4.

INFLUEN A DEFORM RII PLASTICE ASUPRA UNOR PROPRIET MATERIALELOR METALICE

I MECANICE ALE

1. Scopul lucr rii Lucrarea î i propune stabilirea gradului de ecruisare rezultat în urma procesului de deformare plastic prin refulare la rece a materialelor metalice, asupra unor propriet i mecanice. 2. No iuni teoretice Una din principalele caracteristice ale fenomenului de deformare plastic la rece a materialelor metalice este aceea c tensiunea tangen ial necesar producerii deplas rilor la nivelul planelor de alunecare cre te continuu, odat cu cre terea deforma iilor specifice de alunecare. În timpul deform rii se produc modific ri importante ale propriet ilor materialului. Din punct de vedere tehnologic intereseaz modificarea propriet ilor de plasticitate i, mai ales, a celor mecanice exprimate prin cre terea rezisten ei de rupere la trac iune i a durit ii materialului deformat cu cre terea deforma iei la rece. Starea cu propriet i modificate crescute a materialului se nume te înt rire sau ecruisare. Ecruisarea este o stare instabil din punct de vedere termodinamic, îns la temperaturi normale se men ine un timp îndelungat. Fenomenul de ecruisare sau înt rire se constat în special în cazul metalelor i aliajelor care cristalizeaz în sistemul cubic cu fe e centrate. Aceasta se explic prin existen a unui num r sporit de sisteme de alunecare orientate în mai multe direc ii de deformare. Fenomenul apare cu prec dere în timpul deform rii la rece, dar mai ales în cursul unor deform ri repetate i la un grad mare de deformare. El este prezent i în condi iile în care deformarea are loc la temperaturi mai ridicate. Ecruisarea se explic , în principal, prin interac iunea disloca iilor cu alte disloca ii (cazul deform rii la rece) i/sau cu alte obstacole care se opun deplas rii lor prin re ea (cazul deform rii la cald). Cum num rul disloca iilor cre te cu cre terea gradului de deformare (de la 106...108 pân la aproximativ 1012...1014 cm-2) i interac iunea lor reciproc va fi mai mare i deci starea de tensiune intern cre te mai puternic. Tensiunile datorate disloca iilor acumulate i blocate în zona de alunecare a materialului perturb planele vecine pe o distan apreciabil (1...10 m) împiedicând alunecarea lui în continuare. În final, toat masa materialului prezint o rezisten sporit la deformare. Deoarece ecruisarea poate fi anulat la o anumit temperatur , prin cre terea agita iei termice, se poate afirma c este dependent de temperatur i de m rimea deforma iilor. Curba de curgere generalizat pentru cazul deform rii la rece a monocristalelor având structur cubic cu fe e centrate prezint trei zone distincte (fig. 4.1). Zona I – faza alunec rilor mici, respectiv a ecruis rii reduse marcat prin faptul c disloca iile se pot deplasa pe distan e relativ mari f r a întâlni obstacole. Zona II – faza alunec rilor rapide, respectiv ecruis rii (înt ririi) foarte pronun ate. În aceast faz are loc cre terea rapid a num rului de disloca ii. Fenomenul principal care contribuie la ecruisare este cel al concentr rii grupurilor de disloca ii. Zona III – a cre terii lente a ecruis rii. Alunecarea în plan perpendicular pe direc ia de ac ionare a for ei exterioare se consider a fi procesul principal prin care disloca iile concentrate în faza a II-a
66

Fig.4.1.

Ea este determinat de condi iile mult mai complexe în care se produce deformarea gr un ilor cristalini învecina i. prelucrarea i interpretarea rezultatelor Ecruisarea este influen at de gradul de deformare plastic . Ecruisarea este mai accentuat pentru materialele policristaline în raport cu monocristalele. pot fi utilizate acelea i probe.se pot elibera i pot reduce câmpul intern de deforma ii. 4. în aceast situa ie.2. pentru p strarea contactelor dintre ace ti gr un i se impune alunecarea simultan dup cel pu in cinci sisteme de alunecare. temperatura de curgere scade de la 1 la 2. astfel c începe un proces de restaurare. compozi ie chimic i caracteristici mecanice sunt cunoscute. aluminiu etc. Desf urarea lucr rii.3). în principal.. în cel pu in cinci puncte i se face media acestor m sur tori. de temperatura de deformare T i de starea ini ial a materialului.. Starea de ecruisare atins la temperatura t1 devine nestabil când temperatura este ridicat la temperatura t2. 4. Acest lucru favorizeaz formarea grup rilor de disloca ii i m re te rezisten a opus disloca iilor în mi care. Zona a III-a a curbei depinde foarte mult de temperatur . Se prefer ca determin rile s se fac pe o eluri cu con inut sc zut de carbon sau aluminiu deoarece au o capacitate mai mare de deformare. Dac un astfel de cristal este deformat c tre sfâr itul zonei a II-a la o temperatur t1 i apoi aceast temperatur este ridicat la temperatura t2 f r a se modifica deforma ia. 4. Fenomenul de ecruisare se manifest similar i în cazul materialelor policristaline (fig. Se realizeaz deformarea la rece a fiec rei probe la diferite grade de refulare.3. . în vederea caracteriz rii ecruis rii. a disloca iilor blocate la temperatura t1 (fig. În acest sens. Ecruisarea poate reprezenta i un procedeu important utilizat pentru durificarea metalelor i aliajelor care nu sunt susceptibile la durificare prin tratament termic. Lucrarea va fi coroborat cu cea de determinare a gradului de refulare a materialelor deoarece.4. este duritatea.2). Fig. Aceasta deoarece. Caracteristica cea mai sensibil de determinat în condi ii de laborator. 3. la temperatura t2. aparatur . lucrarea se desf oar în urm toarele etape: Se preg tesc 4 probe dintr-un material al c rui marc .X4. Utilaje. Se m soar duritatea materialului aflat în starea ini ial (recoapt ). 67 Fig. materiale Pentru efectuarea lucr rii sunt urm toarele aparate i materiale: O pres (ma ina universal de încercat) pentru realizarea deform rii plastice la rece Materiale: o el cu con inut mai sc zut de carbon. Gradul de refulare relativ se noteaz cu X1. Aceast comportare este denumit de înmuiere prin deformare i este rezultatul eliber rii. care tinde s reduc ecruisarea la valoarea pe acre ar fi avut-o dac deformarea s-ar fi f cut la temperatura t2.4.

La grade mai mici de deformare se constat o sc dere a durit ii. num rul disloca iilor scad deoarece disloca iile de sens contrar se anuleaz i pentru c apari ia fenomenului de revenire poate fi u or atins la temperatura rezultat în urma procesului. [%] în care: h0 este în l imea ini ial a epruvetei iar hu este în l imea acesteia dup ce a fost supus procesului de deformare prin refulare. Se calculeaz gradul de refulare relativ cu ajutorul rela iei: X h0 h0 hu 100. duritatea materialului cre te Se vor purta discu ii asupra rezultatelor ob inute eviden iindu-se principalii factori ce influen eaz ecruisare.Se m soar duritatea fiec rei probe deformate în cel pu in trei puncte i se face media valorilor ob inute. pentru unul sau mai multe categorii de materiale. Aceast sc dere este datorat faptului c la începutul deform rii. 68 . prob Material h0 [mm] Valori ini iale d0 [mm] HRB hu [mm] Valori finale d0 [mm] HRB X [%] Pe baza rezultatelor înscrise în tabel se traseaz curba de varia ie a durit ii în func ie de gradul de refulare relativ . La grade de deformare mari. Nr. Tabelul 4. Valorile m sur torilor i cele rezultate în urma determin rilor experimentale se trec în tabelul 4.