ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE

Ce se intelege prin asigurari sociale de sanatate?

Conform art. 208, alin. 1 din Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.

Cine poate beneficia de asigurarile sociale de sanatate?

Conform art. 211, alin.1 din Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 sunt asigurati, potrivit legislatiei in vigoare, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si au obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fondul de asigurari sociale de sanatate. Conform art. 213 din cuantumul prezentei legi, urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare fara plata contributiei:

toti copiii pana la varsta de 18 ani; tinerii de la varsta de 18 pana la 26 de ani daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca; tinerii cu varsta de pana la 26 de ani, inclusiv cei care parasesc sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; sotul, sotia si parintii fara venituri proprii si care se afla in intretinerea unei persoane asigurate; persoanele care beneficiaza de anumite drepturi, acordate de legislatia in vigoare, ca fiind din categoria persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945 precum si deportate in strainatate sau constituite in prizonieri daca nu realizeaza alte venituri decat drepturile banesti acordate pentru calitatea lor sau cele provenite din pensii; persoanele care au luptat pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 precum si urmasii acestora daca se incadreaza in prevederile legale; persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensii sau alte surse, cu exceptia celor obtinute in baza Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii Publice pana la vindecarea respectivei afectiuni daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse; femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara. Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse, in conditiile prezentei legi: satisfac serviciul militar in termen; se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale;

se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani; executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv; persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj; sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii; persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit; persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute la art. 105, 113, 114 din Codul penal; persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri.

Cui revine obligatia platii contributiei la fondul de asigurari sociale de sanatate?

Conform art. 215, alin. 1 din legea nr. 95 din aprilie 2006, obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane pe baza de contract individual de munca ori in baza unui statut special prevazut de lege, precum si persoanelor fizice, dupa caz.

Care este cuantumul contributiei la fondul de asigurari sociale de sanatate?

Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra: veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator; indemnizatiilor de somaj; veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit; veniturilor realizate din pensii.

Cand inceteaza calitatea de asigurat?

Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania.

Care sunt obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate?

Conform art. 208, alin. 2 din Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt: a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident; b) asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

Studiu de caz:
Comparatie intre sistemul de asigurari de sanatate din Romania si sistemul asigurarilor de sanatate din Italia si Anglia

ITALIA
Serviciul naional de sntate italian (Servizio Sanitario Nazionale-SSN) a fost nfiinat n anul 1978, i asigur accesul universal i gratuit la ngrijirile de sntate. Finanarea sistemului este public, combinnd fiscalitatea cu asigurrile sociale. Oferta de ngrijiri este mixt (public i privat). Guvernul fixeaz nivelul minim de servicii care trebuie s fie garantat pe tot ansamblul rii, i precizeaza condiiile n care utilizatorii pot recurge la sectorul privat. Serviciile de sntate italiene sunt considerate inferioare nivelului mediu al UE. Inegalitile de repartizare a resurselor sanitare sunt foarte pronunate ntre regiunea de Nord i ceea de Sud.Italienii par nemultumii de sistemul lor de sntate att public ct i privat. Finanarea i organizarea sistemului de sntate Serviciul de Sntate Italian (SSN) asigur o protecie universal a populaiei. Administrarea sa naional, regional i local, este criticat pentru marea sa birocraie. Consilile regionale i unitile sanitare locale (USL) formeaz structura de baz a Serviciul de Sntate Italian. Italia este divizat n 21 de regiuni, n care exist 320 uniti sanitare locale, din care 148 spitale publice dar administrate autonom. Rolul guvernului este limitat, deoarece regiunile se ocup de planificarea, finanarea i controlul serviciilor de sntate n teritoriile respective. Guvernul se ocup de determinarea nivelului financiar i alocarea lor pe diferite regiuni n funcie de numrul de locuitori cu definirea nivelului minimal de servicii care trebuie asigurat de ctre regiuni. Finanarea sistemului de sntate este n proporie de 40.8% public i se bazeaz pe asigurrile sociale i 37.5% pe impozit. Diferena este finanat prin cheltuieli private care rezulta din coplata serviciilor SSN. Partea cotizaiilor de sntate n finanarea sistemului rmne important, n care angajatorii pltesc n medie 9.6% din venitul brut i salariaii 0.9% dar taxele efective sunt variabile pe regiuni. Medicii de familie care i exercit profesiunea n mod liber sunt remunerai n funcie de numrul de pacieni aflai pentru ngrijirile primare . Personalul medical n sistem. Densitatea medicilor titulari la 10.000 locuitori, este net superioar fa de media UE.

GERMANIA
Germania are unul dintre cele mai bune sisteme de ngrijire a sntii din lume, oferind rezidenilor si, o acoperire cuprinztoare de asigurri de sntate. ntre 1945 i 1990, Germania a fost divizat n doua state, unul de vest i unul de est, n cadrul crora sistemul de sntate se baza pe concepii practice opuse. n Germania de Vest a existat un sistem democrat liberal, n timp ce n Germania de Est a existat un model de planificare controlat, centralizat. Dup reunificare, sistemul de sntate a fost reformat n vederea adaptrii la structura financiara i organizaional vest-german. Modelul german este bazat pe asigurare social obligatorie, care a rmas relativ neschimbat de la fondarea sa de catre Bismark n anul 1883. Acesta garanteaz egalitate la acces i un volum important de servicii medicale avansate. n proporie de 89% din cetenii germani se declar foarte satisfcui sau satisfcui de sistemul lor de sntate. Cu toate acestea sistemul de sntate se confrunta cu importante probleme, deoarece mbtrnirea populaiei duce la descentralizarea principiului de distribuie pe care este bazat securitatea social. Sistemul asigurarilor de sanatate al Guvernului german (GKV) Cei mai multi cetateni rezidenti germani ( aproximativ 70 de milioane) sunt membri ai sistemului de sntate al guvernului. n cazul n care salariul brut este sub 52200 de euro pe an sau 4350 de euro pe lun, este obligatoriu ca persoana respectiva sa fie membra n GKV. Sistemul asigurarilor de sanatate este administrat de ctre aproximativ 140 Krankenkassen i ei trebuie s perceap aceeai rat de baz. Rata de baz a asigurrilor de sntate a guvernului este 15,5% din salariul brut eligibil pn la un venit lunar maxim de 3,937.50 euro (2013). Dac se ctiga mai mult dect acest lucru, nu trebuie s pltita o prim de asigurare mai mare. Perioada minim general de aderare la Krankenkasse este de 18 luni. Beneficiile medicale oferite includ ngrijirea pacientului ( in spital ) cu medicul de gard de la cel mai apropiat spital dumneavoastr, ingrijirea pacientului in afara spitalului cu medici inregistrati si ingrijirea dentarea. In schimb nu exist nicio acoperire pentru medicii chirurgi, privati din spital, subsidiar / homeopatic de ngrijire medical, implanturi dentare, precum i produse pentru aduli sau de orice beneficii medicale din afara Europei. Persoanele nelucrtoare n ntreinere care locuiesc la adresa persoanei asigurate n Germania sunt, de asemenea, asigurate, fr costuri suplimentare i pur, doar ca trebuie s fie nregistrate la Krankenkasse. Sursa: http://www.howtogermany.com/pages/healthinsurance.html Sistemul privat al asigurarilor de sanatate (PKV) Sistemul privat al asigurarilor de sanatate acoper o gam mai larg de tratament medical i stomatologic si ofera o acoperire geografic larg. Avnd asigurare privata de sanatate eti considerat un pacient privat i poti beneficia de mai multe servicii medicale. Un pacient privat poate solicita, de asemenea, i va primi de cele mai multe ori, medici care vorbesc in limba lor matern. Piaa privat de asigurri medicale este bine deservita de aproximativ 40 de companii de asigurri din Germania, i exist beneficii disponibile pentru potrivirea bugetelor .Costul unei asigurari private complete se bazeaz pe nivelul prestaiilor alese, precum i de vrst i de orice alte condiii pre-existente prin care aceste persoane s fie acoperite. (ncepnd cu 2013

asiguratorilor privai nu li se mai permite s perceap prime diferite, bazate pe sexul titularului poliei.) O parte din primele de asigurare medical a fost, de asemenea taxa deductibila din impozitele pe venit ale germanilor, din 2010. Sursa: http://www.howtogermany.com/pages/healthinsurance.html Finanarea i organizarea sistemului de sntate Organizarea i finanarea servicilor de sntate se bazeaz pe descentralizare i autoreglare. Rolul guvernului se limiteaz doar la un cadrul legislativ al sistemului de sntate, n timp ce responsabilitile executive sunt n mare parte rezervate administraiilor Landurilor. Sistemul obligatoriu de sntate acoper aproape 88% din populaie, existnd 600 de case de asigurri de sntate. Pentru un procent de 10% din populaie asigurrile sunt acoperite de ctre angajatori n timp ce populaia cu venituri mai ridicate se asigur la una din cele 45 de companii private de asigurare. Mai puin de 0.5% din populaie nu beneficiaz de nici un fel de protectie. Casele de asigurri de sntate sunt organizate pe districte, pe profesiuni sau pe grupe de firme. Salariaii i pot alege casa de asigurri. n jur de 60% finanarea este acoperit din asigurrii obligatorii i voluntare de stat, 21% din fiscalitate, 7% din asigurrile private i 11% prin participarea direct la costuri (coplat). Cotizaiile ctre casele de asigurri sunt pltite n pri egale att de salariai ct i de angajatori. Valoarea medie a cotizaiei se ridic la 13.5%. Exist o strict separare ntre casele de asigurri de sntate i furnizorii de ngrijiri de sntate. Onorariile medicilor de familie sunt fixate printr-un proces de negociere descentralizat ntre principalii intermediari din sectorul de sntate. Principalul mod de renumerare a medicilor de familie, specialitilor i a stomatologilor de ctre casele de asigurri de sntate este pe baza documentelor. Exist un barem general denumit norma de evaluare uniform, n care valoarea monetar efectiv este negociat la nivel regional, dup care este ajustat la venitul global al medicilor. Personalul medical n sistem. Numrul medicilor este de 32.8 la 10.000 locuitori, destul de ridicat fa de media european.(28.1).