. numărul de locuitori ai comunei Valea Doftanei se afla în acelaşi ritm viu de creştere. Valea Doftanei se afla în plin progres. realizându-se electrificarea şi alimentarea cu apă a localităţii. Monografia comunei Valea Doftanei. Populaţia satelor Teşila şi Trăisteni în anul 1959 Denumirea localităţii Teşila Trăisteni 38. este atestată documentar. Cojocaru.821 1.munţii din jurul Văii Doftanei.000 locuitori. 1989. se circula pe drumul Bertea – Slănic. Populaţia acestor două sate era în 1872 de 1. stipulează că locuitorii din Trăisteni. locuitorii satelor Teşila şi Trăisteni işi desfăceau micul lor surplus de produse la Câmpinasau Braşov. pe care Nicolae Vodă Mavrocordat l-a dat mănăstirii Sinaia.480 locuitori.233 Sursa: Ion V. Datorită aceloraşi poteci şi drumuri. În orânduirea feudală obştea locuitorilor din Teşila – Treisteni n-a fost izolată ci a întreţinut relaţii cu localităţile vecine.270 Populaţia: Din care: Femei 1.5. Ediţia a 2-a. Legătura aceasta multiplă mai ales cu Câmpina şi localităţile transilvane.664 2. ea crescând de peste patru ori.503 1. Alimentarea cu apă potabilă este favorizată aici de bogăţia surselor naturale existente. sau şi mai îndepărtate. În sfârşit. Un hrisov din 1716.843 1.T. În 1974. Totală Bărbaţi 3. mai ales cu Ţara Bârsei. Tabelul nr. 301 .

Indicatori demografici Comuna Valea Doftanei Total suprafaţă kmp 286. în ultimul timp se înregistrează o scădere a populaţiei rurale în majoritatea aşezărilor.28 Sursa: D.53 Tabelul nr.D.A. Tabelul nr. Deşi.5. migrarea populaţiei tinere spre zona urbană şi deci îmbătrânirea populaţiei rurale precum şi reducerea populaţiei care se ocupă de agricultură. resurselor bogate şi frumuseţii locurilor. cu climat montan moderat la care se adaugă varietatea resurselor naturale. Prahova. cu forme naturale de relief. Cadrul natural prielnic. 2004 302 . a fost o localitate locuită şi exploatată. comuna Valea Doftanei. prin strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane se urmăreşte stoparea fenomenului de depopulare prin relansarea economică a zonelor rurale. 2004 Densitatea populaţiei (locuitori/kmp) 24. Raportul dintre dezvoltarea economică şi evoluţia numerică a populaţiei a avut şi are implicaţii demografice din cele mai profunde.A.6. au favorizat din plin popularea acestui spaţiu.7.R. datorită reliefului variat.5. aşezările beneficiind de adăpostul natural al munţilor şi pădurilor.R. Populaţia Specificaţie Număr de locuitori Valea Doftanei 7023 Număr de gospodării 2279 Număr de familii 2279 Sursa: D.Din cele mai vechi timpuri. Prahova.D.

Agricultura. • apa.973 Populaţie activă neocupată 1.8. nisip. Structura populaţiei Specificaţie Total populaţie Valea Doftanei Sursa: D. • carierele de bazalt şi piatră de var.120 Şomeri în plată Elevi şi preşcolari Coordonata economică Fiind o comună specifică de deal-munte.5. care datorită calităţilor sale de apă plată poate deveni o resursă deosebită.Tabelul nr. servicii.156 Populaţie activă ocupată 1. • pietriş.A.D. predomină păşunile şi fâneţele. Comuna dispune de resurse naturale de o deosebită importanţă: • pădurile de fag şi brad. situate atât în vatra satelor cât şi la înălţimi mai mari. Prahova. silvicultura. Agricultura se practică pe scară mai redusă 303 . În comuna analizată.R. comerţ. creşterea animalelor. care odată cu aprobarea Legii muntelui şi dezvoltarea agroturismului pot deveni resurse importante pentru comună. • cele 7 microhidrocentrale construite pe râul Doftana cu o producţie de cca 30 MW-zi pot asigura autonomia energetică a comunei. 2004 7.023 Populaţie activă 3.183 400 1. are ca activităţi economice importante următoarele: exploatarea şi prelucrarea lemnului. agroturism montan. • golurile alpine.

5.A.5. din care: Total suprafaţă agricolă.R. din care: Lucernă Sfeclă furajeră Sursa: D. Prahova. din care: Arabil Livezi Păşuni Fâneţe Total suprafaţă neagricolă. Structura fondului funciar (ha) Comuna Valea Doftanei Total fond funciar. din care: Porumb Leguminoase Cartofi Plante furajere.662 20.A.R.9.747 7.628 Tabelul nr. Tabelul nr. Prahova.datorită terenului accidentat şi a climei reci dar creşterea animalelor a fost şi ramâne o ocupaţie importantă a zonei.D. 2004 6 33 209 19 4 105 304 .10.881 28. din care: Păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră Sursa: D. Structura culturilor (ha) Comuna Valea Doftanei Arabil.073 211 58 4950 2.D. 2004 20.

Exploataţii individuale 4.A.R. Prahova.5. 2004 7.492 2.R. Efectivele de animale UM=nr.840 2 880 277 0 Ovine Total Matcă Caprine Porcine Cabaline Bubaline Tabelul nr. 2004 3. Prahova.Tabelul nr.700 4.5.205 Exploataţii individuale din care: Total suprafaţă agricolă 3. animale Bovine Total Comuna Valea Doftanei Sursa: D.D.784 Matcă Vaci cu lapte 1.D.11.484 1.398 209 58 555 2576 arabil vii livezi păşuni fâneţe 305 .A.881 Nr. Fond funciar – tipuri de proprietate Comuna Total suprafaţă agricolă Valea Doftanei Sursa: D.12.

Prahova.4 2.5.5.1-5 ha 5.R.A.A.13.6 Total exploataţii Sub 1 ha 1.1-8 ha 8.1-25 ha Tabelul nr.881 Sectorul privat 3.1-12 ha 12.D.14.1-3 ha 3.205 434. 2004 7. Potenţialul agricol (ha/exploataţie) Comuna Total suprafaţă agricolă Ha Total Valea Doftanei Sursa: D. Prahova.398 4. Încadrarea terenurilor în clase de calitate ARABIL Comuna Suprafaţa I Totală Valea Doftanei Sursa: D.Tabelul nr.768 177 18. 2004 211 Cartată 211 SUP 0 NP 0 SUP 0 II NP 0 SUP 100 Clasa de calitate III NP 43 SUP 111 IV NP 38 SUP 0 V NP 0 306 .D.R.

A.R. 2004 4.A.5.D.16. Prahova.R.802 Clasa de calitate III NP 50 SUP 348 IV NP 35 SUP 400 V NP 20 307 .Tabelul nr. 2004 58 Cartată 58 SUP 0 NP 0 SUP 0 II NP 0 SUP 0 Clasa de calitate III NP 0 SUP 58 IV NP 37 SUP 0 V NP 0 Tabelul nr.950 SUP 0 NP 0 400 II SUP NP 61 SUP 3.5.15.D.950 Cartată 4. Încadrarea terenurilor în clase de calitate LIVEZI Comuna Suprafaţa I Totală Valea Doftanei Sursa: D. Prahova. Încadrarea terenurilor în clase de calitate PĂŞUNI Comuna Suprafaţa I Totală Valea Doftanei Sursa: D.

2004 Industria este reprezentată în localitate prin câteva ramuri.5. prin 308 . şi anume: exploatarea şi prelucrarea lemnului. industria mică şi artizanatul.823 1.5 km.18. Coordonata infrastructurală Alimentarea cu apă.17. Prahova.Tabelul nr.A.662 SUP 0 NP 0 228 II SUP NP 61 SUP 2.279 Cu grajduri 1. cu resurse de continuare a electrificării pe măsură ce ritmul construcţiilor o impune.A. iar lungimea reţelei de apă este de 29.823 Numărul de grajduri cu instalaţii Sursa: D.D. Încadrarea terenurilor în clase de calitate FÂNEŢE Comuna Suprafaţa I Totală Valea Doftanei Sursa: D. Comuna este complet electrificată. captările fiind la cota 900-1000 m. alimentară (există unităţi de prelucrare a produselor agro-zootehnice şi de prelucrare a laptelui). 2004 2.662 Cartată 2.5. se face în sistem “cădere liberă”.014 Clasa de calitate III NP 50 SUP 200 IV NP 35 SUP 220 V NP 20 Tabelul nr. Indicatori specifici Numărul de gospodării Comuna Total Valea Doftanei 2. Prahova.R. Încălzirea se face cu lemne şi parţial.R.D.

radio NU DA DA. Comuna are sistem de canalizare pe o distanţă de 650 m cu staţie de epurare cu treaptă chimică. canalizare şi gaze (finanţare SAPARD – Măsura 2. 1 oficiu poştal. “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”).19. 2 şcoli generale DA DA. televiziune prin cablu. 15 km). Dotări edilitare comunale Comuna Valea Doftanei Alimentare cu apă Alimentare cu gaze Canalizare Drum: Naţional Judeţean Garădiniţă Scoală elementară Scoală generală Scoală profesională Liceu Poştă. mărirea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate în funcţie de noile dotări şi extinderea reţelelor. 1 agenţie poştală DA NU DA 309 . şi de asemenea.sistemul butan gas. se impune construirea unei rampe ecologice pentru deşeuri menajere (finanţare PHARE). 1 liceu DA. Pentru viitor este necesară continuarea lucrărilor la reţelele de alimentare cu apă. Drumurile se prezintă destul de bine (din 65 km de străzi. telecomunicaţii. 4 grădiniţe NU DA. Tabelul nr.5. sunt modernizaţi până în prezent.1.

puternic încreţite de mişcările tectonice. cât şi a valorilor cultural istorice: • Lacul de acumulare Păltinoasa. • Vârful Secăriei. la câţiva km de lacul Păltinoasa. are o înălţime maximă de 108 m şi o lungime a coronamentului de 465 m. oferă un peisaj deosebit.Comuna Valea Doftanei Dispensar Farmacie Spital Gară Electrificare Baze sportive. complexe comerciale. ce se întinde pe o lungime de 3 km. 2 cămine culturale DA. Ambele maluri oferă condiţii prielnice pentru aşezarea unor campinguri pitoreşti şi a unor case de vacanţă.C. 1 farmacie NU NU DA DA. 84 societăţi comerciale DA. urmând traseul marcat spre vest. 310 . oferă o privelişte încântătoare. • Rezervaţia de brad natural “Glodeasa”. 2 cofetării. • Ruinele bisericii vechi din satul Trăisteni ce se află pe traseul spre Braşov. pentru apă potabilă. sunt situate pe drumul dinspre Câmpina. Agenţia C. 2005 Obiective turistice. Comuna Valea Doftanei are un deosebit potenţial turistic atât datorită peisajelor naturale de o rară frumuseţe. societăţi comerciale Cămine culturale Biblioteci Activitate bancară DA. săpate într-un strat de conglomerate dure. Sursa: Primăria Comunei Valea Doftanei. 2 baze sportive. de peste 200 de ani. 2 dispensare umane DA.E. la aproximativ 6 km de satul Teşila. Barajul Paltinu. terminat în anul 1971. 2 biblioteci Cooperativa de credit. 30 magazine. 3 restaurante. • Cheile Doftanei sau ale Brebului.

• Muzeul de etnografie şi folclor deschis în cadrul Căminului cultural Trăisteni, ce păstrează obiecte, mărturie a meşteşugurilor şi tradiţiilor populare din zonă; • Muzeul de arte plastice, deschis în cadrul Căminului Cultural Teşila, ce reuneşte peste 300 de opere de artă; • Tabăra internaţională de creaţie plastică Valea Neagră, deschisă tuturor artiştilor profesionişti din domeniul sculpturii, graficii, picturii; tabăra se desfăşoară vara la începutul lunii august; • Ateliere meşteşugăreşti specializate pe activităţi de tâmplărie, articole din lemn, broderie, goblenuri, tors manual, etc., ce confecţionează obiecte tradiţionale de o mare frumuseţe artistică; • Păstrarea tradiţiilor legate de anumite sărbători religioase ca şi cele folclorice (Ansamblul “Crăiţele”, înfiinţat în anul 1949, şi care de-a lungul anilor a reprezentat comuna cu bune rezultate în ţară şi străinătate). Activitatea turistică. În ultimii ani, se remarcă în mod deosebit dezvoltarea turismului rural, a ecoturismului, prin apariţia a numeroase pensiuni, marea majoritate a acestora fiind omologate* (*Prin Ordinul nr. 510/28 iunie 2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, emis de Ministerul Turismului, au fost stabilite norme metodologice obligatorii pentru toţi agenţii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice. Astfel, în cazul pensiunilor turistice rurale, ele se clasifică pe flori, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă, avînd drept scop prioritar, protecţia turiştilor), astfel punându-se în valoare potenţialul natural, cultural şi uman, şi promovându-se produsele turistice la nivel local. În comuna Valea Doftanei, turiştii pot fi cazaţi în 9 pensiuni omologate (clasificare - 2 flori), cu 106 locuri de cazare (22 camere), şi în 11 gospodării particulare incluse în programul de agroturism care au 78 locuri de cazare (38 camere), ce funcţionează sezonier şi în weekend.
311

Tabelul nr.5.20. Situaţia pensiunilor omologate
Pensiuni Paradis Crăiţa Căprioara Cojocărescu Gelu Loussiana Dedu Claudia Rodica Clasificare ** ** ** ** ** ** ** ** ** Nr. camere 10 6 5 4 2 7 3 4 2 Nr. locuri 24 14 18 8 4 20 6 8 4 X X X X X X X X X Sezonier Weekend Permanent

Sursa: Primăria Valea Doftanei, 2004

Toate aceste structuri de turism oferă pensiune completă, au spaţii de agrement (grădini, terase, locuir de joacă pentru copii, locuri de parcare, se poate practica echitaţie (Crăiţa), închirieri de biciclete şi schi (Crăiţa, Loussiana, Dedu, Căprioara). În zonă există de asemenea, cabane de vânătoare (Cabana Valea Neagră cu 16 locuri şi Cabana Florei cu 8 locuri pentru turişti) şi cabane turistice ale Ocolului Silvic (Cabana Radela cu 12 locuri, Cabana Cungi cu 24 locuri şi Cabana Vadu lui Zeghe cu 4 locuri pentru turişti), precum şi aproximativ, 300 de case de vacanţă, multe dintre ele situate la intrarea şi la ieşirea din comună, într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Prin ecoturism, se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local şi natural, ca şi asupra populaţiilor locale. De asemenea ecoturismul ar trebui să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să furnizeze avantaje economice şi sociale locuitorilor comunei, prin lărgirea spectrului de activităţi economice

312

tradiţionale (agricultură, creşterea animalelor, pescuit), şi să ofere oportunităţi specifice, astfel încât, populaţia locală să fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă. Pentru dezvoltarea agroturismului şi ecoturismului, este necesară aplicarea la nivel local a unei strategii de turism, care să protejeze resursele turistice şi să realizeze un echilibru între natură şi turism. Pentru valorificarea în continuare a potenţialului turistic al comunei, se impune: • organizarea activităţii de agroturism prin omologarea de noi pensiuni agroturistice, crearea unui dispecerat de cazare, activităţi de informare şi publicitate; • colaborarea cu ROMSILVA, pentru valorificarea fondului de vînătoare aferent comunei şi stabilirea amplasamentului pentru pârtiile de schi; • întreţinerea traseelor pentru ciclism montan şi amenajarea unor trasee şi poteci pentru drumeţii; • organizarea unor programe de pescuit sportiv pe lacul Păltinoasa; • dezvoltarea industriei artizanale tradiţionale; • realizarea unui micro-complex agroindustrial pentru produsele ecologice (lactate, produse din carne, fructe de pădure, ciuperci); • construirea unor mici moteluri care prin arhitectură să se încadreze perfect în peisajul natural; • amenajarea unui complex sportiv şi de agrement; • atragerea de fonduri SAPARD şi PHARE, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale; aplicarea măsurilor de dezvoltare durabilă a zonei montane.

313

Tabelul nr.5.1. Lista localităţilor cuprinse în zona montană a judeţului Prahova 1. Municipii b) Parţial Nr. Denumirea municipiului crt. 0 1 1. CÂMPINA Sate aparţinătoare (Cartiere) Nr. Nominalizare 2 3 1. Cartier Voila 2. Cartier Muscel

2. Oraşe a) Integral Nr. Denumirea oraşului crt. 0 1 1. AZUGA Sate aparţinătoare (localităţi) Nr. Nominalizare 2 3 1. AZUGA 1. BREAZA DE JOS 2. BREAZA DE SUS 3. FRĂSINET 4. GURA BELIEI 5. IRIMEŞTI 6. NISTOREŞTI 7. PODUL CERBULUI 8. PODU VADULUI 9. SURDEŞTI 10. VALEA TÂRSEI 1. BUŞTENI 2. POIANA ŢAPULUI 1. GHIOŞEŞTI 2. PODU LUNG 3. POIANA 4. POSADA 1 SINAIA

2.

BREAZA

3.

BUŞTENI

4. 5.

COMARNIC SINAIA

314

b) Parţial Nr. SLĂNIC Nr. Localităţi aparţinătoare Nominalizare 3 GROŞANI 3. 3. 2. 3. 2. BERTEA BREBU CĂRBUNEŞTI Sate componente Nr. 5. 6. 2 1. 1. 2. 1. 3. Denumirea comunei crt. 3. 2. 0 1 1. 4. ADUNAŢI 2. 1. 6. 3. Denumirea oraşului crt. CORNU 7. 5. CERAŞU 6. 1. 2. 3. 4. 2. Nominalizare 3 ADUNAŢI OCINA DE JOS OCINA DE SUS BERTEA LUTU ROŞU BREBU MÂNĂSTIRII BREBU MEGIEŞESC PIETRICEAUA PODU CHEII CARBUNEŞTI GOGEASCA CERAŞU SLON VALEA BORULUI VALEA BRĂDETULUI VALEA LESPEZI VALEA TOCII CORNU DE JOS CORNU DE SUS VALEA OPRII IZVOARELE CERNEŞTI CHIRICEŞTI HOMORÂCIU MALU VÂNĂT SCHIULEŞTI 5. 4. 1. IZVOARELE 315 . Comune a) Integral Nr. 1. 2. 4. 2 1. 0 1 1.

1. MĂNECIU 9. 5. 1. 2. 3. 6. 5. 3. POSEŞTI 10. 8. 1. 3. 8. 4. 7. 6. 2. 6. MĂNECIU UNGURENI CHEIA CHICIURENI COSTENI FĂCĂIENI GHEABA MĂNĂSTIREA SUZANA MĂNECIU PĂMÂNTENI PLĂIEŢU POSEŞTII PĂMÂNTENI BODEŞTI MARDEALA NUCŞOARA DE JOS NUCŞOARA DE SUS POSEŞTI UNGURENI TÂRLEŞTI VALEA PLOPULUI VALEA SCREZII VALEA STUPINII SECĂRIA STARCHIOJD BĂTRÂNI BRĂDET GRESIA POIANA MARE ROTAREA VALEA ANEI ZMEURET ŞOTRILE LUNCA MARE PLAIUL CÂMPINII PLAIUL CORNULUI SECIURI VISTIERU ŞTEFEŞTI SCURTEŞTI TÂRGŞORENI 316 . 4. 8. 4. 9. 1 1. STARCHIOJD 12. 2. ŞOTRILE 13. 5. 7. SECĂRIA 11. 2. 2. 10. 9. 4. 3. 6. 7. ŞTEFEŞTI 1. 3. 5.8.

7. DRAJNA 3. 6. 4. 4. 6. TALEA 1. 1. TELEGA 16. 3. 8. 1. 5. 2 1. 2. 3. 1. VALEA DOFTANEI b) Parţial Nr. 3. 2. 2. PREDEAL SĂRARI PROVIŢA DE JOS PROVIŢA DE SUS TEIŞANI Nominalizare 3 ARICEŞTI ZELETINI DRAJNA DE SUS CĂTUNU CIOCRAC FĂGET OGRETIN PLAI PODURILE POIANA MIERLEI PIETRIŞU RĂGMAN BOBICEŞTI POIENILE SĂRĂŢEL TULBUREA TULBUREA VĂLENI PIATRA IZVORU PLAIU VALEA BRADULUI TEIŞANI 317 . 1. 2. 1. 3. 2. 2. POIANA CÂMPINA 5. 7. TALEA PLAI TELEGA BOSILCEŞTI BUŞTENARI DOFTANA MELICEŞTI ŢONŢEŞTI TEŞILA TREISTIENI 15. 8. 2. 1. 6. ARICEŞTI ZELETINI Nr. 5. 4. Denumirea comunei crt. Localităţi componente 2. 0 1 1. 5. 1. 1.14.

Centralizatorul localităţilor din zona montană a judeţului Prahova Specificaţie 1 Municipii din care: a) integral b) parţial Oraşe din care: a) integral b) parţial Comune din care: a) integral b) parţial Total judeţ d. localitaţi 2 1 0 1 6 5 1 23 16 7 30 21 9 Nr.c.2.5.: a) integral b) parţial Nr. 3 2 0 2 19 18 1 94 73 21 115 91 24 318 .Tabelul nr.

Telega 17. Cornu 7. conform Ordinului nr. Adunaţi Bertea 2. 328/321/2004 .P. Ceraşu 6.A.R. Valea Doftanei 1. Şotrile 13. Azuga 2. Câmpina Oraşe integral în zona montană 1 5 1.D. Buşteni 4. Poseşti 11. Bertea 3. Sinaia Oraşe parţial în zona montană 1 1 localitate componentă: Groşani 17 10. Măneciu 319 . Comarnic 5. Brebu 4. Secăria 12. Cărbunesti 5. Breaza 3. Slănic Comune integral în zona montană 1. Talea 16. Repartizarea localităţilor din zona montană a Judeţului Prahova. Starchiojd 14. Municipiu integral în zona montană 1.3.5.Tabelul nr. Ştefesti 15. Izvoarele 9. Cosminele 8.M.

Teişani 1 sat component:: Teişani 320 .Comune parţial în zona montană 6 1 sat component: Ariceştii Zeletin 9 sate componente: Drajna de Sus Cătunu Ciocrac Făget Ogretin Piţigoi Plai Podurile Poiana Mierlei 1. Proviţa de Jos 5. Proviţa de Sus 1 sat component:: Piatra 3 sate componente: Izvoru Plaiu Valea Bradului 6. Ariceştii Zeletin 2. Drajna 3.Predeal Sărari 5 sate componente: Bobiceşti Poienile Sărăţel Tulburea Tulburea Văleni 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful