Craniul lui Mihai Viteazul

Craniul lui Mihai Viteazul

Pentru prima oara voi publica si prezenta publicului cateva imagini rarisime adunate in timp, reprezentand capul voievodului ucis langa Turda. Imaginile vor fi insotite de fragmente extrase din cartea "Moartea unui erou" scrisa de istoricul medievist Constantin Rezachevici si V. Speteanu. Povestea asasinarii lui Mihai Viteazu si odiseea capului sau e un subiect extraordinar, demn de un documentar de buna calitate. Odisee, din pacate putin cunoscuta. Dar, iata, blogul Art Historia, va prezinta atat ineditele imagini ale testei eroului de la Calugareni, nevazut de nimeni din 1920, cand a fost reinhumat definitiv, cat si teribila poveste a ultimilor minute ale lui Mihai, a aducerii capului in Muntenia, gratie unor credinciosi in frunte cu paharnicul Turturea, a greutatilor prin care trece de-a lungul secolelor, la calatoria craniului la Iasi si Crimeea in timpul Marelui Razboi. La aripa dreapta se aflau archebuzierii pedeştri valoni, in frunte cu capitanul Verlin de Liege, care trebuiau sa inconjoare cortul domnitorului pe la flancul stang. Manevra trebuia executata „cu toata graba", simultan, cat mai pe ascuns in ceea ce priveşte trupele de la cele doua aripi. Intreaga operatie era condusa de colonelul Pezzen, ale carui trupe au inconjurat într-adevar „cu mare iuteala" cortul domnului. In acest timp, Mihai Viteazul se pregatea de plecare. Fie in acest scop, cum crede Stavrinos, fie pentru ca aflase ceva din cele ce se urzeau impotriva sa, cum afirma Szamoskozy, el a cerut sa fie adus şi pregatit langa cort calul sau alb. Izvoarele sunt de acord ca domnul avea langa dansul putini oşteni; „oştile lui, ce avea nu erau cu dansul in tabara"; „toata oastea lui Mihai era impraştiata prin tara". Escorta de calareti sarbi şi romani care-1 aştepta s-a retras şi apoi s-a impraştiat la apropierea imperialilor, crezand probabil, cum mai credea poate şi Mihai, ca au sosit valonii ceruti de domn. In picioare, Mihai Viteazul a intampinat prin cuvinte de bun sosit: - „Bine ati venit, vitejii mei ostaşi" - grupul de ofiteri valoni, poftindu-1 sa intre in cort, unde se aflau mai multi comandanti de haiduci [un gen de trupe neregulate, specifice Europei centrale si de est, nu haiduci cu sensul de "lotrii"]. Câţiva au intrat, iar capitanul valon Beauri, care era mai aproape de voievod, fără alte cuvinte - o somaţie era de prisos, caci interpretul lui Mihai era în tabara lui Basta -, cu un gest elocvent, a pus mana pe voevod zicand: „eşti prins! Raspunsul lui Mihai a fost la fel de iute: „Ba!" dupa care a întins mâna stângă (caci era stângaci) spre sabia sa, atârnată de stâlpul cortului. In acest moment, Beauri îi înfige vârful ascuţit al halebardei „în mijlocul pieptului" (in meso al petto) - in stomac spun alte izvoare – iar un valon işi descarcă archebuza în mana stangă a voevodului, întinsa spre sabie. [Valonul Iacob

În ciuda ordinului lui Basta.septuagenar -. unde in prima jumatate a lunii septembrie 1601 a fost chinuit indelung şi in cele din urma strangulat intr-un beci. sarbi. care au pus mana pe arme. cum am vazut mai sus. potolita insa de Basta in mai putin de o ora. Lovitura de halebarda ii provoaca raoartea. Călăreţii şi pedestraşii imperiali au urmarit de altfel pe toti cei care au incercat sa-şi afle scaparea in afara taberei domneşti. ele se refera la stapanirea domnului asupra celor trei tari romane şi la tratativele sale cu reprezentantii imparatului Odata cu moartea lui Mihai au fost prinşi. Alte lovituri de săbii. Cei trei erau banul Mihalcea. un căpitan de pedestraşi nemţi. cortul eroului cazut a fost jefuit de ucigaşi (restul bunurilor lui Mihai. L. in afara de trei. intre care şi cea a capitanului valon Rosini. . iar trupul e despuiat de ucigaşi şi chiar de unii care se aflau in cortul sau (M. se indreapta spre trupul eroului. bani. o buna parte din romani (munteni şi moldoveni) şi sârbii devotaţi domnului erau trimişi. foarte apreciat pentru astfel de lovituri. În cort. ranit la git. împodobit cu safire albastre). Rakoczi şi Matei Peresith. au fost răniţi. a fost dus de Basta la Alba-Iulia. cai. Urmarit şi prins de valoni. corturi etc. a incalecat. refugiindu-se intr-o moara „din sus de Turda". dar scrisorile acestuia au fost salvate. Deşi batran . îi taie capul cu un cuţit . In plus. Uciderea lui Mihai Viteazul a provocat o mare framantare in tabara acestuia. care in unele locuri au pus mana pe arme şi a secuilor. trupul fiindu-i aruncat intr-o groapa de pietre. şi albanezii Aga Leca şi Leca comisul. in vreme ce loan Bekeny. la Alba-Iulia şi Fagaraş. cazaci şi poloni. care il voiau pe Mihai domn. În preajma lui rasuna focuri de archebuze: sunt ucişi 16-17 sau chiar mai multi slujitori şi oşteni ai voievodului. purtată de pedestraşi). de acelaşi neam cu Basta. au trecut de partea acestuia şi „au marturisit tot ce ştiau despre Mihai Voda". despre care se vorbea ca vor fi trimişi la imparat pentru explicarea „cazului". intre care Ludovic Rakoczi. majoritatea acestora fiind unguri (haiduci de peste Tisa şi mercenari din Transilvania).a nobilimii maghiare proimperiale judeca aspru crima ordonata de Basta. comandant de lefegii unguri şi alti slujitori ai voievodului. cel care a dat lovitura mortală marelui voievod. pe câmpia de lânga cetate. Pastrate intocmai şi astazi in Arhiva de razboi din Viena (Kriegsarchiv Wien). Dupa relatarea lui W.dagă (un fel de sabie scurtă. Chiar o parte. interogati şi apoi executati toti „consilierii" (boierii) domnului. Ele au fost ridicate de colonelul Pezzen predate lui Basta. vazand cele petrecute in cortul domnului. au fost decapitati. a fost numit mai apoi capitan al Fagaraşului şi guvernator al Braşovului]. „cel mai insemnat sfetnic" al lui Mihai in Transilvania.de Beauri. Bethlen. au scapat putini cu viata. Faptul a fost posibil deoarece oastea domnului era formata in exclusivitate din lefegii: putini români. Ultimii doi. banul Mihalcea. alt comandant ungur. Peresith a luat spre „eterna amintire" surguciul de pe căciula voevodului. Îndată după aceea. capitanul haiducilor unguri ai lui Mihai. au fost luate de Basta). Asasinarea domnului roman a provocat nemultumirea taranilor.

capul acestuia a fost prezentat lui Basta. Dupa moartea lui Mihai „Turturea paharnic. Iar de se va prinde sa pieie acest postelnic Turturea intr-alta ţară. omorat cu prilejul luptelor dinaintea cortului domnesc." . de la Targovişte. autorul asasinatului nepermitand ingroparea rămăşitelor lui Mihai. ci să le aducă în Ţara Românească. ci au luat numai capul de 1-au adus in Ţara Romaneasca. deaca vazu Turturea postclnicu ca tăiara pre Mihai voda.deal. sa nu-i lase oasele acolo.. şi au facut mila mare care au fost lasat Mihai voda sa le dca acei manastiri.Dupa asasinat. Drept aceia.. mult sau nevoit pentru juramantul ca sa aduca oasele lui Mihai voda. sa nu-i lase Mihai vodă oasele. Iata ce spune Letopisetul Cantacuyinesc in legatura cu legamantul facut intre Mihai si paharnicul Turturea: “.şi de sa va prinde lui Mihai vodă sa pieie într-alta ţara. şi 1-au ingropat la manastirea Din. Ci n-au putut. şi lasat apoi sa zaca pe calul alb al voievodului. de l-a slujit şi l-a ingropat [la mănăstirea Dealu]cu multa cinste ca pe un domn ". ci sa le aduca in Ţara Românească sa le îngroape. el a furat capul lui şi l-a adus adus in tara.

Craniul voievodului este depus in biserica manastirii. 1738). . şi intr.un timp nedeterminat. hoti otomani (1738). de ruinarea şi degradarea bisericii. hoti imperiali (1690. Odihna capului voievodului este tulburata de hoti princiari (Gabriel Bathory in 1610). de cutremur (1802). de nepasarea oamenilor. de înstrăinarea lăcaşului (1630). Radu Buzescu pune piatra mormantala cu textul scris in romaneşte in care precizeaza cine se afla sub lespede.

prilej cu care in 1847 s-au deschis mormintele lui Radu cel Mare şi Mihai Viteazul. imbracat intr-un costum care imita pe al lui Mihai Viteazul. se adreseaza printr-un referat Consiliului de miniştri. Va fi din marmura neagra. I. ţDeasupra va fi pusă o placa tot de marmura neagra care va avea la . Impodobit la fel. data şi locul morţii etc. va fi ridicat pe patru tevi mari de tunuri luate de la cetaţile Braila sau Giurgiu. Cuza dreptul de a prezenta Adunarii un proiect de lege. prin care cere sa fie autorizat a solicita Domnitorului Al. Prin 1845 au inceput lucrarile de restaurare ale manastirii. ministrul Cultelor şi Instructiunii Publice. In 1864 Dimitrie Bolintineanu. Se dorea ridicarea unui monument dedicat lui Mihai Viteazul. cu patru suprafete cu inscriptii incrustate cu litere de argint precizand datele şi locurile bataliilor. pentru a satisface curiozitatea morbidă a vizitatorilor şi pelerinilor. generalii. iar craniile celor doi voievozi au fost aşezate in doua răcliţe de sticla. a venit şi la manastirea Dealu sa se inchine şi sa se reculeaga la moaştele Eroului. in chiar incinta manastirii ctitorita de acesta la Bucuresti Monumentul de la manăstirea Mihai Voda din Bucureşti care va confine craniul sau.Gheorghe Bibescu (1842-1848) s-a incoronat in februarie 1843 la biserica de la Curtea veche din Bucureşti. consilierii.

ca o citadela. iar biserica va fi amenajata in stil bizantin. Tot la manastirea Mihai Voda. iar armele şi regulamentele din aceeaşi perioada. intr-un loc spatios. aşadar trei tunuri. Se acorda d-lui Ministru al Cultelor un credit de treizeci şi una mii (31 000) pentru translatia (sic!) capului lui Mihaiu-Viteazul de la monastirea Dealului in capitala. militari batrani saraciti. va avea deasupra turn cu ceas. va fi monumentul craniului lui Mihai. Acest cap este mai cu osebire încredinţat guardei oştirii romane. President Lascar Catargiu Este posibil ca proiectele lui Dimitrie Bolintineanu. iar textul legii suna aşa: «Art. era un proiect elaborat minutios in 40 de puncte. 2. In stanga monumentului va fi fanarul cu flacara veşnic aprinsa. care vor comanda 100 militari batrani imparfiti in doua plutoane care vor fi efectivele totale ale citadelei. cu lanfuri din zale groase vopsite in negru lucitor intre aceştia. Celelalte trei laturi vor fi strajuite de cate un tun.cele patru colturi cate un leu cizelat in argint. va fi imprejmuit cu zid. Monumentul va fi inconjurat cu stalpi de marmura alba. Transilvaniei şi Moldovei. Chiliile şi anexele vor fi demolate. in biserica Mihaiu Voda. Cezar Bolliac. va fi cea veche romanesca a primei oştiri de la 1830. care vor celebra serbarile nationale prin salve. a carui descriere ar devia subiectul propus. Art. Poarta spre oraş. Pe aceasta platforma (masa) va fi urna din aur care va contine craniul aşezat pe o perna triunghiulara de catifea violeta care va avea colfurile brodate cu emblemele Tarii Romaneşti. prevazut cu paratraznet şi cu catarg pentru arborarea drapelului na|inal. 1. In curte se va construi o cazarma cu 100 de paturi pentru invalizi. Comanda va fi formata din ofiteri superiori batrani. . dupa restaurarea sa urma a fi construita o Citadela de Invalizi. Dealul Mihai Voda. Nici unul din acestea nu a fost realizat. La 1 aprilie 1864 (ce zi neserioasa!) preşedintele Consiliului comunica ca proiectul de lege s-a aprobat. Uniforma lor. şi pentru facerea unui sicriu cu un piedestal de marmora pentru depunerea acestei tarane. Tot monumentul va fi acoperit de sticla alba pe care se va afla coroana princiara sau gugiumanul lui Mihai aşezat pe o perniţă. in dreapta intrarii. va strajui vulturul Ţarii cu crucea-n cioc. Deasupra urnei. cu arme şi fulgere in ghiare. Dimitrie Pappasoglu şi ale altora sa nu fi fost viabile. avand la colturi tumulete rotunde care vor servi de adapost strajilor. iar in dreapta va sta santinela. Cortegiul insotitor al moaştelor Eroului pe traseul de la Dealu la Bucureşti.

a propus lui Nicolae Filipescu. are cate doua colonete laterale. dar imprejurari adverse n-au ingaduit odihna de veci a craniului. Protosincelul Policarp Luca. preotul liceului militar de la manastirea Dealu a luat teasta lui Mihai Viteazul. Din fericire. in 1874. Dupa sfatul şi cu sprijinul lui N. sculptura unui sarcofag de marmura. In arhiva Mitropoliei Moldovei şi Sucevei din Iaşi. la împlinirea a 400 de ani de la moarte. 3512 semnata de mitropolitul Pimen. . monumentul funerar era gata. Decoratia faţadei are motive variate. a fost amplasata şi dupa indelungi tergiversari inaugurate. latimea de 42 cm. in 1904. florale şi geometrice. Postamentul din marmora are inscriptia: Eroului Creştinatatii lui Mihai Voda Viteazul Domnul Tarii Romaneşti. Nicolae Iorga considera nedemn obiectul pentru a sluji drept loc de veci voievodului martir. a sosit la Iaşi parintele Alexandru Dolinescu preot şi profesor la Scoala militara de la Manastirea Dealului şi Ne-a predat capul Voievoului Mihai Viteazul. profimzimea de 32 cm. resturile umane ale lui Radu cel Mare au fost depuse definitiv in sarcofagul plasat in pronaosul bisericii manastirii Dealu. Deschiderea capelei care continea craniul voievodului. Capul Viteazului a ramas in continuare in chivotul lui Tocilescu. sunt iarasi pe drumuri. craniul lui Mihai are o nouă si indelungata odisee. cu un relicvariu din bronz in forma de capelă. in stanga cum priveşti spre altar. pentru a fi protejate in caz de invazie a Iasului. Ardealului şi Moldovei. aflata in o tainita a Mitropoliei formata la peretele de rasarit a Sf. Sarcofagul lui Mihai nu fusese terminat. Iorga. se gaseşte fila de jurnal cu nr. Cu banii adunati timp de trei ani. de data asta in Rusia. ora 3 dupa amiaza. Altar. in centrul Capitalei in fata Universitatii ridicate cu putin timp inainte. Textul este urmatorul: „Se constata de Noi prin acest jurnal ca astazi. tigva şi maxilarul de jos aşezat intr-o cutie de lemn incuiata.]" Dupa un timp. a inlocuit răcliţa de sticla care prezenta craniul Eroului vizitatorilor. capul viteazului nu a fost trimis impreuna cu restul Tezaurului catre Moscova ci catre Cherson. Dupa ce am vazut capul şi 1-am aşezat in cutie şi 1-am depus intr-o lada de fer.Cativa ani mai tarziu. societatea Tinerimea Universitara sub indrumarea arheologului Grigore Tocilescu. marile sarbatori nationale au avut ca loc de desfaşurare monumentul Eroului. incredintandu-1 Marelui eclesiarh al Metropoliei. moastele voievodului. marele eclesiarh Policarp Luca şi profesorul Teodor Naum. De la aceasta data. La 1912. In timpul Marelui Razboi. statuia lui Mihai Vi.. Duminica 16 octombrie 1916. din doua piese. preotul Alexandru Dolinescu.[.teazul. şi a dus-o la mitropolia din Iaşi. Acesta are o inaltime de 76 cm.. ministrul de razboi. In 1908. Alexandru Dolinescu (1886-1947). Sculptorul Carol Storck a realizat doua splendide sarcofage de marmura alba pentru odihna ramaşiţelor pământeşti ale voievozilor Radu cel Mare şi Mihai Viteazul.

. Duca ministrul Cultelor. aşa spre pilda am pornit acolo pe Garboviceanu şi i-am incredinţat capul lui Mihai Viteazul luat de la Manastirea Dealului in momentul invaziei germane. lupta aceasta de-a ascunselea este o adevarata tragicomedie. in Amintiri politice. istorica relicvă ascunsa in cutii de palarii spre a nu deştepta atentia agenţilor bolşevici. şi in special ale ungurilor..I. Epopeea lui Garboviceanu cu craniul Marelui Voievod in Rusia revoluţionară merita sa fie scrisa.G. Din autoritatile civile multe au fost trimise la Cherson. nu care cumva acest adevarat simbol al unitatii noastre nationale sa cada in mainile duşmanilor. ne relateaza: „. conştiinta raspunderii ce i se încredintase. spaima perpetua a sărmanului conului Petrache. .

militare. unde spada tradatoare a lui Basta retezase acest cap" Petru Garboviceanu. s-a format un impresionant convoi funerar care a strabatut intr-o desavarşita reculegere. Buzau. . In ziua de 22 august 1920. sacra tigva din care scapasera luminile fulgeratoare. A urmat slujba religioasa. „Dimineaţa". până sa ajungă la înfăptuirea unitaţii sale. cei 2-3 km pana la Manastirea Dealu. „Universul". In fruntea alaiului se afla regele Ferdinand I. procesiunea s-a aliniat pe doua randuri in fata bisericii. O masa acoperită cu catifea. pedagog renumit. craniul a fost coborat din tren şi dupa ce o trupa de parada i-a dat onorurile militare a fost instalat pe un afet de tun tras de 6 cai.". in prezenta demnitarilor oraşului. Focşani.Sibiu-Targovişte. Mihail o comemorare din acelea care cu greu se pot uita. care a parcurs tot traseul pe jos. Regele.. apoi s-au tinut numeroase discursuri incheiate cu alocufiunea regelui Ferdinand I. regina. redactor al revistei „Biserica Ortodoxa". La 8 noiembrie „S-a facut de Sf. a plecat de la Bucureşti cu destinatia Iaşi un tren special cu personalitati politice. in frunte cu ministrul de razboi P. S-a renuntat la ocolul prin Transilvania şi s-a hotărât itinerarul Bacau. iar capul lui Mihai Viteazul a fost cu alai readus la Mitropolia de la Iaşi aproape in acelaşi moment in care trupele se pregateau sa reia armele şi cu Aliaţii învingatori sa inainteze peste Carpati spre Alba Iulia şi spre campia de la Turda. regele şi-a desprins din piept insigna albastra a ordinului Mihai Viteazulşi a aşezat-o cu respect pe craniul voievodal. religioase. In Noiembrie craniul se afla din nou la Iasi. a fost colaborator apropiat al lui Spiru Haret. [. veniti sa-şi aduca piosul omagiu lui Mihai Viteazul. a cimentat cu propria-i mana capacul de marmura alba a sarcofagului. renumit om de cultura cu traduceri celebre.. intr-un sicriu de stejar umplut cu cele mai vechi bucati de brocard pe care le cuprindea veşmantaria Mitropoliei. director al unor prestigioase institutii de invatamant. Targovişte. În muzica glasurilor de bronz ale clopotelor oraşului. Statura sa morala 1-a indrituit sa fie ales pentru protejarea relicvei nationale. „Adevarul.. Un vagon anume amenajat era pregatit pentru a transporta teasta sacră. Capul. Ramnicu-Sarat. culturale. doctor in teologie şi filosofie (diploma la Leipzig). Dupa cuvantare. Ajunsa la manastire.] reprezentantii civili şi militari ai Aliatilor Romaniei neutre erau de fata. Raşcanu. Întrega ţară a fost ţinută la curent cu traseul urmat de craniul voievodului prin relatările ziarelor „Evenimentul". deputat. pe un traseu pe directia Paşcani-Bacau. inconjurati de o mulţime imensa. a fost aşezat incununat cu lauri. La 26 august la Targovişte. Programul prevedea transportul craniului eroului de la Iaşi la Dealu. Ploieşti. gardată de două santinele militare aştepta relicva naţională. Curtea manastirii şi imprejurimile erau intesate de oameni. prinţul moştenitor.. Apoi.In orice caz este curios şi foarte simptomatic cum simbolul unităţii noastre naţionale a trebuit sa treaca prin aceleaşi neinchipuite vicisitudini prin care a trecut statul roman insuşi. Alba Iulia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful