Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Anexa B. 6. 7. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu.2.1.2. Dimensionarea cuzinetului. 8.2. Prevederi constructive pentru stâlpi. Fundaţia stâlpului marginal.5. Plan cofraj şi armare grindă principală. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. 6. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. 8.3.2. 6. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T.1. Armarea longitudinală. Prevederi constructive. 8. 7. Fundaţia stâlpului central.5. 8. 8.1. Dimensionarea blocului de beton simplu. Anexa F. 7. Calculul armăturii longitudinale. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1.1. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Calculul armăturii transversale. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Anexa G.1. Dimensionarea şi armarea grinzii principale. Prevederi constructive.2. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.1. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi.3.2. 8. 8. 6. 8. 7. Armarea cuzinetului. Planşa 7: Detalii fundaţii. Calculul etrierilor de suspendare.3.2. Anexa D.2. Anexa A.3.1. Armarea transversală. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Armarea cuzinetului. Anexa E.2. Postelnicu & D. 6. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500.4. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. Anexa C. 6. 8.2. Nistorescu -5- .1. 6.3.2. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Dimensionarea cuzinetului. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Dimensionarea şi armarea stâlpilor.Structură etajată din beton armat Cuprins 6.1. Dimensionarea fundaţiilor.

00 m . Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. Date privind structura de rezistenţă. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii.00 x 12. ‰ 1. amenajate în deschiderea centrală. 1. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. parter şi etaj (P + 1E). Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare.00 m . pe câte două travei. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă.1. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă.20 m . cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. Nistorescu .2. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren.2. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. cu deschiderea de 6. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4.1 Date privind soluţia de arhitectură. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc.1).00 m. Alcătuirea clădirii. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Finisajele sunt de tip curent.2.2. 1. 1. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri. respectiv axele M şi O. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. ‰ longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6.00 = 27. grupuri sanitare. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. Postelnicu & D.00 m². Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9.00 = 36.

în gruparea fundamentală.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. plan cofraj şi armare fundaţie. 4. 2. 4. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). dimensionarea plăcii. B . Nistorescu -7- . Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt).5. predimensionarea elementelor. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). 5. 1. plan cofraj şi armare grinda principală. Conţinutul proiectului.3. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). 6. Îndrumător de proiectare – T. plan cofraj şi armare grinda secundară. 3.3 1. ‰ ‰ ‰ ‰ Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. secţiune transversală şi longitudinală. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. evaluarea eforturilor secţionale. dimensionarea fundaţiei.96 kN m2 . grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. neafectat de legături cu pereţii de zidărie. beton Bc 20 (pentru fundaţii). Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid.20 m de la faţa terenului natural. N mm 2 . plan cofraj şi armare stâlpi. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. Postelnicu & D.piese desenate: 1. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. 2. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. 3.

Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 6. Nistorescu Pere ţi dede zid ărie dede căr ămidă pereti zidarie caramida Întăîntariti riţi cu sâmburi şi centuri cu sâmburi si centuri 9.00 A 6.00 6.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9. Postelnicu & D.00 6.00 3 B B 9.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .1.00 6.00 6. Îndrumător de proiectare – T.00 2 Figura 1.

dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor. într-o primă aproximaţie. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. Nistorescu -9- . La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. grinzi principale şi secundare). în vederea limitării deformaţiilor elementelor. Structurile de beton armat. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2.1. Introducere. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. respectiv de dimensiunile acestora.50 m. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. 3. static nedeterminate. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. la limită nulă. Pentru a fi economic.00 – 2. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. • pe criterii de rezistenţă. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. 2. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. în cazul solicitării de forţă tăietoare. Postelnicu & D. În consecinţă. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. [11] Îndrumător de proiectare – T. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect.28 m conform schiţei din figura 2. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. sunt. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. în vederea obţinerii unei soluţii economice. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii.00 x 6. de regulă.1. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. Procedând în acest fel.

Postelnicu & D. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.10 - Tabelul 2.1.deschiderea L = 9 m . 2. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. Se cunosc: .08⋅ 25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare.1 2. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.300 3. Nistorescu . încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .500 15. hp = do 2035 mm = = 58.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm . 2.20 2 18. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.200 1.30 2.3. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.traveea t = 6 m .00 1. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).2 Predimensionare pe criterii de rigiditate. Grinzi principale.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.00 1. 2.3. de regulă.000 21.10 1. Grinzi secundare. . Placa.00 1. paralelă cu latura scurtă. . Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. În concluzie: h p = 80 mm .

Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.00 l2 l1 2. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10]. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0.3. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9].03 Grindă principală 3 2. placa şi grinzile secundare.03 4 2. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. cu panouri de placă armate pe o direcţie. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. se renunţă la indicele „ c ” .2 Predimensionarea plăcii. Îndrumător de proiectare – T. este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri. Observaţie.00 5 2.00 25 a 2.03 b c d e 25 2. Nistorescu .03 Grinzi secundare 5 1 5 .03 25 25 2. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale.03 Panouri de placă 25 2. Postelnicu & D. 1.00 l2 /l1> 2 Figura 2.00 2. În cele ce urmează.03 2 2. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11].75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. 2.03 25 2. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.1. Pentru elementele secundare de planşeu. De aceea pentru simplificare. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.11 - 25 2.

0.3 .2.03 2.1.2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).3. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.1.2.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . q .2. În faza de predimensionare. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).8 %. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.03 2. Postelnicu & D. 2.3.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. 2.12 Îndrumător de proiectare – T. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p). Schema statică. Secţiunea de calcul a plăcii. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.035 2.2. Figura 2.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.834.00 2. 21.3. valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0. Nistorescu ho h . automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat.03 2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2.

ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69. 2.60 400 .13 - 400 5.068 kNm = 10.03 250 5.03 250 2.00 250 2.035 2 = = 10.3.00 250 Figura 2.55 + 15 = 84. 100 100 R 0.60 2. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.15 .15 ) 2 pmax 0. Predimensionarea grinzii secundare.55 mm . *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].03 5 250 2. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21. Îndrumător de proiectare – T.5 ⋅ 2.775 kN m2 (vezi tabelul 3.3.15 ⋅ (1 − 0. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.4.75 = . Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.).00 250 2.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69. Postelnicu & D.03 250 2. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm. Nistorescu .1.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.55 mm .00 250 2.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .

3.8…1. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.4: Aaf = 6. Rezultă astfel schema din figura 2. 2.2. aşa cum se indică în figura 2.5.5 − 0.03 + 0.60 qgs ⋅l 2 11 5.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia. 2. Nistorescu .00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.03 2.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.60 5. Evaluarea încărcărilor.14 - Îndrumător de proiectare – T. definite prin linii înclinate la 45º. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0.1 = 0.775 ⋅ = 49.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. Schema statică.25 + ) = 13. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile. .3.25 ⋅ (0.5.3.5.65 6. Postelnicu & D. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.60 qgs ⋅l 2 11 5. pornite din colţurile plăcii.09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 2.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.68 = 21. qgs 5.65 qgs ⋅l 2 10 5.1.68 m 2 2 2 kN 13.82 ⇒ qgs = 52. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale. care constituie reazemele.4.8 %. În faza de predimensionare. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.60 qgs ⋅l 2 11 5.3.

1 ⋅ = 5. Nistorescu .65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.775 ⋅ 6 = 130. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. 2. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.1. Deci. Evaluarea încărcărilor.81 mm .3.91 mm .5 − 0.momentul de calcul: M = 52. Secţiunea de calcul a grinzii.55 kNm = 164.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.24 ) 2 = 455.24 .3.20 = .15 - .09) ⋅ 25 ⋅1. 100 100 R 1.3. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0.7). Postelnicu & D. În faza de predimensionare.1 = 8. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.20 300 ⋅ = 0.6 2 = 164.40 ⋅ (0. a Figura 2.55 ⋅10 6 Nmm .25 ⋅ (0. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.4.81 + 35 = 490. 2.24 ⋅ (1 − 0.90 − 0.4.91 ⇒ qgp = 145.1 = 0. Predimensionarea grinzii principale.47 ⋅ 5.6.3. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.1 ⋅ = 3 ⋅ 0.3. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .

au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 . Aria aferentă de placă pentru grinda principală. 2.00 Figura 2.7. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.3. momentele maxime. Postelnicu & D.03 250 2.60 2.00 250 2.00 250 2. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.16 - Îndrumător de proiectare – T.03 250 2.00 250 6.2.4.03 5 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2. . La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.03 400 250 5. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală. Nistorescu . Schema statică.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.00 250 2.8).8.

2.40 = .4.12 ⋅10 6 Nmm 10 . valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.28 400 ⋅15 ⋅ 0.10). Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.20 ⋅ 9 2 = 1176.9. 100 100 R 1.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.17 - . Nistorescu .28 .12 kN m = 1176. L L ÷ .4. M . greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.24 + 50 = 952. Postelnicu & D.19 ⋅ 0.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. Figura 2. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176. Secţiunea de calcul a grinzii.3.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0.12 ⋅10 6 0.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim.3. Predimensionarea grinzii de acoperiş.24 mm . Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.17 + 0. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.19 + 0. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.

1.00 ⋅ 2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş.5 kN . .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .50 0.2.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.2.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0.75 = 148. Evaluarea încărcărilor acoperişului. 2.5.60 0. 2.20 1.52 1. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.5.1943 m² 2.2.25 % 2. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.1. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.18 - Îndrumător de proiectare – T.70 0. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .5. 2 1 2.10.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.63 2.00 ⋅ 6. Nistorescu .25 % 2 1 8. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).5. . Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm]. Predimensionarea stâlpilor.40 0.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9. 2. Postelnicu & D.2.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) n qc n a = n⋅q 1.75 Tabelul 2. 50 500 750 200 20 20 A2 = 0. Stâlpul central.30 1. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.

65 kN . Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.03 250 2.1 = 0.00 = 2.00 250 500 x 500 600 x 600 2.09) ⋅ 25 ⋅1. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 = 41.03 5 . Nistorescu 250 2.58 kN .60 ⋅ 0.00 250 2. Stâlpul marginal . din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.1 ⋅ 6.19 - .6 5 400 250 2.25 ⋅ (0.03 250 2.1 ⋅ 9.4 ⋅ (1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .60 ⋅ 0. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0.00 250 2.69 kN .25 kN .6 0 400 .00 ⋅ 9.09) ⋅ 25 ⋅1. Postelnicu & D.75 ⋅ 6.09 kN .5. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.00 ⋅ = 74. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].1 = 40. la nivelul planşeului peste parter. 2.03 250 2.11.00 5 .2. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN . Îndrumător de proiectare – T.00 − 0.60 ⋅ 4. TOTAL: 2.50 − 0.20 ⋅ 25 ⋅1. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 = 67.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.2.00 = 1175.20 − 0.03 250 2.60 ⋅ (4.775 ⋅ 6.00 = 90.

00 = 42.00 6.1 = 0.09) ⋅ 25 ⋅1. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2. Stâlpul de colţ.25 ⋅ (0.5 9.75 ⋅ L t 2 2 9.92 kN .5 ⋅ (4.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.0 0 6 .26 kN .50 ⋅ 0.50 − 0.5 ⋅ 0.00 ⋅ = 587. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.20 ⋅ 6.09) ⋅ 25 ⋅1. la nivelul planşeului peste acoperiş.1 = 54.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ = 45.1 ⋅ t = 2. Postelnicu & D.04 kN .1 = 28. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.87 kN .00 ⋅ 6.1 = 28.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .07 kN .00 = 21.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 . N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].775 ⋅ 6.1 ⋅ 6.09) ⋅ 25 ⋅1.28 kN .1 = 0.40 ⋅ (1. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.00 L = 1 ⋅ 0. TOTAL: 2.00 − 0.12. Nistorescu .5 ⋅ 0.50 ⋅ 4.5. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.20 Îndrumător de proiectare – T.3.20 ⋅ 25 ⋅1.40 ⋅ 0.00 ⋅ = 37.2 − 0.0 0 H J K Figura 2.8 ⋅ 8 ⋅1. . 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.2.

2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.50 ⋅ 0. Nistorescu .5 ⋅ 0. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”). Rc. la stâlpii centrali şi 0.09) ⋅ 25 ⋅1.1 = 0.775 ⋅ ⋅ = 293.8 ⋅ 8 ⋅1.50 − 0. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.3 ⋅ Rc . ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.05 kN .5 ⋅ 0.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.00 − 0. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.00 = 21.1 = 28. cu valori necunoscute în această fază.00 = 2. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.07) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ t D 6.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.50 ⋅ 4. mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .1 = 0.1 ⋅ = 45. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console. la stâlpii marginali şi de colţ.1 = 0. Postelnicu & D. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.40 ⋅ (1. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1. Îndrumător de proiectare – T. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.00 9.87 kN .01 mm n ⋅ Rc 0.1 = 67. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.21 - . din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).62 mm 0. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.1 = 28.14 kN .93 mm n ⋅ Rc 0.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.00 9.20 ⋅ 25 ⋅1.58 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.4 ⋅ Rc .5 ⋅ (4.00 = 1 ⋅ 0.26 kN . se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.00 = 22. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.1 ⋅ = 21.2 − 0.25 ⋅ (0. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.40 ⋅ 0.

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅ 25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

120 -0. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.813 -10.775 3.026 -0.373 1.775 [kN / m2 ] 18.2.046 b 0. c.111 -0.085 c -0.775 3.25 - .032 2.105 0. folosind relaţii de forma: + 2 Mi .030 [kN/ m2 ] 3.014 0.3. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.030 2. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.899 -9. pe când în reazeme interesează .03 c 3 2.1 ). a 1 2. Postelnicu & D.00 Figura 3.555 -2. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.046 -0.00 18.505 -0.079 0.2. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.00 18.775 3. practic. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3). Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.00 18. 3.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă. Nistorescu . se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente.1 ) ( 3. Calculul momentelor încovoietoare.030 2.596 6.03 5 b 2 2.033 -0. Sectiunea Tabelul 3. numai valorile maxime negative.032 0.2. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B.035 2.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.072 -0.145 7. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă. max ( 3.099 0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri. Schema grinzii este dată în figura 3. iar l deschiderea de calcul. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l − Mi . b.079 0.00 f 2.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice. Îndrumător de proiectare – T.039 [m] 2.03 d 4 2.021 [ kNm / m ] -0.00 18.03 e 5 2.463 -2.00 [ kNm / m ] 8.775 3.

b . Postelnicu & D.2). ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. În calculul momentelor. .035 2 = = 3. Secţiunea de calcul este cea din figura 2. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Nistorescu .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.4. sunt prezentate în tabelul 3. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. 3.1. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. calculat considerând zona întinsă integral plastificată.2. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora.775 ⋅ 2. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. 3.26 - Îndrumător de proiectare – T. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. Secţiunea a.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.4. ho – înălţimea utilă a secţiunii. Armarea plăcii în câmp la momente negative.04556 ⋅ = 170.3.85 mm 2 . Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).4.04556 (g + p) ⋅l 2 21. ce se desfăşoară în mod asemănător. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.4. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3.

se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul. Îndrumător de proiectare – T.27 - .3. Nistorescu . Numărul maxim de bare /m recomandat.90 ⋅ 106 = 0. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic. pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm.03498 ⋅ = 131. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). 3.3).60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.4. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.3.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. Postelnicu & D. Aşadar: M = 1 ⋅1. formând plase legate cu sârmă.5. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii.5). Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m. în zonele întinse.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari.3.75 ⋅ We . Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A a = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. care constituie reazemele plăcii (figura 3.1 = 2598750 Nmm = 2. numărul minim de bare este de 5 bare / m.

PC 60 OB 37 Tabelul 3. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de arm ă turi Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate ş i Barele drepte de la Reparti ţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme. care se livrează în colaci de lungimi mari. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. 3. 4 etc. Nistorescu . calculat cu relaţia (3). Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate.5. 3.).4.28 Îndrumător de proiectare – T. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente.4). În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. Postelnicu & D. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. Armăturile de la partea superioară a plăcii.5. putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi).3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor.

soluţie recomandabilă.29 - .5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1). călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60.4). o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. la plăci cu deschideri mici. Postelnicu & D. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3.5. pe considerente de simplicitate a execuţiei. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. ‰ repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă. Alegerea armăturii. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. ‰ preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. ‰ limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură.6. Nistorescu lo(2) . 3. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). Îndrumător de proiectare – T. Aceste armături au roluri multiple: ‰ împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari.

40 c 75 9.6.373 0.087 326. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3. Postelnicu & D.079 294.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.31 a 75 0. Nistorescu . Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.555 0.5.60 3 75 7. În tabelul 3.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.134 502. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.4 şi 3.85 0.27 0.7.72 2 75 6. 3. fără bare înclinate. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.021 0.106 399.119 447. Armarea plăcii fără bare înclinate.52 Tabelul 3.046 1 75 8.21 0.4 În tabelele 3.84 0. În figurile 3.30 - Îndrumător de proiectare – T.6.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.1.22 0.463 0.60 b 75 10. .6 şi 3.505 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.

Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.52 c 75 9. Îndrumător de proiectare – T.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.046 5φ8 călăreţi 1 75 8.373 0. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. de cofraj şi respectiv se desenează separat.71 2 75 6.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.52 Tabelul 3.52 b 75 10. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. care indică şi înălţimea elementelor structurale. grinzilor secundare şi a grinzilor principale. calitatea oţelului. planul devine plan de cofraj şi armare. În cazul structurilor complicate. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. numărul armăturilor identice.106 399.463 0.555 0. lungimea de tăiere. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.33 a 75 0. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. Postelnicu & D. cele două planuri.119 447. Nistorescu .71 3 75 7.85 393 5 φ 10 drepte 0.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.5 3.079 294. a plăcii.505 0.31 - .134 502.21 393 5 φ 10 drepte 0. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.27 393 5 φ 10 drepte 0. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.087 326.021 0. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.7. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata.

Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). În figura 3. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Postelnicu & D.5.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3.32 - Îndrumător de proiectare – T.8.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. . Nistorescu . Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + 2 − 2 Mi şi Mi (4.1) , max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l , max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 0.072 0.099 -0.026 5.650 9.960 34.04 -5.360 130.470 -0.105 0.014 -0.120 5.625 9.960 34.04 -18.011 -162.335 0.033 0.079 -0.046 5.600 9.960 34.04 -38.797 94.639 -0.079 0.032 -0.111 5.600 9.960 34.04 9.485 -143.167 0.046 0.085 -0.039 5.600 9.960 34.04 -27.264 105.105
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea 1 b 2 c 3

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: ‰ momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; ‰ momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ 0.395 0.447 -0.053 5.65 9.96 34.04 108.20 12.03 -0.605 0.014 -0.620 5.60 9.96 34.04 -31.08 -151.93 0.526 0.598 -0.072 5.60 9.96 34.04 143.33 15.61 -0.474 0.103 -0.577 5.60 9.96 34.04 -6.80 -136.43 0.500 0.591 -0.091 5.60 9.96 34.04 10.54 140.55

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

4.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4. Postelnicu & D.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .65 2 = = 58. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Se cunosc: Rc .36 - Îndrumător de proiectare – T.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Secţiunea 1. În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem. iar lc = 0.8⋅to = 0. Aa ho Figura 4. în care Δp ≤ lc / 6 . 4. Secţiunea a.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4. Nistorescu a ho = 465 h .04 ⋅ 5. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .2.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.4.3.080 ⋅ = 452. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).4.1. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.

iar lc = 0.65 m.3.4.33 kNm .243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4.47 kNm .4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162.5.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Secţiunea b.023 ⋅ = 946. Postelnicu & D. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. Nistorescu a .33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Secţiunea 2. în care Δp ≤ lc / 6 .6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 . Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.3. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.4. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0. h . Se determină ξ = 1 − 1 − A a = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.6⋅to = 0.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .18 > 0. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.37 - = 35 Figura 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.4.

8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.38 Îndrumător de proiectare – T.1 kNm . Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Secţiunea de calcul este cea din figura 3.0215 ⋅ = 685.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.64 kNm .79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.4.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.17 kNm .4.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.6.5. Postelnicu & D.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.0243 ⋅ = 773.5. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.4. lăţimea bp.2). Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94. Secţiunea c. Nistorescu . Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: .17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.7. Secţiunea 3. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.5. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.2. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.

Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. Calculul armăturii transversale. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1. Înălţimea secţiunii.75 ⋅ We . 4.2.4.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. 4. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) . se interpolează liniar).3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.7 ⋅1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.3 kNm .00 0.4. Aşadar: M = 0. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.8 kNm . Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . Nistorescu .39 - . se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. 4. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T.9.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.5.1 = 14036458 Nmm = 14.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel.8.85 500 0. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27. Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). calculat considerând zona întinsă integral plastificată.3 1.70 ≥ 1000 Tabelul 4. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. Postelnicu & D.

2 ⋅ p Ra 3. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.10 = ⋅ = 1. ae ≤ 3 ⋅h .5 ho se ia si = 2. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.546 < 2.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor. Postelnicu & D. Nistorescu . unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % .185 0. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue. ae ≤ 300 mm .1 % se ia pe = pemin = 0. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.874 1.6.40 - Îndrumător de proiectare – T.5 ho 0.2 ⋅ 0.8 ⋅ 210 9 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • ‰ ‰ ‰ distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).5 .185% 3.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d . ⇒ 100 ⋅ 0.2 ⋅10 3 = = 0. Secţiunea a. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .5.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare ‰ ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.457 si 1. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.1 Dacă Q ≤ 0.2 kN .185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).1.457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).1 %. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) . Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.5 ⋅ ho .3 = = 217 mm 0.

35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1. Postelnicu & D.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.5. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.55 kN .2 ⋅ p 3. 4.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.10 si = ⋅ = 1.61 kN . Secţiunea c. Prevederi constructive.10 = ⋅ = 1.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.55 ⋅10 3 = = 1.5.2 ⋅ 1. Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.2 ⋅ 1.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.6.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.41 - . Armături longitudinale.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.213% 3.61 ⋅10 3 = 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.76 < 2.01 1.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.8 ⋅ 210 ho 9 se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.35 210 3.212 0.88 < 2.35 si 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.2.5 0.212% Ra 3.213 0.6.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.5 0.23 2 1.14 2 1. Secţiunea b.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.

6.6.6. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. Distanţele libere între bare (figura 4. Postelnicu & D.7. acestea se dispun ca în figura 4. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.6.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri. .6. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături. greşit Figura 4. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor.5). Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.6. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. ca în figura 4.6. la turnare. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. Totodată în figura 4. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. pentru a permite introducerea pervibratorului.7.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară..42 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. Nistorescu . la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.

Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. Nistorescu . 4 4.5. Îndrumător de proiectare – T.6. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. Armături transversale. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. cel mult trei diametre diferite.43 - . ¾ 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. dispuse din doi în doi etrieri. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.4 Carcase legate cu sârm ă Poziţia arm ăturilor executate din oţel tip: PC 60.4. Ancorarea armăturilor.2.6. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. trebuie să fie de maxim 200 mm. ¾ 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. legate între ele prin agrafe transversale. fără placă la talpa superioară. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0.7 din STAS 10107/0-90). este recomandabil să se utilizeze numai două. La grinzile cu înălţime peste 700 mm. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale arm ăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element.2. de regulă. respectiv întreruperea armăturilor.2.2 precum şi § 6. fără bare înclinate. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii.3. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri. cel mult 3 diametre diferite de bare. în zonele întinse. Distanţele maxime admise între etrieri: ‰ pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. Ancorarea armăturilor. Tabelul 4. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: ¾ d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. 4. se prevăd armături de montaj. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). în cazul în care se realizează pe şantier. pentru armătura principală de rezistenţă. Postelnicu & D. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. Se recomandă să se folosească numai 2. ‰ ae ≤ 3 ⋅h .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. ‰ ae ≤ 300 mm .

În figura 4. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. lungimea de ancorare necesară. Postelnicu & D. Bc 10. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4.4) d – diametrul armăturii.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. Nistorescu . Bc 20. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . (3. Tabelul 4. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20.5. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. Pentru armăturile din bare laminate la cald. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. în cazurile curente.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Bc 10.44 - Îndrumător de proiectare – T. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d ‰ ‰ ‰ ‰ (3.8. iar barele de la partea superioară. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. călăreţii.8. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. Bc 20.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90).

4.45 - ≥5d d . prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.4. dacă se prevăd totuşi cârlige. 2.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. de regulă.5 Figura 4. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. Postelnicu & D.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus. ≥ 2. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4.9.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2.25 d 3d R ≥ 2.6.9.5 d d d d Sec ţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare ‰ ‰ Figura 4. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. se prevăd la capete cârlige. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). Înnădirea armăturilor. prevederea de cârlige nu este obligatorie. Nistorescu .9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Înnădirea armăturilor se realizează. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T.

astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. pentru înnădiri în zone întinse. Postelnicu & D. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. de regulă. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. ri .25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. ks = 1 + 0. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la ‰ ‰ ‰ ‰ (3.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. Nistorescu .4). în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură.10. în zonele cu efort minim în armături. Înnădirile se amplasează.46 - Îndrumător de proiectare – T. În figura 4. Figura 4. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune.6) la conform relaţiei (3.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim. ks = 1 + 0. . Pentru armăturile din bare laminate la cald.

Postelnicu & D. Tabelul 4. în tabelul 4. Elemente situate în aer liber.47 - . Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. cu umidităţi relative interioare < 75 %). Etrieri.1. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T.5. Elemente situate în aer liber. Elemente în contact cu exteriorul.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Totodată. Nistorescu . În tabelul 4. Tabelul 4. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.2 d (d – diametrul armăturilor). conform STAS 10107/0-90.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături.2. stâlpi.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. în condiţii obişnuite de mediu.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15.6.6. paragraful 6. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. neprotejate. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. conform STAS 10107/0-90. în mm. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe.

Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor.2. Schema statică a cadrului transversal. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.2.00 Figura 5. Schema de calcul a cadrului. 9 8 10 9 11 10 12 4.00 3 9. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte.85 4 5 6 7 1 9.48 Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea transversală a clădirii.00 9. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.00 9.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. 4. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3. .1.1. Nistorescu . cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.00 2 9. Postelnicu & D.00 4 Figura 5.1. Schema de calcul.

Tipuri de bare. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.2. Numerotare tipuri de secţiuni. Caracteristici geometrice bare.12 = 4233369.1. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. Îndrumător de proiectare – T.3 cm 4 = 5208. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).8 ⋅ L = 0.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4.2. în care Δp ≤ lc / 6 .2. Nistorescu . trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. Pentru grinzile cu secţiune T.6 cm 4 = 42333.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. Postelnicu & D.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).5.4. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1.49 - . 5. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . Bara de tip 1 (grinda cadrului).1. 5. y 1000 44 CG iar lc = 0. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45.2.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.1.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.6 ⋅ L = 0.3. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.

5. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.60 2. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.7.7.3.03 5 25 2. Postelnicu & D.00 25 2.00 25 40 A1 A4 A3 5. Se determină pe schema din figura 5.8 m 2 2 .03 25 2.2.50 - Îndrumător de proiectare – T. A3 şi A4.00 25 2.6.00 25 2. Încărcări pe grinzi.1.3.4 ⋅ 2 = 2. 25 2.60 A2 Figura 5.03 40 25 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3.3. ariile aferente A1. A2. Nistorescu 40 . ‰ A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600).03 25 2. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.

¾ Forţa G2. Încărcări temporare. 5.7 m 2 = 40.25 ⋅ = 3.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ‰ ‰ ‰ 5.2.60 = 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.Încărcări concentrate permanente.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.51 - .03 +( − ) 2 2 ⋅ 2. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.2.2 m 2m ⇒ p = 25.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.775 kN 2 ⋅ 2.5 m − 0.3. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.775 kN ⇒ ¾ Forţa G3.6 m 2 = 40.1.8 m 2⋅ 1 kN = 25.1 = 14.25 m ⋅ (0.015 kN m2 kN 5.295 kN m ⋅ 2.60 5. 5. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.2.60 = 5.3.3. 3.01 3 m m 3.60 5.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Postelnicu & D.03 m 2 2 2 2 5.2 kN m 5.775 kN 2 G2 = 54.3.60 2.60 5.60 2.00 + 0.00 m − 0.35 kN 2 m3 ⋅10.60 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.25 ⋅ 5.1 = 10.60 m 2 ⋅ 0.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.3. Încărcări concentrate.035 +( − ) 2.5 m − 0. reprezentând reacţiunile grinzii secundare. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.3.03 + 0.25 ⋅ 5.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.1 = 14.37 kN m kN 5.4 m ⋅ (1.285 2 m m m kN kN 0.35 kN 2 m3 3. Nistorescu G3 = 54.035 5.74 kN .25 m ⋅ (0.60 m 2 ⋅ 0.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.1. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.Încărcări permanente.3.2.

52 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.6 m 2 = 190. 5. Postelnicu & D.25 2.2.25 2. Ipoteza 1.22 kN ⋅10.25 2.06 m 2 = 109.08 kN ⇒ P4 = 109. 18 kN m2 ⋅ 6.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.06 m 2 = 22. Ipoteze de încărcare.6 kN P3 = 192.3.25 2. ¾ Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.25 2. m kN 5.8.7 m 2 = 192.25 2.8 kN ⋅10.25 2. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.25 2.35 kN 2 m3 3.25 2.87 kN ⇒ 5.Încărcări concentrate temporare. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale. .60 m 2 ⋅ 0.8 kN ⇒ ¾ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 1. Ipotezele de încărcare semnificative.775 kN 2 ⋅ 6.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal ¾ Forţa G4.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.25 Figura 5.25 m ⋅ (0.25 2.5 m − 0.4.3.1 = 14.4.6 kN ⇒ ¾ Forţa P4: 5.1.

2.25 2. pentru unul din cele două sensuri. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.).2.25 2.25 2.25 2. în zonele de reazem azem pe stâlpii interiori.53 - .4. Nistorescu .25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori. Îndrumător de proiectare – T. Ipoteza 3.25 2.25 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.3.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central. precum şi valorile maxime ale momentelor.25 2.25 2.25 2. 5. Ipoteza de încărcare numărul 3.25 2.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 2.25 2.25 2.25 Figura 5.10.25 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.25 2. din stâlpii structurii.9.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii.25 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. 5. Postelnicu & D. Ipoteza de încărcare numărul 2.25 Figura 5. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2.4.

50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.4. Nistorescu . În tabelul 5.52 97. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.25 2.2.25 2.25 2.54 97.1) şi (5. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.25 2.92 95. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.32 973.35 968.45 596. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.28 97.28 237.35 584.45 95.87 652. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.03 473.28 118. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare.49 260.34 1029. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.48 79.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.75 97. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.97 483.29 968.55 1145.63 973.51 164. Ipoteza 4. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F). Postelnicu & D. Ipoteza de încărcare numărul 4.11.4.89 153.54 1210.32 411.31 584.57 1017.25 2. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.38 193.92 79.67 506.25 2.28 79.89 97.38 596.25 2. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5. Tabelul 5.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.12).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.54 97.25 2.25 2.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.86 79.25 2.28 1145.73 201.54 - Îndrumător de proiectare – T. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.63 506.1.89 118.28 79.50 188.50 79.25 2. de asemenea.54 100. .82 640.54 186.25 Figura 5.28 81.

55 - . Dacă din relaţiile (5. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1.85 ⋅ Qax (5. 4 şi 5 (vezi figurile 5. ‰ ‰ b este lăţimea elementului de reazem.13 ÷20). q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. Îndrumător de proiectare – T.85 ⋅ Max Qred ≥ 0. determinate cu deschiderile interax.12.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.3) (5.1) şi (5. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide.1) (5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. Postelnicu & D. ‰ Q1 este forţa concentrată aplicată din nod. Nistorescu . 2.

56 - Îndrumător de proiectare – T. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. . Nistorescu .14. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).13. Figura 5.

15.16. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).57 - . Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu .

Postelnicu & D.58 - Îndrumător de proiectare – T. .17.18. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Îndrumător de proiectare – T.59 - . Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central).20. Figura 5. Nistorescu .19. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central).

‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6.1. Bara 1 ( câmp ). 2 În acest caz. (beton Bc 25) 2 ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm . Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. Nistorescu ho= 950 . 2 Deoarece ⇒ x<hp . *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].60 Îndrumător de proiectare – T. dictează condiţia ( ii ). ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm .2 kNm .1. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal.1. Lăţimea activă a plăcii bp.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm . bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm .8 ⋅ 9000 = 7200 mm . (oţel PC 52) ‰ hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . (vezi figura 5. Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ‰ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . Postelnicu & D. . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. Se cunosc: 2 ‰ Rc .13) Momentul de calcul este: M = 914. Calculul armăturii longitudinale. 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm .8 ⋅ L = 0.2 ⋅10 6 Nmm = 2932. 6.76 kNm .1.

2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.6 ⋅ L = 0.2.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941. Bara 2 ( câmp ).78 − ) = 956.02856 . Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.22 = 941. „a” . Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.78 mm 42 5 97 a Figura 6. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . 6. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42.03 kNm > M = 914. Nistorescu .5 ⋅ 982 = 58.84 mm 2 . Totuşi.61 - .2. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.57 kNm . Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale. Δp = lc 5600 = = 900 mm . Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58.76 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136.5 ⋅ 2454 + 97. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.02856 ⋅ = 3255.6 ⋅ 9000 = 5600 mm . • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.1.2. Postelnicu & D.

Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale. ca în figura 6.62 - Îndrumător de proiectare – T.02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.4.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . ho = h − a = 1000 − 42. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central.85 kNm . 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). (vezi figura 5.4. Momentul de calcul este: M = 696. Nistorescu 30 25 ho= 950 .3. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. Se determină: ƒ ƒ ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .5 = 957. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.03 kNm . . ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . Postelnicu & D.02365 ⋅ = 2471.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .

22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906. Aa’.63 - . ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58.12 kNm > M = 696.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26.34 kNm .3) ‰ ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm .1) ‰ a‘.13 şi tabelul 5. Postelnicu & D.19) a = 7 φ 25 (3436 mm ) .1. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.78 ⋅ mm . pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.03 kNm 2 2 9 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.22 = 906.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.22 kNm > M = 260.34 ⋅10 6 = = 957.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.22 mm .5 − ) = 834.02 kNm 6.78 b = 400 Figura 6.5. Se cunosc: ‰ momentul de calcul: M = 260. (vezi figura 6. (vezi fig. Nistorescu . 5.78 = = 1568.3.22 Deoarece x < 2 ⋅ a' . ' 2 ‰ Aa’ – armătura din zona comprimată: A (vezi figura 6. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. Aa. Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.34 kNm a‘ = 58. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’.

18 kNm .8 kNm < M = 1029.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .1) a = 70 mm şi a' = 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132. vezi figura 6.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.3 kNm (vezi fig. Postelnicu & D. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului. a = 70 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.18 ⋅10 6 Nmm = 392. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .46 kNm 6.5 = = 844. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1.93 kNm > M = 260.6.5 mm .5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887.13 şi tabelul 5.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6.5 = 392.5 = 887. ha = ho − a' = 930 − 42. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. Nistorescu a‘ = 42.1.4. 5. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.5 mm . Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.19).7.28 = 264. .64 Îndrumător de proiectare – T. ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) .

Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1. ca în figura 6. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.75 − 42.17).17 = 3917.5.3 kNm .75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.5 mm .65 - . (vezi fig.5 mm . Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. ha = ho − a' = 930 − 42.12 kNm .25 mm Figura 6.5 = 887. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .25 = 2 2 9 = 1047.7 ⋅15 ⋅ (943.75 mm ha = ho − a' = 943. Bara 2 (reazem stânga). Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează. Nistorescu .98 kNm 8 6.19) Îndrumător de proiectare – T.3 − 392.7 mm .1) ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ (vezi figura 6.88 = 130. Ra 300 ƒ Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.15 şi tabelul 5.8. 5.63 kNm .8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.5 ⋅ 2945 + 97. Postelnicu & D.25 = 943. ƒ Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. ƒ ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637. a = 70 mm şi a' = 42.1.18 = 637.5 = 901.1314 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ƒ M2 = M − M1 = 1029.1314 ⋅ = 2444.17 mm 2 .88 kNm > M = 1029.5 ⋅ 982 = 56. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.17 mm 2 .12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .

1482 ⋅ = 2756. 300 Ra 2 A a = A a1 + A a 2 = 982 + 2756. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .89 mm . Postelnicu & D.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.46 ⋅10 6 Nmm = 261.17 kNm .25 mm b Rc 400 15 .89 mm 2 . Nistorescu . Succesiunea operaţiilor este următoarea: ƒ ƒ ƒ ƒ ƒ M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.63 kNm a‘ = 42. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.10. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.89 = 3738.5 = = 714.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.1482 .46 = 712.5 ⋅1963 + 97.63 − 261.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.5 = 261.08 kNm < M = 973. Se alege: Aa = 3927 mm 2 . Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor.9. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42. M2 = M − M1 = 973.66 - Îndrumător de proiectare – T. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.5 = 887.5 mm Figura 6.46 kNm .

25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.2. Prevederi constructive. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri.6. valabile pentru toate grinzile. pe considerente de economicitate a soluţiei. a momentelor negative pe reazeme.11. precum şi a forţelor tăietoare. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. barele înclinate. Într-adevăr. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . 6.5 h Figura 6. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. Se recomandă ca. în completarea prevederilor date la § 4.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6.5 h. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1. puternic solicitate. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă.67 - • h .11). barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. având de regulă unghiul de înclinare 45º. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147. Postelnicu & D. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1.1. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate.2.63 kNm 9 1018 = 127.

Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri.68 - Îndrumător de proiectare – T.2. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. prezentate mai sus. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. se vor adopta soluţii ca în figura 6. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă.c.12) Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie.b. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare.13. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Bară “flotantă”.12. 6. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. Nistorescu .a şi se vor evita cele din figura 6. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. în secţiunile înclinate .13. Postelnicu & D. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.13.2. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. . se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii.13. Din acelaşi motiv.

II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. iar în figura 6. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune).3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere. În figura 6. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.6. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. lI.14. măsurată în proiecţie pe axul grinzii. în raport cu diagrama de momente “dilatată”. Postelnicu & D. pentru o bară înclinată.14.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. [10] De aceea.69 - . (vezi § 4. Îndrumător de proiectare – T.II I l2 li/2 li lI. c. În figura 6. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.II – distanţa între secţiunile I şi II.II l l ≥ la l ≥ lI. II I l2 II l1 45° lI. Nistorescu .15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. II – secţiunea în care.14.

Nistorescu 100 . care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.c. . 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.15.70 - Îndrumător de proiectare – T.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. Observaţie. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate.14. Postelnicu & D.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6.

15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau.71 - . sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Nistorescu 5 2 . dacă diametrele sunt egale. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.16. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .

Nistorescu 8 3 4 .72 Îndrumător de proiectare – T. .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. Postelnicu & D.17. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. ducând din punctele respective linii orizontale. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă.

Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. respectiv înclinării fiecărei bare. respectiv înclinate. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). În figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. Îndrumător de proiectare – T. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală.6. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale.73 - . pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În figura 6. Pentru barele întrerupte. În figura 6.3 ). două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓).17 este marcată prin linii groase. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). În figura 6. Nistorescu . Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. Postelnicu & D. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4.5 h. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. diagrama corectată („dilatată”) cu 0. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.18. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 . .74 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.

3. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare. Calculul armăturii transversale. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T.45 C B A A 600 B C 8 22 Ø φ20 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 25 6 12Ø Figura 6.30 2. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate.95 570 2.73 1.75 - . unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate.19. este arătată in figura de mai jos.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8. Nistorescu . Se constată că pe zonele dintre nervuri. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. Postelnicu & D. 1. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor.

Postelnicu & D. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.256 % 400 ⋅ 957.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.2.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.10 = ⋅ = 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.6.256 si 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.1 %.1. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.5 0.1.5 ⋅ ho se ia si = 2.2 ⋅ p Ra 3.5 mm . • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).3.409 0.2 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.3 mm 2 . (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.125 . (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .125 2 1.90 < 2. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 . • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.5 = 957. Bara 1 (reazem stânga).98 mm . intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.5 mm .1.5 ⋅1.8 ⋅10 3 = 1.409 % > pe min = 0.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Nistorescu .3 = = 122. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.10 N / mm 2 .76 - Îndrumător de proiectare – T.3. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % . .1 % se ia pe = 0.1 % 3.5 . (oţel PC 52) a . Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. Secţiunea D (armare cu etrieri). 0.5 ⋅ ho . ⇒ 100 ⋅ 0. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm . 6.1 ‰ ‰ ‰ ‰ ‰ • Dacă Q ≤ 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: Q= Q 473. pe ⋅b 0.8 ⋅ 210 ho 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Dacă pe < 0.

707 = 166.11).25 mm ho = h − a = 1000 − 56.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. Nistorescu . prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.1.50 < Q < 4 . Bara 1 (reazem dreapta).2. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8. 400 ⋅ 943.87 kN Q= p= Qeb 473.3.25 = 943.5 − 166. 6.345 < 0. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb).75 Îndrumător de proiectare – T. 5. Postelnicu & D. În continuare.63 = 473. 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1.87 ⋅10 3 = 1. Secţiunea C. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).1.8 ⋅ 300 ⋅ 0.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.04 % .1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6.2.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. 6.2 = 941.75 ⋅1. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).3.27 ⋅10 3 = = 0.14.2 mm ho = h − a = 1000 − 58. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 58.2.3. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640. unde: 0.141 .77 - .8 ⋅1. Se cunosc: ‰ ‰ a ≈ 56.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale.

Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A. Q= Qeb 435.2. .04 210 100 ⋅ 1.5 mm .3 mm 2 . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.10 = ⋅ = 1. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.63 kN .30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6. 6. 3.2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ 210 • se verifică: 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.67 kN .3 − 166.3 kN .63 = 435.1 % . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.208 % > 0.8 ⋅ 300 ⋅ 0. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.5 = 957. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). pe ⋅b 0.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.2.208 0. . Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).3.5 ho 0.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.5 mm Q = 602.141 1. Nistorescu .137 .78 - Îndrumător de proiectare – T. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.707 = 166.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.792 < 2.14) ho = h − a = 1000 − 42.04 si 1.3 = = 241. 8) . 6.67 ⋅10 3 = 1. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.5 ⋅1.2 ⋅ 1.20.83 mm .

8 ⋅ Ra 0.3 mm 2 .2 mm .241 0.79 - .769 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.2 = 941.8 ⋅1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1.1 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.1 % . 3. 0. • • pe = Rt 1. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.96 kN .8 mm .618 < 2.5 570 57 2.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200. Nistorescu . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. 6. 400 ⋅ 957.8 ⋅ 210 9 ⇒ pe calculat anterior este corect . Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.3.769 210 3. Secţiunea C (armare cu etrieri).2 ⋅ 0.2.96 ⋅10 3 = = 0.769 % . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.753 .241 % > 0.5 ho pe 0.3.3 = = 208 mm . Q = 311.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.21.137 2 1. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.

5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.3 kN . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.04 % .67 kN .1 % . 8) . Postelnicu & D.097 < pe min = 0. 3.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.3 mm 2 şi ne = 4 .912 210 3. Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).5 mm .1 % . 400 ⋅ 943.097 % .75 mm .5 = 0.006 .8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.1 ⋅ 400 . 6.75 ⋅1.006 2 1.912 ) ⋅ 50 ⋅1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.54 > 2. 400 ⋅ 941. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 56. 4.3.912 si Rt 1.8 ⋅ 300 ⋅ 0. 3. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ai ⋅ R at ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.80 - Îndrumător de proiectare – T.753 2 1.04 si Rt 1. Bara 2 (reazem stânga). Qeb = QA − Qi = 584. ⇒ φ 8 / 300 6.2 ⋅ 0.3.63kN . pe ⋅b 0.707 = 166.10 = ⋅ = ⋅ = 2.25 = 943.2 ⋅ 1.1 % .5 . Nistorescu .8 Rt 0.3. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .3.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.1. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.1 2.3 − 166.25 mm .73 < 2.75 pe = Rt 1. ho = h − a = 1000 − 56.097 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1. 6.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.67 ⋅10 3 = = 1.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.2 ⋅ p Ra 3.3 mm 2 . 0. 210 • • • • • se ia si = 2.5 0.753 − = 0.63 = 417.3 = = 310. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.162 0.8 ⋅ Ra 0. Q= Qeb 417.162 % > pe min = 0. Q = 584.912 % .8 ⋅ Ra 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.

942 .63 = 381.8 ⋅ 300 ⋅ 0.1 − 166. 400 ⋅ 920. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0.17 = 920.22.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.8 ⋅ 210 ho pe 9 ⇒ pe calculat anterior este corect.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.2 ⋅ 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.17 mm . b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.707 = 166.2. 6 ho = h − a = 1000 − 79. Q= Qeb 381.162 0.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6. 8) . pe ⋅b 0.83 mm .2 ⋅ p Ra 3. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.81 - Îndrumător de proiectare – T.3 mm 2 .5 = 79. Postelnicu & D.799 1.799 % .162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .5 + 4 ⋅ 97.1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).83 ⋅1.63 kN .162 % . a≈ Q = 548. Qeb = QB − Qi = 548.942 2 1.47 ⋅10 3 = = 0. 3.8 ⋅ Ra 0.5 mm .3.47 kN . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.3 = = 310. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ 2 ⋅ 42.5 0. 4. Nistorescu .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. 6.3.90 < 2.1 kN . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).83 pe = Rt 0.

769 % . 6.91 > 2. ho = h − a = 1000 − 42.5 %= % = 0.607 − ) ⋅ 50 ⋅1.5 Rt 0. Nistorescu .5 2.78 ⋅10 3 Q = = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3. 210 Ra p se ia pe = 0.607 .5 ⋅1.2 ⋅ p 3.3 = = 503 mm .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.23. Se cunosc: ‰ ‰ ‰ a ≈ 42.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.5 mm . Se parcurg următoarele etape: 255.5 mm Q = 255.2 ⋅ 0. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Postelnicu & D. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.1 2. 0.78 kN . se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.1 (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.3.067 % .5 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6. 400 ⋅ 957.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0. Ra 3.3 mm 2 şi ne = 4 . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.5 = 957.8 ⋅ Ra 0.3.769 1. pe ⋅b 0. Secţiunea C (armare numai cu etrieri).068 % .82 - Îndrumător de proiectare – T.068 0.607 2 1.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.1 % .1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
‰ ‰ ‰ ‰

V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine: ƒ ƒ ƒ
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191 , 93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100.

6.4.2. Zona 2. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

26). lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Postelnicu & D. Modul de cotare al etrierului . se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. li li = 1. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6.2.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. 250 . În figura de mai jos. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor.86 - 45° li .25.26. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. respectându-se indicaţiile date la § 6. Nistorescu c = 25 Figura 6.

2) 181. Schema de calcul a secţiunii stâlpului. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133. 7.07 − 28. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.15 mm 2 .87 - . 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164.1.48 + 870 ⋅ 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.1. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A a ' .1.02 = 181. x. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7.88 kNm . Nistorescu .86 kN (vezi figura 5.85 mm .85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175.17 şi tabelul 5. Armarea longitudinală. 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. înălţimea zonei comprimate.85 430 − 500 ⋅133. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm (beton Bc 25). Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. ‰ ‰ ‰ ‰ Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Postelnicu & D. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).1. Îndrumător de proiectare – T. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A a' = A a = ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. Se cunosc: 2 2 ‰ Rc .

Nistorescu . Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.2.10 % (vezi şi § 7. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .3) ⇒ Aa = 0. 7.02 = 235 kNm .88 - Îndrumător de proiectare – T.(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ‰ ‰ ‰ ‰ d = 35 ⋅ mm 2 .). Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul.1. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.3. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.1 % b ⋅ ho (7. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.50 % > 0.9 + 1655 ⋅ 0. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).32 % 500 ⋅ 500 9 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7. (vezi figura 5.3): p= Aa ⋅100 % = 0.69 ≈ 1655 kN .32 % (vezi § 7.18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540.3. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.18 − 600 ⋅ 212.2.18 mm . Postelnicu & D. Rezultă succesiv: ƒ ƒ x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. conform STAS 10107/090 este 0. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . 600 ⋅13 b ⋅ Rc ' A a A a = = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212. 300 ⋅ 530 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.9 kN .19 şi tabelul 5.Se cunosc: ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .2.4 mm 2 . Stâlpul central ( 600 x 600 ).4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.5 mm 2 .

28 kN .32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 9 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. 7.2.89 - . Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central. Armarea transversală.3).5 ⋅ 0. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .3. ƒ p= Aa ⋅100 % = 0.078 mm 2 .47 ⋅ % > 0. La elementele comprimate excentric. 7.95 N / mm 2 (beton Bc 25). (7.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.95 ⋅ (1 + 0. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ).18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].27) = 1. rezistenţa de calcul a betonului la întindere. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.3. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0. ‰ Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37). (vezi figura 5. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1.5 ⋅ n) .28 ⋅10 3 Q = = 0.316 < 0.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.1. Postelnicu & D.2. Nistorescu .32 % (vezi § 7. Se cunosc: ‰ Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0. [10] • Q= 79.3.

1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.90 - Îndrumător de proiectare – T. Stâlpul central ( 600 x 600 ). Pe direcţia fiecărei laturi.3 + 2 ⋅ 28. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.1 ⋅ 500 (i) ‰ ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm .54 kN .3 mm 2 ).54 ⋅10 3 = = 0. la stâlpi din clasa C (vezi § 7.50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.6) A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0. (vezi figura 5. 7.2. Nistorescu .35) = 1.257 < 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.3 + 1.35 ⇒ Rt ' = 0.1 ⋅ 600 (i) ‰ Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . .3) = = 281 mm pe ⋅b 0.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.1). (iii) Dictează deci condiţia (ii).5 ⋅ 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii).1% ae ⋅b distanţa între etrieri. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .20). procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. • • • ‰ numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A e ⋅ ne ⋅ 100 % ≥ 0.3.3.2.3 mm 2 ).1 %.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.1). Postelnicu & D.41 (pentru etrierul neperimetral) (7. Pe direcţia fiecărei laturi. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.95 ⋅ (1 + 0.1 %.3) = = 262 mm pe ⋅b 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .41 ⋅ 28.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1.

3.2. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. Prevederi constructive pentru stâlpi. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. conform tabelului 7.3. Secţiunea de beton. Nistorescu . Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. 7. • procentele totale de armare minime. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm.1.5 %.4). p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie.3.3.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. Îndrumător de proiectare – T. Armăturile longitudinale. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă.91 - . mai mare de 2. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7.1. de regulă. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7. T. 7. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. 7. Postelnicu & D. Clase de stâlpi.05 ).20 %. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm.4. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).

70 0. Nistorescu . Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0.60 0. Pentru stâlpii din clasele A şi B.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale). la fiecare nivel). pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.60 0. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.70 1.Zona cu etrieri îndesiţi.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .3. la extremitatea inferioară a stâlpului. B.50 0.60 0.2. A.80 OB 37 0. dar cel puţin 6 mm .70 PC 52 0. D. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică.Zona curentă. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale). ‰ zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi.90 0. .50 0. la fiecare nivel separat pentru: ‰ zona curentă a stâlpului.4. Armăturile transversale. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . Postelnicu & D. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).60 0. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. C.70 0. 7. Pentru stâlpii din clasa C. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.00 0.40 0.80 0. PC 52 OB 37 PC 60. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.50 În cazurile când.10 %.92 - Îndrumător de proiectare – T.Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.

Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. pe. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură. fiecare bară longitudinală. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = ‰ ‰ ‰ Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă.10 %. Îndrumător de proiectare – T. pe direcţia fiecărei laturi. ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. cu trei bare pe latură. Procentul de armare transversală. Nistorescu . trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7.5. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului.93 - . în afara zonelor plastice potenţiale. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. Postelnicu & D.5 a). în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier.

5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Fundaţia stâlpului central.1.70 600 .50 m faţă de cota ± 0. Nistorescu 600 450 2.1. 8. -94Îndrumător de proiectare – T. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. Fundaţia stâlpului central.50 M Q Nf . iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie.1.00 H = 800 1. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.70 450 600 600 450 600 2. Dimensionarea blocului de beton simplu.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. Postelnicu & D.50 L = 2.1.00 care este cota pardoselii finite a parterului.70 450 600 Figura 8.1. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa . ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. Cota de fundare este –1. 8.

se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN . M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.54 ⋅ (0.50 ⋅ 20 = 262.70 ⇒ max = 340.70 ⋅ 2. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8. iar B dimensiunea pe direcţia normală.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) pef = S – ‰ ‰ ‰ dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. Postelnicu & D.6 = 268. N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.5 + 97.12 m .44 kN ≈ 263 kN kN m3 . Considerând coeficientul de încărcare n = 1.19). la solicitări excentrice după o direcţie. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).70 ⋅ 2.70 ⋅ 2. G f = 1. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.70 ⋅1.5) = 245. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. 2 = kN 6 ⋅ 0.3 ⋅ kN .2 kPa< 1. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.70 m2 M f 245.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0. L fiind ‰ ‰ ). Relaţiile de verificare.2 ⋅ 2.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.7 2.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8. Nistorescu -95- .1). pentru dimensiunile fundaţiei sunt: ƒ • ‰ p1.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196.8 + 0.2 p1 = pef min p2 = pef = 340.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.

50 σ1 = 1063. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte. duse din colţurile secţiunii stâlpului. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. Pentru cuzinetul de formă pătrată.27 = = 0.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1. 2 = 1729 6 ⋅ 0.2 ⋅1. Armarea cuzinetului.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. Postelnicu & D. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.50 ⋅1. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului.2) de mai jos (vezi şi figura 8. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.5 σ 2 = 473.50 1.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. Dimensionarea cuzinetului.1.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8. 8.2 ) .07 >0 N mm 2 < Rc = 6.50 ⋅1. 8. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0.2. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.27 = = = 0. Nistorescu .50 ⋅ 0.1.4 kN m kN m2 2 = 1. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii.096 m . Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.50 1. momentele încovoietoare. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. considerată ca reacţiune.3.50 ⋅1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8. se pot determina cu formulele (8. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare. obţinându-se: e1 = Mc 167.

Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc ‰ .50 m2 .16 bare.45 2 0. Postelnicu & D... Nistorescu -97- .05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T.2.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .. Se aleg 13 bare 100.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului. p + p2 N pmed = 1 = .9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.50 ⋅ 0. pmed (8.4) Y X p1 p2 Figura 8.50 − 0..Structură etajată din beton armat ‰ ‰ Dimensionarea fundaţiilor lx.5) − ⋅ (1046 + 870.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.15 % > pmin % = 0.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0.5) = 120.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6. 2 m2 1.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 . Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.60) = 91. ⇒ 1.50 + 0. (8.5 1.

2. Postelnicu & D.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. -98- Îndrumător de proiectare – T..05 % 455 ⋅1500 8. Se aleg 10 bare 100.50 300 550 550 300 500 2.115 % > pmin % = 0.20 500 . iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5. Fundaţia stâlpului marginal.. 500 300 450 200 M Q N ± 0. Nistorescu 550 300 2.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0.20 300 550 Figura 8.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91. Fundaţia stâlpului marginal.3.16 bare. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0..17). Dimensionarea blocului de beton simplu. 8.00 1.2.. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.1.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .20 .1.

28 ⋅ (0. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.135 m . Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.4 127.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.2.19 m .5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.28 ⋅ 0.5 kN .20 Condiţia (8.00 ⋅1.2 = 267.00 m până la 2. . la solicitări excentrice după o direcţie.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.19 min ) ⇒ p1.2 ⋅1.4 kPa > 0 2. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.6 min p2 = pef = 114. max p1 = pef = 335.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.00 2.3 kPa < 1.0 max p1 = pef = 419. Nistorescu -99- .9 + 0.1).3).00 ⋅ 2.50 ⋅ 20 = 144 kN . dimensiune ce verifică (8.2 kPa ≤ 300 kPa 2.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.20 2.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1. Dimensionarea cuzinetului.10 1.6 kPa >1.00 m2 Mf 199 = = 0.00 ⋅ 2.4 ⋅ 25 ≈ 14.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.10 ⋅ 0.10 ⋅1.9 kN m2 kN m2 =419.4) = 199 kN . 2 = 940 6 ⋅ 0. 2 = 1069 6 ⋅ 0.2.10 ⋅1.20 ⋅ 2. Relaţiile de verificare.7 = = = 0.20 m (vezi figura 8.1). 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8. Postelnicu & D.2 ⋅ 2.00 ⋅ 2. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1. 8.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.

1.2. Se aleg 5 bare φ 100. Se aleg 7 bare φ 100.14 % > pmin % = 0. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1. 0.3.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.11 bare. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 . 0.7 = = 0.05 % .30 2 ⋅ (2 ⋅1..10 ⋅ 0.10 % > pmin % = 0.11 bare.05 % .10 + 0.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 .10 − 0.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50. Postelnicu & D. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.1)... (8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. 2 m2 1.3) şi (8.30 2 0. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0. 8...5 kNm 6 6 765 ⋅ 0.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.10 m2 1..875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. Nistorescu .10 1. Armarea cuzinetului.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 .875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5. 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet..10 ⋅1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .

60 Bc 7. Înălţimea h a cuzinetului.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. Postelnicu & D. Nistorescu -101- .1.50 1.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.30 1.40 K 0. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.3 trepte.5.50 1.30 1.55 K 0.5 1.60 1.5.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc .40 1.25 .6.5) Hi – înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte.10 1.50 1. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: ƒ ƒ tgβ = h 2 > l 3 . O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. Presiunea maxim ă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.20 1. Bc ) se aleg pe considerente economice.40 1.1: tgα = ‰ ‰ Hi ≥ (tgα) min Li (8. Tabelul 8. pentru blocul cu 2 . în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7.65 L Lc = 0.5 1.80 Bc 5 1.70 1. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. Prevederi constructive. Lc Îndrumător de proiectare – T.20 1. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren.3. respectiv Bc / B : ‰ ‰ Lc = 0.30 1. h > 0. când este ancorat.

Dacă tgβ = h ≥1. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. -102- Îndrumător de proiectare – T. are valoarea 0.4. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. Postelnicu & D. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Nistorescu . iar procentul de minim de armare. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. pe fiecare direcţie.05 %. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii.5 şi până la clasa betonului din stâlp.

103 - . în deschiderile interioare: lc = 0. Îndrumător de proiectare – T. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). Lăţimea activă bp a tălpii. unde l este deschiderea de calcul. Postelnicu & D Nistorescu . este egală cu lăţimea reală a plăcii. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. cu placa în zona comprimată. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii.5 l.8 l. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. bp Δp Δp Figura 1.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.6 l. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l .Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1.

nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. Grinzi independente sau cu placa în consolă.10 . dacă hp / h ≥ 0. Postelnicu & D Nistorescu hp . ‰ ‰ dacă 0. Figura 3. atunci: Δ p = 0 .05 .Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Pentru grinzi făcând parte din planşee. hp Figura 5. b). d: ‰ ‰ dacă hp / h < 0. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): ‰ dacă hp / h ≥ 0.10 . rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: ‰ Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. . ‰ Δ p ≥ 6 ⋅ hp . atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp .10 . Pentru grinzi făcând parte din planşee.05 ≤ hp / h < 0. Pentru grinzi independente. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .104 - Îndrumător de proiectare – T.10 . dacă hp / h < 0. c). Grinzi de planşee nerigidizate. atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. Grinzi de planşee rigidizate.

105 - . Postelnicu & D Nistorescu hv hp . Lăţimea reală a plăcii: a. Îndrumător de proiectare – T. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). la valorile Δp determinate conform punctelor a. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. În cazurile când placa este prevăzută cu vute.) pentru grinzi făcând parte din planşee.) b.2. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute.) Figura 6. Observaţie.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. b. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp. b. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. bv A.

030 0.059 -0.026 -0.103 0.000 0.120 -0.085 Influenţa lui p c 0.079 0.100 0.078 0. Postelnicu & D.111 -0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.522 -0.042 0.414 0.290 0.046 -0.620 -0.001 0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .132 ⋅ g ⋅ l −0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).034 0.014 0.000 0.072 0.010 -0.204 0.050 -0.502 0.032 0.057 0.336 0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.005 -0.065 0.139 0.105 -0.018 -0.215 0.099 0.018 0.062 0.068 0.039 -0.056 0.326 0.126 0.041 0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).026 -0.088 0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.974 ⋅ g ⋅ l +1.000 -0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.078 -0.305 -0.318 -0.039 α 0.328 0.110 -0.577 -0.102 0.021 -0.143 -0.049 -0.058 -0.106 0.128 -0.392 -0. 20.067 0. 30.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.272 -0.037 -0.045 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.295 0.200 0.188 -0.226 0.152 -0.037 -0. 10 şi 20).194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.026 0.053 -0.605 0.095 -0.500 0.043 -0.474 0.079 -0.042 0. Grinda fiind simetrică.118 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.480 -0.395 ⋅ g ⋅ l +0.174 -0.073 0.020 0.040 0.047 -0.040 -0.147 0.111 -0.105 -0.204 Reacţiuni: V0max = 0.274 -0.017 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.014 0.505 -0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0. Nistorescu .073 0.106 -0.160 -0.039 -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.059 0.406 0.028 0.032 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.042 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.043 -0.374 -0.099 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.207 -0.050 -0.260 0.091 -0.039 0.395 ⋅ g ⋅ l −0. 40 şi 50.431 -0.591 0.270 0. precum şi distanţele punctelor fixe.038 0.273 0.004 -0.120 -0.494 0.598 0.069 0.300 0.354 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.347 -0.080 0.094 -0.109 -0.031 -0.026 0.205 -0.016 -0.105 -0.034 0. 10.074 -0.063 -0.088 -0.025 0.032 0.171 0.014 0.405 -0.400 0.075 -0.132 ⋅ g ⋅ l +1.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.245 -0.065 -0.046 b 0.447 0.089 0.072 -0.033 0.204 Influenţa lui p γ -0.014 0.195 0.068 -0.004 -0.008 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.030 0.079 -0.426 0.526 0.005 -0.395 0.075 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.072 -0.

Nistorescu -107- . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T.

Nistorescu -108- . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T.

ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 . Postelnicu & D.2 Îndrumător de proiectare – T.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 . Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .

Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Nistorescu . Postelnicu & D. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: ‰ de la stânga spre dreapta. În urma apelării apare ecranul din figura 1.110 Îndrumător de proiectare . iar acestea pot fi reluate de mai multe ori.T. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. modificarea acestora. în aceeaşi poziţie. Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. . Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului.exe. Figura 1. din directorul care conţine P-FRAME-ul. apelarea se face lansând comanda: pframe. ‰ de sus în jos. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. fiind admise modificări ale datelor introduse. după care se revine în programul principal.

trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.număr secţiuni (maxim 99). b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. Nistorescu . descrierea cadrului şi numele utilizatorului. c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat.Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. Postelnicu & D. optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2).111 - . total materials . d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. Îndrumător de proiectare . c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă.T. • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99). ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). total ld cases . e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri.număr materiale (maxim 25). Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>. Figura 2. total springs . Eliberează prima dată butonul sting. total joints .număr legături elastice (maxim 200).număr noduri (maxim 700). total ld combination .număr cazuri de încărcare (maxim 99).număr bare (maxim 999). Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). Meniul principal (master) şi blocul Geometry. Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor. total sections .

<F6> GEN – Generează linii de date. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. Introducerea nodurilor. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y.112 - Îndrumător de proiectare . Grade de libertate. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. Y şi Z (vezi figura 4). <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. Postelnicu & D. . Nistorescu . precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“.T. Figura 4.

pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate .T. • section mod .modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză). Nistorescu . .se poate lăsa celula goală). • plastic mom capacity .Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. Îndrumător de proiectare .113 - .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă.momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. • shear area .aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). Postelnicu & D. inertia . Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry. • mom.aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul).modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). • Figura 5.

coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). Postelnicu & D. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. attribute type – număr atribut. Coeff exp . material number – număr material. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. greater joint – al doilea nod. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului.T. şi când se tipăresc rezultate.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura).114 - Îndrumător de proiectare . Nistorescu . O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. lower end type – tip de legătură a primului nod. Figura 6. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. section number – număr secţiune. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. O valoare „1” face capătul barei încastrat. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. Density . şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Introducerea datelor în fereastra Material Geometry.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. .

SETS: Primul număr de linie din setul definit. Îndrumător de proiectare . FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. FROM: TO: STEP: NO. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse).115 - . FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. Dacă se doreşte repetarea valorile. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. Ultimul număr de linie din setul definit. Nistorescu . TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). se introduc „0” în celula „Increment”. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi).T. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula.

Figura 8. DB etc. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. loaded members . Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. Postelnicu & D. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Încărcări. există câteva opţiuni: . Blocul operaţional Loads.bare încărcate.116 Îndrumător de proiectare . Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. Ea va apărea in multiple tabele.. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. describe load case . va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. Nistorescu . şi în câteva ferestre de dialog. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Când aceasta fereastra de dialog apare.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. support settlements . În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . ƒ ƒ ƒ ƒ Figura 9.T.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu.numărul total de noduri incărcate. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran.tasări de reazem.

T. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. Postelnicu & D. Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. ƒ ƒ ƒ În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei. Nistorescu . Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod.117 - . horizontal load şi vertical load . O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. torsional load – încărcare cu rotire de nod. ƒ ƒ ƒ În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. atâta timp cât nu sunt duplicate.Structură etajată din beton armat Anexa F ƒ ƒ ƒ dacă se apasă <F2> Anulat. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. atunci se revine la meniul încărcări. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. Figura 10. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. se introduc în aceeaşi linie. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară.(perpendiculară). se apasă <F3> Începe.

În schimb. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. . point load .118 Îndrumător de proiectare . Încărcarea trapezoidală. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale.1). Nistorescu . Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. Postelnicu & D.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Aşadar. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. O valoare negativa va cauza contracţia barei. Încărcarea triunghiulară inversă. Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. ƒ local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei.1. ƒ local UDL kN/m perp . Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. trebuie folosite noduri fictive. ƒ triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. ƒ ƒ thermal change – încărcarea termică. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Poziţia lor in lungul barei. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Încărcări parţiale. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. oricum.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Figura 11.T.

1). 2) Tipări alegerea făcută. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. 2. Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. La orice articol de meniu. Postelnicu & D. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Figura 12. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. Sistemul de meniuri (Menus). Îndrumător de proiectare .1. daca există instalat şi Ptools). Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Nistorescu . sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). se poate afişa un submeniu. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. ƒ plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). Se folosesc noduri fictive. ƒ stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar).Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master).119 - . Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): ƒ linear – calcul liniar elastic. 2b) După afişarea meniului. 3) Afişa o fereastra de dialog. cerând informaţii suplimentare.T. Blocul operaţional Analyze.

Acest factor scalează structura în forma nedeformată. elastice. ƒ Display Factors – Factori Afişare. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. tipărirea în grup sau individuală. ƒ Automate – Automat. numere bare. (vezi figura 14): Figura 14. Pentru a calcula distanţe pe ecran. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. îndemeniul Diagram opţiuni (Options). e sunt disponibile câteva După efectuare anFigura alizei 13. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. etc. Netezirea este oricum limitată. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. Postelnicu & D. şi forţelor. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. Un interval de integrare mic. ƒ Calibrated Choice – Alegerea calibrării. Prin reducerea mărimii intervalului. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Determină intervalul de bare.T. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. Fereastra Display Factors. Selectează diagrame multi . Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice).bară sau o singură bară. ƒ Display All . deplasărilor.120 - Îndrumător de proiectare . Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. reazeme. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. cum ar fi încărcări de intrare. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). depinzând de rezoluţia plăcii grafice. Nistorescu .Afişare integrală. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor.Structură etajată din beton armat Anexa F Sistemul meniuri ( Menus). ƒ Ranges – Intervale. ƒ ƒ ƒ ƒ Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. scalare automată sau definită de utilizator. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Dacă se alege un interval de integrare prea mare.

În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). Nistorescu . a atributului afişat în lungul barei. ƒ „ALT + P” format – Format „ALT + P”. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama.121 - .Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). Postelnicu & D. Fereastra Display All. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. materialului. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Figura 15. Pentru calculul ne-liniar. ƒ „P” format – Format „P”. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. (vezi figura 16): ƒ „Video” format – Format Video. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj.T. Îndrumător de proiectare . secţiunii. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. cu valoarea introdusa în aceasta celula. barei. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran.

Nistorescu . apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni.). ƒ Figura 17.T. Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. În special pentru tipărire. to fit screen – Scalare automată. tensiuni normale etc. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. pentru cazuri de încărcare.Diagrame forţe pe o singură bară. forte axiale. . Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare).122 - Îndrumător de proiectare . cazuri de încărcare. Afişare interval de bare. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. (vezi figura 17): ƒ Scale multi member diag. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. nivelul sau combinarea aferentă. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). ƒ ƒ Draw single member force diagrams . programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. ƒ Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Fereastra Automate Choice. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. Postelnicu & D. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. nivele sau combinări. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). Fereastra Calibrated Choice.

Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu -123- .

Nistorescu . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. Bucureşti. Munteanu. 1965. C..: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “.: „Beton armat (note de curs). Pavel.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. Partea I. Calculul elementelor din beton armat “. T. Munteanu. T. Avram. 1996. Postelnicu. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Postelnicu & D. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “. C. M. UTCB. Postelnicu. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. Partea a II-a.: „Beton armat (note de curs). beton armat şi beton precomprimat”. industriale şi agrozootehnice”. industriale şi agricole. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. D. Bucureşti. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. R. 1992. ICB. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii.. Bucureşti. Partea I-a “. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “.. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Încărcări date de zăpadă”. Bucureşti. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu. Nistorescu -125- .: „Grinzi continue“. ICB.. M. Editura Tehnică. Dumitrescu. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. Agent.: „Construcţii din beton armat. T. 1993. 1981. Bucureşti. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful