I.

Denumire proiect Creşterea porcinelor

II.

Beneficiar proiect S.C. PIG FARM S.R.L.

III.

Scop şi obiective Scopul principal al acestui proiect este de cresterea capacităţii numărului de capete

porcine . În ceea ce priveşte obiectivele principale vrem să atingem cel mai bun moment din punct de vedere al numărul de porci crescuţi şi vânduţi în timpul perioadei de lapte , cât şi numărul porcinelor vânduţi la o greutate de 90−110 kg , dar şi numărul porcinelor supuşi îngrăşării pentru a se putea vinde la greutatea optimă pentru a putea atinge cel mai bun moment din punct de vedere al greutăţii corporale. IV. Analiza cerinţe ( de timp , de cost , de performanţă , de calitate) Data de început a proiectului este de 15.10.2010 , iar data finalizării este de 15.10.2012. Costurile financiare sunt următoarele: Cheltuieli cu salariile

Nr crt. 1 2 3 4 5 6

Ani 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Nr angajaţi 8 15 6 9 5 7

Cheltuieli cu salariile 66.240 108.000 50.400 76.680 42.000 60.480

Costuri pentru operarea instalaţiilor din cadrul fermei de porci de la Coarnele Caprei Anul Capacitatea Nr. Porci 2006 2007 2008 2009 2010 3000 3000 3000 3000 3000 Energie mii lei 23 23 23 23 23 Furaje mii lei 1328 1328 1328 1328 1328 Apă mii lei 22 22 22 22 22 Eliminare dejecţii mii lei 17 17 17 17 17 Condiţii viaţă animale * * * * *

Date financiare PIG FARM SRL An bilant 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Cifră de afaceri (RON) 0,00 Nedisponbil 4.325.584,00 7.749.104,00 6.935.893,00 3.020.000,00 5.990.123,00 Venituri (RON) 8,00 26.026,00 3.124.798,00 4.760.753,00 7.061.388,00 6.065.543,00 7.545.655,00 Cheltuieli (RON) 23.414,00 579.767,00 3.037.494,00 4.725.024,00 6.651.492,00 2.810.000,00 5.240.543,00 Profit net / pierdere netă (RON) 0,00 -553.831,00 75.262,00 23.889,00 393.355,00 511.000,00 189.000,00 Număr angajaţi 2 8 15 6 9 5 7

Indicatori din bilanţ - PIG FARM SRL Indicatori Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total 2006 3.915.144 914.757 726.919 7.081 180.757 N/A 500 N/A 4.081.441 2007 3.937.770 967.959 165.749 201.935 600.275 N/A 500 N/A 5.407.204 2008 3.850.823 3.597.416 822.751 9.563 2.765.102 N/A 500 N/A 6.239.507 2009 6.338.575 3.551.299 N/A 39.723 3.511.576 65.269 150.000 N/A 5.763.356 2010 7.394.373 3.199.965 1.233.300 12.304 1.954.361 3.109.378 150.000 N/A 2.815.613

Indicatori din Contul de Profit şi Pierdere ai PIG FARM SRL

Indicatori Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Număr salariaţi

2006 N/A 26.026 579.767 -553.741 -553.831 8

2007 4.325.584 3.124.798 3.037.494 87.304 75.262 15

2008 7.749.104 4.760.753 4.725.024 35.729 23.889 6

2009 6.935.893 7.061.388 6.651.492 409.896 393.355 9

2010 3.023.805 4.908.874 4.857.715 51.159 44.109 5

Indicatori Derivaţi din Bilanţ pentru PIG FARM SRL

Indicatori Total datorii / capitaluri proprii

2006 -

2007 -

2008 -

2009 88,3016

2010 0,9055

4094 -73.9098 5.0425 2007 13.5649 109.0103 0.4205 Indicatori de Profitabilitate ai PIG FARM SRL Indicatori Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) Rentabilitatea capitalului propriu înainte de impozitare Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare 2006 2007 2.3808 V.148.2908 198.19%) Viteza de rotaţie total active (nr de ori) 2006 1.9093 0.4587 0.8702 42.6203 - 0.9332 9.7399 2008 0.0183 1.6919 1.4611 0. Rezultate specifice aşteptate (produse sau rezultate) Se doreşte mărirea numărului de hale şi a numărului de utilaje şi anume : linie adăpare apă .9961 -15. generatoare aer cald .0081 Indicatori de Eficienţă a Activităţii Operaţionale ai PIG FARM SRL Indicatori Viteza rotaţie stocuri (zile) Viteza încasări creante (zile.3732 - 1.5670 -73. echipament ventilaţie . sistem hrănire .4474 155. rezervor GPL. de aici obţinând produse de cea mai bună calitate pentru comerciere.3732 1.Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 1. . computer de climă .6713 9.5324 2010 1. corectat cu TVA . sistem alarmă.0425 - 1.3808 0.9764 2009 5.7534 2009 2010 .9093 0.9862 2008 38. linie evacuare dejecţii . Aşteptăm mărirea numărului de animale.9840 -17.9559 1.6203 0.3083 2.6577 0.2426 1.

DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT 1. 43 . Forma juridică de constituire: SRL 4. 2. Numele societăţii: S. Geacarel Anamaria şi Lazăr Alexandru . VII. Adrese: • • Sediul social: Str. Tel/fax: 0745415265/0232415112 . A treia etapă este cea de concepere din momentul în care am stabilit cerinţele respectiv principalele reguli în întocmirea proiectului.VI. LASCĂR CATARGI nr. Costin Georgiana Petronela . VIII.L.C. sunt orientate pentru bunăstarea animalelor în fermele de porci . Organizarea Echipa de proiect este formată din ˸ Bleau Daniela Andreea. Planificarea Etape de realizare−Activităţi Produsele promovate (vândute) de S. Numar de înregistrare • • La Oficiul Registrului Comerţului: J22/1847/2005 Cod fiscal/cod unic de înregistrare: 17780350 3. Elaborare proiect propriu−zis ( plan de afaceri ) PARTEA I A .R. PIG FARM S. Brighilă Laura Georgiana . Cea de−a doua etapă se referă la faptul că ştim întotdeauna ce ne dorim dar trebuie să ţinem seama şi de resursele necesare pentru proiect şi anume spaţiul/ terenul şi finanţarea.C. PIG FARM S.L.R.de aici rezultă prima etapă de realizare a proiectului.

1. identificat cu C.11. a responsabilităţilor şi a perioadei) Manager Țibucanu Mihai Nr angajati Persoane fizice Acţiuni (%) . nr inregistrare. CNP 1750909220017. 878895. Conducerea societăţii Funcţia actuală Nume şi prenume Studii Experienţă profesională (cu precizarea funcţiei. str. Capitalul social: 150. în anul 2010 8. Asociaţi/acţionari Asociaţi/acţionari Adresa completă. Registrul Comertului: J22/2965/2007 Stare societate : INREGISTRAT din data 22 Octombrie 2007 Anul infiintarii : 2007 Total 100% B. Tipul activităţii principale şi codul CAEN : Activitate principală creşterea porcinelor. cod CAEN 0146.750 părți sociale în valoare totală de 37.250 părți sociale în valoare totală de 112.• Punct de lucru: Coarnele Caprei – Focuri (judeţul Iaşi) 5.C. Iași Nr. Natura capitalului 7.500 lei.500 lei. CONDUCEREA SI PERSONALUL SOCIETATII 1. CONSULTING & CONSTRUCTION S. emisă de SPCLEP Adresa complete.000 lei. reprezentând: 75 % din capitalul social total Actiuni (%) 3. 8. Țibucanu Mihai județul Iași. A.. sc. 10. ap. 6.R. 2.I. tel. S. nr telefon Iași. et. Reprezentând: 25 % din capitalul social total Persoane juridice . Splai Bahlui nr. cod fiscal Cod Unic de Identificare: RO 22612116 1.L. seria MX nr.

Numai cu un electrician. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE A SOCIETĂŢII 1. un medic veterinar.2 milioane de euro. fiind asistat de calculator. Istoric al activităţii Una dintre cele mai izolate comune ale judeţului Iasi beneficiază de una dintre cele mai moderne investiţii în agricultură din ţară.000 de porci pe serie. cantitate. Ferma este rezultatul unui proiect SAPARD în valoare totala de 1. Produsele/ serviciile (sortimente. etc) . calitate. aici se vor creşte 3.000 de porci pe serie. fiind asistat de calculator. Şi asta fără o munca extenuantă deoarece întreg fluxul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat. aici se vor creste 3. un zootehnist şi un „om de curte". C. 2. un medic veterinar. La Coarnele Caprei a fost inaugurata o ferma de creştere a porcilor complet automatizată. un zootehnist şi un „om de curte".Administrator Popescu Mihai Personalul Cu un electrician. evoluţie în timp. Şi asta fără o muncă extenuantă deoarece întregul fluxul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat.

Denumirea furnizorului (adresa) Suinprod Roman Str. toate clădirile sunt investiţii noi iar tehnologia şi utilajele sunt de tip Big Dutchman..Capacitatea complexului corespunde la 3000 capete porci crescuţi în 3 luni la greutatea de tăiere. Ştefan cel Mare nr. Halele de creştere a porcilor sunt dotate cu sistem automat de hranire. prin acţionarea valvelor prin canale. creşterea şi îngrăşarea porcilor se desfăşoară în flux continuu. reprezentând cele mai bune tehnologii disponibile pentru îngrăşarea intensivă a porcilor. activitatea propriu-zisă desfăşurându-se în cele 3(trei) grajduri din dotarea complexului. din încrucişarea lor rezultând scrofiţa Camborough.M. 3.I.ro suinprod_roman@yahoo.C. Romania Purceii pentru ingrasare Tel. este de la firma P. . Neamt. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual În cadrul fermei.). de adapare.V. lider mondial în acest domeniu.com 100 % Materie prima Pondere (%) 4. respectiv 9000 capete porci livraţi/an la o greutate de 90-110 Kg în condiţiile a 3 cicluri de creştere şi îngrăşare de la 25Kg la 100Kg. sistem de golire hidraulica a dejecţiilor spre laguna de fermentare-stocare. utilizându-se însămânţările artificiale (tehnologie I. Roman.În întreaga unitate se aplică cea mai buna tehnologie de creştere a porcilor. membră a grupului Kosarom Pascani. de sistem de clima computerizată. adăposturi modernizate şi cele mai noi sisteme de producţie. Materialul genetic este reprezentat de hibrizii GP 1050 si GP 1075. Principalii furnizori de materii prime Genetica utilizată de Suinprod Roman. 336.: +40-233-743820 Fax: +40-233-742650 E-mail: suinprod@suinprod.

cupru. cand are loc schimbul ciclului de productie. cobalt (in conformitate cu legislaţia U. și P= 33 Kw precum și a instalațiilor de eliminare a dejecțiilor.  compoziţia furajelor utilizate : porumb + orz 35%. NaOCl sol. tărâţe grâu 10%.N. NaOH sol.  valorificarea în viu a exemplarelor la atingerea optimului de creştere. are loc golirea totala.  prepararea furajelor .(în exploatarea halelor se va practică ventilația naturală combinată cu ventilația fortatムîn vederea economiei de energie). 1%.  asigurarea utilităţilor. PREMIX 5% (conţine vitamine + minerale) concentraţiile din adaosurile minerale. aplicarea soluțiilor dezinfectante. a instalațiilor de ventilație. CaOCl2. 1%.S produs Italia. soarelui 15%.C. 3-5%.  popularea cu exemplare achiziţionate cu vârsta de cca 3 luni şi greutatea de cca 25 Kg care se preiau conform contractelor încheiate cu S. Tehnologia care se aplică se înscrie în tehnologii BAT. 90-110 Kg în viu prin predarea exemplarelor aceleaşi firme. VIRKON Sa€ “ peroxisulfat de potasiu sol. respectiv S.se utilizeazăƒfuraje preparate prin intermediul instalațiilor care asigurăƒautomat preluarea și administrarea furajelor și care se compun din : depozitarea în silozurile de furaje 1x14. determinând reduceri ale impactului de mediu generat de activitatea de creştere a porcilor.Fluxul tehnologic privind activitatea de creştere.  administrarea hranei şi apei in regim permanent prin instalaţii automate. curăţarea şi dezinfectia.E. sol. instalațiilor de transport la buncărele și hrănitoarele confecționate din oțel inox din interiorul halelor . La depopulare.SUINPROD ROMAN .C. SUINPROD Roman. de producere a căldurii a€“ 4 generatoare /hală de instalații JETMASTERS cu funcționare pe G.care a redus semnificativ nivelul de cupru şi al oligoelementelor permise a fi administrate în hrana porcilor) . soia + fl. întretinere şi productia de porci livrabili în viu cuprinde în principal următoarele faze:  igienizarea și dezinfecția înainte de populare. actual se utilizeazムcu preponderentムVIRKON. . zinc.  eliminarea dejectiilor din hale perin sistemul executat din canale – dejectiile solide si lichide sunt canalizate prin tuburile de beton cu Ø = 250 mm şi racordate la un colector principal care asigură transportul la Staţia de pompare şi de aici la laguna de stocare a dejectiilor. a instalațiilor de distribuție a hranei. verificarea functionării instalațiilor de alimentare cu apムpotabilăƒ. alte dezinfectante utilizabile în zootehnie. 5%.5mc/halăƒaflate la exteriorul halelor de porci.

Ridicarea barierei comerciale ar putea aduce. trebuie să mă documentez mai întâi și să văd care sunt prețurile și condi țiile". PARTEA A III−A PREZENTAREA PROIECTULUI . cât și în societăți comerciale.000 capete de porcine. Evidențele ministeriale indică faptul că județul Iași este unul cu cele mai mari efective de porcine din țara atât în fermele familiale. Evoluția și tendințele piețelor Potrivit datelor preliminare de la recensământul agricol. în primul an de export. fapt ce a permis unităților de procesare să iasă pe piață comunitară cu produse din carne provenită din zonele europene oficial libere de pestă porcină clasică. când numai de la Iași s-au recoltat aproximativ 5. Livrările de carne și produse procesate din carne de porc au fost interzise pe piață Uniunii Europene din anul 2003. care a avut loc la sfârșitul anului trecut. a declarat Mihai Tibucanu. PIAŢA ACTUALĂ A SOCIETĂŢII Definirea piețelor de desfacere. AŽn 2007 s-a prelungit interdicția până la 31 decembrie 2009. întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice. "Eliminarea interdicției pentru export a apărut abia după ce oficialii europeni s-au convins că am devenit zonă liberă de pestă porcină. administratorul Pig Farm Coarnele Caprei. "Am așteptat foarte mult această decizie. între 600 de milioane și 1 miliard de euro.PARTEA A II− A ANALIZA DE PIAŢĂ D. ne bucură că s-a deschis piață.500 de probe de la animale".400 de porci.000 de capete de porcine.000 de tone carne de porc. Astfel. în Iași existau peste 120. Ultimele testări au fost făcute luna trecută. în timp ce statistica Ministerului Agriculturii înregistra la data de 30 septembrie peste 182. la data de 30 septembrie existau 163. Potențial de export de 1 miliard de euro Abia în decembrie 2009 s-a ridicat parțial interdicția impusă României. deoarece s-a considerat că pestă porcină nu este înca ținută sub control. fermă care număra în jur de 7. potențialul de export al țării ar putea ajunge la cel puțin 100. Potrivit Ministerului Agriculturii.000 în fermele unor societăți comerciale.000 de capete de porcine în gospodăriile populației și 20. Pentru a cere avizele necesare pentru a face export. a explicat Mircea Susnea.

pentru populație. un loc de muncムsigur. Localizarea terenului şi a vecinătăţilor Ferma ocupă o suprafaţă de 4. Dezvoltarea fermei constituie pentru localnici.12 ha de teren situat în zona sud-estică a comunei Coarnele Caprei şi anume în partea de SE a localităţii Coarnele Caprei şi la circa 4000 m nord-vest de localitătea Focuri. Rezultă că pe laturile de est. sud. inclusiv pentru administrația localムo sursムde venit pentru dezvoltarea localităƒţii. În vecinătate nu există locuinţe. Conform PUZ zona care cuprinde şi amplasamentul este încadrată în zonă industrială. drumul comunal constituind limita sudică a societăţii.PUG. Amplasamentul de 4. Amplasamentul se află situat în extravilan. Ca vecinătăţi. Coarnele Caprei şi tarlalele din zonă (tabelul 1). terenul având o pantă accentuată între limita de nord şi cea sudică unde se află intrările în unitate. local. vest şi nord se învecinează cu proprietăţi particulare constituite din terenuri agricole şi cu un drum comunal care face legătura între Focuri. amplasamentul se găseşte într-o zonă nepopulată. este o diferenţă de nivel de circa 30 m. în sensul de mers spre Focuri. . Se va obține o o producție maximムde 9000 capete porci livrați la cca 100 Kg în viu pornind de la popularea cu purcei în vârstă de cca 3 luni cu o greutate de 25 kg printr-o capacitate de 3 hale de creștere a câte 1000 porci în 3 serii de câte 3 luni.E. (județul Iași) se valorificムfurajele autohtone disponibile și se asigurăƒ. Pentru soluționarea infrastructurii s-a efectuat proiectul de urbanism .12 ha. se află pe partea stângă a drumului DC 890. Prin viitoarea fermムde creștere și îngrăşarea a porcilor de la Coarnele Caprei Focuri.PUZ (aprobat de forurile competențe) care a pus în evidenţă condițiile de amplasare a obiectelor fermei zootehnice și modul de încadrare în proiectul de urbanism general . PREZENTAREA INVESTITIEI 1. inclusiv lucrăƒri pentru infrastructurăƒ. Tipul investiţiei • Investiţie nouă Planul de afacere are că bază un proiect care prevede realizarea unei microferme de creșterea și îngrムşarea porcilor în care se vor aplică cele mai noi tehnologii disponibile a€ƒ BĂȚ.

Costuri pentru operarea instalaţiei în conformitate cu BAT În tabelul 4 sunt calculate costurile necesare pentru funcţionarea şi operarea instalaţiilor din cadrul fermei de porci de la Coarnele Caprei pentru o capacitatea maximă de producţie de 3000 capete porci pe serie.A.Tabelul 1 Date privind zonele învecinate cu S. porci 2006 2007 2008 2009 2010 3000 3000 3000 3000 3000 Energie mii lei 23 23 23 23 23 Furaje mii lei 1328 1328 1328 1328 1328 Apa mii lei 22 22 22 22 22 Eliminare dejecţii mii lei 17 17 17 17 17 Condiţii viaţă animale * * * * * Tabelul 3 . SUINPROD S. destinaţia şi caracteristicele BAT ale acestora pentru ferma de porci de la Coarnele Caprei sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 4 Costuri pentru operarea instalaţiilor din cadrul fermei de porci de la Coarnele Caprei Anul Capacitatea Nr. Limita Nord Est Est Sud Destinaţia suprafeţelor Teren arabil Teren arabil Teren arabil DC890 Proprietari învecinaţi Proprietăţi private Construcţii / distanţe de limita amplasamentului Terenuri agricole Localitate Coarnele Caprei 3000 m Localitate Focuri 4000 m Iaz piscicol Proprietăţi private 2. în conformitate cu BAT.C. Achizitie de masini/utilaje/echipamente/instalatii Dotarea cu utilaje specifice activităţii Date sintetice privind utilajele specifice.

Cantităţi foarte reduse de apă la antrenare dejecţii. P= 24 KW 2750 l. Linie evacuare dejecţii. 8 ventilatoare/hală cu coşuri de evacuare montate pe coama şarpantei la H= 3. reducerea emisiilor de Generatoare aer cald Rezervor GPL poluanţi din ardere combustibili. Admisia aerului exterior prin 72 ferestre. Economie de energie. pozat la exterior cu măsuri de protecţie.goliri hidraulice prin valve. umiditatea. canale PVC Dn250mm cu teu şi valve evacuare tip Big Dutchman . 3 X P= 33 kw.45m. Hrănitoare tip Big Dutchman automate conducte paralele cu conductele de apă. POMPĂ EPUISMENT BASA. pozat la exterior cu măsuri de protecţie. destinaţia şi caracteristicele BAT ale acestora pentru ferma de porci de la Coarnele Caprei OBIECTUL UTILAJE SCOP. 500l. CARACTERISTICI BAT Linie adăpare apă Alimentare cu apă tip automat . pernă de apă. Echipament ventilaţie HALE PORCI 3 hale X 1000 capete Sistem hrănire REŢEA APĂ . Controlează temperatura. 3x5000 l pozat la exterior cu măsuri de protecţie.Date privind utilajele specifice. H= 40 m CA.elimină pierderile de apă la băut Pardoseală tip grătar. DESTINAŢIE. funcţionează cu GPL Rezervoare 5000 l. 3 l/s. conduce instalaţiile de Computer de climă ventilaţie şi încălzire. Controlează sistemul de încălzire. calitatea aerului. ventilaţie P= 30 KW 2750 l. Hrană ad-libidum eliminare consumuri şi Sistem alarmare Centrală Termică SEDIU FIRMĂ Rezervor GPL Centrală Termică VESTIAR FILTRU Rezervor GPL Apometru Electropompa Hidrofor pierderi în proces.

Va fi instalat un sistem de amestecare a dejecţiilor înainte de a fi împrăştiate pe câmp.AL20/ 0. CARACTERISTICI BAT R = 100mc. Rezervorul va fi situat într-o cuvă săpată cu dimensiunile de 44. DESTINAŢIE.6 m x ∼31.6 m. Dimensiunile bazinului lagunei: − − − − − − − − dimensiunile fundului: ∼ 41. . Etanşarea si protecţia fundului si pantelor lagunei va fi realizata printr-o geomembrana HDPE (cu grosimea de 2. adâncimea reală a lagunei: ∼ 2.8 m. suprafaţa consolidată pentru cart: 108 m2. înclinaţia taluzului lagunei de 1:2.8 m x 54. suprafaţa fundului lagunei: 1314 m2. TTU.funcţionează cu ELECTROGEN GPL.8 m şi suprafaţa va fi protejată de un gard cu înălţimea de 1. capacitatea lagunei: 3 500 m3. H= 30 Mca. Laguna va consta într-un rezervor de pământ parţial îngropat.2+1 Q= 20 mc/h.E. care permite accesul sistemului de amestecare.0 mm). Laguna va fi protejata de o zona plată de 1. adâncimea maximă a lagunei în basă: 3. Rezervorul va avea acces de intrare a maşinilor si de curăţare a bazinului. De jur împrejurul lagunei se va planta gard viu. POMPE DEJECŢII+ CONDUCTE SUCŢIUNE ŞI DISTRIBUIRE + SENZORI SCURGERI 3.3 m.senzor de detectare scurgeri).7 m.OBIECTUL REZERVOR + INCEND. bentonită şi sistem de control al scurgerilor ( DDS .9 m şi va fi plantată cu iarba.4KV 63 KVA 63 KVA – 400V .. Activitati de investitii necesare Pentru gestionarea corecta a deseurilor provenite de la porci se va investi în constructia unei lagune anaerobă (bazin de stocare ape uzate). suprafaţa lagunei cu coronament: 2455 m2. ALIMENTARE E. LAGUNA DEJECŢII UTILAJE STAŢIE POMPARE Transformator GRUP SCOP. Pompă incendiu. prevăzut cu un drum în jurul acestuia.Emisii reduse de poluanţi.

Se va agita bine conţinutul bazinului înaintea pompării materialelor solide depuse pe fund. Având in vedere cantităţile mari de amoniac. Vor exista întotdeauna unele materiale solide care nu pot fi pompate din bazin sub forma lichidă sau de pastă. acumularea în sol şi plante a nitraţilor si nitriţilor nu se vor depăşi dozele de 50 m3/ha pentru culturile de porumb şi de 20 m3/ha la gramineele furajere. Obiectivele urmărite prin construirea lagunei Valorificarea dejecţiilor Valorificarea dejecţiilor după mineralizare şi stabilizare în laguna de depozitare-stocare. De asemenea partea superioara a pereţilor trebuie protejaţi si pentru aceasta se recomandă folosirea tevilor PE. stabilirea terenurilor de infiltrare (ce sunt proprietetea beneficiarului) se va face ce de o persoană specializată funcţie de un studiu pedologic. Se va folosi pietriş sau alt amestec pentru a proteja pantele când stratul vegetativ dens nu poate fi format. sub formă de amestec lichid . Se consideră că elementele fertilizante se elimina din sol în 3 ani. 4. Este interzis accesul animalelor in zona bazinului.Pentru a proteja partea inferioara a foliei de plastic se va realiza un strat de 10 cm de nisip şi beton.solid. Dirijarea lucrarilor de infiltrare. Se vor lua periodic probe din apa din bazin şi se vor testa pentru a determina conţinutul de nutrienţi al apei înaintea operaţiunii de curăţare. Bazinele de stocare a bălegarului sunt proiectate să fie golite de cel puţin doua ori pe an. Agitarea provoacă mirosuri puternice si se va planifica în momentele cele mai potrivite pentru a nu deranja vecinii. rotaţia culturilor. Cantităţile mari de azot determină acidifierea solului si necesită aplicarea de amendamente cu calcar. se vor îndepărta aceste materiale solide atunci când se acumulează până la o adâncime de 15-25 cm deasupra fundului bazinului. . Se vor repara imediat orice avarie a bermei cauzată de deplasarea pietonală sau a echipamentelor. Protecţia cu nisip este pentru a evita tăierea foliei de către suprafaţa betonului. controlul buruienilor şi prevenirea aparitiei tufişurilor lemnoase sau a copacilor. Se vor menţine pantele cu strat vegetativ prin tundere. acid fosforic în reziduurile porcine ce pot provoca căderea la cereale. se va face pe terenurile agricole în suprafaţă de 150 ha situate în comuna Coarnele Caprei. terenul necesar fiind de 9 ha pentru toată ferma.

35 % K2O în dejecţiile mineralizate. se aplicã astfel o dozã de 135 kg N /ha/an.8 tone de azot de administrat pe o suprafaţã de 150 ha. Tabelul 5 Bilanţul NPK la ferma de porci de la Coarnele Caprei Compuşi Dejecţii % N total* P2O5 K2O 1 0.16 Dejecţii mineralizate N-NO3 ↓ Norg 10. Utilizarea dejecţiilor in agricultură se va face funcţie de caracteristicilor rezultate din controlul periodic chimic.2-13.33 0. fosfor şi potasiu care pot îmbunătăţi conţinutul în aceste elemente în solul pe care se aplică ca îngrăşământ natural.35 kg N/tonă dejecţii mineralizate) rezultă o cantitate de 18. Supravegherea administrării se va realiza prin organisme de specialitate a caracteristicilor solurilor în zona de administrare a dejecţiilor (OSPA Iaşi). 91/676/EEC .6 13 14 Tabelul 16 Verificarea respectării directivei nitraţilor nr. rezultând cantitãţi semnificative de azot. fosfor şi potasiu ce pot fi conţinute în dejecţiile mineralizate rezultate de la ferma de porci Coarnele Caprei pentru capacitatea maximă de producţie.35 Dejecţii t/an 40 13 14 Emisii din hale t/an N-NH3 ↑ 10. Din calculele efectuate s-a constatat cã prin aplicarea a 5614 tone de dejecţii mineralizate (cu un conţinut de 3.9 8.2-45.08 Emisii din platforme N-NH3 ↑ 11-14.33 % P 2O5 şi 0. care este inferioarã dozei admise de Directiva nitraţilor 91/676/EEC (tabelul 16) şi anume de 170 kgN/ha/an. de capacitatea de preluare a solului şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. În tabelul 5 sunt date cantităţile calculate de azot. se vor respectare prevederile DIRECTIVEI NITRAŢILOR 91/676/EEC privind administrarea sub nivelul maxim admis de 170KgN/ha/an.Dejecţiile brute din halele de porci sunt depozitate în laguna anaerobă şi după o perioadă de 3-6 luni de stocare sunt distribuite pe terenurile agricole ale societăţii ca material fertilizant. biologic şi bacteriologic. Bilanţul NPK prezentat indică un conţinut de 1% N total. 0. Pentru capcitatea maximă de producţie se estimează o cantitate de 479 t/lună respectiv 5641 t/an de dejecţii brute şi 468 t/lună respectiv 5614 t/an de dejecţii mineralizate.

evacuarea hidraulică a dejecţiilor prin valve de tip Big Dutchman. alte deşeuri fiind nesemnificative din punct de vedere al impactului de mediu. . echipamentele achizitionate Reducerea consumurilor de materii prime şi utilităţi : furajarea animalelor în sistem continuu cu instalaţii de distribuire a hranei care elimină împrăştierea şi antrenarea cu dejecţiile a furajului . coceni) în halele de îngrăşare .0 l/cap porc/zi apă de antrenare dejecţii şi apă de spălare se realizează parametrii BAT practicaţi în ţările UE. eliminarea folosirii de aşternut (paie. stocarea în fosele din grajduri. Serviciile care se vor realize cu utilajele. utilizarea pompelor de apă cu presiune in vederea reducerii cantităţii de apă utilizată la îndepărtarea dejecţiilor din grajduri – pompe de 200 atmosfere cu debit de 15 l/minut. instalatiile. sistem de climă computerizată care coordonează instalaţiile de ventilaţie şi încălzire presupune economie de energie şi reducerea emisiilor de poluanţi din ardere combustibili. Deşeurile specifice activităţii sunt reprezentate de dejecţiile brute eliminate din hale cu apa de spălare. FURAJE consumate 1. 5..65 Kg/ cap porc/ zi media de creştere conform tehnologiilor BAT.pe ideea pierderi 0 de furaj conversia 36% a furajului în producţia de carne în viu confirmă acest lucru.Ntotal Surse Dejecţii mineralizate administrat Cantităţi dejecţii t/an 5614 3. Dejecţiile brute din halele de porci ajung în platformele de stocare şi sunt depozitate în laguna de stocare cu următorele caracteristici: colectarea.8 tone/ha * Directiva privind protecţia apelor împotriva poluării determinate de nitraţi proveniţi din surse agricole. adăparea la suzetă cu instalaţii de distribuire a apei controlate şi asigurate care elimină pierderile de apă realizând un consum de apă de 5l/cap porc /zi pentru băut şi 2.35 Kg/to Suprafaţa administrată ha 150 Doza de administrat N kg/ha/an 135 N kg/ha/an 40-50 Doza admisă Directiva * 91/676/EEC 170 N kg/ha/an t/an 18.

- asigurarea impermeabilităţii lagunei de depozitare dejecţii in vederea protecţiei apelor subterane . - asigurarea alimentării distincte a fiecărei platforme din cele 6 existente pentru asigurarea timpului de stocare în vederea mineralizării.50 tone/ ha /an cu un conţinut maxim de Ntotal = 135 Kg/ha/an. Ntotal administrat fiind de 135 Kg/ha/an faţă de prevederile Directivei 91/676/EEC care prevede cantităţi maxime admise de 170 Kg/ha/an (în vederea prevenirii poluării apelor subterane şi de suprafaţă). dejecţiile se vor administra în doze de 40 . sub formă de amestec lichid . şi de capacitatea de preluare a solului (funcţie de compoziţia dejecţiilor) şi de valorificarea potenţialului nutritiv la producţia de culturi de câmp. . care sunt apoi preluate de complex pentru obţinerea furajului necesar creşterii animalelor.solid. supravegherea administrării se va realiza prin organisme de specialitate a caracteristicilor solurilor în zona de administrare a dejecţiilor (OSPA Iaşi) . în cazul aplicării pe o suprafaţă de 150 ha.- stocarea şi mineralizarea dejecţiilor în LAGUNA de stocare (cu o capacitate de depozitare de 3500 mc la umplere de 100 %) care permite pregătirea în vederea valorificării potenţialului nutritiv în agricultură. Valorificarea dejecţiilor după mineralizare pe terenurile agricole în suprafaţă de 150 ha situate în comuna Coarnele Caprei se va face în următoarele condiţii : după mineralizarea şi stabilizarea în laguna de depozitare–stocare. revin 40 tone/dejecţii lichide/ha/an. asigură stocarea dejecţiilor şi apei de antrenare pentru cantitatea rezultată din timpul unui an fiind astfel îndeplinită condiţia de a nu se administra pe terenul agricol în perioadele interzise (în perioada cât nu se administrează în teren datorită perioadei de iarnă sau de vegetaţie) care nu depăşesc 6 luni. la capacitatea proiectată. administrarea pe terenul agricol conform unui program de fertilizare a solului care stabileşte măsurile de prevenire a poluării la administrare pe terenurile pe care se produc cereale. laguna de dejecţii. În cadrul acestui proces se vor respecta reguli de bună practică agricolă prin: determinarea anuală a cerinţei de N şi P funcţie de culturi şi de nutrienţii remanenţi în sol. aplicarea managementului nutriţional – cantităţi de hrană conform cerinţelor animalelor funcţie de stadiul de creştere în vedere diminuării excreţiilor de nutienţi.

judeţul Iaşi Intrari (materii prime/utilitati) Tone/an Purcei 225 FURAJE 1848 HRANĂ PREMIX + 25Kg Stoc în magazii Porci graşi 90-110 Kg 9000 livraţi/an. Conform celor de mai sus tehnologia aplicată prin proiectul propus se înscrie în tehnicile BAT. PIG FARM S.C.L. evitarea distribuirii pe timp de precipitaţii pe terenuri îngheţate sau cu zăpadă. între 40-50 tone dejecţii/ha /an . verificarea direcţiei vântului şi a traseului de transport.R. S.- distribuirea dejecţiilor pe terenul agricol în perioadele august – octombrie (2800 tone) şi martie – aprilie (2814 tone). Rezultă că ele vor avea un impact minim asupra mediului. comuna Coarnele Caprei.Microfermă 3000 capete porci Coarnele Caprei. verificarea condiţiilor meteo la aplicare. reprezentând un total deadministrat de 5614tone. 6. În figura 2 sunt prezentate schematic principalele activităţi din cadrul procesului tehnologic de la ferma de porci. controlul instalaţiei de împrăştiere pentru asigurarea dozelor de administrare stabilite. judeţul Iaşi. asigurarea încorporării imediate în sol. În concluzie proiectul propune şi soluţioneză în mod satisfăcător problema integrării în mediu a activităţii de creştere a porcilor în ferma de 3000 capete porci amplasată în localitatea Coarnele Caprei.900 Proces si produs Rezultate (produs/deseuri) tone/an în . . determinând reduceri ale impactului de mediu generat de activitatea de creştere a porcilor. Descrierea procesului tehnologic (detaliile se pot anexa la plan) prin care se vor realiza produsele/serviciile descrise mai sus la punctual 5 Reducerea emisiilor se asigură prin folosirea celei mai bune tehnologii disponibile de creştere a porcilor la Cornele Caprei.

HRĂNIRE APA potabilă 4020 Băut animale Dejecţii brute 5641 APA spălare Îndepărtare dejecţii H2S. nitrificare Eliminare apă hale Apă naturală NH 3 14.08 caldura reziduala + 118 emisii Apă antrenare 1608 1608 Antrenare dejecţii INTRARE TOTAL 7725 BILANŢ TOTAL PRODUCŢIE 675 DEŞEURI DEJECŢII 11 tone emisii/ 1 tonă produs 5614 EMISII ÎN AER NH3 27. emisii in aer laguna dejecţii. H2O. evaporare automatizat 13. emisii in aer Deshidratare naturală Dejecţii stocare În lagună Amonificare. CO2 H 2S 1183 Porci vii 9000 cu 900 tone A CONVERSI .2 amoniac.16 amoniac. CO2 in aer Energie electrică Ventilaţia Confort termic 3+ NH 3 Dezinfectante 0.24 H2O.

.FURAJULUI 36 % Figura 2. necesare realizarii produselor/serviciilor Materii prime si auxiliare Pentru asigurarea procesului de productie. stocarea în fosele din grajduri. furaje combinate in diferite retete de furajare.energie electrica. vitamine.GPL. depozitarea şi stocarea în laguna proiectată.apa potabila pentru igienizari. ventilarea halelor . inclusiv intrarile si iesirile Ca surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului a activităţii desfăşurate la ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele Caprei. . se enumeră: • colectarea dejecţiilor solide + lichide. .M. in cadrul societatii sunt necesare: Materia prima: 90-110 kg. 2. Principalii furnizori de materii prime.crt. administrarea substanţelor pentru combaterea dăunătorilor şi a dezinfectantelor. valorificarea în agricultură a dejecţiilor mineralizate. Denumire Materii prime porci Furaje combinate U. Nr.emisia în atmosferă a gazelor poluante 7. vaccinuri. porci in greutate de 25 kg. . • • transportul. ciclu de productie de 3 luni. Schema de proces tehnologic pentru creşterea intensivă a porcilor în microfermă. greutatea de livrare de Materiale auxiliare: . transportul.materiale de intretinere si reparatii. manipularea.000 1852 . medicamente.dezinfectante pentru spalari si dezinfectie. 1. depozitarea. capete/an t/an Cantitate 9. apa potabila pentru adapare.

ambalate in saci. astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate. . vaccinurile si medicamentele sunt achizitionate de la firme autorizate. unde sunt depozitate in magazii special amenajate. 6.III) Materiale de intretinere Utilitati Energie electrica GPL Produs finit Porci ingrasati pana la greutatea de 110 kg mc/an mc/an t/an t/an kWh mc/luna capete/an 4024 1614 0.2 ocazional In functie de necesitati 5 9. cu mijloace proprii sau ale furnizorilor.porcii pentru ingrasare sunt preluati de la furnizori specializati si transportati in conditii de siguranta pana la ferma.3. aplicand diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari si diete pe baza de fitaza. . grau. Pentru fiecare catogorie de animale (functie de greutate) se folosesc categorii de nutret combinat. 9. Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea nutrientilor. sub gestiune si administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare. manipulare. 7. Apa potabila necesara Apa de spalare Vitamine. transport. vaccinuri. utilizare • materii prime: . medicamente Materiale auxiliare Dezinfectante (VISKON´S sol 1%) Deratizare (pesticide gr. diete pe baza de substante nutritive digerabile/disponibile. cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati alimentari anorganici care se pot . • materialele auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma. floarea soarelui.furajele sunt achizitionate local de la producatorii agricoli fiind constituite din amestec de porumb. Se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului. 8. 5. 10.000 Conditii de preluare. Selectia materiilor prime Operatorul va mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare. 4.vitaminele. Masurile de hranire includ hranirea pe faze. fiind depozitate in dulapuri speciale. 11. depozitare. si prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N.

care vor contribui la realizarea produselor/serviciilor. folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta de hranire. Studiile necesare pentru verificarea emisiilor fugitive de poluanţi în atmosferă se referă la un „Studiu privind evoluţia emisiilor de poluanţi din ventilaţia halelor de creştere a porcilor şi condiţiile de încadrare în VLE”. 8. cladiri existente.Principalii furnizori (cel putin 3) de pe piata pentru fiecare dintre utilajele. imbunatatind astfel retentia substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor de dejectii.Modificarile necesare la echipamente. Studiul se va efectua în condiţiile populării la capacitate a fermei Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare Proiecte detinute actual: . de la punctul 4). PLANUL DE FINANTARE AL AFACERII SI PROIECTIILE FINANCIARE PENTRU URMATORII 3 ANI DUPA PRIMIREA AJUTORULUI FINANCIAR NERAMBURSABIL Studii şi analize pentru monitorizare. pentru utilizarea acelor materiale care sunt mai putin poluante. Operatorul revizuieste regulat noile dezvoltari in domeniu. instalatiile sau echipamentele pentru care se solicita finantare prin Subprogram. Nr crt Activitatea prevazuta Durata de realizare Luna 1 Luna 2 Luna 3 …… Luna n Planificarea implementarii activitatii 10.Graficul de realizare a intregii investitii (toate actiunile finantate sau nu de acest Subprogram. G. (precizati spre care furnizori va indreptati atentia si de ce?) 9. 11. Modificarile necesare in structura si numarul persoanlului angajat.digera aproape complet. inclusive estimarea numarului de noi angajati care vor proven din forta de munca neocupata din zona. Mai mult.

000 de purcei in fiecare depozit. La începutul anului 2008 SC Pig Farm a participiat la o nouă licitaţie pentru extinderea activităţii. Acest studiu presupune verificarea consecinţelor administrării dejecţiilor umede asupra terenurilor agricole şi a rezultatelor administrării asupra producţiei agricole. Potrivit acestuia cofinantarea proiectului va fi asigurata in proportie de 20% din fondurile proprii. Intreaga activitate va fi complet mecanizata si automatizata. a fost cel depus de compania Vinifruct Copou. H2S. N2O. manager Pig Farm Coarnele Caprei. cu 1. "Acest proiect are drept scop cresterea si ingrasarea porcilor. vom mai angaja o singura persoana". Se referă la controlul Studiu privind calitatea aerului în zona limitrofă complexului (odată la trei ani). iar 30% de un credit bancar fiind preconizata o amortizare a investitiei in maxim 4 ani de zile. asigurarea condiţiilor de funcţionare fără producere de impact semnificativ în zonă. Costuleni si Gorban.000 de euro si presupune achizitii de utilaje si masini pentru modernizarea fermelor vegetale amplasate pe teritoriul comunelor Raducaneni. − − Studiu privind calitatea apelor subterane (odată la trei ani). Cozmesti. Cu o valoare eligibila de 1. Un alt proiect semnat de catre beneficiar in cursul zilei de ieri. "Proiectul a fost depus pe masura 121 si vizeaza . existenţa terenurilor disponibile pentru reciclarea dejecţiilor. Iar pentru acest lucru. Acest studiu a pus în evidenţă integrarea complexului în mediul de amplasament. proiectul depus de SC Pig Farm presupune cresterea capacitatii de productie si implementarea standardelor comunitare in cadrul fermei de ingrasare a porcinelor. declara pentru Ziarul de Iasi. alte 5 depozite.9 milioane de euro. vom mai construi pe linga cele 5 depozite (hale) pe care le avem. astfel ca pe linga cei trei angajati pe care ii are ferma in acest moment. calităţii apelor subterane în zona complexului şi a platformelor de stocare. Studii propuse: − Studiu privind calitatea terenurilor agricole utilizate pentru valorificarea dejecţiilor. Acesta presupune controlul calităţii imisiilor determinate de emisiile difuze de NH 3.− Inventarierea solurilor disponibile pentru fertilizare. fiind conectate la calculator. Mihai Tibucanu. Proiect are o valoare de peste 780. (frecvenţă odată la trei ani). COV – mirosuri − Studiu privind balanţul global al poluanţilor (annual) pentru controlul tehnologiei – verificarea cu BAT.

a completat Laiu. director general Vinifruct Copou. umiditatea. imi achit creditele si-mi ramin pentru implementarea unui alt proiect". Ipotezele principale folosite in elaborarea proiectului de investii? Proiectul propus cuprinde tehnologii în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile .sistem de climă computerizată prin utilizarea ventilaţiei computerizate în halele de îngrăşare şi a controlul termic (controlează temperatura.asigurarea unei mortalităţi apropiată de zero în complex prin metode moderne de prevenire a îmbolnăvirilor şi tratamentul natural. de 256.BAT şi din punct de vedere al efectelor asupra mediului.hrană suplimentară – vitamine + oligoelemente conform cerinţelor BAT cu valori controlate de cupru şi alteoligoelemente admise în UE. calitatea aerului). cofinantarea fiind asigurata in proportie de 80% din fonduri proprii iar 20% din credite bancare. implicit situaţia actuală a amplasamentului. Se asigură asigură condiţii de viaţă pentru animale conform strategiei europene prin : .95 milioane de lei iar fondul nerambursabil este de 1.500 de euro din Germania iar din diferenta vor fi achizitionate din Romania. Potrivit acestuia proiectul va fi implementat in primele doua luni de la semnarea contractului. "Practic imi achit singur tot proiectul iar in momentul in care primesc banii de la UE. Costul eligibil al proiectului este de 2. Acesta a adaugat ca imediat ce va fi finalizat acest prim proiect urmeaza sa depuna un al doilea ce va consta in plantatii de vii.47 milioane de lei". Tehnologia şi utilajele sunt de tip Big Dutchman şi reprezintă cele mai bune tehnologii disponibile pentru creşterea intensivă a porcilor.modernizarea fermei vegetale prin achizitia a 39 de utilaje. Impactul asupra apei . H. . 2. Vor fi cumparate utilaje in valoare de 54. Riscuri majore anticipate in cadrul investitiei Impactul activităţii ce urmează a fi desfăşurate la ferma de porci de la Coarnele Caprei asupra componentelor mediului. . pomi sisistem de irigatii in zona Raducaneni. IPOTEZE SI RISCURI MAJORE 1.000 de euro din Finlanda. ne-a declarat Constantin Laiu.

Ferma beneficiază şi de ventilaţie forţată utilizată pentru asigurarea confortului animalelor. respiraţia animale + dejecţii hale – ventilaţie: CO2. transportul. NH3. CH4. depozitarea şi stocarea în laguna proiectată: CO2. azotul nitric. Impactul asupra apei prin proiectul propus se poate produce prin valorificarea necorespunzătoare în agricultură a dejecţiilor mineralizate. H2S. Emisiile de amoniac provenite din transportul dejecţiilor sunt nesemnificative. NH3. în special.Alimentarea cu apă potabilă a fermei de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele Caprei se va asigura prin racord la reţeaua existentă pe DC 890 Focuri. Impactul asupra aerului Impactul asupra aerului prin proiectul propus se poate produce prin: − − − − − pulberi − pulberi de la prepararea şi distribuţia furajelor – întreţinere utilaje . valorificarea în agricultură a dejecţiilor mineralizate: CO2. Se vor transporta cu autovidanja la staţia de epurare Belceşti şi vor trebui să corespundă calitativ NTPA 002/2002. gaze arse de la generatoarele termice şi centralele termice (GPL): CO. Prin funcţionarea proiectului propus apele uzate provin numai de la pavilionul administrativ (consum igienico-sanitar). Acestea vor fi evacuate în Staţia de epurare Belceşti (prin contract cu RAJAC Iaşi). NOx. stocarea în fosele din grajduri. emisii din lagună: CO2. colectarea dejecţiilor solide + lichide. H2S. poate ajunge în apa freatică. NH3. H2S. prin intermediul unui cămin cu apometru. . depozitarea şi stocarea în laguna proiectată. stocarea în fosele din grajduri. H2S. Deoarece apa uzată este inclusă în dejecţii care se colectarea şi stochează în laguna de dejecţii. Din calculele efectuate principalele emisii sunt cele de amoniac. aceasta nu se restituie direct ca “apă uzată”. Vidanjarea se va efectua la umplerea bazinului la 2/3 din capacitatea utilă. În halele de creştere a porcilor prin ventilaţia controlată se va asigura limita admisă pentru protecţia animalelor şi oamenilor la NH3 de 15 mg/mc cu vârf de 30 mg/mc. NH3. Impactul asupra solului Impactul asupra solului prin proiectul propus se poate produce prin: − manipularea defectuoasă a dejecţiilor solide + lichide: colectarea. transportul.

 SRTS 2003 . încadrându-se în clasa şi subclasa de lut argilos mediu (TT). − valorificarea greşită în agricultură a dejecţiilor mineralizate prin supradozare. aer) implică un răspuns în unele situaţii în una sau în celelalte componente. săruri solubile. apa freatică şi aer. Reacţia solului din tarlalele 89 şi 90 este slab alcalină spre neutră.Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor . Toate solurile analizate reprezintă un conţinut scăzut în azot nitric pentru culturi de camp. cu excepţia unei probe de la viitoarea locaţie a ferme. Analiza granulometrică a solului din incinta unde se va amplasa ferma şi din terenurile agricole unde se vor aplica dejecţiile mineralizate arată că acestea au o textură fină.− polua solul. Solurile au valorile sumei bazelor schimbabile mijlocie şi mare şi o aciditate hidrolitică foarte mică şi mică. Cantităţi prea mari de N-NH4. iar asigurarea cu azot amoniacal este normală spre ridicată (pentru culturi de câmp). este un vector de transport al poluanţilor spre apă de suprafaţă. Situaţia actuală a amplasamentului arată că învelişul de sol caracteristic zonei în care va fi amplasatã ferma de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele Caprei aparţine claselor cernisoluri şi protisoluri fiind reprezentate prin cernoziomuri (CZ ) şi respectiv prin regosoluri (RS) şi aluviosoluri (AS) (SRTS-2003)∗. Solul de pe amplasamentul viitoarei ferme de creştere a porcilor are un pH moderat acid în zona superioară a amplasamentului şi slab alcalin în zona adăposturilor animale şi a lagunei. evacuării dejecţiilor din lagună şi depăşirii nivelului maxim din lagună. fiind interfaţa aer-apă freatică-apă de suprafaţă. care are o valoare mare. Conţinuturile de azot total şi humus al solurilor sunt mijlocii iar raportul carbon/azot indică o fertilitate mijlocie. Solul. Valorile reacţiei de pe amplasament sunt influenţate de folosinţa anterioară a acestuia ca teren pentru solarii. macroelemente şi metale grele pot poluările accidentale datorate scurgerilor din lagună. Solul de la viitoarea locaţie este “submezobazic” iar celelalte se încadrează în clasa de saturaţie “eubazic”. Valorile conţinutului de săruri solubile arată că solurile sunt nesalinizate. Poluarea uneia din componentele mediului (sol. N-NO3. apă.

în suprafaţă de 150 ha.M. Conţinuturile totale în HCH şi DDT sunt apropiate de valorile normale din sol. Datele analitice privitoare la compoziţia granulometrică a solului. Conform celor de mai sus tehnologia aplicată prin proiectul propus se înscrie în tehnicile BAT. iar cele de pe amplasamentul viitoarei ferme sunt mari şi foarte mari. nr.L. se pretează pentru administrarea de dejecţii rezultate de la creşterea porcilor şi pentru cultivarea de cereale. Valorile foarte mari ale fosforului şi potasiului mobil de pe amplasamentul viitoarei ferme sunt de natură antropică şi naturală şi se explica prin folosinţa anterioară.M. la unele probe acestea fiind depăşite dar situate cu mult sub valoarea pragului de alertă pentru folosinţe sensibile (conform Ordinul M. nr.C.P.A. Majoritatea microelementelor (metalelor grele) prezintă conţinuturi totale situate sub valorile normale din soluri dar sunt şi situaţii (pentru Pb. determinând reduceri ale impactului de mediu generat de activitatea de creştere a porcilor. la încărcarea cu unii poluanţi specifici conduc la concluzia că terenul agricol din posesia S.P. ca solarii. 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării solului).P. de la mici la foarte mari în tarlaua 89 şi foarte mari pe amplasamentul viitoarei ferme. Ni şi Co) când acestea sunt mai mari decât valorile normale. Conţinutul total de PCB se situează în toate probele analizate sub valoarea normală a acestora din soluri.P. Cr. Solul prezintă valori ale potasiului mobil mari pe tarlaua 89 şi mijlocii pe tarlaua 90. necesare creşterii porcilor.Nivelul de aprovizionare al solului cu forme mobile de fosfor arată valori de la extrem de mici în tarlaua 90.P. însă ele se situează sub pragul de alertă pentru folosinţe sensibile (conform Ordinul M.R. nr. ceea ce arată că solurile de la Coarnele Caprei nu pun probleme de poluare cu aceşti compuşi.P. După cum se observă nu există nici o tendinţă de poluare cu metale grele a solului de pe amplasamentul viitoarei ferme de creştere a porcilor de la Coarnele Caprei şi a terenurilor agricole ale societăţii unde se vor administra dejecţiile mineralizate. PIG FARM S.M. Minimizarea riscurilor . 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării solului). la însuşirile chimice generale şi speciale.A. 3. 756/1997).A. Conţinutul în compuşi bifenil cloruraţi (PCB) este situat sub valorile normale din soluri sau în unele situaţii mai mari decît acestea dar sub valoarea pragului de alertă pentru folosinţe sensibile (conform Ordinul M.

Evaluarea impactului de mediu a viitoarei ferme zootehnice de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Coarnele Caprei – Focuri (judeţul Iaşi) concluzionează că. judeţul Iaşi Parametru control CALITATEA DEJECŢIILOR Controlul calităţii Dejecţiilor administrate câmp. în condiţiile respectării tehnologiei şi a cantităţii de emisii evaluate în conformitate cu tehnologia şi instalaţiile prevăzute în scopul protecţiei mediului. . La preluare în În câmp de Inregistr at Da/Nu Alarma Da/Nu. judeţul Iaşi Tabelul 6 Sistem de control pentru dejecţiile utilizate la fertilizare pe terenul de 150 ha de la Coarnele Caprei. În tabelul 6 se prezintă un sistem de control pentru dejecţiile utilizate la fertilizare pe terenul de 150 ha de la Coarnele Caprei. Pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a proiectului propus este necesar un sistem eficient de management de mediu care este asigurat prin acţiunile care vizează achiziţionarea de furaje. Local/C CR local Care este timpul de Ce actiune din de process raspuns? este (secunde/ cu rezulta feedback-ul minute/ ore daca nu cunoscut precizie) Valorificarea agricolă Obţinerea contractare de facilităţi în producţie Verificări anuale a stării terela nurilor administrate cu dejecţii acestui parametru? cereale pentru furaje funcţie Nu există pericolul unei de poluări accidentale la creşterea producţiei ca urmare distribuţie pe a terenul agricol. suplimente de hrană şi prin gestionarea corectă a distribuţiei hranei şi prin asigurarea utilităţilor. activitatea ce urmează a fi desfăşurată nu poate determina deteriorarea mediului în zona de amplasament.

min er Monitorizare emisii Difuze NH3 COV .miros Da de - de dejecţii analizelor Nu se practică determinări la Rezultatele fiecare transport de dejecţii în câmp.distribuţiei fertilizante. În cazul constatării disconfort aprilie pentru fertilizarea de primăvară.org/subst. de Nu este cazul emisiile fiind nu constituie se vor efectua testări privind difuze imisii determinate de emisii difuze. şi câmp COMBATERE transportului AMESTECUL OMOGEN ŞI MIROSURI . 1temperatura iesire 2 valori ale Da CBO5/CCO 3 culoare de iesire 4 azot total 5 fosfor total 6 subst. pericol pentru zona locuită SE PREVEDE TRATAREA disconforCU tul poate fi evitat prin SUBSTANŢE BIOACTIVE măsuri CARE SĂ de întreţinere a ASIGURE complexului LAGUNEI în pentru valorificare. privind Calitatea dejecţiilor vor stabilirea dozelor de administrare Se impune măsurători 1/an determina martieaprilie pentru analiza înaintea începerii campaniei de transport mineralizării şi a conţinutului în substanţe martie fertilizante.

LAGUNA Nr. Acţiuni planificate pentru supravegherea integrată a amplasamentului şi reducerea poluării ZONA I –Incinta NH3 CH4 AER Atmosfera la 4000 m de fermă în zona limitrofă locuinţe localitat.Se. amestecarea MONITORINGUL APEI Solul. SĂRURI –Cl . Controlul evacuării dejecţiilor în LAGUNA Controlul nivelului maxim în LAGUNA Verificarea integrităţii instalaţiilor şi constr Aerul-administrarea rapidă cu încorporare imediată în sol.60KG/HA CISTERNA DE DISTRIBUIRE NH3. respectarea dozelor de administrare. CH4 H2S. porumborzoaică DOZE. apă. SO4-2.Co.combaterea cu aditivi în caz de nevoie biopreparate. fl. NO3-. Se. Microbiană III.m. c. gaze de Fermentare Apa săruri Cl-. întreţinerea spaţiilor verzi. Pulberi – întreţinere utilaje preparare distribuţie furaje. Controlul scurgerilor din LAGUNA.5 m cu reducerea distanţei de propagare. funcţie de culturile vegetale. Germeni patogeni – control sanitar veterinar. Control E. vector de transport al poluanţilor spre apă şi aer. prin asig. -Controlul instalaţiilor de distribuire în sol ZONA III – Teren agricol distribuire dejecţii mineralizate . Focuri Hale porci Nr. controlul canalelor de colectare dejecţii. înlătură zgomotul.PO4 . controlul instalaţiei de administrare. ZONA II – LAGUNA DEJECŢII Zgomot – condiţii de viaţă animale.alimentarea separativă a LAGUNEI cu pompa mobilă submersibilă-500l/m.L. Apa de suprafaţă şi Subterană controlul periodic de calitate al impactului aerul şi solul Teren de administrare 150 ha culturi vegetale grâu.6 x 1320 mc NH3. ventilaţia. Programului de management al administrării dejecţiilor mineralizate pe terenul de valorificare.Figura 3. 3 hale 3000 capete 9000 porci -ventilaţia halelor -fermentaţia enterică Miros Zgomot Pulberi Germeni patogeni Acţiuni planificate: Control emisii.a.soarelui. ZONA DISTRIBUŢIE PE TERENUL AGRICOL Solul – interfaţă aer-sol-apă subterană şi suprafaţă. eliminare scurgeri necontrolate.V. Dezinfecţii periodice. în aerul din hale 30 mg/mc la NH3 Miros – evacuarea dejecţiilor spre platformă.Zn. -Controlul funcţionalităţii LAGUNEI.Cu. balanţa nutrienţilor şi a metalelor grele .NO2Cu.N2.Zn. 23SO4 .500mc AER.Co. Total 3.interfaţa aer-apa. Controlul evacuării dejecţiilor din hale.hrană. N2O. uşi ferestre +1.

492.124.893.00 75.414.00 6.00 511.00 26.061.00 3.00 579.000.00 5.00 Număr angajaţi 2 8 15 6 9 5 7 Indicatori din bilanţ .584.00 189.00 Profit net / pierdere netă (RON) 0.026.00 Venituri (RON) 8.240 15 108.262.000 7 60.543. Ani 1 2006 2 2007 3 2008 4 2009 5 2010 6 2011 Date financiare PIG FARM SRL An bilant 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Cifră de afaceri (RON) 0.240.00 4.388.00 -553.753.798.065.680 5 42.810.480 Nr crt.000.037.760.PIG FARM SRL Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010 .00 6.651.000.00 2.767.00 23.00 393.831.935.104.00 7.000 6 50.I.00 7.024.355.655.543.545.00 3.400 9 76.325.00 5.020.123.494.00 Nedisponbil 4.749.00 6.00 7.DATE FINANCIARE Situaţia actuala şi previzională a veniturilor Cheluieli cu salariile Nr Cheltuieli cu angajaţi salariile 8 66.00 Cheltuieli (RON) 23.889.725.990.00 3.000.00 4.

037.597.767 -553.831 8 2007 4.3016 0.388 6.338.325.815.416 822.494 87.3732 - 2008 1.563 2.269 150.959 165.760.081 180.507 6.262 15 2008 7.081.954.805 4.765.441 3.715 51.275 N/A 500 N/A 5.407.4205 .763.511.144 914.896 393.3808 0.751 9.Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total • 3.575 3.023.378 150.935.204 3.304 1.239.965 1.0425 - 2007 1.889 6 2009 6.024 35.725.723 3.9055 0.651.355 9 2010 3.613 Valori exprimate in mii Lei Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai PIG FARM SRL Indicatori Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati • 2006 N/A 26.304 75.373 3.937.770 967.757 N/A 500 N/A 4.0103 2010 0.857.124.300 12.109.361 3.874 4.741 -553.753 4.9093 0.159 44.729 23.749 201.576 65.749.102 N/A 500 N/A 6.850.026 579.551.299 N/A 39.000 N/A 2.798 3.6203 - 2009 88.757 726.199.915.109 5 Valori exprimate in mii Lei Indicatori Derivati din Bilant pentru PIG FARM SRL Indicatori Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 2006 1.356 7.492 409.935 600.823 3.584 3.893 7.000 N/A 5.919 7.233.908.104 4.394.061.

6203 0.0081 1.8702 42.3083 2.4611 0.7399 2008 0.4587 0.5670 -73.19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2006 1.3732 1.3808 IX.9332 2010 1.4474 155.9961 -15.7534 2009 2010 .9840 -17.9093 0.5324 dupa impozitare Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai PIG FARM SR Indicatori Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile.2908 198.Indicatori de Profitabilitate ai PIG FARM SRL Indicatori Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare Rentabilitatea capitalului propriu 2006 2007 2.9862 2008 38.2426 1.9764 9.0183 1.6577 0. Implementarea proiectului X.148.4094 -73.6919 1.6713 9. Monitorizarea proiectului .9559 2009 5.5649 109.0425 2007 13.9098 5. corectat cu TVA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful