Motorul Otto

Obiectivele referatului:
1. Date bibliografice despre Nikolaus August Otto şi scurt istoric al motorului pe benzină 2. Componentele motorului Otto 3. Timpii de funcţionare 4. Ciclul de funcţionare al motorului Otto 5. Diferenţele dintre motoarele Otto şi Diesel

Date bibliografice despre Nikolaus Otto şi scurt istoric al motorului pe benzină Nikolaus August Otto s-a născut în anul 1832 în localitatea Holzhasen din Germania. A absolvit cursurile politehnice, obţinând diploma de inginer. În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen (1833-1895), Otto a construit un motor termic cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care folosea combustibil gazos. În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil lichid (benzină) cu un randament de 22%. O contribuţie însemnată la perfecţionarea motorului cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie electrică, au adus-o inventatorii germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au realizat primele automobile acţionate cu astfel de motoare. Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la Koln.

Componentele motorului Otto
Figura din stânga prezintă principalele părţi componente ale unui motor cu adere internă, în

dar majoritatea motoarelor au mai mulţi cilindrii (4. 6 sau 8). montate pe piston în canale executate pe suprafaţa cilindrică exterioară a pistonului. Motorul descris aici are un singur cilindru. cu aprindere prin scânteie electrică.Este o piesă din mecanismul bielă-manivelă.Piesă componentă a unui motor cu aprindere prin scânteie care serveşte la aprinderea amestecului carburant în . având formă cilindrică. Bujia. diferă nivelul vibraţii şi zgomot.Sunt inele elastice. care au următoarele roluri: a) de a proteja ceilalţi segmenţi în momentul exploziei (segment de foc) b) de etanşare a jocului dintre cilindru şi piston c) de ungere şi radere (raclare) a uleiului depus pe peretele interior a cilindrului. ca în figură: În funcţie de configuraţie. Motoarele.4 timpi. dacă au mai mulţi cilindrii. Cilindrul. În continuare le voi descrie pentru a se înţelege despre ce e vorba. pot fi: în linie. Segmenţii.Reprezintă componenta în care culisează pistonul. Pistonul. confecţionat din aliaj de aluminiu. care culisează în cilindru. în V sau opuşi orizontal (boxer). turnat. costul de fabricare şi caracteristicile ce le fac mai potrivite sau nu pentru anumite tipuri de autovehicule.

Face legătura dintre piston şi arborele cotit.cili i cerea unei scântei electrice între doi electrozi la un moment bine stabilit Supape. Capacitatea camerei de ardere oferă de obicei o idee asupra puterii motorului. unde axul cu came are culoarea verde) Camera de ardere.Compresia .Reprezintă locul unde are loc compresia şi arderea amestecului de aer cu combustibil. Supele execută o mişcare de translaţie.El este cel care.u rolul de a deschide şi închide ori iciile prin care se realizează admisia combustibilului în cilindru şi evacuare gazelor arse. astfel încât. Ea este legată articulat la ambele capete de piston şi respectiv braţul arborelui cotit. Biela. într-o mişcare circulară. împreună cu arborele cotit. transformă mişcarea alternativă de translaţie a pistonului în mişcarea de rotaţie a arborelui cotit. Timpii de funcţionare Timpii de funcţionare ai unui motor cu ardere internă şi aprindere prin scânteie sunt: .Absorbţia 2. fiind comandate de camele de pe axul cu came (ca în animaţia alăturată. Camera de ardere îşi schimbă volumul odată cu mişcarea pistonului.Este de forma unei tije sau a unei bare. Arborele cotit. transformă mişcarea de translaţie care vine de la piston. împreună cu biela.

Absorbţia În timpul 1 se deschide supapa de admisie.3. iar în timp ce pistonul se deplasează înspre punctul mort inferior.Aprinderea 4. în cilindru este absorbit amestecul de vapori de benzină şi aer (realizat în carburator) datorită depresiunii formate. .Evacuarea Timpul 1.

Timpul 3-Aprinderea La sfârşitul compresiei. Pe măsură ce pistonul coboară. când pistonul a ajuns la punctul mort superior şi ambele supape sunt închise. Gazele produc o forţă mare de apăsare asupra pistonului împingâdu-l spre punctul mort inferior. Supapa de evacuare este şi ea închisă. Scânteia aprinde amestecul carburant care începe să ardă progresiv. acesta comprimă amestecul din cilindru până la o rată de 9:1.Timpul 2. gazele se destind  are loc .Compresia După ce pistonul a ajuns în punctul mort inferior. supapa de admisie se închide. se produce o scânteie electrică între electrozii bujiei. În deplasarea pistonului înspre punctul mort superior. Temperatura rezultată este de circa 2000rC şi presiunea de aproximativ 25 atm.

Ciclul de funcţionare al motorului Otto . iar cea de evacuare este deschisă. Acum este singurul moment când se produce lucru mecanic.Evacuarea Supapa de admisie este închisă. Timpul 4. permiţând gazelor arse din cilindru să fie împinse afară din cilindru de pistonul care se deplasează de la punctul mort inferior spre punctul mort superior.detenta.

Aspiraţia A¾1 aspiraţie izobară (P1=constant= presiunea atmosferică) Timpul 2Compresia 1¾2 compresie adiabatică a amestecului Timpul 3. îl comprimă şi apoi este injectată motorina care se aprinde. în coordonatele presiune (P) şi volum (V).Graficul alăturat.Evacuarea 1¾A evacuare izobară (gazul este eliminat prin supapa de evacuare cu ajutorul pistonului la P1=constant= presiunea atmosferică) Diferenţele dintre motoarele Diesel şi Otto y Motorul Otto aspiră un amestec de benzină şi aer. pistonul fiind la punctul mort inferior. . Motorul Diesel aspiră aer. îl comprimă şi îl aprinde cu o scânteie electrică. Timpul 1. V1=constant) Timpul 4.Aprinderea 2¾3 aprindere izocoră (V2=constant) 3¾4 detentă adiabatică 4¾1 destinderea izocoră (se destinde gazul prin deschiderea supapei de evacuare. y Motorul Otto foloseşte o rată de compresie ce variază între 8:1 şi 12:1. prezintă schema de funcţionare a motorului Otto.

. Motorul Diesel foloseşte injecţie directă.Motorul Diesel foloseşte o rată de compresie mult mai mare şi anume 14:1 până la 25:1. y Motorul Otto foloseşte un carburator unde este amestecată benzina cu aerul. sau o pompă de injecţie (carburantul nu este injectat direct în cilindru). în care combustibilul este injectat direct în cilindru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful