P. 1
Munții Stânișoara-de pe net

Munții Stânișoara-de pe net

|Views: 43|Likes:
Published by Alex Craciun

More info:

Published by: Alex Craciun on May 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. CONSIDERAŢII GENERALE
  • 2. Poziţia geografică a zonei studiate
  • II.CONDIŢII NATURALE
  • 1.Alcătuirea şi structura geologică
  • 2.Relieful
  • 3. Clima
  • 4. Hidrologia
  • 5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor
  • III.POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL
  • 1. Potenţialul turistic al reliefului
  • 2. Potenţialul climato-turistic
  • 4. Potenţialul balnear
  • IV. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC
  • 1. Patrimoniul turistic cultural-istoric
  • 2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice
  • V. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE
  • 1. Turism cultural
  • 2. Turism ecumenic
  • 3. Turism rural şi agroturismul
  • 4. Turism ecvestru
  • 5. Turism sportiv
  • 6. Turism piscicol şi cinegetic
  • 7. Turismul balnear
  • VI. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE
  • 1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii
  • VII. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ
  • 1. Căile de comunicaţie
  • 2. Structurile de cazare şi cazarea turistică
  • 3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism
  • VIII. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE
  • 1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic
  • IX. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ
  • 1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii
  • 2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice
  • X. Concluzii

CUPRINS

1. CONSIDERAŢII GENERALE...............................................................................................3 1. Introducere (motivaţia alegerii subiectului)....................................................................3 2.Poziția geografică a zonei studiate...................................................................................4 3.Stadiul cunoaşterii zonei(istoricul cercetării regiunii din punct de vedere geografic)..6 2. CONDIŢII NATURALE..........................................................................................................7 1. Alcătuirea şi structura geologică .....................................................................................7 2. Relieful...............................................................................................................................8 3. Clima.................................................................................................................................10 4. Hidrologia.........................................................................................................................12 5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor.................................................................14 3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL..............................................................................16 1. Potenţialul turistic al reliefului.......................................................................................16 2. Potenţialul climato-turistic..............................................................................................21 3. Potenţialul turistic al apelor............................................................................................23 4. Potenţialul balnear..........................................................................................................28 5. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic.....................................30 4. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC............................................................................31

1. Patrimoniul turistic cultural-istoric................................................................................31 2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice.................................................................40 3. Turismul verde – agroturismul.......................................................................................43

1

5. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE..........................................................44

1. Turism cultural...............................................................................................................44 2. Turism ecumenic............................................................................................................44 3. Turism rural şi agroturismul..........................................................................................45 4. Turism ecvestru...............................................................................................................46 5.Turism sportiv..................................................................................................................46 6. Turism piscicol şi cinegetic............................................................................................47 7. Turismul balnear............................................................................................................48 8. Turismul de afaceri........................................................................................................48 9. Turism de agrement.......................................................................................................49 6. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE......................................50 6.1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii.................................................50 7. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ........................................................................................53 1.Căile de comunicaţie........................................................................................................53 2. Structurile de cazare şi cazarea turistică..........................................................................54 3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism...............................................................59 3.Structuri de agrement (baza pentru agrement.................................................................60 8. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE....................................................................61

1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic..............................................................61
9. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ........................................................64 1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii................................64 2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice.............................................................66

10. CONCLUZII........................................................................................................................70 11. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................78 2

I. CONSIDERAŢII GENERALE

1. Introducere

Am ales această regiune, deoarece dispune de un potenţial turistic natural şi antropic însemnat, unde se poate practica o mare varietate de tipuri de turism: de la cel montan la cel balnear, de la cel sportiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic şi cultural. Cu toate că zona dispune de un asemenea potenţial turistic, valorificarea deplină şi eficientă nu este pe măsură şi aceasta din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale ţării şi anume: o infrastructură necorespunzătoare, atât rutieră cât şi de cazare şi de alimentaţie, o promovare cu totul insuficientă. În acest sens, alt motiv pentru care am ales această temă a fost tocmai prezentarea amănunţită o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau mai puţin cunoscute, care ar putea constitui puncte de real interes pentru turisţi. Faptul că sunt din zonă, constitue un motiv în plus, atât prin faptul că am o motivaţie în plus să arăt valoarea turistică a munţilor şi slaba valorificare, cât şi faptul că această zonă îmi este foarte bine cunoscută şi astfel pot vorbi mult mai uşor despre ea, cunoscând foarte bine toate probleme ce stau în calea dezvoltării turistice din zonă. Munţii Stânişoarei sunt amintiţi şi descrişi, sau chiar constitue suportul unor romane. Astfel romanul lui Mihail Sadoveanu, Baltagul îşi desfăşoara o mare parte din actiune şi în special cea mai importantă în Munţii Stânişoarei. Calistrat Hohagaş oferă o descrie foarte frumoasă a munţilor în romanul său „Pe Drumuri de Munte”. Autorul descrie atât bogăţia patrimoniului natural, cât şi antropic, în drumul său pe la mănăstirile nemţene. Scopul acestei lucrări este acela de-a arăta bogăţia patrimoniului turistic şi lipsal interesului pentru dezvoltarea turismului. Lucrarea cuprinde 10 capitole, din care prima parte tratează aspecte legate geologia, relieful, clima si vegetaţia munţilor. A doua parte este strict pe turism. Aici am prezentat potenţialul turistic, atât natural cât şi antropic, am prezentat principalele tipuri de turism acre se

3

între văile râurilor Bistriţa şi Moldova. judeţul Neamţ respectiv judeţul Suceava. Poziţia geografică a zonei studiate Munţii Stânişoarei fac parte din marea unitate a flişului. şi am oferit mai multe precizări legate de modalităţile de dezvoltare. ca mai apoi să fac o analiză a unitaţilor de transport. Fig.practică în zonă. din cadrul Carpaţilor Orientali. la exteriorul arcului carpatic. alimentaţie. având o direcţie generală nord-vest sud-est şi ocupă o suprafaţă de peste 2000 km² ceea ce reprezintă circa 4% din întreaga arie a Carpaţilor Orientali (fig1). cazare. şi am folosit datele oferite de institutul national de statistică. Aceştia sunt aşezaţi în nord-estul ţării. 1 Aşezarea în cadrul României şi a Carpaţilor Orientali a zonei de studiu Munţii Stânişoarei sunt aşezaţi pe teritoriul a două judeţe. În ultima parte am analizat fluxurile turistice din zonă începând cu anul 2001. Astfel 4 . sau valea râului Bistriţa la vest. 2. asta pe lângă prezentarea proiectelor deja existente. Am realizat o analiză swot pentru turismul din Munţii Stânişoarei. agrement. Principalele limite geografice sunt date de văile unor râuri asa cum este cazul văii râului Moldova la est si parţial în nord între Vama şi Hura-Humor.

O altă opinie ar fi că limita este dată de v alea pârâului Suha. mai ales dacă luăm spre studiu raportul dintre relief şi structură. Athanasiu(1899). Valea Cotrâgaşi –valea Bistriţei. Depresiunea Ostra(V. în ceea ce priveşte limita nord-vestică situaţia este un pic diferită fiind ceva neclarităţi. afirmă că limita este dată de Valea Moldovei între Gura-Humorului şi Vama. fig. Gemenea. 1979) 5 .Sîrcu 1971). la fel ca în Obcinele Bucovinei şi Obcina Voroneţului prezintă o simetrie aproape perfectă a stratelor la structură.2 Subdiviziunile Munţilor Stânişoara (prelucrare după Ichim. În partea de nord se învecinează cu Obcinele Bucovinei si masivul Rarău. Un studiu mai recent arată că Obcina Voroneţului constituie o zonă de tranziţie între Obcinele Bucovinei şi Munţii Stânişoarei.Mihăilescu 1963) şi muntele Băişescu(I. S. la vest Masivul Ceahlău şi Munţii Bistriţei. Astfel. Brăteasa . se continuă pe versantul vestic al Muntelui Lung.pricipalii vecini sunt Subcarpaţii Moldovei la est. unul dintre primii cercetători care a studiat Munţii Stânişoara. Din punct de vedere geologic această delimitare ar fi cea mai bună. în sud dincolo de valea Bistriţei se întind Munţii Tarcăului.aceasta continuându-se spre vest pe limita obârsiei bazinelor Slătioara. Totuşi.

Dionisă 1968. şi este primul care a pus problema reliefului periglaciar. T. Mihăilescu 1963. Sârcu 1971. sunt puţine precizări asupra unor aspecte geomorfologice. L. David din anii 1932 şi 1949. Coteţ 1960 şi 1973. Norton 1931. Martiniuc 1948. 1974. Roşu 1973. Athanasiu. Nordon care a considerat văile de aici ca fiind văii antecedente. Posea si colab. Gr. M. până în prezent nu s-au făcut cercetări în legătură cu geomorfologia acestora. a atras atenţia asupra condiţiilor geografice in morfologie. I. Alexandrescu 1969. Cele mai importante contribuţii au fost aduse de S. De asemenea. restul consideraţiilor fiind făcute la modul general. care a pus în discuţie limita nord-vestică a munţilor. N. Athanasiu fiind singurul care are câteva consideraţii. David 1949. Barbu 1976. Un alt cercetător care a adus contribuţii de seamă este A. Atanasiu1939. Câteva precizări despre geomorfologia acestora au fost făcute în cadrul unor lucrări desp re Carpaţii Orientali sau care cuprind întreg relieful ţării.Stadiul cunoaşterii zone Asupra Munţilor Stânişoara. C. 6 . diferite aspecte legate de geomorfologia Munţilor Stânişoara mai sunt amintite în cercetarea geomorfologică a unor regiuni limife: M. In ceea ce priveşte geomorfologia şi în special geomorfologia-structurală. Al. C. I. Băncilă 1958. P. dar şi alţi cercetători care au adus argumente despre continuitatea principalelor râuri(Bistriţa şi Moldova) pe actualele trasee încă din sarmaţian. Gr. 1956 şi 1960. A. Toja 1955 şi 1959. Astfel găsim informaţii în cadrul lucrărilor lui M. Ionesi 1971.3. S. precizări pe care le găsim în lucrările lui I. Martiniuc 1960. I.

din punct de vedere geologic fac parte din geosinclinalul flişului carpatic. Pânza de Ceahlău ocupă 18. conglomerate. în unele sectoare ea chiar dispare sub unităţile din vest. Acestea sunt pânza de Ceahlău.CONDIŢII NATURALE 1. cu o semnificaţie mai redusă în morfologia regiunii. ˝geosinclinal care îşi sprijină unul dintre flancuri pe cordiliera central-carpatică iar celălalt flanc pe bordura Platformei Moldoveneşti˝.Alcătuirea şi structura geologică Munţii Stânişoarei. marne. Pânza de Audia ocupă o suprafaţa relativ egală cu pânza de Teleajen. depozitele recente de aluviuni din lungul râurilor a căror grosime depăşeşte 10m Munţii Stânişoarei sunt formaţi din cute şi mari panze de şariaj care încalecă de la vest spre est. având o laţime mazimă de circa 6 km(în bazinul râului Suha Moldovenească). uneori cu intercalaţii de conglomerate.4% din suprafaţa acestor munţi şi este alcătuită din stratele de Sinaia-repreyentate pintr-un fliş grezos-calcaros-şistos.25%. Această unitate se remarcă aliniamentele de înălţimi şi văi care urmeaza orientarea structurilor geologice. pânza de Tarcău şi pânza de Vrancea. Este alcătuită dint-un fliş şistos-grezos cu gresii masive. Nota dominantă a acestei pânze este dată de rezistenţă mare la actiunile agenţilor de modelare. din totalul suprafeţei.1 Sunt alcătuiţi din roci sedimentare puternic cutate în decursul orogenezei alpine.II. Pânza de Audia. gresii. 1 Ichim Ionita (1979) . pag16 7 . stratele de Bistra-gresii şisturi şi conglomerate albiene. la care se adaugă. aici găsindu-se toate marile unităţi structurale ale flişului carpatic.Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic. având o lăţime de 6-7 km în bazinul Ostrei. Spre sud aceasta de îngustează foarte mult . pânza de Teleajen. Pânza de Teleajen ocupă circa 9. Se remarcă o mare gamă de subtipuri ale marii familii de roci sedimentare şi anume: argile.

se dezvoltă până la valea Bistriţei în vest. Domină complezele litologice moi. şi anume Munţii Suha între valea Moldovei la nord şi valea Rîşca la sud. în comparaţie cu celelalte se remarcă prin masivitate.Pânza de Tarcău ocupă 48. spre sud sud-est până la valea Largului iar spre est valea superioară a Ozanei. circa 75% din suprafaţa munţilor fiind cuprinsă între 600 m şi 1000 m ceea ce îi situează la limita dintre munţii mijlocii şi joşi. În structura internă se deosebeşte ridicarea anticlinalului Horaiţa Doamna care a scos la zi depozite cretacice.67% din totalul suprafeţei munţilor Stânişoara.vârful Hacigosu (1463m) vârful Bapşa(1439 m). fiind alcătuită din roci cu o slabă rezistenţă la acţiunile agenţilor de modelare-stratele de Hangu. Munţii Stânişoarei au o înclinare medie a versanţilor de 17º şi nu se remarcă prin versanţi abrupţi greu de străbătut. Energia de relief este cuprinsă înt re 300-500 m. iar între altitudinea maximă(vârful Bivolul 1530 m) şi cea minimă(Piatra-Neamt 310m) există o energie de relief de 1200 m. sub-grupă care. Munţii Sabasei la sud-vest de unitatea precedentă. sau Munţii Bistriţei. din subgrupa Sabasei unde înclinarea medie este de 19%. vârful Băişescu(1340 m)vârful Tarniţa(1470 m). Odată cu formarea acestor unităţi au continuat şi continuă să aibă loc mişcări de înălţare cu un ritm de 3-4 mm⁄an. vârful Migovanu(1449 m). În comparaţie cu munţii vecini precum Masivul Rarău. 8 . Pânza de Vrancea deţine 14. ci prin versanţi domoli mult mai uşor de străbătut. aceste mişcări avănd loc la contactul flişului cu zona cristalino-mezozoică. Masivul Ceahlău. Altitudinea maximă din Munţii Stânişoara depăşeşte cu puţin izohipsa de 1500 m în vârful Bivolul(1530 m) din sub-grupa Munţilor Sabasei.41% din totalul arie muntoase.Relieful Munţii Stânişoarei sunt împărţiţi în trei semigrupe principale. Pentru această regiune s-au stabilit şase clase de pante. este cea mai nouă şi se dezvoltă la contactul cu bordura deluroasă. Înălţimea medie este de aproximativ 800 m. Ultima subgrupă sunt Munţii Neamţului subgrupa cea mai joasă si fragmentată. aici fiind mai multe vârfuri ce se apropie de înălţimea de 1500 m cum ar fi vârful Bîtca Comorii(1513 m). cu o slabă rezistenţă la acţiunile agenţilor de modelare. 2. excepţi făcând versanţii dinspre Valea Bistriţei.

La sud de râul Suha Mică. Versanţi modelaţi prin eroziune torenţială intensă. Ulucul Slătioara-Gemenea. sau între versanţi şi culmi(procese de eroziune în suprafaţă) Versanţi modelaţi prin alunecari de teren în condiţii de dominare a rocilor argiloase puternice alternanţe de strate geologice cu proprietăţi fizico-mecanice diferite. Botuşana. Limita inferioară este dată de valoarea pantei de la care începe acumularea de grohotişuri. precum şi culmi largi cu intense procese de iluviere Suprafeţe de racord între versanţi şi fundul văilor (au loc alunecări de deluvii argiloase). Magazia. Gemenea. Slătioara. Pipirig.Principalele clase de pante din munţii Stânişoarei şi caracterizarea lor morfogenetică Fig. Înclinări de la care se consideră că încep abrupturile. Mai mari de 42º Partea nordică a munţilor se remarcă prin ˝uluce depresionare˝ care separă o serie de aliniamente de înălţimi conforme cu structura geologică majoră.Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic. Hangu). ele fiind despărţite de depresiuni de facies litologic(Dolia. alunecarile de teren nu mai au ponderea principală. 2 Ichim Ionita (1979) . Muncel. iar cea superioară de valoarea de la care se consideră că gelifractele pot cadea singure. Cele care se dirijeaza spre vest menţin aceeaşi medie a înălţimelor.Suvăriţa cu un relief mai accidentat. Pe pante mai mari de 28º apar cărările de vite. principalele culmi dezvoltându-se pe direcţia est şi mai apoi sud –est. 6-17º 17-31º 31-42º Versanţi modelaţi prin eroziune torenţială intensă.Barbu-1976). În partea de nord. care face legătura între depresiunea Găineşti de pe Suha Mică şi Depresiunea Stulpicani de pe Suha Bucovineană.32 sub 2 º 2-6º Relieful de acumulare fluvială. culmea longitudinală a Voroneţului reprezintă o arie de tranziţie într e obcinele Bucovinei şi Munţii Stănişoarei(N. ulucul depresionar Plotolniţa. pag14 9 . începe să apară microrelieful de badlands. Astfel ulucul depresionar Slătioara-Brăteasa este format dintr-o succesiune de mici depresiuni situate la obarşia pârailelor Brăteasa.

şesuri înguste. se înregistrează temperaturi mai coborate cu 2-3 grade . Dincolo de aceste caractere generale care dau unitate întregii regiuni. 10 . nord-vestică. pe văi se produc inversiunile termice. ca urmare a stagnării maselor de aer rece. au lasat şi aici nenumărate mărturii. sau culmea dintre valea Sabasei şi valea Cotrâgaşi. circulaţia atmosferică. precum mici cascade. iar o perioadă de câteva săptămâni soarele nu apare deloc. 3. vegetaţia. culme cu aspect de masiv. altitudinea maximă fiind în vîrful Buhalniţa(1231 m). Relieful înfluenţează foarte mult clima prin altitudine. stânci izolate risipite pe versanţi sau culmi. cu înălţimi ce se apropie de 1500m. apele. Se remarcă culmea Baicu cu altitudinea maximă în Vârful Baicu(1327 m). vremea: sculptori neîntrecuţi ai scoarţei terestre. expoziţia versanţilor. durata de stralucire a soarelui se reduce simţitor de la solstiţiu de toamnă pană la solstiţiu de iarnă. datorită diferenţelor de nivel. Acestea fac parte din subgrupa Munţilor Sabasa şi se dezvoltă la vest de culmea Muncelu-Hălăuca. singura culme cu o direcţie sudică. culmea Hacigosu-Migovanu. La regimul climatic mai contribuie şi alţi factori precum radiaţia solară. Munţii Stânişoarei benefiază de un climat montan cu două nuanţe: al văilor şi al depresiunilor şi climatul munţilor mijlocii. grosimea şi durata stratului de zăpadă(cu aproape o luna faţă de versanţii însoriţi) . amfiteatre de terese la intrarea pâraielor în râul pricipal. orientarea culmilor muntoase şi a văilor. durata îngheţului mai mare. La sud de culoarul depresionar Largu-Pipirig.Culmile din partea de vest a munţilor sunt mai unitare şi menţin o altitudine mai mare (altitudinile depăşesc constant 1000 m). De aceea în lunile reci. atingând înâlţimi mai mari doar la contactul cuvalea râului Bistriţa. Culmea dintre valea Sabasa şi valea Farcaşa este intens fragmentată. in varful Ţifla(1320 m). Clima Pe fondul climatului temperat continental cu anumite influenţe baltice. cu orientare nordică. relieful este mult mai scund. Valorile termice se modifică dinspre vale spre culmi. În topoclimatul versanţilor umbriţi. În aceste topoclimate. principala culme este Crainicu-Prislopaşu din care se desprin două culmi principale: culmea Sihla-Văratec si culmea dintre valea Largu si Hangu. Fenomenul este amplificat de radiaţia nocturnă ca efect al timpului senin şi lipsa vântului. În aceste condiţii nebulozitatea creşte foarte mult ceea ce duce la formarea ceţurilor.

sunt sugestive datele fenologice. sezon în care predomină regimul anticiclonic care generează precipitaţii foarte puţine. nor care traversează culmea joasă a Frasinului spre văile Pîngăraţi şi Cuejdiu. Formarea lui este in strânsă legătură cu Lacul Izvorul Muntelui. iar pe văi predomină direcţia nord nord-vestică.în timp ce pe creste poate atinge chiar şi 200 de zile. Un fenomen interesant este apariţia în lunile de toamna a unui nor local. Pe timp de vară.Cantitatea de precipitaţii este una destul de mare. Un timp în sauă Stânişoara este un punct de observaţie meteo. Perioadelor cu calm atmosferic le revin circa 4% din totalul unui an. Hacigosu chiar şi în luna mai. La nivelul crestelor montane.Pentru o mai bună înţelegere climatului local. Munţii Stănişoarei sunt mai adăpostiţi faţa de circulaţia vestică. Astfel înmugurirea. înverzirea şi înflorirea plantelor. Totuşi în comparaţie cu masivele de la vest. Valorile medii anuale sunt unele moderate. dar care provoaca geruri mari. începe abia în luna mai. Vara sunt fregvente precipitaţiile sub formă de ploi torenţiale. cosecinţă a activităţii anticiclonului Azore. datorită înălţimelor mai mici a acestora. Pe văi primul îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie. deasupra Lacului Izvorul Muntelui. de scurta durată însoţite de cele mai multe ori de oraje. polei. mai ales pe timp de primavară şi vară. Cele mai reduse precipitaţii se înregistrează în perioada octombrie -martie. crivăţul atingând des viteze de peste 100km/h care duce la blocarea unor drumuri montane dar şi alte pagube economie locale. circulaţia atmosfericăcare predomină este cea vestică. În această perioadă vânturile ating viteze de peste 20m/s. verile nu foarte calduroase şi ierni lungi şi nu prea aspre.50% din fregvenţa vânturile periodice. uneori pe versantul nordic al unor vârfuri precum Hălăuca. ajungând până în Depresiunea Cracău-Bistriţa unde se destramă. se mai găsesc petice de zăpadă. acestea deţin cca. vănt care spulberă zăpada de pe creste. după care cerul senin devine atotstăpânitor. brizele sunt cele care stăpânesc circulaţia atmosferică. 11 . în comparaţie cu regiunile extracarpatice. precum Rarăul. care a funcţionat un timp transmitând informaţiile automat. în perioada aprilie-octombie. iar ultimul în luna aprilie. dinspre nord-est bate crivăţul. Bivolu. Astâzi acesta este scos din uz. dar care în văi se simte mai puţin datorită diminuării intensităţii acestuia la trecere peste munţi. Stratul de zăpadă începe sa fie persistent din luna noiembrie şi se menţine până în aprilie. o componentă a anticiclonului Siberian. Astfel se înregistrează un decalaj de aproape o lună faţă de regiunile extracarpatice. Munţii Bistriţei sau masivul Ceahlău. În timpul iernii.

toate avand un caracter permanentde scurgere.Tabel cu valorile termice medii anual Indicatorul Valori atinse în valea Bistriţei (600-650m) Temperatura medie anuală Temperatuta medie a lunii celei mai reci -(ianuarie) Temperatura medie a lunii celei mai calde . iar a doua 12 . La toate acestea se mai adaugă şi salba de lacuri de pe Bistriţa.5-8 grade C -4 grade C Valori pe atinse pe culmile munţilor (1200-1530m) 3-4 grade C -6 grade C 4.14-16 grade C (iulie) Numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ Valorile medii anuale ale precipitaţiilor Numărul de zile cu ninsoare Durata medie a stratului de zăpadă Grosimea stratului de zăpadă fig.4 130-140 zile 700-800mm⁄an 30-40 zile 88-120 zile 60-80cm 135-150 zile 800-1000mm⁄an Peste 80 zile Peste 160 zile 110-160cm 10-12grade C 7. în urma unor alunecări de teren. fiind străbătuţi de nenumarate râuri şi pâraie. Cel mai important lac este Lacul Izvorul Muntelui cu barajul de la Bicaz construit între anii 1960-1961. care încep la Poiana-Teiului cu micro-centrala nou construită şi se termină cu lacurile de la intrarea în oraşul Piatra-Neamţ. Hidrologia Din punct de vedere hidrografic. Seriei de lacuri antropice se adaugă lacul antropic Cuejdel (lacul Crucii). lac ce s-a format începând cu anul 1978. Munţii Stânişoara se caracterizează printr-o mare bogaţie de ape.

etapă a avut loc în anul 1991 ca urmare a succesiunii de cutremure la care se adaugă o mare cantitate de precipitaţii. râurile sunt scurte. Cuejdiu. şi Ozana. densitatea reţelei hidrografice ajunge la valori mai mari de 1 km/km². cu numeroase repezişuri.1 22. Râurile colectoare sunt Bistriţa şi Moldova.5 66 78. Negrileasa. Suha Mare. Platon. cu pante mari.4 32. Exceptând râurile Bistriţa şi Moldova. de aici izvorăsc Suha Bucovineană.4 19.7 123. întreaga retea hidrografică îsi are izvoarele în aria centrală a acestor munţi.5 27.6 214. 13 .0 957 957 1188 1067 878 842 691 730 806 1173 838 674 709 600 Aşadar. Sabasa.0 1327 1887 2645 5306 354 73. medie bazin(m) Moldova (la Vama) Moldova(la Hura-Humor) Bistriţa(la Cotrâgaşi) Bistriţa(la Piatra-Neamţ) Suha Bucovineană Negrileasa Suha Mică Suha Mare Ozana Sabasa Hangu Cuejdiu Cracău Almăj fig.6 36 23 15.5-1 km/km². uneori chiar şi mici cascade aşa cum pot fi întâlnite pe Farcaşa.6 27. Farcaşa.7 181. însă media se menţine între 0. Suha Mică. Distanţa de la Suprafaţa izvor (km) bazinului(km²) Râul H.2 39.7 86.0 133 132 258 81. fiind cu adevarat un “castel de ape”. local peste 50%. Aceată arie este cuprinsă între Hălăuca şi Obcina Rea. Fiind într-o regiune montană.5 70 93. Suha Mare. Cotrâgaşi.0 23.

00 5. Împreună cu Obcinele Bucovinei. Asociaţiile vegetale spontane se întrepătrund cu formaţiuni care au aparut datorită intervenţiei omului. vegetaţia poienilor. etajul alpin lipsind datorită înălţimelor mici a acestora iar cel subalpin este slab dezvoltat. toate cu scop energetic. asa cum este cazul vegetaţie de luncă. care este şi cel mai nou. aparţine zonei vegetaţiei de pădure. Astfel întâlnim plantaţii de arbori. şi doar pe câteva suprafeţe ce înalţimi mai mari de 1000 m.În proporţii de peste 80% alimentarea apelor de suprafaţă se face din ape meteorice(ploi. individualizat prin dominarea categorică pe care o au padurile de amestec. urmează lacul de la Bicaz Izvorul-Muntelui. când se poate instala şi podul de gheaţă.75 6. unele provocând inundaţii pe şesurile joase ale Ozanei. teritoriul Munţilor Stânişoarei. Munţii Stânişoarei formează un district aparte. el fiind reprezentat pe câteva creste mai înalte. se mai găsesc formaţiuni azonale. iar cea mai mare parte a scurgerii are loc în sezonul de primavară-vară. Munţii se cuprind în arealul scurgerii specifice de 5-10l/s/km². Din amonte în aval aceste primul lac este cel de la Poiana Teiului. În tronsonul de vale care margineşte munţii Stânişoarei. Vaduri şi Bâtca Doamnei. a pajiştelor şi fâneţelor apărute în urma intervenţiei omului prin defrişarea pădurilor.00 10. Alături de vegetaţia zonală. În aceste sezoane se produc cele mai mari viituri. scurgerea este mai mare de 10 l/s/km. Lacul Izvorul Muntelui Pângăraţi Vaduri Bâtca Doamnei fig. Suhăi Mici.m³) 1230 6. care împreună concentrează peste 70% din volumul scurgerii anuale. 14 . zăpezi). 6 Suprafată (ha) 3125 155 120 235 Volum(mil. lacul Pângăraţi. Suhăi Mari. Rîşcăi. Fenomenele de îngheţ pot să apară în prima decadă a lunii. Almajului. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor Din punct de vedere al zonării fitogenetice. pe Bistriţa s -au amenajat cinci lacuri.

aceste paduri sunt umbroase şi arbuştii aproape lipsesc. Într-o proporţie covârşitoare de 90 % domină solurile cambice de tip eumezobazice şi mezobazice cu un continut redus de humus(3-10 %) şi o reacţie slab acidă până la neutră.În Munţii Stânişoarei. uneori sub forma unui covor continu. Deseori aceste paduri au fost înlocuite cu pajişti secundare care sunt folosite fie ca islaz pentru stâni. În ultimii ani se poate observa o creştere a gradului de împădurire. Pe flancul vestic al munţilor se găsesc între valea Sabasei şi Valea Largului şi pe masivele cu înâlţimi mai mari de1000 m. Dintre speciile de foioase predomină fagul(Fagus Sylvatica) iar alte specii care intră în alcătuirea acestui etajsunt frasinul(Fraxinus excelsior). ulmul(Ulmus Montana). specia care predomină este alunul. ele ocupând văile şi teresele râurilor. Ocazional în partea de sud sud-est apar şi stejărişuri. ca importanţă urmează podzolurile. o au muschii de pamânt. în Munţii Stânişoarei sunt des întâlnite molidişuri compacte ce coboară până la 800 m. în cadrul vegetaţie de padure. Pădurile de amestec fag-molid cuprind peste 80% din întreaga arie. se situează de regulă mai sus de 1000 m. Cele mai importante areale cu păduri de conifere se găsesc în partea de nord a munţilor. în special în bazinul Cuejdiului şi Cracău. Apare feriga. dar ca urmare a înversiunilor termice. etajul pădurilor de foioase se găşeşte mai ales pe versanţii sudici şi estici la contactul văilor cu muntele. între văile Geamăna-Suha Bucovineană şi valea Moldovei. Etajul pădurilor de conifere sau boreale. au fost transformaţi în teren pentru fâneţe sau islaz pentru stâni. şi brad(abies alba). paltinul de munte(Acer Pseudoplatanus). Aceste păduri sunt formate aproape exclusiv din molid(Picea Abies). terenurile agricole fiind folosite doar pentru culturi de subsistenţă. Sunt formate din brazi-molizi şi în mod special fag. populaţia tânară fiind în general plecată din zonă. arţar(Acer Platanoides). dar o mare dezvoltare. terenurile cu fâneţe pierd tot mai mult teren în faţa padurilor deoarece foarte mulţi oameni în special bătrâni au renunţat la ele fiind la înălţimi mari şi ajungeau cu greu la ele. 15 . iar vegetaţia ierboasă este foarte slab dezvoltată. Principalul mod de utilizare a terenurilor este pentru fâneţuri. fie pentru fânete. între Suha MicăSuha Bucovineană-Oârşia Voroneţului. Aceste paduri se găsesc în partea sudică şi la contactul cu subcarpaţii unde văile nu ajung la înălţimi mari. Stratul de arbuşti este sarac. Datorită gradului redus de pătrundere a razelor solare. Versanţii de pe care au fost defrişate padurile. În răspândirea lor. maciesul.

Astfel priviţi de pe Ceahlău. Având în vedere că Munţii Stănişoarei sunt formaţi din mari pânze de şariaj.III. ape de suprafaţă şi ape subterane. congomerate gresii şi calcare. În general turiştii se îndreaptă spre munţi cu un relief spectaculos. Relieful munţilor Stânişoara nu beneficiază de asemenea forme. crestele şi versanţii 16 . fie ca o barieră în dezvoltarea turismului. ai crede că şi aici vei găsi aceleaşi forme ale reliefului ruiniform. cu înălţimi mari şi creste zimţate cu numeroase custuri. fiind cele care atrag mai mulţi turişti. aceleaşi ca în Ceahlău. În Munţii Stănişoarei relieful ruiniform este foarte slab dezvoltat. tipuri şi subtipuri climatice. pragurile şi cascadele. trenele de grohotiş. culme la poalele careia se găseşte lacul Izvorul Muntelui.POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL Potenţialul turistic natural (fond turistic natural. acesta fiind suportul material al desfăşurării activităţilor turistice. Relieful poate fi privit sub dublu aspect. se poate vedea subunitatea cu înălţimile cele mai mari (Munţii Sabasei). etaje de vegetaţie sau asociaţii vegetale etc. între Valea Largu şi Bicaz. 1. împădurite coboară unduindu-se domol făcînd trecerea la Subcarpaţii Moldovei si zona depresionară a văii Moldova. Munţii Stânişoarei se prezintă sub forma unei culmi joase. ofertă turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziţie de cadrul natural al unui spaţiu: unităţi. tipuri şi forme de relief. cu un grad mai mare de dificultate. creste masive cu numeroase vârfuri ce ating înălţimi ceva mai mari şi văi mai abrupte. stîncile izolate pe versanţi abrupţi. În sectorul estic culmi prelungi. Privind din Munţii Bistriţei înspre Munţii Stănişoarei. Potenţialul turistic al reliefului Relieful constituie un element major în structura potenţialului turistic al oricărei zone. cel puţin nu sunt la fel de bine dezvoltate precum cele din Ceahlău sau din Masivul Rarău şi nici nu ating înălţimi precum toţi ceilalţi munţi din jur. fie ca factor de dezvoltare a unor forme de turism.

dar care nu ating dimensiuni mari. Cuejdiu.blogspot. 17 . gradul de fragmentare a munţilor fiind unul foarte ridicat.com/) Reţeaua hidrografică a tăiat numeroase văii. conglomeratele având o duritate la eroziune mult mai mică decât calcarele din Ceahlău sau Rarău. Relieful structural a creat pe unele pâraie mici cascade.mai abrupţi fiind singurele locuri unde se găsesc blocuri de rocă la zi. însă pot fi incluse în cadrul unui traseu turistic. Acestea nu ating înălţimi mari. asa cum sunt cele de pe pâraiele Farcaşa. Negrileasa. fig. 7 Stâncă izolată de sub vârful Hacigosu-Mogovanu-Structură în lamele (http://valea-bistritei. Platon. Suha Mare.

html) Relieful exocarstic este reprezentat de mici stânci izolate pe versanţi.org/main/poteci/puncte_ro_t_saua-la-cotargasi_id_2486.fig. Stânca Piatra Teiului a fost declarată monument al naturii încă din 1951 şi este protejată ca rezervaţie geologică. fiind constituit din calcar recifal din orizontul stratelor de Bistra. Aceasta reprezintă un martor de eroziune. Legendele cât şi neîntrecutele pagini de literatură care se leagă de acest vestigiu geologic. 18 . cât şi prin accesibilitatea ei. ea fiind asezată la intersecţia mai multor drumuri foarte importante din zonă. respectiv DN 17B Vatra-Dornei Piatra Neamț cu DN 15B Topliţa –Târgu-Neamț. turistul nefiind nevoit sa urce munţi sau să urmeze traseie dificile pentru a o vedea.8 Cascada pe Pârâul Cotrîgaşi(http://alpinet. dar si de unele de pe unele văi. Piatra Teiului este una din pricipalele atracţii turistice din zonă. constituie un alt motiv pentru mulţi turişti de-a vedea celebra Piatra-Teiului. aşa cum este cazul stâncii Piatra-Teiului. atât prin forma şi amplasamentul ei.

care în cea mai mare parte trebuie coborâte în rapel.Fig. 19 . nefiind amenajată şi nu există nici un fel de ajutor pentru coborâre. puţin cercetat. foarte puţin cunoscut. avenul fiind sculptat în calcar. Coborârea în aven se poate face doar cu echipament propriu.panoramio.9 Piatra Teiului (www. şi foarte slab amenajat. Avenul are aproximativ 20 m şi o lăţime de câţiva metri. fiind format din mai multe compartimente. Acesta aparţine reliefului endocarstic.com) Un alt punct de atracţie este avenul Puzdrele.

te cuceresc prin păduri masive de amestec şi molid şi aspecte peisagistice pitoreşti. cu importante puncte de belvedere care oferă o largă privelişte până în Ceahlău. Formele de relief.html) Munţii Stănişoarei.com/2010/12/aven-in-puzdrea-11-decembrie. Munţii Stânişoarei nu pot susţine un domeniu schiabil de performanţă.10 (http://noipecararidemunte. nenumăratele porţi de intrare în ei. din toate direcţiile. străbătute de drumuri şi poteci de obcină. Datorită înălţimelor mijlocii. Rarău şi uneori Rodnei şi Călimani.blogspot. 20 . aceştia fiind foarte uşor accesibili.ceea ce duce la o bogatie foarte mare a domeniului pentru drumeţii. te cuceresc prin blândeţea reliefului lor.fig. durata de persistenţă a stratului de zăpadă este una redusă. au interfluvii largi.

primesc o cantitate destul de importantă de precpitaţii. climatul. Un alt factor care influenţează activitatea turistică sunt precipitaţiile atmosferice care. iar grosimea medie a stratului de zăpadă este între 110-160 cm. este unul dintre factorii favorizanţi sau dimpotrivă. în posibilităţile de practicare a unei anumite forme de turism. 21 . Regimul radiaţiei solare este unul dintre factorii care influenţează direct activitatea turistică. direct influenţat de relief. Influenţele baltice mai sunt benefice prin temperaturile mai scăzute. dar şi o nebulozitate mai ridicată. faţă de circulaţia atlantică şi cea baltică.5-7 fiind mai redusă începând din iulie până la sfărşitul lui septembrie.5. mai ales pe versanţii nordici. inhibanţi ai activităţiilor turistice. Se înregisterează variaţii locale în funcţie de expoziţia versanţilor. Situarea în partea de sud a unei regiuni cu anumite influenţe baltice. alături de celelalte componente ale fondului turistic natural. când coboară sub 5. au o distribuţie neuniformă cu o creştere substanţială în altitudine şi de la sud-est către nord şi spre nord-vest. determină faţa de munţii de la sud o cantitate mai mare de precipitaţii. Numărul mediu de zile senine pe an este de aprozimativ 80 de zile. în cazul Muntilor Stânişoara. Nebulozitatea variază între 5. acţionează stimulativ sau restrictiv. fiecare în parte. Cantitatea mare de precipitaţii este un plus pentru Munţii Stânişoarei care desi nu ating înălţimi mari. sau ca un tot. Potenţialul climato-turistic Climatul este un factor foarte important în desfăşurarea unor activităţi turistice. Elementele climatice specifice. Numărul mediu de zile senine pentru această perioadă este de 8-10 zile şi chiar mai mult de aceea lunile august-septembrie sunt cele mai favorabile pentru drumeţii în aceşti munţi mai ales că acum şi temperaturile ating valori potrivite. care menţin mai mult timp zăpada. Fenomenul este amplificat de radiaţia nocturnă ca efect al timpului senin şi lipsa vântului. ar fi un plus pentru amenajarea unor partii de schi. care pe timp de iarnă. caracteristice mai ales în anotimpul rece cu manifestare pronunţată în depresiunile intramontane închise care favorizează acumularea aerului rece. Astfel durata medie a stratului de zăpadă este de peste 160 de zile. Un fenomen specific cu implicaţii în activitaţile economice (turistice) îl constituie inversiunile de temperatură.2.

Văleni-Stânişoara-Borca). pârtie care a fost facută cu banii obţinuţi din vânzarea unor terenuri situate în apropierea locaţiei respective de către primaria Mălini. Fălticeni. la ieşirea spre pasul Stânişoara. Botoşani. Punctele slabe sunt amplasamentul la o înălţime mică. neavând parte de o publicitate agresivă. prima cu o lungime de 760 de metri. adusă din Austria. La Mălini momentan sunt în funcţiune două pârtii. La baza pârtiei. Pârtia de la Mălini. Inaugurată în 2006.000 de euro.fig. cu o diferenţă de nivel de 106 metri. Fiind o investiţie de aproximativ 400. al cărei profit va intra tot în vistieria primăriei din localitate. Iaşi. este de categorie medie. în Munţii Stănişoara au fost amenajate mai multe pârtii pentru schi . a fost construită şi o pensiune cu o parcare de aproximativ 50 de metri. pârtia dispune şi de o instalaţie de teleschi. amplasată în partea de sud a comunei. instalaţie care face accesul mult mai uşor la ambele pârtii. s-a construit în imediata apropiere o altă partie pe o lungime de 600 de metri. ceea ce nu permite păstrarea 22 . care se află la 400 de metri de DJ 209 B (Mălini. sau sunt în curs de amenajare.11 Peisaj de iarnă din munţii Stânişoarei Datorită acestor condiţii. cu o lungime de 520 de metri. cât şi din străinătate. dar cu un grad de dificultate mai ridicat decât la prima pârtie. şi anume în satul Văleni. Ulterior. majoritatea veniţi din Suceava. în perioada Sărbătorilor sute de turişti au invadat această zonă în weekend.

diferenta de nivel fiind de 285 m. accesul la partie se poate face cu masina sau cu telegondola. un sistem electronic de bileterie. Munţii Stănisoarei beneficiază de un aer curat. Pârtia de la Piatra-Neamţ este localizată pe Muntele Cozla. fig. fiind situată la o altitudine maxima de 657 m. instalatie nocturna. în timpul săptămănii. Gradul de dificultate este unul mediu. ea fiind pentru profesionişti. 23 .zăpezii pe un număr mai mare de zile.cu o înclinare medie de 27% .332 m. Statutul funcţional este mai mult de week-end.piatra-neamt.jpg) Potenţialul climato-turistic din aceasta zonă este benefic turiştilor care vin în această zonă pentru că aerul şi toţi factorii climatici acţionează asupra organismului uman şi îl fortifică. Pârtia o lungime de 965 m. Este echipată cu telescaun pe o lungime de 1. cu o diferenta de nivel de 260 m.net/poze/noaptea. 12 Partia de la Piatra-Neamt(http://www. Pârtie dispune de instalaţie pentru zapadă artificială. nefiind nici un oras mare cu un grad mare de poluare în preajma lor.. 5 tunuri de zăpadă amplasate pe pârtie. a doua pârtie recent construită avănd o înclinare mai mai mare. maşină de bătut zăpada. telescaun şi instalatie nocturnă. Pârtia dispune de un drum de acces către pârtie modernizat cu parcare amenajată la baza pârtiei de 344 locuri.478 m. Pârtia de la Gura-Humorului are o lungime a partiei de 1. iar activităţile economice nu influenţează mult mediul. fiind puţini doritori de schi. 1 maşină de bătut zăpada.

24 . înot. plus contribuţia naturii. lostriţă. bogăţie la care omul a adăugat şi salba de lacuri de pe râul Bistriţa. impunându-se prin multiplele sale forme de organizare (ape subterane. Bistriţa şi Moldova atrag turiştii iubitori de plajă. reţele hidrografice. prin caracteristicile calitative şi modalităţile de existenţă. Datorită funcţiilor multiple pe care le îndeplineşte în actul turistic. întrucât are grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atât pentru agrement turistic (pentru începători). Râul Bistriţa este considerat cel mai bun râu de munte pentru practicarea river rafting-ului.). Luncile oferă condiţii de campare. prin calitatea sa şi. turismul de recreere. Traseele prezintă grade de dificultate cuprinse între 2 şi 5. lacuri etc. pescuit sportiv sau sporturi nautice. clean etc. Pe râul Bistriţa se poate practica “ river rafting” –ul (foto 5). lacul Cuejdel (lacul Crucii). Potenţialul turistic al apelor Apa ocupă un loc prioritar în turism. Tot pe râurile Bistriţa şi Moldova cât şi pe unii afluenţi se mai practică şi pescuitul sportiv (pentru păstrăv. Râurile Bistriţa şi Moldova sunt cu siguranţă cele mai importante cursuri de apă care atrag turişti. debitul de apă al râului permiţând practicarea acestui sport din aprilie până în octombrie. apa a generat turismul balnear.).5 şi 14 km. cât şi pentru profesionişti cât şi un debit bogat. prin conţinutul extrem de variat de săruri sau valoarea peisagistică deosebită. izvoare. Ca toţi munţii nostri şi Munţii Stânişoarei sunt un adevărat castel de ape. turismul sportiv şi de sfârşit de săptămână. mai ales pentru cei care practică drumeţia sau turismul itinerant. nu în ultimul rând. cu lungimi cuprinse între 12. scobar.3. dar şi turismul de sfârşit de săptămână.

125 ha. Dăunează atât mediului cât şi valorii peisagistice a râurilor şi afluentilor acestora. Rafting pe Bistriţa(http://www. Aceste gunoaie sunt depuse în general pe terase. Lungimea medie a lacului de acumulare este de 35 km.jpg) O problemă apărută pe ambele râuri este depozitarea gunoaielor pe malurile acestora.ro/images/Agentii_de_turism_Tara_Dornelor_river_rafting. situată la 516 m altitudine şi minimă (circa 17 km2) când aceasta coboară până la nivelul gurii de intrare a apei în canalul de aducţiune. 25 . lăţimea de 200 2000 m (zona Hangu). Situat pe cursul superior al râului Bistriţa. Din el se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru. Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km. locuri care ar trebuie sa fie folosite de turişti ca loc de campare.turisma. iar la marile inundaţii acestea sunt preluate de ape si apoi depozitate mai în aval. lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume. este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui" (foto 6). fiind maximă când pânza de apă se ridică până la cota maximă a barajului. cunoscut şi sub numele de "Lacul Bicaz". dat în folosinţă în anul 1961. echipată cu şase generatoare. iar suprafaţa (la nivelul normal de retenţie) de 3.fig 13. situat la 434 m altitudine. Suprafaţa lacului variază funcţie de regimul de exploatare.

clean. afluent al râului Cuejdi.000 mc de apa. neamt. scobar. lacul Bâtca Doamnei fiind ca bază pentru sporturile nautice. situat la 25 km distanţă de oraşul Piatra-Neamţ. şi o adâncime medie de aproximativ 10m. păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu.9º pe scara Richter. dar şi de la debarcaderul satului Ceahlău se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria bărci.Fig. a fost î n anul 1991. Cu o mai mică importanţă turistică sunt celelalte lacuri de pe Bistriţa. determinând acumularea unei cantitaţi de apa foarte mare. oblet. fie la căsuţe (www.5º şi 6. 14 Lacul de acumulare Izvorul Muntelui(www. ce au barat cursul mijlociu al râului Cuejdel. babuşcă. A doua etapă a formarii lacului de baraj natural. dar este în permanentă creştere. Lacul Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din Europa având o suprafaţă de circa 150 ha. plătică. hidro-biciclete. moioagă. O mare importanţa turistica o are lacul Crucii de pe Pârâul Cuejdel. la care s-au mai adăugat ploile puternice din acele perioade. păstrăv indigen. barajul natural format în urma alunecărilor succesive de teren a blocat întreaga vale a râului Cuejdel.panoramio. De altfel aici există amenajate şi câteva crescătorii de păstrăv (Potoci). În urma acestor 26 . Din portul amenajat în vecinătatea barajului. cuprinse între 5. porcuşor. Cu această ocazie. Lacul s-a format prin alunecări de teren succesive începând cu anul 1978. şi un volum de aproximativ 1. lostriţă.000. Pentru turişti există de asemenea posibilitatea cazării fie la motel. ro).com) Fauna lacului este alcătuită din mreană. presupunându-se ca a fost cauzată de succesiunea de cutremure din anii 1990 şi 1991.

care ar cuprinde un drum nou. Lacul Cuejdel a fost declarat rezervaţie naturală. (www. Primăria comunei Gârcina.ghidulturistic. dar la toate aceste lucruri sar mai adăuga şi un parc de distracţii Mini Disney Land. zone de campare. ro). Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004. După informatiile postate pe site-ul primariei Garcina ar fi vorba despre un proiect realizabil în doi ani. înfrastructura de turism. singura problemă o constituie strângerea de fonduri. Lacul de baraj natural Cuejdel(Crucii)( http://www. de sfârşit de săptămână şi turismul sportiv. apele lacului fiind pline de păstrăv o problemă o constituie accesul în zonă. era cuprins de la 25m la malul drept pana la 30 m la malul stăng şi o lungime de 80 m. Malurile lacului sunt folosite pentru turismul de recreere. neamt.ro/imagini/consilii/24_421_Lacul-Cuejdel. şi o modernizare a căii ferate lungă de aproximativ 20km din zonă.jpg) 27 . european. precum şi amplasarea unei staţii la 3km de Lacul Cuejdel.alunecări. fig 15. barajul format în vale. condusă de doamna primar Aurora Balan Lazar susţine că are un proiect de amenajare turistica a acestei zone. care să permită deplasarea unei mocaniţe. acesta din urma avand ca loc de amplasare în apropierea lacului.

infrastructura de acces. într-o regiune în care munţii nu ating înălţimi mari şi au aspect de dealuri. de calitate redusă. Din păcate staţiunea este într-o continuă degradare. Instalaţiile de tratament sunt constituite din instalaţii cu apă caldă minerală la vane şi bazine cu posibilităţi de chinetoterapie. afecţiuni reumastimale abarticulare. unele iodurate şi bromurate. afecţiuni posttraumatice. numărul de turişti care vin pentru tratamente este tot mai mic. loial. sulfatate. fiind valorificat numai în staţiunea Bălţăteşti. De asemenea staţiunea este dotată cu instalaţii de electroterapie. infrastructură locală slabă (acces. dotări de agrement insuficiente. În staţiune se tratează afecţiuni reumastimale degenerative. sărate ş. Staţiunea este asezată la exteriorul munţilor. acoperite de păduri şi livezi. Statiunea se situează în bioclimatul sedativ de cruţare. De asemenea se extrage sarea de Bălţăteşti din apa minerală pentru a fi comercializată în scopul folosirii acesteia pentru băi la domiciliu. În volumul IV din enciclopedia Romăniei. mediul ambiant prost întreţinut. ceea ce creează disconfort pentru turişti. apărută la Bucureşti în anul 1943. amplasamente atractive şi variate. folosite în mod curent pe piaţa de lux sau de înaltă calitate a tratamentului balnear. Punctele slabe ale turismului balnear din Bălţăteşti sunt: baze de primire turistică îmbătrânite. starea învechită instalaţiilor de tratament. de stocare şi de colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă. situate într-un cadru natural deosebit.). afecţiuni ginecologice şi afecţiuni asociate. în lista cu localităţile climatice din Romănia la numărul 17 apare şi numele comunei Borca cu precizarea 28 . agravată şi de caracterul coroziv al unora dintre elementele de cură. servicii insuficiente şi de calitate slabă. practicarea unor variate de proceduri de cură. Pentru remedierea situaţiei actuale ar trebuie luate următoarele măsuri: angajarea de personal de înaltă calificare profesională medicală. la contactul cu Subcarpaţii. Potenţialul balnear Potenţialul balnear din Munţii Stânişoarei este unul redus. dedicat profesiei. utilităţi). Staţiunea dispune de ape minerale clorurate.4. la 28 km de oraşul Piatra-Neamţ şi 12 km de oraşul Tărgul-Neamţ. tarife reduse comparativ cu oferte similare etc. bazin în aer liber cu apă minerală şi săli de gimnastică medicală pentru cei ce au nevoie de gmnastică de recuperare. lipsa spaţiilor verzi specifice curelor de odihnă şi recreere şi îmbătrânirea parcurilor balneare. (ape sulfuroase. în general supraaglomerate. o bază insuficientă a expertizei organizatorice. hidroterapie.a. afecţini neurologice periferice.

Ionescu şi colectivul laboratorului de chimie al institutului de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti au studiat un izvor de apă sulfuroasă. 29 . Aceste izvoare apar în stratele de Sinaia. situat în satul Sabasa.Izvoare de acest fel sunt mai multe de-a lungul văii Pârâului Sabasa. Cele mai importante areale cu păduri de conifere se găsesc în partea de nord a munţilor.că˝este totodată şi staţiune balneară˝. Bradul(abies alba) şi molidul(Picea Abies). În anul 1955 fizicianul C. lupul. carpenu(Carpinus Betulus). artrism. între văile Geamăna-Suha Bucovineană şi valea Moldovei. bursucul. În urma cercetărilor făcute fizicianul C. litiază urică hepatocolicistite cronice˝. 5. veveriţa. Tot aici se mai găsesc câteva izvoare cloruro-sodice. Dintre plantele cu flori apar arginţica(dryos octopedala). La partea mai înaltă. arţar(Acer Platanoides. Pădurile de amestec fag-molid cuprind peste 80% din întreaga arie.Ionescu a precizat urmatoarele indicaţii terapeutice:˝apă oligominerală ce se poate utiliza mai ales în curele de diureză. râsul (este o apariţie tot mai rară). Dintre mamiferele mari. ulmu(Ulmus Montana). căpriorul. De cele mai multe ori pădurile sunt străbătute de cărări. Pe vârfurile cele mai mari apare afinişul(vaccinium myrtillus) şi merişor(vaccinium vitis idaea). cu pădurile lor tinere de amestec (fag. ariciul. Printre fagi(Fagus Sylvatica) sau formând mici arborete pure apar şi alte specii precum: frasinul(Fraxinus excelsior).Suha Bucovineană-Oârşia Voroneţului. pielite şi cistite cronice. cerbul (întâlnit destul de des în pădurile din munţii Sabasei). făcute de animale. Fauna este numeroasă şi variată. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic Munţii Stânişoara. între Suha Mică. Pe flancul vestic al munţilor se găsesc între valea Sabasei şi Valea Largului şi pe masivele cu înâlţimi mai mari de 1000 m. mistreţul. apar începând cu 1000 m dar pot coborî în văile şi depresiunile unde au loc inversiuni termice până la 800 m. jderul. molid şi brad) crează un district fitogenetic aparte. la poalele Munţilor Stânişoara. nefrite în focar fără insuficienţă renală. iar mineralizarea lor se datorează sulfaţilor din şisturile disodilice ale acestor roci. pisica sălbatică. cărări pe care de multe ori se găsesc şi traseele turistice. între 1000-1200 m pajiştile sunt formate din păiuş rosu(festuca rubra) şi iarba vântului(agrostis perenis). Pajiştile ocupă partea joasă a versanţilor fiind formate din păiuş (agrostis tenuis) piptănăriţa(cynosurus cristatus). Sunt frecvente şi celelalte specii de mamifere comune pădurilor: vulpea. cu valoare cinegetică remarcabilă sunt: ursul. capra neagră.

clean. mreanaşi scobar. rândunica.16 Cocoşul de munte(http://www. Vidra. de pădure şi în zonele înalte vipera(vipera berus berus). altădată specie care popula din plin apele. ciocănitoarea neagră. lostriţa.Fauna ornitologică este deosebit de bogată. Cocosul de mesteacăn(syruvus tetrix) şi găinuşa(tetrastes bonasia). Racii au dispărut semn al gardului mare de poluare ai apelor. triton. oferă un adevărat spectacol. şarpele de aluniş. 30 . astăzi sunt foarte puţine şi se fac eforturi pent ru protejarea vidrelor. rezervaţie ce protejează cocoşul de munte(tetrao urogallus). Fauna acvatică este reprezentată de pastrăv şi zlăvoacă la care se mai adaugă o serie de specii apoape dispărute. berze. Se mai găsesc gaiţa.ro/wp-content/uploads/cocosul-de-munte-1. primăvara. şarpele de casă. fig. în special în pădurile de amestec. pădurile de amestec adăpostec specii precum alunarul sau gaiţa de munte(nucifraga caryocatactes). care în perioada de împerechere. Reptilele sunt reprezentate de salamandre. aşa cum este lipanu. cuprind câteva areale din rezervaţia Borca. vrabie. bufnită şi cucul(cuculus canorus).jpg) Pădurile de amestec adăpostesc specii precum forfecuţa(laxis curvirostra). dar şi ciocănitoarea de munte(picardes tricadactylua) specie care este un relict glaciar.animalpedia. Munţii Sabasei. huhurez. uliu păsărar şi cel porumbar. pitigoiul de brad(parus ater).

Ruinile cetăţii dacice de pe Cozla sunt primele care atestă locuirea acestor meleaguri încă din vechi timpuri. Turnul construit la un an după terminarea bisericii se află în partea de nord-vest a Pieţii Libertăţii. el fiind aproape de forma iniţială. turismul în dezvoltarea sa face apel la o serie de resurse antropice. cunoscuţi pentru splendoarea peisajelor. au o istorie foarte bogată. Biserica a fost zidită între anii 1497-1498. Amenajările turistice necesită o cantitate mare de efort din partea omului. calitate pe care i-o conferă vechimea sa recunoscută.IV. este nu numai resedinţă de judeţ ci şi capitala istorică a unui străvechi ţinut. Aceştia au lasat în urmă un bogat şi important patrimoniu de lăcaşuri de cult şi monumente medievale. Din secolul al-XIV-lea se păstrează Biserica domnească Sfântul Ioan şi ruinile curţii domneşti a lui Stefan cel Mare. Piatra-Neamţ. Patrimoniul turistic cultural-istoric Munţii Stânişoarei. Acestea asigură frecvenţa turistică fiind create complet de om. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC În afara resurselor puse la dispoziţie de natură. oraş situat în partea de sud la poalele Munţilor Stânişoara. asta chiar dacă cuprinde şi anumite elemente naturale. Principalul centru de cultură este cu siguranţă oraşul Piatra-Neamţ. aşa cum reiese din pisania de deasupra uşii. Ştefan cel Mare. 1. Turnul clopotniţă al bisericii se păstrează şi astăzi fără a fi suferit prea multe modificări. 31 . eii fiind stăpâniţi de-a lungul vremii de mari domnitori precum Alexandru cel Bun. tocmai pentru o dezvoltare în ansablu a turismului. Petru Rareş. Petru I Muşat.

În zona veche a oraşului se găsesc mai multe clădiri cu o mare încărcătură istorică şi arhitecturală. Este construită din bărne de stejar masiv îmbinate după procedeul <<cozilor de răndunică>>. casa Neculai Albu. Schitul Cozla sau Draga a aparţinut tot lui Darie Dărmănescu. Muzeul memorial "Calistrat Hogas" sunt alte muzee care dau farmec oraşului Piatra-Neamţ.Cucuteni incluse in categoria "tezaur" a patrimoniului cultural national.jpg) Ruinile curţii boiereşti a lui Darie Dărmănescu.info/assets/images/hai-hui/ansamblul-arhitecturalPiatra/ansamblu-arhitectural. Muzeul prezinta in jur de 300 de piese din cadrul Culturilor Precucuteni . un timp a slujit drept biserică de parohie pentru sateni.17 Turnul lui Stefan cel Mare din Piatra-Neamţ(http://www. Muzeul de Istorie.fig. casa Hausschild. Muzeul de Etnografie. spitalul Nr 2 care a fost construită reşedinţă boierească ce a găzduit şi familia Cantacuzin. Muzeul de Stiinte Naturale. a fost construită ca fiind capela curţii boiereşti. făcută din barne de lemn după modelul meştesugăresc tradiţional.inromania. Cladirea a fost ridicata in anii 1928-1930 de constructorul Carol Zani si ornamentata de sculptorul Vincenzo Puschiasis. Muzeul de Arta. biserica din Văleni. casa Paharnicului. amintesc de frumoasa curte din a doua jumatate a secolului al-XVII-lea. Muzeul de artă neolitică Cucuteni. El a fost deschis in iunie 2005 si detine cea mai variata si bogata colectie Precucuteni-Cucuteni. Biserica care atrage atenţia prin profilul său masiv. muzeul este unic în Europa . În oraşul Piatra-Neamţ se gasesc foarte multe muzee unele unice în Europa. din care Biserica Buna Vestire este singura care se mai păstrează intactă. 32 . Casa de lemn Ivaşcu. fiind unul din cele mai importante muzee din Romania.

Aici a existat şi o tipografie. Pentru liniştea lor duhovnicească aceştia se retrag în munţi. primul ctitor fiind monahul Simion. una din cele mai vechi aşezări monahale din Moldova. Pornind de la PiatraNeamţ către Vatra-Dornei la numai 3 km de oraş se găseşte Mănăstirea Bistriţa. în preajma ei fiind sanatoriu de la Bisericani. Toate acestea s-ar fi petrecut la sfârşitul secolului al-XV-lea. alături de construcţii modeste. în sihăstrie şi înfiinţează mănăstirea Bisericani sub oblăduirea Mănăstirii Bistriţa. nume care apare des în însemnările despre satele de pe valea Bistriţei din secolele XVI-XVII. din epoca medievala se păstrează monumente istorice şi de arhitectură de mare importanţă turistică cum sunt bisericile din piatră şi din lemn. Alexandru Lăpuşneanu. mulşi ierarhi de seamă a neamului nostru şi-au început viaţa duhovnicească. Toţi aceşti martori atestă umanizarea din cele mai vechi timpuri. La fel ca la Bisericani şi aici începuturile vieţii monahale sunt neclare. Cu timpul mai mulţi domnitori ai Moldovei fac mai multe danii mănăstirii şi ajută la prosperitatea ei. în anul1560. multe dintre ele ctitorii domneşti. Din păcate biserica actuală este ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu.Valea Bistriţei este o zonă cu numeroase monumente. undeva la începuturile secolului al -XV-lea. La distanţe relativ mici se succed aşezăminte cu un bogat trecut istoric. astăzi. la 1407 ea fiind pusă sub aceaşi ascultare cu Mănăstirea Neamţu. ea fiind ridicată peste vechea biserică ridicată de Alexandru cel Bun. dar încântă prin simetrie şi printr-un dezvoltat simţ al proporţiilor Întreaga vale montană a Bistriţei este autentică şi plină de inedit. Despre începuturile vieţii monahale aici nu sunt prea multe consemnări documentare. care nu copleşesc prin monumentalitate. Mai târziu. rod al unor strădanii de obşte. Mănăstirea are o lungă istorie. Tradiţia menţionează pe călugărul Iosif sosit la Mănăstirea Bistriţa de la Muntele Sfănt împreuna cu mai mulţi tovaraşi de pelerinaj. mănăstirea este ctitorie a lui Alexandru cel Bun. ea fiind pentru mult timp o oază duhovnicească. care a ars în anul 1476. sau si au petrecut o mare parte din ea. Un alt monument istoric şi de cultură este Mănăstirea Pîngăraţi. în timpul Stefan cel Mare aici a fost construită o Biserică din lemn. în care. ridică actuala biserică din piatră şi cărămidă. vatră folclorică cu elemente de mare interes. La doar 8 km de mănăstirea Bistriţa. ce a făcut din mănăstirea Bistriţa un important centru de cultură medievală. se găseşte Mănăstirea Bisericani. 33 .

Mănăstirea a cunoscut o decădere odată cu înzestrarea ei cu multe moşii de către voievod. cu contribuţia casei regale. tipărit în Iaşi. este un monument de istorie de la mijlocului secolului XVII.. Astăzi se mai păstreză doar temelia acestei biserici şi sfănta masă. un Triod din 1747. biserica a fost distrusă de un incediu pus de unguri. construită între anii 1821-1823. aşa cum este cazul Bisericii din lemn de la Chiriţeni. biserica de lemn de la Farcaşa.Poienile” din valea Hangului. biserică strămutată din zona lacului. pentru un timp.19 Biserica Mănăstirii Bistriţa Urcând pe valea Bistriţei şi trecând de Bicaz. În anul 1840 se construieşte prima şcoală de pe Valea Bistriţei (de către logofătul Alecu Balş). O asemenea Biserică a fost şi la Borca. iar în 1880 primăria. Aceasta aşa cum reiese din pisania bisericii. De aici până la Broşteni. biserică cu o istorie destul de bogată. aflată în centrul localităţii. biserica Buna Vestire de la Poiana Teiului. valea este presărată cu multe biserici din lemn. biserica de lemn de la Pârâul Pântei. refăcut de Ieremia Movilă în anul 1598 şi mutat în Poiana-Teiului în secolul al XVIII-lea. şi un Antologhion din anul 1752. La Broşteni a învăţat. se construieşte spitalul Carmen Sylva. Biserica din lemn de la Poiana-Teiului. biserica Sfântul Gheorghe de la Galu.fig 18 Biserica veche a Mănăstirii Pângăraţi fig. Dintre obiectele cele mai importante aflate aici menţionăm: o icoană din vechea catapeteasmă reprezentând pe Sf. Mănăstirea Buhalniţa. marele povestitor Ion Creangă. pe un platou deasupra satului Lungeni. moşii ce au aparşinut boierilor Cantacuzino.Apostoli. 34 . din secolul XIX. a fost construită de voievodul Miron Barnovschi. potrivit unor date ar fi vorba despre vechiul schit .. Este construită din barne de brad cu acoperiş în două ape. În 1898. căci în timpul Războiului. constrită la 1815 şi biserica de la Broşteni din anul 1760.

situată la 2 km de centrul comunei. un coral. suveici. sucale. În comuna Borca se mai poate vizita ca obiectiv cultural Casa memorială . Pe masa de lucru au rămas cărţile care urmau să fie citite sau traduse (traducerea din limba franceză). pe peretele exterior fiind fixată o placă de marmură numele său. cuverturi.21 Crucea Talienilor din trecătoarea Sânişoara 35 . 20 Monumentul eroilor de la Borca fig. colectii de linguri de lemn.I. de fapt vechea şcoală din Mădei. plocazi. obiecte de uz gospodaresc (stative. În casă mai sunt tablouri în ulei pictate de fratele său Ionel.. maşină de tors. care datează din vremea lui Al. care a fost inaugurat în anul 1984 de către profesorii Ana şi Gheorghe Bondar. primul şi al doilea război mondial. iar în aceiaşi cameră se află şi bustul din bronz al poetului. furci de tors. drugi). Colectia este expusa într-o clădire veche. unele cu o vechime de peste 200 ani. monumentul eroilor. Casa este vizitată anual de zeci de poeţi care nu l-au uitat. La Borca se găseşte în faţă cladirii primăriei. care aminteşte de cei căzuţi în timpul luptelor din războiul de îndependenţa.Aurel Dumitraşcu”. trăistuţe. zeci de oale. fotografiile cu prietenii cei mai apropiaţi. circa 120 de ştergare lucrate cu maiestire de bunicii şi străbunicii. castroane. obiecte folosite la stâna.În comuna Borca găsim. ulcele de lut. în satul Mădei. fuse. un Muzeul Etnografic. În camera de lucrul a ramas o imensa bibliotecă. În muzeeu sunt expuse aproape 300 de piese vechi de o valoare inestimabilă: peste 52 de costume populare. covoare de lână. o acuarelă cu portretul poetului făcută de Marian Amariei la Sulina. fig.Cuza.

cât şi drumul ce şerpuieşte printre Munţii Stănişoarei pot fi cărţi de vizită ale unei destinaţii turistice plăcute. soţia spătarului Iordache Cantacuzino. datorată învăţătorului Romanescu. în timpul mai multor voievozi. situată în <<pădurea de argint>>. Biserica din lemn de la SarataDobreni-1752. 36 . atrag prin sculpturile în lemn din exterior. A cunoscut mai multe renovări. Schitul Horăicioara te atrage prin pustietatea locului şi trecutul vieţii monahiceşti. Având o istorie mai recentă Mănăstirea Petru-Vodă şi schitul de la Cotrîgaşi işi fac loc între punctele cu valoare istorică şi duhovnicească de pe valea Bistriţei. de către Ecaterina. construită de Maica Olimpiada. Colecţia muzeală din satul Dreptu. biserica Sfinţii Voievozi de la Dobreni-Măşcăteşti.O. Atât monumentul în sine. Aici se găseşte şi casa memorială Alexandru Vlahuţă. Mai interesant prin arhitectura sa specific moldovenească este paraclisul situat în partea de nord a bisericii. situate la 5 km de oraşul Tărgul-Neamţ. trecând pe la Crucea Talienilor.C. Biserica veche a fost înlocuită de una noua în anul 1867. construit la începutul secolului al-XVIII-lea. construit în anul 1725. Mănăstirea Agapia Veche a fost declarată monument U. Biserica actuală este din anul 1821. Schitul Almaş este primul care te întâmpină.N. Şi ramura estică a Munţilor Stânişoara este impânzită de numeroase puncte cu o mare valoare cultural-istorică. parte din Rezerveţia Vânători-Neamţ. găsim Mănăstirea Văratec. Dinspre Piatra-Neamţ. Drumul Stănişoarei este bine cunoscut datorită filmărilor realizate aici pentru filmul Baltagul. un mic monument ridicat de constructorii italieni ai drumului. Aproape de Târgu-Neamţ. pe drumul Vitoriei Lipan. Agapia Veche a fost zidită de Petru Rareş în prima jumătate a secolului al-XIV-lea. ea fiind yidită în locul vechii biserici din lemn. apărută în jur de anul 1785. În jurul Mănăstirii sunt mai multe schituri cu o bogată istorie duhovnicească.E. Mănăstire de maici. se poate ajunge la Mălini (satul natal al lui Nicolae Labiş). Mănăstirea Agapia şi Agapia Veche. înspecial Agapia Veche atrag prin larga lor istorie.De la Borca. atestată pentru prima dată documentar în anul 1763. situată în vechia scoală şi care cuprinde exponate ce dovedesc bogăţia faunei locale. Mănăstirea Horaiţa. Biserica Sfinţii Voievozi de la Bodeşti pe apa Cracăului din anul 1650 şi biserica de la Corni tot din comuna Bodeşti din anul 1783.S.

sunt Mănăstirile Secu. mănăstire pe stil vechi. ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu în 1564 pe locul unei foste bisericuţe din lemn. Casa domnească este un preţios exemplar de arhitectură laică unde se evidenţiază 37 . Frumos ornamentate şi inscripţionate. Biserica de mari proporţii. mănăstire cu foarte multe legături cu Mănăstirile nemţene.ro/admin/_files/newsannounce/agapia-veche-18. 22 Biserica Mănăstirii Agapia Veche(http://www. la o distanţă de circa 15 kilometri de oraşul Fălticeni. are pridvorul închis. reînnoirea celei vechi fiind făcută cu fidelitate.jpg) Pe valea Pârâului Secu.crestinortodox. lespezile funerare marchează mormintele domnitorului ctitor Alexandru Lăpuşneanu. dar şi Mănăstirea Slatina care este prima ctitorie a lui Alexandru Lăpuşneanu situată în comuna Slatina. Tabloul votiv.fig. în plan triconc alungit. prezintă pe Alexandru Lăpuşneanu cu familia. Teofana şi Teodora. În partea suceveană a ramurii estice a Munţilor Stânişoara găsim Mănăstirea Rîşc a. Mănăstirea Râşca este o mănăstire de călugări amplasată în satul Râşca (din judeţul Suceava). amplasat pe peretele de nord al pronaosului. Sihăstria construită în 1734 de episcopul Ghedeon al Romanului şi Schitul Sihla ridicat la începutul secolului al-XVIII-lea. considerată mitropolie a credincioşilor de pe still vechi. al doamnei Ruxandra. precum şi ale celor două fiice. Pictura nu este cea originală. Biserica mănăstirii este una dintre bisericile medievale din nordul Moldovei pictate în exterior. Mănăstirea Slatioara. în apropiere de ultimul sat (Pâraie) al comunei Mălini. fiind singura pictată în stil bizantin. cu moaştele Mitropolitului Varlaam.

Legenda “originii” bisericii uneşte pe vecie două mari personalităţi în destinul nostru naţional: ctitorul mănăstirii Ştefan cel Mare şi cuviosul părinte Daniil. mănăstire celebră prin pictura sa exterioară cu ˝celebrul albastru de Voronet˝. sihastru şi duhovnic vestit. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni şi jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. primul stareţ al mănăstirii.jpg) Ultima şi poate cea mai importantă. după-amiază.influenţa Renaşterii transilvănene. fig. în cadrul concursului de poezie "Nicolae Labiş" de la Suceava sunt decernate premiile câştigătorilor.ro/poze/orase/voronet/oras/voronet. Prin valoarea sa arhitectonică Mănăstirea Slatina a intrat în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ştefan cel Mare. cu un bogat patrimoniu istoric este Mănăstirea Voroneţ. inaugurată în anul 1963.itbox.23 Biserica Mănăstirii Voroneţ(http://turism. unul din cei mai mari sfinţi pe care i-a odrăslit pământul Moldovei. Anual. şi de la miezul nopţii. În comuna Mălini se găseşte Casa memorială ˝Nicolae Labiş˝. 38 . casa în care a trăit poetul român. O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obştea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineaţă.

39 . Întrucât în anul 1996 vechiul sediu a fost redobândit de Ministerul Justiţiei. atestă priceperea şi ingeniozitatea mesterului român. popor. Drumul ˝Ungurilor˝. 24 Casa memorială Nicolae Labiş din comuna Mălini(http://aventuraturistica. ˝drumul Vitorie Lipan˝ sau drumul lui ˝Petru Rareş˝. toate acestea ar trebui întreţinute şi repuse în funcţiune. Muzeul a fost creat în anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografică Humor. situat în centrul oraşului. căadire ce face parte din zestrea imobiliară a orasului dar în care funcţionase zeci de ani restaurantul Bucovina Reprezentante a patrimoniul cultural-istoric sunt evenimentele istorice petrecute pe aceste meleaguri. drumul ˝ruşilor˝.mori de apă.ro/images/poze_destinatii/destinatii/Casa_Memoriala_Nicolae_Labis_1. natiune: tradiţia populară. De asemenea. şteze. instalaţiile de tehnică populară. ne amintesc de evenimente ce s-au petrecut aici. pive. sau au fost inspirate de obiceiuri de aici. muzeul a fost obligat să se mute într-un alt spaţiu. transeele şi cazematele de pe culmea principală a Stânisoarei sunt martori care atesta şi reamintesc de aceste evenimente.fig.jpg) Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o instituţie singulară în reţeaua culturală romanească. în imediata vecinătate a Primăriei. fiind singurul muzeu care a reuşit să transpună cu mijloace muzeotehnice obisnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie.

materialele folosite cât şi prin gustul artistic de o rară fineţe reflectat în ornamentarea pereţilor. Tehnica prelucrării lemnului. Arta populară şi manifestările etnofolclorice Gospodăriile de la poalele stânişoarei sunt veritabile monumente de arhitectură şi de artă populară datorită stilului de construcţie. activităţi forestiere etc. asta nu înseamnă că ele nu au existat şi aici. chiar şi pentru activităţi turstice. primaria Mălini a abrobat. Datinile şi obiceiurile sunt legate de specificul activităţilor de aici (creşterea animalelor. şi deja începe să prindă contur. sate cu case traditionale româneşti. De asemenea casele vechi ar trebui renovate si repuse în uz. olarit sau încondeiatul ouălor atrag din ce în ce mai mulţi turişti.). din care nu lipseşte bundiţa de miel.fig. cămaşa înflorită sau cojocul. 25 Generator de electricitate de apă Chiar dacă în partea bucovineană aceste instalaţii sunt mai bine puse în valoare decăt pe valea Bistriţei sau ramura estică nemţeană. construirea a două sate de vacanţă. În aceste sens. 40 . singura problemă rămăne transmiterea meşteşugurilor din generaţie în generaţie. reflectă nu numai un simţ artistic ales. 2. Specificul folcloric al zonei este completat în chip fericit din portul popular. folosirea culorilor vegetale şi alegerea motivelor florale. dar şi o tradiţie îndelungată. Târgurile bucovinene de meşteri populari în prelucrarea lemnului.

ele încă există. Spiritul popular local se manifestă printr-o diversitate de forme exprimate în dansuri şi cântece poplare. în frumoase obiceiuri legate de crăciun. urdă. După o primă ediţie mai puţin reusită. pot fi revigorate. numeroşi interpreţi valoroşi de muzică populară. cu diferite teme. Cu ocazia acestui festival se construieşte o plută şi se coboară cu ea pe Bistriţa ca în vremurile bune ale plutăritului.Apropierea de Transilvania şi stăpânirea pentru scurt timp a unor teritorii din nordul Munţilor de către austro-ungari au lasat multe reminescenţe care impreună cu tradişiile locale au creat un specific etnografic şi folcloric. 26 ansanblul de dansuri populare” Drumul Baltagului” Fig. fie numai pentru atracţie turistică. Chiar dacă autenticitatea unora începe să dispară. jintiţă). Anul Nou şi Paşti. cât şi cele din lemn au atras atenţia publicului. fig. pe care cei ce au participat la festival le puteau degusta. ocupaţie care astăzi mai este cunoscută numai de câtiva bătrâni. Majoritatea comunelor au ansambluri folclorice de jocuri populare. valorile culturale ale satelor nemţene dar şi al altor zone vecine. festivalul s-a mutat în centru civic al comunei. în scopul dea readuce în actualitate. 27 Dansul Caprei-Comuna Borca În ideea valorificării tezaurului etnofolcloric. În anul 1971 s-a încercat organizarea în pasul Stânişoara. O activitate care mai demult era de bază pe valea Bistriţei era plutaritul. Cu ocazia acestui festival. anul se organizează numeroase festivaluri. 41 . atăt cele din lână de oaie. a unei sărbători intitulată ˝Baltagul˝. Unul din aceste festivale este cel ce se organizează în comuna Borca. Expozia de tesături. În 2004 festivalul îsi schimbă numele în ˝Festivalul de obiceiuri şi datini populare˝. toate preparate numai din produse naturale dupa metode stravechi. ciobanii de stanile din munţii din jurul comunei. s-au remarcat an de an. care au venit cu produsele lor(caş. la Crucea Talienilor. mai ales satele bucovinene de pe ramura nordică şi estică a Munţilor Stânişoara.

ar trebui să fie o rampa de lansare pentru promovarea valorilor etnofolclorice si culturale din această zonă.jpg) Faptul că acţiunea romanului Baltagul are loc în aceşti munţi. activitatea desfăşurată în gospodăria proprie rămânând principala ocupaţie şi sursă de venit. 42 . Agroturismul. Turismul verde – agroturismul Ativitatea turistică propriu-zisă (cazare. de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. de ospitalitatea fermierului. Munţii Stănişoarei beneficiază din plin de toate aceste condiţii pentru agroturism. prestări de servicii. fiind un loc unde agroturismul se poate dezvolta. sport.ro/images/cultura/f_neamt1. Atmosfera tipic ţărănească. utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. 28 Plută pe Bistriţa în patru table (http://romania. de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice.jpg) fig. turistic. aceste zone etnografice au devenit un punct important al turismului rural românesc.29 Stână în munţii Stânişoarei (http://romania. de regulă agricolă practicată de gazdele turiştilor (activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole. Agroturismul. dezvoltându-se numeroase pensiuni ce pot oferi condiţiile necesare petrecerii unui sejur de neuitat.ici. ospitalitatea sătenilor măresc atractivitatea acestor locuri.) cât şi activitatea economică. păstrarea intactă a tradiţiilor şi obiceiurilor. de obicei ca activitate secundară. distracţie etc.ro/images/cultura/f_neamt2. Cu timpul. silvic. formă specifică de turism rural. în gospodărie şi de comercializarea acestora).fig.ici. Această formă specifică de turism rural este susţinută de micii proprietari de la ţară. pe aceste văi. beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc . constituie un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potenţialul său agricol. pensiune. 3. uman şi tehnico-economic.

glasulmaramuresului. Comuna Stulpicani.fig 30 Cositul în zona de Munte fig. în jurul Oraşului Gura-Humor. Farcaşa şi Păngăraţi. Mălini.31 Agroturismul (http://www. Comuna Slatina. 43 . Borca. dar si pe valea Bistriţei în Comunele Broşteni.ro/pozegalerie) Agroturismul în zona studiată se practică intens în Bucovina.

V. Pictura Mănăstirii Agapia esste realizată de Nicolae Grogorescu. Cea mai mare parte a acestor mănăstiri se găsesc în Munţii Stânişoara. Unele mănăstiri. atât culturală cât şi istorică. celebră pentru culoarea albastră. au fost centre unde s-a născut şi s-a dezvoltat cultura română. Turism cultural Turismul cultural la începuturile sale era un fenomen cultural prin sine însuşi. atât prin arhitectura lor. Sfântul Paisie Velicicovschi. spiritul Părintelui Cleopa încă se simte printre călugări şi pelerinii care vin la mănăstire. culoare care nici astăzi nu şi dezvăluit secretul. iar la Mănăstirea Sihăstria. Majoritatea mănăstirilor au muzee proprii care atestă viaţa culturală din vremurile trecute. au o mare atracţie turistică. 44 . Toate marile mănăstiri au fost întemeiate de călugari retraşi în pustie pentru a experimenta curentul isihasmului. la Lavra Pecerska din Kiev. primele cărţi tipărite la noi. sau la poalele acestora. Munţii Stânişoarei sunt plini de mărturii care dovedeşte viaţa duhovnicească din vremuri foarte vechi. mergem pe ˝urmele paşilor Sfintei Cuvioase Teodora˝. de la Mănăstirea Sihăstria spre Schitul Sihla. sau chiar primele cărţi scrise în limba română. cât şi prin viaţa culturala care a avut loc acolo. În pădurile din jurul mănăstirilor sunt numeroase însemne care atestă vieţuirea lor şi minunile săvărşite de ei. Turismul cultural poate fi practicat atât în oraşe (Piatra-Neamţ sau Hura-Humorului) cât şi în mediul rural. dar mai ales pentru a se închina la mormântul părintelui. Aici se găsesc foarte multe manuscrise. Picturile sunt de o mare valoare. Pictura esxterioară a Mănăstirii Voroneţ. 2. Turism ecumenic Neamţul mai este denumit şi ˝ Athosul Românesc˝ datorită salbei de mănăstiri care se găsesc aici. datorită trăirilor intense ajunsese la un nivel ridicat al trăirilor duhovniceşti. unde turistul poate retrai istoria neamului românesc acolo unde acesta şi-a început existenţa. acum el putând fi definit ca o formă de mobilitate turistică cu scopul principal de lărgire a bagajului de cunoştinţe. frumos înfrumuseţate. prin descoperirea patrimoniului cultural. mulţi pustnici. Marele vetre mănăstireşti. ale cărei moaşte se află în Ucraina. La Mănăstirea Secu se afla moaştele Sfântului Mitropolit Varlaam. Astfel în munţii Neamţului. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE 1. cunoscut şi sub denumirea de Sfântul Paisie de la Neamţ.

cât şi în cele submontane. Moastele sale sunt în Ţara Sfântă. şi nu în ultimul rând existenţa numeroaselor obiective turistice de factură religioasă. Moaştele se afla la Mănăstirea Neamţu. pe valea Hozevei. cu precădere tipul de relaţii ce se stabilesc între turiţti (vizitatori) şi locuitorii aşezării rurale respective. social culturale. Turism rural şi agroturismul Turismul rural. 3. Turismul rural mizează pe peisajul rural. acolo unde în ultimii ani sub conducerea Părintelui Stareţ Iustin Pîrvu. este o forma particulară de turism fiind un turism de fermă. fiind foarte mulţi şi din toată ţara. prestare de servicii suplimentare). modul de cazare uzitat. pentru a retrăi viaţa la ţară. unde de foarte multe ori se retrăgea în pustie. alături de Moaştele Sfântului Necunoscut. pensiune. specificitatea consumului turistic şi anumite trăsăuri ale prestatorilor de servicii turistice. sau pe ecoturism. povăţuirile şi modul de viaţa al călugărilor respectat cu stricteţe după canoanele Sfinţilor Părinţi şi impuse de părintele Iustin au dus vestea mănăstirii peste tot în ţară. cei care vin şi participă la rugăciunile din miez de noapte. 45 . Agroturismul. mediul în care se derulează. În ultimii ani se observă o dezvoltare a turismului rural. la Mănăstirea Sfântul Gheorghe. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor. găseşte în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. al aerului şi al apelor. formă particulară de turism. cunoscut ca Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ. Rugăciunile. viaţa duhovnicească a atins un nivel ridicat. cuprinzând atât activitatea turistică propriu-zisă (cazare. Spaţiul rural dispune de un bogat potenţial turistic care există atât în zonele montane. circulaţie turistică. O mănăstire ceva mai nouă. fiind ceva investiţii în structurile de cazare şi diversificarea serviciilor oferite clienţilor. această trăsătură fiind definitorie pentru toţi care locuiesc la poalele munţilor. dar care în ultimii ani atrage un număr foarte mare de turişti este Mănăstirea Petru Vodă. după dorinta turiştilor. care propune spaţii de cazare traditionale şi practice turistice inedite care costau în activităţi agricole. mai complexă. Se diferenţiază prin motivaţiile care determină practicarea acestuia. Turismul rural din judeţul Suceava şi Neamţ beneficiază de o calitate deosebită a peisajului natural.a vietuit foarte mult timp la marea Lavră a Neamţului. de factură agricolă esenţial. Ultimul Sfânt care a experimentat isihasmul este Sfântul Ioan Hozevitul. cât şi cea economică (de regulă agricolă).

el putând fi practicat pe la unele pensiuni cu profil rural. în special în zona suceveană care se suprapune peste bucovina. Un sport cu vechime de acuma este cicloturismul. dar şi reliefului. Traseul pentru prima zi îl constituie ruta Fălticeni . Se practică în zonele unde turismul rural este foarte bine dezvoltat. Turism sportiv Datorită caracterului ecologic. mai ales cu sporturile de iarnă. fiind dependent de acesta. valoarei peisagistică a traseelor este una ridicată. închirierea unui cal sau a unei perechi de cai şi a unei sănii fiind destul de scumpă. beneficiind de un mediu nepoluat şi pitoresc . ce presupune traversarea Munţilor Stânişoara (Pasul Stânişoara 1235 m). traseu cu o lungime de 93 km. Turism ecvestru Este legat de turismul rural. Munţii Stânişoarei pot susţine un turism sportiv. Are prindere mare la public mai ales la turiştii care practică un turism de lux. Acest tip de turism nu are o largă răspăndire. de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice. fac parte din traseul unui circuit de cicloturism ce cuprind şi alte masive montane. dar răsplata este pe măsură. climatic.Agroturismul. 46 . Anual Munţii Stânişoarei şi mai exact pasul Stânişoara (1235 m). care din păcate în Munţii Stânişoarei sunt abia în stadiul de dezvoltare. de tradiţiile şi obiceiurile prezente în mediul rural. 5.Broşteni . Deobicei munţii sunt asociaţi cu sportul. datorită cheltuielilor mari pentru îngrijirea cailor. utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. de ospitalitatea fermierului. 4. formă specifică de turism rural.

precum şi pe celelalte lacuri de pe Bistriţa din aval de Bicaz. Lacurile atrag un număr mare de turişti. păstrăvul 47 . pe timpul verii atunci când se organizează diferite concursuri de pescuit. traseu cu o lungime de 98 km. dar şi în restul timpului atunci când pescuitul unor anumite specii este permis. constitue adevarate bogăţii.fig. sau motociclete de teren. lacul Bâtca Doamnei fiind ca bază pentru sporturile nautice. Hura-Humorului. înainte de Găineşti (2. Apropierea munţilor creează o ambianţă deosebită ceea ce duce la o valoare şi mai mare peisagistică a lacurilor.html) Traseul mai cuprinde traversarea Munţilor Stânişoara şi în ziua patru pe ruta Broşteni – Fălticeni. sporturi ce se pot practica pe pârtiile de la PiatraNeamţ. În râuri se poate pescui păstrăv. atât prin valoarea peisagistică. traseu ce presupune traversarea Munţilor Stânişoarei prin 2 locuri: Pasul Tarniţa (1161m). cât şi prin diversitatea piscicolă. se pot practica sporturi nautice. Turism piscicol şi cinegetic Salba de lacuri de pe Bistriţa. apoi de urcat o culme foarte abruptă. dar şi râurile Bistriţa şi Moldova. Mălini.com/2010_08_01_archive. Alte sporturi practicate sunt sporturile de iarnă. însă numai cu ocord de la ocolurile silvice.blogspot. 6. având porţiuni cu diferite clase de pantă şi dificultate.5 km push-bike la deal plus 3 km coborare pe o pantă foarte abruptă pe langă biciclete). Pe lacul Izvorul Muntelui. Dorumurile forestiere sunt folosite pentru plimbari cu ATV-ul.32 Cicloturism Munţii Stânişoarei-coborâre valea Sabasei(http://sorinuntu.

în cel de reşedinţă. reprezentat atât prin numărul mare de specii de valoare cinegetică. Munţii Stânişoarei reprezintă o regiune bogată în vânat. fără a fi însă remunerate în locul de destinaţie. coţofana. stâncuţe. Unul dintre avantaje este profitabilitatea ridicată. pentru asociaţii. În cadrul zonei studiate. bazin în aer liber cu apă minerală şi săli de gimnastică medicală pentru cei ce au nevoie de gmnastică de recuperare. deoarece oamenii încă din antichitate călătoreau pentru face comerţ. 8. în special păstrăv afumat. sturzi. ci în locul de destinaţie. făcând pescuitul mult mai atractiv. râs.urcând şi pe cele mai mici pâraie. gaiţa. cocoş de munte. porumbelul sălbatec. În ciuda diversităţii de ape minerale şi bioclimatului sedativ de cruţare. De asemenea staţiunea este dotată cu instalaţii de electroterapie. zona este foarte slab dezvoltată. gaşte şi raţe sălbatice etc. instituţii. 7. Stăţiunea este dotată cu instalaţii de tratament ce sunt constituite din instalaţii cu apă caldă minerală la vane şi bazine cu posibilităţi de chinetoterapie. lup. conferinţe şi întâlniri locale. vulpe iar dintre păsări corbul. iepure. Reprezintă unul din cele mai vechi tipuri de turism. hidroterapie. Turismul piscicol atrage şi prin preparatele din păstrăv. cât şi prin cantitatea de vânat (zona cu cel mai bogat vânat din ţara). de emisie). Turismul balnear Staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este singură unde poate practica turismul balnear. Vânătoarea se realizează la urmatoarele specii: cerbul comun. traininguri. Turism de afaceri Turismul de afaceri – conform definiţiei date de Rob Davidson în 1994 – include persoanele ce călătoresc în scopuri legate de munca lor ( de activitatea lor lucrativă. Una dintre cauze este braconajul. viezure. Majoritatea speciilor de vânat înregistrează o scadere din anul 1999 până în anul 2000. pisica salbatecă. călătorii individuale de afaceri sau deplasări în interes de serviciu a funcţionarilor din instituţiile de stat. Această 48 . prepeliţa. în principal oraşului Piatra Neamţ şi mai puţin Gura-Humorului. urs. expoziţii şi târguri comerciale. firme. turismul de afaceri se prezintă sub diferite forme: congrese şi convenţii internaţionale. caprior. mistreţ. Turismul de afaceri aduce multe avantaje zonei studiate. şi ambalat în cetina de brad. regionale şi naţionale.

facilităţi de transport la clasa superioară. 9. 49 . care a fost declarat cel mai mare parc de agrement din România. iluminat pe timp de noapte. Complexul mai cuprinde : teren de fotbal cu gazon artificial prevăzut cu nocturnă. Turismul de agrement Este unul dintre cele mai valorificate forme de turism. Tot în cadrul turismului de agrement putem adăuga activităţi precum echitaţia. spaţii special amenajate şi dotate pentru grătare. dar datorită profitului socio-economic al celor ce călătoresc pentru afaceri tinde să aducă beneficii furnizorilor de servicii de calitate superioară: hoteluri de peste 3 stele. plimbări cu atv-ul şi bicicleta.I. teren de volei. conferinţe. zona V. Majoritatea agenţiilor de turism au înţeles profitabilitatea ridicată a turismul de afaceri şi si-au adaptat astfel activitatea în direcţia oferirii de servicii specifice călătoriilor de afaceri. acordarea primului ajutor. pistă pentru role şi skate-bord. spaţii de joacă pentru copii. teren de tenis de camp amenajat corespunzător standardelor europene.formă modernă de turism presupune costuri relativ mari. teren de baschet. simpozioane. liniştea şi eleganţa unui decor insular şi parcă desprins din poveştile lui Mark Tawin. Menţionăm în primul rând Complexul de agrement din Piatra Neamţ. Acesta are multiple posibilităţi de practicare. care se pot practica pe cele două pârtii. sporturile de iarnă. Aici se asigură un grup administrativ cu funcţii multiple: închirieri material sportiv. având suprafaţa de 648 mp. reuniuni şi alte evenimente specifice acestei forme de turism. Astfel că un vizitator care pleacă de la o conferinţă având o bună impresie devine un ambasador neplătit ce face reclamă zonei turistice. Oferta agenţiilor de turism în domeniul turismului de afaceri cuprinde servicii oferite de acestea pentru organizarea de congrese. De asemenea dispune de bazine de înot. De asemenea turismul de afaceri poate ajuta la promovarea zonei. tenis de masă. pescuit. etc.P îi invită să descopere peisajul hawaian. plimbări cu telegondola pentru a observa panorama oraşului. Complexul este format dintr-un patinoar cu o capacitate de 150 de persoane. unul de dimensiuni olimpice şi unul de mici dimensiuni atât pentru copii cât şi pentru persoanele care nu cunosc tainele înotului. grupuri sanitare si interventii PSI. Pentru cei ce iubesc luxul si rafinamentul.

Aceste parcuri şi rezervaţii naturale sunt o atracţie pentru cercetători. reprezentând ultima treaptă a Carpaţilor la zona de contact cu Subcarpaţii. respectiv. care au fost mai puţin erodate decât rocile sedimentare moi din jur. Este vorba de trei marmite de eroziune formate într-un monolit de gresie datorită erodării exercitate de vânt sau de ape. În cadrul Munţilor Stânişoara sunt mai multe areale protejate. rezervaţii. uneori chiar şi în încercarea lui de-a amenaja mediul poate provoca alte pagube. Formarea lor este legată de existenţa pe aceste locuri cu 60 milioane de ani în urmă a unei mări. ceea ce a făcut să rămână în relief ca martor de eroziune. Parcuri naţionale. şisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de peşti şi scoici. est şi. ce face parte din Munţii Stânişoarei. de week-end. Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura. Stânca Piatra Teiului a fost declarată monument al naturii încă din 1951 şi este protejată ca rezervaţie geologică. care pot fi văzute la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ. ceea ce duce la o dezvoltare a turismului ştiinţific. Stânca. este alcătuită din calcare recifale cretacice. Acţiunea omului. plecând de la locul numit "Trei coline"(staţia de sus a telegondolei) la o jumătate de ora de mers spre NV pe culme. De acest monument sunt legate numeroase legende locale. În rocile din care sunt alcătuiţi (marne. dar şi pentru geologia sa. Este situată în cadrul Muntelui Cozla (679 m).VI. monumente ale naturii Activitatea turistică. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE 1. sau schimba abianţa mediuliu. Munţi care străjuiesc oraşul Piatra Neamţ la nord. este Piatra-Teiului. Un punct de atracţie datorită poziţionării. lângă viaductul din Com. 50 . Este situată la 44 km NV de oraşul Bicaz. gresii. Tot pe Muntele Cozla. şi consecinţele acesteia sunt o mică parte din factorii care contribuie la degradarea mediului. Pietricica (530 m) şi Cernegura (852 m). având înălţimea de 23 m. Poiana Largului. sud. adusă probabil de gheţari. dar şi pentru cei care vor să practice un turism de relaxare. în apele lacului de acumulare "Izvorul Muntelui". se poate ajunge la monumentul natural numit "Trei căldări" (sau "Căldările uriaşilor" potrivit legendei). printr o pădure de fag.

litologia. a oraşului Tg. S-a format în urma unor alunecări de teren succesive începând din 1978 până în 1991 pe cursul pârâului Cuiejdel. barajul nu va ceda. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţară având suprafaţa de 12. constituit ca parc natural în anul 1999. din care pes te 26.fig. apariţie relativ nouă în peisajul ariilor protejate nemţene. la baza Culmii Munticelu.Gârcina. precipitaţiile abundente. în raza comunelor Crăcăoani. pe o suprafaţă de 30. 33 monumentul natural numit "Trei căldări"-marmită de eroziune(http://4. Lacul Cuejdel a fost declarat rezervaţie naturală. Vânători-Neamţ. cutremurul de pământ din 1990. Neamţ şi a staţiunilor Bălţăteşti şi Oglinzi. Aici s-a creat un microclimat specific şi o vegetaţie caracteristică mediului lacustru. adâncimea medie de 7. În aval de lac mai există patru lacuri mici (1-2 ha). lungimea de 1 km. parcul adăposteşte o largă paletă de valori naturale. Barajul are o înălţime de 30 m şi o lungime de 100 m. Se poate pescui cu autorizaţie de la Ocolul Gârcina.com /trei+caldari_1.2 ha. dar prin eroziune şi adâncirea albiei.300 hectare fond forestier. tăierea unui drum forestier în pantă.818 hectare. defrişările. Se apreciază că. lacul s-ar putea scurge. culturale şi istorice. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004. în timp. adâncimea maximă lângă baraj de 16 m. Din punct de 51 . Agapia. lăţimea medie de 102 m.jpg) Lacul Cuiejdel (Crucii ) .blogspot. la graniţa cu Suceava.Com.bp.44 m. Se poate accesa cu maşina prin Crăcăoani. Se află situat în nordul judeţului Neamţ. Parcul Natural Vânători Neamţ. Principalele cauze care au dus la formarea lacului au fost panta mare a versanţilor. datorită dimensiunilor sale.

brad. Exemplarele de tisă (Taxus baccata). Pădurea de argint este un arboret de mesteacăn. biodiversităţii şi a peisajului. fag şi carpen. situată pe malul stâng al pârâului Pângăraţi. alături de acesta aici fiind inventariate alte cca. între Pârâul cu Brazi şi Pârâul Văcăriei are o suprafaţă de 1. acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului. Rezervatia naturală Borca a fost înfiinţată pentru conservarea valorilor de patrimoniu. Această rezervaţie cuprinde şi câteva areale din Munţii Stânişoarei în care este ocrotit cocoşul de munte. pentru promovarea şi încurajarea turismului. având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani. din gorun. ienupăr. Rezervaţia de tisă din comuna Pângăraţi.vedere geografic. a speciilor valoroase în special a cocoşului de munte. şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale. Arborii cei mai în vârstă au peste 135 ani. molid. cu vârste de peste 80 de ani se amestecă cu exemlare de pin. asa cum este zona Hacigosul-Migovanul şi vârful Bivolul. 52 . Pădurea de argint şi Codrii de aramă se găsesc pe versantul sud-estic al munţilor. iar pădurea codrii de aramă este alcatuită. fag. în cea mai mare parte.5 ha. parcul se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei şi peste Subcarpaţii Neamţului. 300 specii de plante.

în apropiere de Gura Humorului. Pe văile râurilor Bistriţa şi Moldova se găsesc principalele căi de acces. care este într-o stare jalnică. La limita sudică între oraşele Piatra-Neamţ şi Târgu-Neamţ este şoseaua DN15C. sectorul care presupune traversarea muntelui. problema este calitatea drumurilor. iar aceasta este dată de calitatea şi densitatea reţelei de transporturi.VII. Reţeaua rutieră din Munţilor Stânişoarei. la Frasin. Transporturile sunt importante pentru turism prin accesibilitate şi prin ponderea pe care o ocupă în bugetul unui turist. Ambele şosele merg paralel cu munţii pe partea estică. care pe foarte multe tronsoane sunt într-o stare jalnică. respectiv vestică a munţilor. Pe valea râului Moldova accesul este dat de şoseaua DN 2E. şosea care pe anumite sectoare nu se prezintă în cea mai bună formă. Dacă şoseaua de pe partea estică este modernizatăşi se află într-o stare bună. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ 1. drum recondiţionat aproape în totalitate. este foarte bine dezvoltată. fiind singurul transon care este într-o 53 . din acest motiv foarte mulţi turişti evită această şosea. datorită dificultăţii de-a dezvolta o reţea feroviară. pantei mari. şosele fiind dezvoltate în general de-a lungul văilor râurilor. drum care este şi limita nordică a munţilor şi pasul Petru Vodă cu şoseaua DN 15B pe sectorul Poiana Teiului –Târgu-Neamț. Pe valea Bistriţei accesul este dat de şoseaua DN 17B care face legătura între Vatra-Dornei şi Piatra Neamț. Căile de comunicaţie Între turism şi transport există o legătură esenţială. nu acelaşi lucru se poate spune despre şoseaua care leagă Piatra-neamţ de Vatra-Dornei. sunt şosele ce traversează pasul Tarniţa(1161 m)-DJ 177A ce porneşte din satul Holda de pe valea Bistriţei. În dezvoltarea turistică un factor foarte important este accesibilitatea. Regiunea montană dispune de reţele de transport rutiere. progresul mijloacelor de transport a dus la o modificare a numarului de forme de turism. coboară în valea Brateasa. De multe ori dezvoltarea turistică a unei regiuni este în corelaţie directă cu dezvoltarea reţelei de transporturi. Două şosele care presupun un grad mai mare de dificultate datorită curbelor dese. datorită gradului mare de fragmentare a reliefului. şosea care face legătura între oraşul Gura Humorului şi Fălticeni. ajungînd prin comunele Ostra şi Stulpicani în valea Moldovei.

încercând să sadisfacă cât mai mult pretenţiile turiştilor. Structurile de cazare şi cazarea turistică Structurile de cazare constitue unul dintre elementele cele mai importante pentru dezvoltarea turistică. care de cele mai multe ori sunt aşezate în zone cu peisaje deosebit de frumoase. Acelaşi lucru se poate spune şi despre şoseaua DJ 177A. urmând să înceapă şi pe versantul vestic. cât şi acesta. Mai este cunoscut ca şi ˝Drumul Mare˝ datorită istoricului său. legătură între mănăstirile din Bucovina şi Valea Bistriţei. şi pot susţine activităţi agricole cu caracter rural. Momentan este un proiect de asfaltare a drumului de peste culmea Stânişoarei. Cele cinci artere rutiere facilitează accesul spre principalele obiective turistice din munţii Stânişoarei. care pe sectorul montan. numărul unităţilor de cazare. cabane sau popasul turistice. în valea Moldovei. din Hangu. sau de pietruire pentru ai păstra aspectul rustic. Turismul rural şi agroturismul fiind cele mai dezvolate tipuri de turism din zonă. la Mălini. urcă pe valea Sabasei în trecatoarea Stânişoarei coboară pe valea Suha Mare. În acest moment drumul este aproape asfaltat pe sectorul estic. predomină pensiunile.stare jalnică. Alte două drumuri care traversează munţii sunt drumurile de la Borca la Mălini pe sectorul Sabasa de pe valea Bistritei. În epoca moderna calitatea serviciilor. acest drum mai este cunoscut şi ca „Drumul Vitoriei Lipan". Scopul reamenajării acestui drum ar fi pentru o mai bună. sau sunt folosite ca zone de tranzit spre alte regiuni turistice. cât şi diversitate de de unităţi de cazare au evoluat foarte mult. mai ales trafic greu. o rută mai puţin folosită de traficul greu cu o istorie bogată şi o valoare peisagistică mare. în ciuda deselor reparaţii nu se prezintă la nivelul dorit. hanuri şi alte forme de cazare. Ultimul drum ce traversează culmea principală a munţilor Stânişoarei este prin pasul Doamnei (Mitoc 1130 m) porneşte de pe malul lacului Izvorul Muntelui. Această şosea este foarte importantă. 2. Încă din cele mai vechi găsim însemnări despre case de oaspeţi. ea fiind principala legătură între Ardeal şi Moldova. nu sunt asfaltate. apoi coboară pe valea Cracăului. dar care momentan se află într-o 54 . datorită traficului des. şi conduce până la izvoarele Cracăului Alb. Atât drumul din trecatoarei Stânişoarei. pasul Petru-Vodă este singurul care dispune de un popas cu un restaurant şi unităţi de cazare. Sectorul montan propriu-zis este lipsit de amenajări pentru cazare.

popasul turistic Vitoria Lipan este situat în comuna Sabasa la intrarea pe traseul „drumul Vitoriei Lipan". dupa cum urmează: popasul turistic Branişte este amplasat pe DN 15B (km 36) la 10 km de Tîrgu Neamt: capacitate de cazare de 20 de locuri în căsute. hanul Agapia este situat în localitatea Agapia în apropierea manastirii la 12 km de Tîrgu Neamt (DN 15C . popasul turistic Bâtca Doamnei este amplasat pe malul lacului Bâtca Doamnei. Hanuri sau popasuri turistice există numai în imediata apropiere a drumurilor auto.stare deplorabilă. Există diferenţe foarte mari între Valea 55 Anul 2009 . deoarece există discrepanţe mari în privinţa numărului de unităţi de cazare între anumite zone. Număr total de locuri de cazare 3000 2500 2000 1500 total 1000 500 0 Anul 2004 Anul 1990 Anul 1991 Anul 1992 Anul 1993 Anul 1994 Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 fig. în căsute. capacitate de cazare de 20 de locuri în căsute. popasul turistic Poiana Teiului situat pe DN 15B la coada lacului Izvorul Muntelui. Lângă acesta se construieşte o clădire nouă. în zona de agrement a municipiului Piatra Neamţ cu o capacitate de cazare de 68 locuri: popasul turistic Potoci este situat pe malul lacului Izvorul Muntelui. Hoteluri se găsesc în oraşul Piatra-Neamţ. 34 Din păcate acest tabel nu este foarte relevant. Hura-Humorului şi la Frasin. dispune de 10 locuri de cazare.derivatie 8 km). pe DN 17B cu o capacitate de cazare de 96 de locuri.

În restul regiunii nu există un turism foarte bine dezvoltat. căt şi de mediul de afaceri privat. se găsesc numai în oraşe şi staţiunea Bălţăteşti. Primaria Mălini lucrează la un proiect de reabilitare a mai multor case batrâneşti specifice zone. toate pensiuni cu profil rural. Graficul de mai sus prezintă situaţia la nivelul anului 2009. care spre deosebire de hoteluri ce sunt adunate în câteva mari centre turistice. pensiunile sunt tot mai des alese de turişti pentru condiţiile mai bune. multe hoteluri fie sunt în renovări. o reţea rutieră mult mai bună. pensiunile fiind mult mai la modă. investiţii făcute atât de primărie. În ultimii ani în comuna Mălini au apărut 14 pensiuni cu peste 200 de locuri de cazare. de aceea se preferă pensiunile. pensiunile sunt împrăştiate de-a lungul tuturor văilor. deoarece aici este nevoie de asemenea unităţi de cazare pentru a putea primi fluxurile mari de turişti.35 Hotelurile. fie au fost închise de tot. care a învestit foarte mult în dezvoltarea turistică din zonă. Ponderea unităţilor de cazare pe tipuri de structură pe anul 2009 pensiuni tabere 35% 42% papasuri camping cabane turistice vile turistice 4% 2% 4% 2% 2% 9% motel hoteluri fig. 56 . dovadă că Bucovina se bucură de un turism mult mai bine dezvoltat. care să atragă un număr mare de turişti. Totuşi şi aici este o scădere a numărului de locuri de cazare. dar între timp numărul pensiunilor a crescut. Cu toate că nu pot susţine un număr mare de turiş. o comuna care relevă acest lucru este comuna Mălini din judeţul Suceava. un mediu ambiant plăcut.Bistriţei şi Valea Moldovei. sau retrăirea unor tradiţii locale. posibilitatea încercării unor aspecte rurale. şi amenajarea a două sate de vacanţă cu aceste case.

departe de zgomotul şi freamătul oraşului. 36 Creşterea numărului de unităţi de cazare din ultimii ani este dată de apropierea de oraşul Piatra-Neamţ. şi preferă să se cazeze la pensiuni din afara oraşului. sunt din alte oraşe. fapt care a încurajat construirea de pensiuni. Total locuri cazare pe Valea Bistriței în sectorul Crucea-Pângăraţi total 250 200 150 100 50 0 total fig. plus că în zonă pot vizita şi alte obiective precum mănăstirile.Faptul că dezvoltarea turismului este neuniformă la nivelul Munţilor Stânişoarei ne este dată şi de numarul de unităţi de cazare pe fiecare zonă în parte. mulţi turişti care vin să viziteze oraşul. 57 . şi existenţa mănăstirilor din zonă.

multe hoteluri care erau deja în pierdere şi în stare avansată de degradare au fost închise. ceea ce duce la perioade în care pârtia nu este practicabilă datorită lipsei zâpezii. La aceasta se adaugă construirea pârtiilor la înălţimi mici. care seara preferă să se reîntoarcă acasa.Total locuri cazare în sectorul Vama-Râşca(judeţul Suceava) total 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 total Anul 2007 Anul 1990 Anul 1991 Anul 1992 Anul 1993 Anul 1994 Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2008 fig. Pârtiile recent construite nu atrag turişti din toată Moldova. Toate acestea au dus la o scădere majoră a numarului de hoteluri. nefiind vorba de o distanţă foarte mare. 58 Anul 2009 . ci. în special turişti din judeţele din jur. 37 Această scădere a numărului de locuri de cazare. este dată de reprofilare pe construirea de pensiuni pentru turismul rural şi agroturism. care ofereau cele mai multe locuri de cazare.

38 Această creştere e datorată investiţiilor enorme care sau făcut în oraşul Piatra-Neamţ. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism Structurile turistice de alimentaţie beneficiază de o foarte bună dezvoltare. pârtia. fiind întâlnite. locurile puse la dispoziţie de mănăstiri fiind redus. aşa cum este ştrandul. turişti care vin din alte zone ale ţării. cât şi în lungul şoselelor şi mai ales la marile intersecţii. Numeroasele mănăstiri şi promovarea lor a făcut ca numărul de turişti să crească. De asemenea s-au construit foarte multe centre de distracţie. valorificarea 59 Anul 2009 . care în primii ani atrăgea turişti şi din alte judeţe. curţii domneşti. mai ales în preajma mănăstirilor. pe care nu toţi le pot respecta. Serviciul de alimentaţie constituie o componentă de bază a produsului turistic. investiţii în unităţi de cazare de toate tipurile. în infrastructură.Total locuri cazare pe comunele din partea sud sud-estică a Munţilor (judeţul Neamţ) total 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 total Anul 2004 Anul 1990 Anul 1991 Anul 1992 Anul 1993 Anul 1994 Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 fig. şi care au nevoie de cazare. la care se adaugă şi unele reguli specifice mănăstirilor. 3. care veneau doar pentru a se răcori la strandul de aici. atât în oraşe sau în jurul acestora. muzeelor. reabilitarea clădirilor vechi. toate cu o foarte mare valoare cultural istorică. toate au facut din Piatra-Neamţ un oraş cu o mare atracţie turistică. Telegondola.

dar şi a unor nevoi de recreere. confortul şi serviciile oferite. care merge pe deasupra oraşului dintr-o parte pană în cealaltă. ambele dotate instalaţie de telescaun. cât şi în asociere cu serviciile de cazare în sistem: pensiune completă sau demipensiune.de la numeroase unităţi turistice private se pot închiria ATV-uri. celor de afaceri. disco. Ştrandul a fost modernizat. sau Borca cu pensiunea Vitoria. În acest sens foarte multe unităţi de alimentaţie. bufete. Serviciul de alimentaţie are ca scop satisfacerea trebuinţelor de hrană ale turiştilor. 4. Astfel la intrarea în sectorul montan pe şoseaua DN 15B. mai nou susţin activităţi de divertisment. fapt pentru care este foarte căutat. Pentru a observa panorama oraşului. precum Popasul Branişte. calitatea preparatelor. precum drumul DN 17B de la Piatra-Neamt la Vatra-Dornei. un astfel de local se găseşte la Broşteni. şi se bucură de multe condiţii moderne. a fost construită instalaţie de telegondolă. tunuri de zăpadă.baruri. fiind mai multe pârtii. autoserviri. preferă rutele care sunt tranzitate de cei care efectuează curse pe distanţe mari. divertisment şi după caz. sau drumuri cu o mare importanţă turistică. aşa cum sunt cele de la Poiana-Teiului.În general structurile de alimentaţie îmbracă toate formele specifice acestui sector. Structuri de agrement Structura de agrement este destul de bine reprezentată. Deasemenea. cofetării şi patiserii. acolo unde se întâlnesc mai multe rute importante. 60 . oraşul se bucură de existenţa a două pârtii de schi. Alte pârtii care sau construit sunt cele de la Mălini. la baruri. FarcaşaOrizont. sau se pot face plimbări cu căruţa sau sania. sau alte structuri specifice. cum sunt cluburile. satul Cotrîgaşi. Pe valea Bistriţei. au o pondere însemnată în alegerea pe care o face turistul. echitaţie. aşa cum este drumul care duce la Topliţa. Piatra-Neamţ este cel mai bine dotat din acest punct de vedere. nocturnă. în aproape fiecare comună se găseşte cate o unitate de alimentaţie. drum care face legătura cu Ardealul. pe timpul verii. Gura-Humor. de la restaurante şi restaurante pensiune. Tipul şi profilul unităţilor de alimentaţie. rute economice. Unul dintre cele mai importante este cel de la coada lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Cele care se găsesc de-a lungul şoselelor. Este dotată cu instalaţie de zăpadă şi telescaun. sunt mai multe unităţi de alimentaţie.acestuia putând fi făcută atât ca produs individual. una pentru amatori. La Pipirig şi în pasul Petre Vodă de asemenea se găsesc unităţi de alimentaţie. iar cea de-a doua pentru profesionişti cu un grad mai mare de dificultate.

metode de manifestare spaţio-temporală. Corneliu Iaţu(2003)-Geografia Trismului. evitând să se cazeze la hoteluri.39 Ionel Muntele. de obicei aceştia vin cu familia. preferănd pensiunile. restul cererii fiind împărţit de pensiuni şi în mici proporţii de alte tipuri de structuri de cazare. fluxurile turistice se referă la dinamica numărului de turişti. Ponderea înoptărilor pe tipuri de structură pentru anul 2009 total 4% 2% 0% 2% 3% 74% 15% cazare la hotel cazare motel cazare vile cazare cabane cazare popasuri cazare tabere scolare cazare pensiuni fig. problema este că aceşti turişti practică mai mult un turism de tranzit. concepte. totuşi acestea sunt cele care fac diferenţa. între regiunile de plecare şi cele de primire. Fluxul turistic se desfăşoară în dublu sens. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic „Noţiunea de flux presupune dinamis şi cantitate”3. Dacă la o primă vedere s-ar putea spune că Munţii Stânişoarei atrag un număr destul de mare de turişti. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE 1. monopolizează apoape toată cererea turistică. pag. în grupuri mici. locaţia lor. iar din următoarea diagramă reiese clar acest lucru. Cu toate că zona nu este fregventată de grupuri mari. în funcţie de traseul acestora. Cei mai mulţi care se cazează în zonă nu sunt un grup mare. 154 61 3 . În turism. În mod clar hotelurile. foarte puţini sunt cei care rămân să se cazeze la unităţile de cazare din zonă.VIII. deşi sunt în căteva zone mai importante.

La nivelul Munţilor Stânişoarei. acesta chiar fiind într-o scădere. dar analizând diagrama de mai sus. O altă problemă este existenţa unor pensiuni şi altor tipuri de structuri de cazare ce îşi desfăşoară activitatea la negru. Evoluţia fluxului turistic între anii 2001-2009 total 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 total fig. şi nu se deplaseză pe distanţe mari. preferănd ca noaptea să o petreacă la domiciliu. datele despre înoptări nefiind înregistrate. numărul înoptărilor este în scădere. venirea crizei economice a stagnat această dezvoltare a turismului din zonă . sunt preferate de mai mulţi turişti.40 Dacă ar fi să ne luăm după numărul unităţilor de cazare construite în ultimii ani. Sărbătorile şi vacanţele sunt perioadele în care găseşti cu greu locuri de cazare. Dacă. Avănd preţuri mai mici. pe care criza îi afectează într-o masură mai mare. evoluţia fluxului turistic este una în conformitate cu nivelul economic al ţării. cei ce vizitează zona. aceste perioade sunt singurele în care oamenii pot să se bucure de peisaje. începând cu anul 2002 se observă o puternică creştere a numărului de înoptări. Acest lucru reiese din numărul de turişti care 62 . În restul timpului. Aceste pensiuni dăunează turismului şi economiei din zonă. am putea spune că turismul din zonă este în plină dezvoltare. vedem că în ciuda construirii de unităţi de cazare şi în special de pensiuni. de aspectul rural al pensiunilor şi desigur acestea sunt singurele în care oamenii au timp liber pentru a practică un turism de cel puţin căteva zile. sunt în tranzit.

41 Evoluţia numărului de înoptări în zonă pentru anii 2008-2009 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 -20000 2008 2009 fig.ajung în zonă. cazarea la neamuri. şi că foarte puţini rămân peste noapte la una din unităţile de cazare din zonă. Evoluţia numărului de sosiri în zonă pentru anii 2008-2009 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 ORAS BROSTENI RASCA AGAPIA GARCINA POIANA TEIULUI 2008 2009 fig. la care se mai adaugă.42 63 . prieteni.

care poate sta la baza fundamentării strategiilor de devoltare din acea zonă. În prezent primăriile comunelor de la poalele munţilor dispun de sisteme proprii de gestiune a deşeurilor prin mijloace proprii. Un mediu curat. acolo unde predomină structurile de cazare de tip hotel. trasee forestiere. Turismul cultural identificat prin numeroase lăcaşe de cult (Mănăstirile Nemţene.case memoriale (Casa lui Nicolae Labiş). precum şi o serie de cabane. fiind o distanţă mai mică de parcurs decăt spre alte locaţii turistice. iar pe toate drumurile principale circulă multe autobuze. şi alte obiective cu caracter istoric ( Crucea Talienilor). Hura-Humor. agro-pensiuni. microbuze. Rîşca). moteluri. Munţii Stânişoarei dispun de un potenţial natural şi antropic variat. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii Analiza diagnostică a localităţilor suprapuse peste zona Munţilor Stânişoara oferă o imagine a zonei din punct de vedere geografic. numeroase trasee turistice. economic şi social. Cadru natural dat de munţii Stănişoarei. Analiză SWOT Puncte tari: Situarea la contactul cu Subcarpaţii. Infrastructura de cazare cuprinde numeroase pensiuni. Greul capacitaţii turistice de cazare este dus de oraşele Piatra-Neamţ. plimbări cu căruţa sau sania. datorită situării într-o zonă montană nepoluată. 800 m). Infrastructura de transport este bine pusă la punct cu drumuri asfaltate care fac legătura între comune şi drumuri locale ce permit accesul spre diferite zone ale turistice. zonă cu o densitate mult mai mare d e locuitori.proprietate particulară ce contribuie la identificarea de sit turistic a zonei. ceea ar atrage turiştii. şi de staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti. Bicaz. Zona Munţilor Stânişoara dispune de puncte de agrement: mai multe pârtii de schi (cca.IX. care tranzitează zona şi fac legătura cu alte zone turistice. cantoane. 64 . PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ 1. Voroneţ. iar obiceiurile şi datinile locale sunt conservate în mare măsură de-a lungul timpului. se pot închiria ATV-uri.

iar acest lucru se vede în fiecare primăvară pe apele lacului Izvorul Muntelui. Nu existã reglementãri pentru posibilitatea folosirii bazelor din silviculturã pentru turism. industrie. aici se găsesc cerbi. silvicultură şi slaba dezvoltare a sectorului terţair Nu există sisteme de colectare. Subdezvoltarea în principalele domenii economice: agricultură. Puncte slabe: Infrastructura de transport. Lipsa grupurilor de iniţativă locală. dar şi meşteşugurile precum împletitul. comerţ. a ONG-urilor cu experienţă suficientă pentru planificare şi implementare de proiecte şi programe. Prezenţa în comunele din jurul munţilor a centrelor medicale: punct medical cu posibilitate de analize medicale. iepuri. şi spitalele din Piatra-Neamţ şi Hura-Humor. precum şi lipsa organizaţiilor de promovare a turismului la nivel local şi regional. lupi. prelucrare si valorificare superioară a produselor agricole. păstrat doar la nivel de gospodărie. sculptatul în lemn. cu puţine corelaţii economice în acest sens. Accesul redus la informaţii şi servicii de consultanţă datorită numărului mic de posturi alocate pentru aceste tipuri de servicii. este de multe ori ocolită. faună care poate susţine un turism cinegetic. spital comunal modernizat la standardele europene. Lipsesc resursele umane specializate. gastronomia locală. mistreţi. Distanţe foarte mari între principalele centre urbane din zonă. 65 . unde se adună tone de deşeuri şi în special peturi din plastic. care pe unele sectoare este într-o stare foarte proastă. vulpi. pentru că mulţi cred că nu face arte din Bucovina. investiţiile s-au mai risipit şi în domenii precum industria brânzeturilor şi a produselor lactate. problema este că zona sudică a Bucovinei. Lipsa educației pe tema mediului înconjurător şi atitudinea necorespunzătoare a populatiei în priviţa mediului. industria panificaţiei. predominante fiind ca ramuri economice. acestea fiind folosite în sistem de circuit închis. afectată de alunecări de teren. Bucovina se bucură de o foarte bună reclamă.Fauna pădurilor este deosebit de bogată. Pe lângă agricultură şi prelucrarea lemnului. ţesutul.

ideea ca turistul să fie în centrul atenţiei este neglijată. Mentalitatea „merge şi aşa” împiedică îmbunătăţirea calităţii ofertei turistice din zonă. foile volante şi paginile web nu respectă o identitate vizuală unitară.Oferta turistică în zonă este redusă. în timp ce accentul pe detaliile de servire. Pretenţiile diferite ale turiştilor în privinţa modalităţilor de transport ar putea constitui o problemă. O foarte slabă promovare a valorilor turistice din zonă. vechile marcaje nu au fost reînoite. în zonă existând mai foarte multe micro-gatere. în marea majoritate. Principalele activitaţi sunt cele agricole şi prelucrarea lemnelor. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice Munţii Stânişoarei. poate potenţialul antropic sa fie un pic mai bine pus în valoare. cu toate că dispun de un potenţial bogat. individualismul împiedicând formarea unei oferte de servicii turistice. deocamdată. Posibilităţile de cazare în regiune sunt relativ puţine. multe dintre acestea îşi desfăşoara activitatea la 66 . Fălticeni. cît şi antropic. îngrijire. precum şi a centrelor de informare turistică. Piatra-Neamţ. acestea dispun doar de un standard mediu şi nu există mai deloc oferte care se adresează direct unor grupuri specifice. Târgu-Neamţ. 2. Singura zonă cu acces feroviar mai bun este valea Moldovei de la Gura-Humorului. Traseele forestiere şi eventual cele pentru drumeţie şi cicloturism nu sunt marcate. prin care pot fi recunoscute şi nu posedă trăsături tematice sau specifice unor grupuri ţintă (lipsa profilării). Lipsa informaţiei şi a cartografiei turistice. Comunicarea şi cooperarea factorilor activi din regiune există deocamdată mai mult ca intenţie. accesul se poate face doar cu autoturismul. accesul feroviar putând fi posibil doar până la Bicaz. deşi acestea administrează principalele puncte de interes şi agrement public. sunt foarte slab valorificaţi. datorită insuficienţei promovări turistice şi foarte multe obiective cultural istorice sunt într-o stare avansată de degradare. în special în regiunile mai departate de drumurile nationale. totul mergând pe sistemul de nepotisme. Activitatea turistică şi în special de promovare este făcută de nepreofesionişti. Din punct de vedere economic. atât natural. existând puţine parteneriate cu primările. Broşurile. unde este linia care merge la Vatra-Dornei.

fiind foarte periculoase. elaborarea hărţilor ce să cuprindă detalii privind baza de cazare. publicitate care sa fie cât mai exactă. ciclismul. mai trebuie făcute învestiţii şi în serviciile oferite turiştilor. care îşi găsesc foarte greu de muncă. precum şi frecvenţele de radio cunoscute). s -au se uită adevăratul simbol a sărbătorilor. multe fiind foarte înguste. Pe lângă condiţiile pe care le oferă turiştilor. tecerile de pietoni să fie bine marcate. Miza pentru dezvoltarea turismului în zonă este agroturismul. Agroturismul ar revigora tradiţii şi meşteşuguri. Pentru un număr mare de turişti este nevoie de o publicitate turistică căt mai puternică. deci o oportunitate în atragerea acestei clase dornice de 67 . sunt foarte populare în rândul clasei tinere. De aceea. prin toate metodele. O problemă pentru şosele noastre o reprezintă vehiculele cu tracţiune animală. Activităţile în aer liber. în natură. traseele montane şi obiectivele turistice din comună. drumeţiile. de exemplu clasa vârstnică. Avănd o infrastructura bine pusă la punct se poate face următorul pas. forţa de muncă tânără cu o dorinţa mare de afirmare. să prezinte realitatea şi să aibă o faţă cît mai atractivă. cu pretenţii minime în privinţa activităţilor sportive. mass-mediateleviziunea posturilor locale şi naţionale. Primul pas spre un turism puternic este acela de-a reface şi moderniza toate şoselele. Refacerea traseelor montane. O problemă mare este şomajul şi în special şomajul la persoanele de peste 40 de ani. traseele montane având o conjunctură favorabilă în cadrul activităţilor sportive în aer liber.(internet: construcţia site-urilor web cu un profil unitar al pieţei turistice din zonă-turism rural. în afara drumului principal. ar fi benefice mai multe investiţii pentru dezvoltarea turismului. refacerea marcajelor vechi. în special cele din sectoarele montane. şi anume învestiţii majore în reabilitatrea monumentelor cultural istorice. plus că ar creea noi locuri de muncă pentru tineri. O dezvoltare a agroturismului. dar care au început să fie uitate. broşuri. care are în zonă condiţii excelente pentru dezvoltare. ar reduce numărul de şomeri. linişte şi bună dispoziţie. numeroasă. Întocmirea unor oferte turistice care vizează grupuri ţintă specifice. care au o încărcătură istorică bogată. Angajarea în aceste unităţi de personal calificat.negru. multe fiind transformate în unităţi de cazare dar nu şi întreţinute. Pentru pietoni şi biciclişti să se amenajeze piste speciale. preferând în schimb recreere. s-au creearea unora noi. Mai mult îm zonă sunt mulţi absolvenţi.elaborarea cartografică a regiunii. pentru care ar trebui să se construiască o bandă separată. pentru o creştere economică.

ATV. Gura-Humorului. Târgu-Neamt sau Fălticeni ar putea îmbunătăţi considerabil oferta de informaţii asupra serviciilor turistice din zonă. bani care ar fi ideali în conditiile în care ţara se confruntă cu criză şi nu işi permite investiţii majore. Extinderea şi promovarea conceptelor de agroturism şi ecoturism în rândul populaţiei cât şi a celor ce vizitează zona. raliuri de maşini. pentru copii dar cu multe informaţii. Tabăra scolară de la Borca era renumită pentru astfel de activităţi. plasate bineînţeles în mediul urban adiacent. ar trebui sa fie principala grijă a edililor şi prefecţilor. Realizare unei baze sportive cu mai multe terenuri de fotbal. Folosirea apelor minerale din comunele în care există aşa ceva. cu trasee uşoare. precum Piatra-Neamţ. cu caracter educativ. piscină. atât naturale cât şi sintetice. bază de recuperare. Biciclete. sau doar să observe fauna din observatoare special amenajate. Organizarea de tabere şcolare. Atragerea Fondurilor U. Folosirea altitudinilor pentru construirea unor pârtii pe versanţii înalţi şi nordici 68 . pe timp de vara Munţii Stânişoarei erau plini de străini care veneau mai ales pentru Birdwatching. Datoriţa faunei bogate se pot organiza tresee în care turiştii să descifreze urmele animalelor pe cărările către apă. astfel încât să atragă echipe pentru realizarea cantonamentelor.E. Pe drumurile forestiere se pot organiza concursuri. dar şi amenajarea specială a acestora pentru a se organiza excursii ca vizitatorii să poată interacţiona direct cu ceea ce înseamnă cultivarea terenurilor şi zootehnia. Înfiinţarea unor puncte de informare/îndrumare în zonele rurale. Realizarea unor ferme care să ofere o gamă mai largă şi diversificată de produse agroalimentare turiştilor. pentru modernizare.turism de aventură.

43 Birdwatching(http://www.birdwatchingjournal.fig.jpg) 69 .com/wp-content/uploads/2010/03/birdwatching2.

dispune de un patrimoniu turistic vast. şi în special străini. dar cu învestiţii majore în infrastructură. ar putea face în foarte scurt timp o zonă foarte căutată de turişti. cu activităţi balneare şi de sănătate naturistă. Concluzii În urma analizei realizată în teren. turismul rural şi agroturismul ar putea constitui rampa de lansare pentru dezvoltarea şi diversificarea formelor de turism. cu peisaje foarte frumoase. Potenţialul faunistic şi fondul cinegetic bogat pe care îl are. Deja Ocolul silvic Borca se bucură de un număr mare de turişti. ceea ce ar atrage după sine creşterea numărului de turişti tineri. doar că este foarte slab valorificat. duce la dezvoltarea turismului cinegetic. Datorită calităţilor climaterice. Consider că zona Munţilor Stânişoara. care vin pentru partide de vânătoare aici. 70 . în special pe terasele râurilor şi pâraielor. cum ar fi terenuri de sport. pentru culegerea datelor şi informaţilor pentru realizarea acestei lucrări am constat că Munţii Stânişoarei dispun de un potenţial turistic naturalşi antropic foarte bogat.X. unele zone ar putea ajunge în câţiva ani zone balneoclimaterice renumite. Fiind o zonă montană. minerale şi a potenţialului floristic bogat. Zona dispune de spaţii largi pentru creearea spaţiilor de agrement. dar care este slab valorificat. atât rutieră cât şi de cazare şi accentuarea turismului rural şi agroturismului pentru zonă. dar şi înmulţirea unităţilor de cazare şi de alimentaţie. Turismul s-ar putea dezvolta foarte repede dacă s-ar lua în considerare toate resursele de care dispun. baze pentru echitaţie. Reabilitarea infrastructurii este necesară pentru un acces mai facil şi cât mai modern.

Anexe fig.44 Harta structurii geomorfologice a Munţilor Stânişoara 71 .

45 Pricipalele trasee turistice din Munţii Stânişoarei (preluare din Cartea Asaltul Munţilor) 72 .fig.

fig 46 Principalele obiective turistice din Munţii Stânişoarei

73

fig.47 Harta principalelor Mănăstiri din Munţii Stânişoara

74

fig.48Principalele regiuni turistice(www.mdrt.ro/atlas)

75

49 Principalele axe de dezvoltare(www.fig.mdrt.ro/atlas) 76 .

Reteaua rutieră din România 77 .fig 50.

neamt.Potenţialul turistic şi resursele umane ale judeţului Neamţ.Borca : file de monografie. Bucureşti 4.pdf 14. Piatra-Neamţ.carpaţi. Bîrlădeanu. Poghirc P. Cornel Iaţu(2003) . Monografie.Istorie şi viaţă spirituală în zona montană şi submontană a Neamţului.Valea Bistriţei. Bucureşti. Ed. Ed.org 15.Bibliografie 1. D. 5.http://www. Iaşi 9.Lupescu Iolanda Ana (2008) .. Iaşi 3. Universitas XXI. http://valea-bistritei. Universitară.Laviniuc Munteanu. Sport-Turism.Bunchez(1971)-Monumente istorice din judeţul Neamţ. 6. Ed.Muntii Stânişoara: studiu geomorfologic 8.www.panoramio.Donisă I. Bucureşti. Bucureşti.www.Cândea Melinda (2003) – Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului. Ed. 10. metode si forme de manifestare spatio-temporala. (1968) . Sedcom Libris.ro/cmsneamt/rw/resource/breviar. Cetatea Doamnei. Institutul Naţional de Statistică /cerere şi ofertă turistică în judeţul Neamţ 12.Ştiinţifică. Dragotescu. Gh. Ed.M.Constantin Cojocaru-Ţuiac(2010)-Plutăritul pe Bistriţa incursiune în istorie. 2. 7.Constantin Stoicescu(1978)Ghidul Staţiunilor Balneoclimatice din România. Dr.Meridiane.insse. 11.Davidescu Gabriel (2005) .com 15.Vântu Raluca (2006) .Dr.Ichim Ionita (1979) .Geografia turismului : concepte.com/ 78 .Ed. Ed.Muntele Ionel.blogspot.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->