TRATAREA RROMILOR IN ROMANIA

Dintre toate tarile europene, Romania este, fara indoiala una care adaposteste cel mai mare numar de minoritati. Chiar daca intre oameni exista diferente de sex, de religie, de infatisare, chiar daca gandesc si simt diferit , au preocupari si pasiuni diferite, oricat de diferiti ar fi oameni intre ei, tuturor li se recunosc aceleeasi drepturi si indatoriri in cadrul unei societatii democratice, in care valoarea principala este libertatea individului. Uneori, diferentele dintre oameni nu se nasc din insusirile lor, ci din prejudecatile celorlalti fata de ei. Natiunea romana s-a format in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Statul national unitar roman a aparut dupa primul razboi mondial, in 1918, in urma unirii Transilvaniei cu Romania. In Romania traiesc mai multe minoritati etnice: maghiarii, germanii, rromii, sarbii, bulgarii, grecii, evreii, turcii, tatarii, rusi, polonezi. Poporul roman ia tratat pe toti ca si cum ar fi de-ai lor, nu a facut diferete intre unul si altul fiind un popor primitor si de buna credinta, astfel incat minoritatile sa se simta ,,ca la ei acasa’’, sa nu se simta exclusi, neaveniti in comunitatea in care au intrat.. Romania fiind un popor democratic, le-a creat minoritatilor toate conditiile oferindu-le scolii in care pot studia in limba lor materna, posturi de radio si televiziune pe canalul national. Toate acestea denota ca poporul roman isi respecta semeni chiar daca nu vorbesc aceeasi limba, nu au aceleasi obiceiuri, nu au aceeasi religie sunt oameni si sunt tratati ca semeni lor (romani). Dupa unguri, rromi reprezinta urmatoarea minoritate ca numar in tara noastra. Generatia de rromi in formare se caracterizeaza printr-un nivel scolar mult mai scazut decat cel al generatiei precedente. Astfel 40% dintre copiii de 8 ani nu au mers niciodata la scoala sau au incetat sa o mai frecventeze la un moment dat. Un studiu foarte minutios asupra frecventei scolare a copiilor rromilor in varsta de 10 ani scoate in evidenta faptul ca 51,3 % dinte ei merg regulat la scoala, 15,5

pentru a-i permite sa lase marturii scrise despre traditia rroma. 14. Nivelul scazut de educatie are multiple consecinte. Studiul limbii romani este important pentru a permite unei culturi prin excelenta orale sa se perpetueze si mai ales. patrunderea ulterioara a acestor copii pe piata muncii este grav ipotecata.) si franeaza modernizarea populatiei rromilor. al expresiei plastice…. iar dupa bacalaureat. Numeroase familii de rromii traiesc intr-o asemenea saracie. Atunci cind chiar parintii lor se confrunta cu grave probleme de insertie profesionala si de somaj. nu numai in privinta locurilor de munca. in 1992. Studiul limbii romani le este asigurat (3 ore de curs pe saptamina). Toate acestea fac sa creasca temporar veniturile familiale. ci si in materie de manifestare culturala si spirituala a unei comunitati care cauta astazi sa-si revendice specificitatea si altfel decat prin marginalizare economica si sociala.% nu merg decat ocazional. incat pana si copiii sant siliti sa contribuie la ajutorarea grupului. Editura Didactica si Pedagogica a elaborat un manual destinat acestei categorii de elevi. Editura Kriterion din Bucuresti a editat un dictionar roman. program care a demarat in anul scolar 1990-1991. ci si dezvoltarea unei inteligente si a unei constiinte civice. propunandu-si sa pregateasca viitori pedagogi. 55 studiaza in scolile normale din Bucuresti. Lipsa educatiei afecteaza comunicarea cu societatea (prin intermediul literaturii. iar meseriile traditionale nu mai permit resorbtia unei miini de lucru aflate in continua crestere. Coexistenta unei populatii nationale majoritare cu o populatie minoritara lipsita de referintele traditionale la o notiune fondatoare necesita nu doar numeroase eforturi institutionale. furtisag. acesti elevi trebuie sa predea in localitatii cu populatie majoritara de rromi. trafic marunt). Foarte adesea .9% nu s-au dus niciodata la scoala. Dintre elevii inclusi in program. cresterea nivelului scolar este una din dificultatile majore care stau in fata rromilor.romani. Rata absenteismului creste rapid incepand de la varsta de 9 ani – acesta este pragul corespunzator virstei la care copiii pot incepe sa lucreze si sa contribuie la venitul familial. conceput de Gheorghe Sarau. Ministerul Educatiei Nationale a aprobat un program experimental de formare pentru studentii rromi. iar 18. Bacau si Tirgul Mures. Guvernul Roman se preocupa de cativa ani de rezolvarea acestei probleme. ei sint tentati sa adopte cai usoare de castig ( cersetorie. De asemenea. dar diminueaza in acelasi timp sansele copilului de integrare normala in viata moderna. . Incontestabil.2 % au abandonat scoala. profesori cunoscatori ai nevoilor culturale si educationale ale copiilor rromi si capabili sa comunice cu acestia in romani.

cu mânuirea creionului. de pilda. cu integrarea lor in colectivitate. in masura in care cerintele programei scolare si timpul limitat afectat procesului instructiv-educativ permit aceasta daca la aceste dificultati se mai adauga si faptul ca unii dintre elevii rromi – cei din colectivitati compacte cu rromi – la venirea lor in clasa I nu cunosc decât limba materna rromani. inclusiv a celor scolare. fie: 1. din pacate destul de rar in raport cu acestea. cu intelegerea unor notiuni si cuvinte parcurse in anii de invatamânt prescolar. Elevii rromi sa frecventeze anterior gradinite.) – in functie de comunitatea lingvistica si culturala pe lânga care s-au aculturat. Pe de alta parte. . incepând.680 de elevi studiaza in anul scolar 1998/1999 limba materna rromani. Eventual. dificultati foarte mari. copiii rromi vorbitori doar ai limbii rromani sa fie ajutati de educatoare ca prin limba materna rromani sa acceada la lexicul minimal românesc (maghiar etc. In astfel de conditii. Aparitia unor clase cu elevi rromi si in localitati si scoli in care rromii nu sunt prezenti preponderent a generat o serie de pareri controversate.) se accentueaza. atunci decalajul fata de copiii vorbitori de limba româna (maghiara etc. la cea a autoritatilor locale. ceea ce reprezinta un efectiv dublu fata de cel din anii anteriori. se observa cresterea numarului de gradinite si clase cu copii rromi.PARTICULARITATI ALE INVATAMÂNTULUI PENTRU RROMI Daca pâna anul trecut datele referitoare la invatamântul rrom (pe care Directia Generala Invatamânt pentru Minoritati Nationale le insera anual in brosura "Invatamântul cu predarea in limbile minoritatilor nationale") se rezumau la studiul limbii materne rromani ca obiect de studiu. la clasa I. a Bisericii si. vazându-se in astfel de formule de scolarizare "retete" clare de "segregare" a copiilor rromi de ceilalti. solutiile de a-i ajuta pe copiii din clasa I sunt limitate. Este de remarcat faptul ca un numar de 1. se impune in mod necesar o nuantare a muncii invatatorului cu astfel de copii. iata ca – gratie atentiei de care se bucura in ultima vreme problemele scolarizarii copiilor rromi la nivel guvernamental si nonguvernamental – a devenit necesara editarea unui ghid aparte in care sa fie incluse mai multe date si informatii utile in procesul educativ cu copiii si tinerii rromi. anume aceea ca multi copii rromi – in conditiile in care nu frecventeaza gradinita – intâmpina. la initiativa ONGurilor. Pornind insa de la situatia reala. structurate in localitati cu populatie preponderent rroma.

Organizatia "Caritas" din Satu Mare – in cadrul mai multor localitati din Satu Mare si Baia Mare. cu concursul organizatiior caritabile invitate sa colaboreze in acest scop de catre forurile locale (consiliul local. La clasa I. Modelul a fost experimentat de organizatiile nonguvermanetale si de diferite institutii confesionale in reteaua oficiala de stat. pe lânga sprijinul didactic necesar si de alte facilitati (gustari. In astfel de situatii. ceea ce va permite cunoasterea istoriei si a traditiilor rrome. facem precizarea ca Ministerul Educatiei Nationale nu recomanda separarea copiilor rromi de ceilalti copii peste vointa parintilor lor. Sa se organizeze in continuare clase cu elevi rromi in scop compensator si pe durata determinata (pâna cel mult la terminarea clasei a IV-a). o "segregare" de acest tip. Prin urmare. bucurându-se de un deosebit succes: Scoala "RUT" de pe lânga Biserica Baptista din Ferentari – Bucuresti. Fundatia Vassdas din Cluj-Napoca – in trei judete (Cluj. Alba. copiii rromi sa poata trece in clase mixte fara dificultate. masa. in beneficiul copiilor rromi este mai mult decât necesara. . imbracaminte).bagajul lexical minimal. Asociatia Femeilor Tiganci din Banat. In acest context. Astfel. astfel incât. invatatorii de la clasele cu elevi rromi sa aiba cunostinte elementare de vocabular rrom pentru a-i ajuta pe copiii care nu cunosc limba in care se preda in scoala sa-si insuseasca – in faza incipienta .2. astfel incât elevii sa poata recupera in ritm propriu materia predata la clasele I-IV. inspectorat scolar). Salaj) s. studierea limbii materne rromani va fi si ea extinsa cu mai multa usurinta. scoala. dupa 1-2-3-4 ani. in cadrul "Centrului educativ-cultural" din Timisoara. in spatii adecvate in scoala sau puse la dispozitie de autoritatile locale). in care copiii rromi vor beneficia. de pilda). acolo unde parintii solicita inscrierea copiilor in clase pentru rromi cu caracter compensator pe perioada ciclului primar. caldura.a. Dar. 3. elevii beneficiind – acolo unde este posibil – de cadre didactice din propria etnie. vremelnica si compensatorie. Fundatia pentru o Societate Deschisa in mai multe localitati din tara (Gradinita Bobesti din judetul Ilfov. scoala va proceda la organizarea de consultatii (prin remunerarea cadrelor didactice in regim de "plata la ora" inainte sau dupa programul scolar. optiunea acestora poate fi onorata.

intr-o societate moderna. In acest sens. lame de ras. asadar mai mare decat oferta. Data fiind cresterea considerabila a populatiei de rromi. cercei. oamenii ar trebui sa aiba posibilitatea reconversiei profesionale. flori. Meseriile nu raman rentabile decit daca sint practicate de un numar redus de persoane. Cererea este. numerosi rromi au evoluat rapid spre activitati comerciale la scara mica. Majoritatea rromilor traiesc. unele activitati s-au mentinut totusi la limita legalitatii. Or. In noul context economic. Dar o astfel de mobilitate presupune un anumit nivel de educatie si stapanirea bazelor tehnicii moderne.. in care acest tip de activitati se afla in declin. In ciuda tuturor neajunsurilor. colectarea de fier vechi. numarul meseriasilor depaseste astazi in mod vizibil numarul profesiilor traditionale si necalificate pe care le poate oferi societatea. populatia rromilor si-a pierdut priceperile necesare.ACTIVITATILE LEGATE DE COMERT Chiar daca. Nivelul de trai al celor mai multi dintre ei a continuat sa scada dramati. mestesugurile traditionale ale rromilor sunt victimele propriului lor caracter inchis si al dificultatii de a se adapta tehnicilor si structurilor moderne. in perioada comunista. Mai peste tot s-au inviorat activitatile de recuperare de materiale: comertul cu lucruri de ocazie. cel putin pe termen mediu. Rromi vand tigari. al ciupercilor. Chiar daca exista . al fructelor de padure.Se reia cu succes culesul plantelor medicinale. Meseriile traditionale ale rromilor sunt strans legate de negot. Dar in foarte multe cazuri. incurajati fiind si de un sistem economic care reabiliteaza activitatile comerciale. care deriva din caracterul lor inchis. oale si tigai din aluminiu si alte obiecte marunte. Intr-adevar. In plus activitatile aflate in decalaj fata de sistemul modern de productie contribuie la accentuarea procesului de marginalizare a rromilor. inele. de sticle goale …. practicarea meseriilor traditionale a fost descurajanta. asadar. tranzitia la marginea societatii si adesea la limita legalitatii. Odata cu liberarizarea economiei si cu dezvoltarea economiei de piata. Numarul persoanelor care practica aceste profesii constituie o problema suplimentara. seminte. nici insusirea cunostintelor tehnice sau stiintifice care reprezinta fundamentele sistemului modern de productie. al urzicilor. cateva dintre ele au sanse bune de revigorare. de haine vechi. Ei ofera bunuri si servicii care nu se gasesc in magazinele de stat. distantandu-I astfel tot mai sensibil de restul populatiei. unii nu au ezitat sa-si reia ocupatiile de acest tip. neimplicand trecerea prin scoala. Meseriile traditionale prezinta si un alt risc. pregatirea rromilor pentru meseriile traditionale are loc in mediul familial.

si nu constitue o legatura recunoscuta de autoritatile statului. Trebuie spus ca Romania nu este un caz particular in Europa Centrala si de Rasarit.6%:21. dar si de responsabilitate politica. Nunta traditionala a tiganilor nu are loc nici la biserica. ea va trebui sa accepte in sfarsit problema rromilor sub toate aspectele. ceea ce corespunde unei cresteri de circa 80%. Tinara generatie perpetueaza acest comportament si se observa chiar o usoara crestere a acestei tendinte. nivelul mediu national in Romania fiind de 3.449 in 1992. la 409. ANEXA 1 . chiar si sub acelea mai putin onorabile. In medie. numarul celor sarmani si flamanzi ramane covarsitor. comunitatea rromilor a trecut de la 229.723 in 1992. Familiile traditionale de tigani sunt relativ mari. RISCURILE IDENTIFICARII UNEI ETNII CU O CLASA SOCIALA Potrivit recensamintelor oficiale.416 locuitori in 1977 fata de 22. deoarece problema rromilor este una din problemele delicate care ameninta stabilitatea interna a tarii. Nunta este sarbatorita exclusiv in sinul comunitatii. care ii prejudiciaza reputatia in strainatate. Numarul mare de copii la tigani se datoreaza si varstei la care au loc casatoria si primele nasteri.1 membri. de moralitate. iar baietii. Este o chestiune de onestitate. iar sotii nu fac demersuri pentru oficializarea legaturii lor.559. spre 18 ani. precum si un insemnat numar de rromi de conditie medie. din multe puncte de vedere. si ca situatia rromilor romani este.o noua patura de proaspat imbogatiti. Fetele se casatoresc in general in jurul virstei de 17 ani (22 de ani este virsta medie pentru restul populatiei). asemanatoare cu cea din alte tari din regiune.986 de membri in 1997. o familie de rromi numara circa 6. Daca Romania doreste cu adevarat sa se ridice la nivelul democratiilor autentice. in timp ce populatia totala a tarii nu a crescut decit cu 5. Casatoria de tip traditional pare a fi inca raspandita. intrucit pe ea se intemeiaza circa 40% din cuplurile populatiei adulte.6 persoane. nici la primarie.760.

705 Sarbi 46.310 Unguri 1.264 0.3 55.197 Ucrainieni 60.303 0.479 0.7 119.1 2.114 85.0 358.417 0.7 16.147 0.5 0.469 0.037 0.708 2.1 29.732 1.2 25.5 1.8 42.3 0.1 22.080 0.1 22.517 0.6 19.595 Rromi 104.672 0.1 22.1 409.675 9.888 Turci 14.966.1 24.723 1.740.1 ANEXA 2 .PRINCIPALELE MINORITATI DIN ROMANIA 1956 % 1966 Romani 14.180 0.151 Slovaci 23.1 38.2 29.9 1.4 229.1 1.592 Germani 384.2 20.352.2 39.6 64.980 89.358 0.1 9.686 0.107 0.721 88.2 32.649 0.2 42.706.8 0.4 8.483 Evrei 146.236 Croati Sloveni Rusi 38.040 Tatari 20.731 0.436 0.833 0.620.1 23.1 23.1 0.1 18.619.199 7.216 0.986 1.874 7.1 20.001.221 % 1977 % 1992 % 87.329 0.4 54.1 0.3 66.688 0.587.2 382.2 0.3 44.107 0.1 4.533 0.331 0.

000 600.000.000 1.500.000 700.Iugoslavia Ungaria Polonia Bulgaria Rep.000 BIBLIOGRAFIE 1. Ceha Rep. Slovaca Estimarea Uniunii Rromilor 1991 2.000 800.Compania Altfel – 1999. Tiganii din Romania o minoritate in tranzitie – Emmanuelle Pons .000 800.000 30.RROMI IN TARILE EUROPEI CENTRALE SI DE RASARIT Romania Ex. .

in M. Berindei. .20. Directia Centrala de Statistica. Institutul Roman pentru Drepturile Omului. 3. 1994. .. ianuarie 1983. Cadrul legislativ si institutional pentru minoritatile nationale din Romania. nr. Bucuresti.2. L’Alternative. Les minorites nationales en Roumanie. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful