Educaie, ereditate, mediu

Societatea contemporan, cu spectaculoasele si rapidele sale transformri, angajeaz n acest multilateral i complex proces toate domeniile sociale, producnd pretutindeni mutaii fundamentale i schimbri de optic n structurile tradiionale. n acest context educaia este definit ca zon distinct a practicii sociale, a culturii i aciunilor umane valoroase, facndu-se ntotdeauna referire la societate ca ansamblu al relaiilor sociale. Dac n cazul economicului, politicului, juridicului etc. exist o determinare precis,n sensul sferei de manifestare, educaia are prin natura sa un caracter de universalitate, adic toate relaiile dintre oameni, rezult ca i celelalte tipuri de activiti sociale cad sub incidena educaiei. Educaia nseamn efort propriu, munca individuala, curajul de a o asuma, sacrificiu, responsabilitate. Este un angajament fata de individ si de altii, in primul rand, fata de cei de care apartine-din nou prin educatie, nu doar natural-familie, scoala, societate. Este o investitie, asadar, careia insa nu I se poate calcula imediat si riguros eficienta, dar pentru care nu este greu de observat, iradierea efectelor. In sensul cel mai larg, educatia este fenomenul care se desfasoara din copilarie si pe durata intregii existente, omul fiind considerat rezultatul tuturor momentelor semnificative, inclusiv cel final. Accentul pe educatie inseamna preocupare pentru devenirea persoanei si a sistemului in care aceasta este inglobata, iar idealul educatiei este singurul care asigura continuitate. Educabilitatea si, respectiv, educatia reflecta totdeauna acele actiuni inteligente in care se rezolva contradictiile dintre oameni si natura, dintre om si societate, iar rolul lor se manifesta prin aceea ca asigura, inzestreaza pe individ cu anumite calitati, aptitudini si comportari valoroase prin care fiinteaza specia umana. Educaia trebuie s deschid toate direciile existenei, s uureze formele de dezvoltare a personalitii. Metodele de nvare sunt selectate de cadrele didactice, n dependen de contingentul intelectual al indivizilor. Aceste selecii mai sunt alese i dup criterii psihologici i pedagogici. Activitile educative sunt structurate dup principii didactice, se utilizeaz diverse metode de predare i nvare. Sunt transmise cunotine specifice disciplinei, ideile i comportamentele trebuie apreciate i evaluate.Cei care realizeaz toate aceste activiti sunt cadre didactice, cu studii superioare specializate. Orice pedagog, nafar de cunotinele de specialitate, mai trebuie s cunoasc psihologia, metodica predrii, pedagogia. Se considera ca exista educatii multiple pentru care opteaza fiecare in timpul vietii. Observam insa ca pedagogia contemporana, promovand idea noilor educatii, intelese prin globalitatea si interdependenta lor, propune de fapt o reunire. Nu poate fi gandita educatia estetica in afara celei intelectuale, morale, civicealtfel spus, nu poate fi gandita educatia in absenta dimensiunilor fundamentale ale fiinei umane. A educa nseamn a utiliza diverse forme de nvare mpreun, indivizii copiind diferite forme de gesticulare de la o persoan la alta. Scopul educrii este dezvoltarea aptitudinilor, mbogirea cunotinelor, familiarizarea cu noi direcii, iar aici coala are un rol esenial. Importanta scolii intrece si continua sa depaseasca orice limitare, regasindu-se in toate componentele vietii cotidiene si ale relatiilor dintre oameni. coala este a doua cas a tnrului n formare. n acest cas el trebuie s paeasc cu bucurie i ncr edere. coala este un prim factor al educaiei continue i sistematice. Activitile educative, utilizate n coal, dezvolt un caracter programat, planificat, individual la individ. n acelai timp, daca se poate spune ca scoala este sursa tuturor virtutilor dobandite de alte institutii si resursa de dezvoltare a acestora, atunci gresit ar fi sa ignoram ca celelalte surse educogene au propriile legi de functionare, de manifestare si mijloace specifice. A. Clausse atrage atentia asupra rolului enorm jucat in formarea oamenilor de carti, voiaje, reviste, ziare, asociatii sportive, religioase, filantropice, organizatii de tineret, partide politice, sindicate, tehnicile modern de difuzare in masa, cinema, radio, televiziune si internet. Un rol important n dezvoltarea individului l are i ereditatea. Patrimoniul ereditar al copilului rezult din mbinarea unitilor genetice materne i paterne astfel genele i ncep activitatea n diferite stadii de cretere ,

dezvoltare i maturizare a noastr rezult de aici c formarea, educaia, nvarea capt fundamente reale, conferind posibilitatea organizrii eficiente a acestora. Toate comportamentele noastre au determinare genetic direct sau mediate sub forma unor predispoziii i mai ales a unor procese i capacitati fizice. n acest context se considera c factorii ereditari sunt responsabili n proporie de 80% pentru inteligen, 68 -70% pentru aptitudinile motrice, pentru 60% din funciile mentale i aproximativ 44% n ceea ce privete afectivitatea. Dei inteligena are o cert determinare genetic, unitar i dominant ntre caracteristicile noastre generale, punerea ei n eviden presupune anumite tipuri de interaciuni cu mediul deoarece nzestrarea natural este doar elementul initial de la care pleac educaia. Educaia este pregtirea, antrenarea complex pentru a interaciona cu mediul, iar un mediu din ce n ce mai complex va solicita o educaie pe msur. Mediul social cuprinde ansamblul interaciunilor dintre oameni i instituiile care le exprim, relaiile directe sau indirecte, de cooperare sau lupt, producere i schimbul de bunuri, sensibiliti sau violene, moduri de via i profesii, ansambluri de cunotiine, de aprecieri sau aciuni practice, moduri de comunicare i aciunile acestora etc. Simpla observaie a varietii tipurilor de oameni de azi relev importana mediului n formarea, dezvoltarea i structurarea fiinelor umane. n cadrul mediului social un rol deosebit l au aciunile din ambientul social: formal, informal, civilizaia strzii, mediul din coal, mass media, grupurile de joac, prietenii etc. dac toate aceste elemente sunt ntr -o convergen pozitiv n aciunea lor, atunci avem ceea ce se numete societate educativ. Atunci cnd mediul social este schimbat, noul mediu nu poate produce schimbri radicale, dup cum mediul social primar, care este familia, este cel mai activ n formarea noastr i cel care asigur integrarea copilului n modalitile de via specific umane. In decursul anilor mediul social se mareste, dar casa ramane centrul universului individului, acesta schimbandu-se probabil doar in momentul intemeierii propriei familii. Predispoziiile genetice sunt antrenate, utilizate n funcie de mediul social, familial, personal, de ceilali semeni ai notri cu care interacionm i mpreun cu care acionm asupra mediului natural. Prin ereditate copilul primete un proiect de fiin care ns poate fi realizat prin interaciunea cu mediul i prin educaia continu. Functia cognitive a educatiei exprima rolul acesteia in a asigura eficacitatea actiunilor subiectului, adoptarea unei atitudini corecte, civilizate fata de natura, societate si fata de sine. Nu putem determina riguros care trstur a noastr se datoreaz ereditii, care mediului i care educaiei, pentru c n toate acestea sunt prezente cei trei factori. innd seama ns de faptul c educaia este factorul organizat i realizat n bun msur de oameni specializai, depinde de aceasta ct, cum i cnd pot fi valorificate elementele din zestrea genetic i din mediul n care triete copilul. De aici importana social i personal a educaiei n viaa fiecaruia dintre noi. Dificultatea care survine este c nsi educaia are semnificaii diferite de la individ la individ i ca atare, formarea i dezvoltarea omului va conine mereu multiple incertitudini.