Proiect Asigurări și Protecție Socială

~ Șomajul – Cauze și evoluții ~

Profesor coordonator: Burcă Ana-Maria

Studenți: Luca Alexandra Mihai Adela

București 2013

fiind strâns legat de noțiunea de salariat și implică existența unui contract. în care oferta depăşeşte cererea de forţă de muncă. publicată în Monitorul Oficial nr. odată cu dezvoltarea societății industriale. cât și aspectele ce au o influență majoră în modificarea indicatorului. reprezintă una dintre cele mai mari probleme de natură macroeconomică. Conform legii nr. modificată și completată în 2011. Aceasta înseamnă că o parte a populaţiei nu găseşte un loc de muncă. între angajat. pe de o parte și angajator pe de altă parte. Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea forței de Muncă (ANOFM). De asemenea ne propunem să abordăm elemente ce pot afecta nivelul ratei șomajului. șomajul. Potrivit unor specialiști de renume internațional (Stiglitz J... 1. deşi ar vrea să lucreze. Din punct de vedere istoric. termenul de șomer a început să fie utilizat la sfârșitul secolului XIX. din activităț i autorizate este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat urmatoare.02. formal sau neformal. în Dicţionarul de Politici Sociale.Introducere Definirea şomajului a fost o problemă larg dezbătută în literatura de specialitate. și implicit ocuparea forței de muncă. venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință .2002. șomerul este persoana:   munci. potrivit legii.Scopul acestei lucrări este de a prezenta aspecte importante cu privire la evoluția șomajului în România și metode de combatere a acestuia. 2005). 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Walsh C. nu realizează venituri sau realizează. şomajul defineşte situaţia unei pieţe a muncii excedentare. dacă și-ar găsi un îndeplinirea condițiilor de pensionare.   loc de muncă. 1 în cautarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la starea de sanatate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei nu are loc de muncă.103 din 06. șomerii pentru a beneficia de indemnizația de șomaj trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:  sa aibă un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni care preced data înregistrării cererii pentru acordarea prestației de șomaj. astfel.

   să nu realizeze venituri sau să realizeze din activități autorizate potrivit legii să nu îndeplinească condițiile de pensionare. și anume:    6 luni. Economiștii keynesieni susțin că acest tip de șomaj apare ca urmare a cererii agregate insuficiente și astfel este nevoie de o mai mare implicare a statului în economie și de creșterea investițiilor guvernamentale. în funcție de durata venituri mai mici decat salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.șomajul generat de reducerea volumului activităţii economice a firmelor ca urmare a deteriorării conjuncturii economice interne şi /sau internaţionale. În funcţie de natura şi cauzele şomajului se pot distinge mai multe tipuri de şomaj:  Șomaj clasic . adesea. în cazul unui stagiu de cotizare de cel puţin un an.șomajul care apare atunci când salariile practicate se situează peste salariul de echilibru între cererea și oferta de muncă.șomajul datorat faptului că numărul locurilor de muncă disponibile pe anumite pieţe ale muncii este mai mic decât numărul lucrătorilor care ar dori să le ocupe.  Şomaj ciclic (keynesian) .  Șomaj structural . 12 luni. Șomajul structural apare ca urmare a modificărilor structurale intervenite în economie și care determină o legislative vizând descurajarea concedierilor) conduce la creșterea costului /loc de muncă și determină o reticență 2 . făcând astfel ca numărul celor aflați în căutarea unui loc de muncă să fie mai mare decât numărul de locuri de muncă disponibile. să fie înregistrați la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază Acordarea indemnizației de șomaj se face diferențiat. teritorială își au domiciliul sau reședința. stagiului de cotizare al persoanei în cauză.Şomajul structural explică. Nivelul șomajului ciclic crește în perioadele de recesiune economică și scade în perioadele de creștere economică. pentru un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. 9 luni. perioadele mai lungi de şomaj. Economiștii de sorginte monetaristă susțin că reglementarea excesivă a pieței muncii (stabilirea prin lege a salariului minim. pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin 5 ani. alte mijloace prin care guvernele încearcă să impună standarde minime în ce privește condițiile de muncă precum și reglementările mai mare din partea angajatorilor de a oferi locuri de muncă.

anumite sectoare cum ar fi agricultura sau 2.șomajul care este determinat de ciclicitatea unor factori naturali. șomajului structural. involuntar.șomajul datorat faptului că o persoană are nevoie de un anumit timp pentru a-și găsi un loc de muncă potrivit calificării şi dorinţelor sale. De asemenea șomajul poate fi caracterizat prin analizarea mai multor dimensiuni ale sale: nivelul şomajului. 3 . să-și găsească în scurt timp un alt loc de muncă. sezonier. rata şomajului înregistrată la nivel naţional a fost de 5.20 pp decât cea din luna februarie a anului 2013 şi mai mare cu 0. conjunctural. durata şomajului sau perioada de şomaj şi structura acestuia . adică de acele persoane care fie au fost concediate fie au părăsit în mod voluntar un loc de muncă și care au posibilitatea. cronic. de asemenea. şi anume: masa şomajului (numărul şomerilor) şi rata şomajului . de conversie.  construcțiile. în mod real. şomajul parţial.43 pp faţă de cea din luna martie a anului 2012. tehnic. mai mică cu 0. de inadecvare.  Șomaj fricțional . Evoluția șomajului în România La sfârşitul lunii martie 2013. Șomajul sezonier . etc. Șomajul tehnologic poate fi asimilat. Întâlnim în literatura de specialitate și alte forme ale şomajului: voluntar.58 %. Şomajul fricţional explică. care se determină în funcţie de doi indicatori. adesea. perioadele scurte de şomaj. Acest tip de șomaj afectează. şomajul deghizat. intensitatea acestuia în funcţie de care se pot distinge trei categorii de şomaj: şomajul total. cu precădere. Vorbim de șomaj fricțional în cazul persoanelor care ”se află între două slujbe”.necorelare între specializările oferite și cele cerute pe piața muncii.

2 6. se poate observa o volatilitate ridicată a ratei șomajului în perioada 1991 – 2012.9 10.00 10.00 9. Acest lucru este cauzat de faptul că măsurile monetare şi fiscale nu sunt capabile să corecteze nivelul cheltuielilor în cazul scăderii bruşte a ofertei şi să restabilească echilibrul între cerere și ofertă.8 10.4 9.4 7.00 8.00 4.00 1.5 8. Creşterea şomajului în condiţii de recesiune îndelungată sau de cădere continuă. Asemenea scăderi în domeniul ofertei au cauzat o creştere de preţuri corelată cu reducerea producţiei şi a numărului de salariaţi.9 5.Evoluția ratei șomajului în România 12. a făcut ca statul să se confrunte cu numeroase probleme.2 4 3. Astfel.6 10.9 10. iar în ciuda faptului că s-a înregistrat o scadere majoră în perioada 1999 – 2008.8 7 5. declanșarea crizei actuale și-a pus amprenta și asupra numarului șomerilor.4 7.5 8.00 5.9 5.00 2. reducerea numărului de salariaţi.00 11.3 5.00 0.4 8. constituie o sursă importantă de alimentare a şomajului în ţara noastră.6 Rata somajului Astfel.00 3. ceea ce va genera simultan inflaţie şi şomaj.8 8.00 6.00 4.4 6.00 7.00 11. 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Sursă: Prelucrare proprie. Eurostat 4 .

Acest raport invers proporțional are ca rezultat faptul că diminuarea inflației prin stabilitatea relativă a prețurilor este însoțită de șomaj. De aici ar rezulta concluzia conform căreia lupta împotriva șomajului ar necesita.Corelația între evoluția ratei inflației și a șomajului 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2001M01 2001M08 2002M03 2002M10 2003M05 2003M12 2004M07 2005M02 2005M09 2006M04 2006M11 2007M06 2008M01 2008M08 2009M03 2009M10 2010M05 2010M12 2011M07 2012M02 2012M09 10.0 1. deci.0 0. într-o anumită măsură șomaj. într-o anumită proporție. 5 . inflație. inflație.0 7. aceasta fiind considerată a fi principala amenințare a unei economii performante și mai ales a persoanelor cu venituri fixe. Eurostat În ceea ce priveşte evoluţia ratei şomajului și a ratei inflaţiei se constată că între cele două variabile există o corelație inversă și anume că măsurile antiinflaționiste generează șomaj.0 Rata inflatiei Rata somajului Sursă: Prelucrare proprie.0 4. combaterea accentuării fenomenului inflaționist ar presupune.Așadar.0 6.0 9. la rândul ei.0 8. șomajul devine un simplu instrument de stabilizare a prețurilor și de evitare a inflației.0 3.De asemenea creșterea ocupării forței de muncă poate genera o sporire relativă a cererii și.0 5.0 2.

prelucrare proprie Deosebit de important de menționat ar fi faptul ca nivelul ratei șomajului în România s-a menținut la un nivel relativ redus. Olanda și Norvegia unde rata șomajului înregistrează valori de sub 5%. care a avut un trend ascendent atingând în 2012 maximul.0 Spania 0.0 20.0 25.0 10. 6 . fiind nevoite să impună măsuri drastice de austeritate. de peste 10%.0 Portugalia 5. iar în Spania de 26%. Portugalia unde s-au facut concedieri masive pentru a reduce astfel cheltuielile publice. În Grecia. rata șomajului a atins un nivel de aproximativ 27%. Grecia. Ne referim la țări precum Spania. Asa cum era de așteptat. cele mai mari creșteri ale ratei șomajului pe parcursul anului 2012 au fost înregistrate în țările care s-au confruntat cu probleme grave de ordin național. De cealaltă parte a barierei se află țari precum Austria .3. în încercarea de a recâștiga încrederea investitorilor pierdută în timpul crizei. în perioada analizată.0 2000M01 2000M08 2001M03 2001M10 2002M05 2002M12 2003M07 2004M02 2004M09 2005M04 2005M11 2006M06 2007M01 2007M08 2008M03 2008M10 2009M05 2009M12 2010M07 2011M02 2011M09 2012M04 2012M11 Romania UE Grecia Norvegia Sursă: Eurostat. Evoluția șomajului la nivelul Uniunii Europene Evoluția ratei șomajului în UE 30. sub cea a Uniunii Europene.0 15.

În cadrul Parlamentului European. Atunci când şomajul este ridicat. P. De asemenea putem afirma că cele mai afectate sunt persoanele făra o calificare profesională . De asemenea și populaţia tânără sub 25 de ani 7 . Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a organizat o audiere publică cu tema șomajului în special în rândul tinerilor. din cauza lipsei de informaţie. a comodităţii individului sau din cauza altor factori. Şomerul nu pierde numai pe plan material prin diminuarea veniturilor sale.Societatea în ansamblul său pierde atunci când producţia scade sub nivelul potenţial. gimnazial sau profesional. producţia este mai mică decât ar trebui să fie. În această situație..1. costul economic. costul financiar. 2002. Aceștia au estimat un cost al șomajului de peste 153 miliarde euro. 4. aceasta fiind suma pe care UE a cheltuit-o în 2011 pentru susținerea șomerilor. Întrucât costurile devin evidente prin aspectul lor cantitativ. terminând ciclul primar. acestea se acordă la mai puţin de două treimi din totalul celor în cauză.. J. dar şi pe plan moral. Khan. p.002 persoane. stagii de practică și specializare pentru formarea profesională a șomerilor.. astfel reorientarea spre alte domenii de activitate fiind foarte dificilă la această vârstă. Langmead. Începând cu anul 1988 acţiunile ţărilor dezvoltate cu economie de piaţă sunt comparate de către OCDE prin prisma cheltuielilor aferente şomajului.600). a sistemului birocratic existent.4. Costurile șomajului Pentru a avea o problemă bine formulată este necesar a judeca costurile sociale şi a vedea dacă tranziţia le acceptă şi dacă fiecare cost social este justificat. B. Costul naţional al şomajului poate fi clasificat în trei categorii: costul social. În cazul şomajului ciclic costurile pe care le suportă societatea sunt foarte mari ca urmare a reducerilor de producţie sub nivelul de ocupare totală.Distribuția numărul șomerilor în funcție de mai multe criterii Dacă analizăm repartizarea șomerilor pe grupe de vârstă la finele lunii martie 2013 putem observa că numărul cel mai ridicat al acestora s-a înregistrat în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani și anume de 139. Realitatea din România arată că nu toți șomerii primesc indemnizație de șomaj. Şomajul este considerat un factor negativ pentru că impune costuri societăţii. ele sunt totodată legate de procesul de evaluare. (Hardwick. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă organizează gratuit cursuri de calificare/recalificare. iar această pierdere de producţie afectează întreaga societate.

iar rata şomajului feminin a scăzut de la 5. Nivelul minim al ratei şomajului în luna martie. rata şomajului masculin a scăzut de la 6. La nivel teritorial.este foarte afectată de şomaj. Situaţia statistică operativă a şomajului înregistrat la 31 martie 2013 5.47% în luna februarie la 6. Referitor la şomajul înregistrat pe sexe. Tranziţia de la şcoală la integrarea tineretului pe piaţa muncii constituie una dintre cele mai critice şi presante probleme a funcţionării pieţei muncii. în vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de forţă de muncă. de 1. comparativ cu luna precedentă. poate cea mai importantă este necorelarea sistemului educaţional şi cel al calificărilor produse de învăţământ. 8 . cu excepţia judeţului Vaslui.87%. care pot fi clasificate în două grupe: a) Aspecte „pozitive”  prin ceea ce presupune .423 persoane.muncitori disponibilizaţi -fenomenul creează o rezervă (mai mult sau mai puţin sigură) de persoane potenţial dispuse să lucreze.02% în luna februarie la 4. se înregistrează în judeţul Ilfov. Teleorman (10. unde numărul de şomeri a crescut cu 268 de persoane.08%). Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Vaslui (11.Dolj(9. Aspectele pozitive/negative privind şomajul Apariţia şomajului a generat în ţara noastră numeroase efecte. numărul de şomeri a scăzut în toate judeţele.20%).73%.Între principalele cauze ale şomajului în rândul tinerilor. Mehedinţi (10. în luna martie 2013. cu impact economic şi social deosebit de puternic. Numărul şomerilor femei la 31 martie 2013 era de 203.96%).37%). Sursa: ANOFP. cu cerinţele pieţei muncii.22%.

recurgerea la a trimite anumite persoane în şomaj permite .   principial. Efectele „negative". pentru ca aceştia să accepte salarii cât mai mici posibile.Marx numeşte această pătură a şomerilor „armata industrială de rezervă a capitaliştilor”. cu atât şomerii devin mai dezinteresaţi. cel mai evident cost al şomajului îl constituie şomerii înşişi. si anume teoria clasică. dar cu un salariu superior celui stabilit pe piaţa muncii. pretins de lucrători şi presiunile sindicale asupra modului de determinare a salariului.  costurile personale pentru a fi şomer: cu cât perioada şomajului este mai mare. Ei 9 . şomajul are drept cauză rigiditatea salariului real la scădere. măsurat ca diferenţă între salariul avut anterior şi ajutorul de şomaj. social-biologică. care preferă să dispună în permanenţă de un anumit număr de şomeri. Factorii cauzatori ai şomajului și teoriile dezvoltate Una din aceste teorii. susţine ideea că şomajul există numai pentru persoanele care vor să se angajeze. care îmbracă forma unor costuri pe care societatea b) politică:  românească trebuie să le plătească. oricât de mic ar fi. ci rezultă din voinţa patronilor. este un cost financiar direct al pierderii cunoştinţelor învăţate.pentru firme menţinerea salariilor la cote relativ scăzute (o perioadă de timp). prin intermediul cărora să facă presiuni asupra celorlalţi muncitori. şomajul e un şomaj voluntar. dar mai punctualităţii celor angajaţi. ales sporirea competitivităţii celor existenţi. care împiedică întreprinzătorii să ridice cererea de forţă de muncă. Marx. K. a proprietarilor capitalişti. Aceste efecte sunt de natură economică. apare creşterea interesului pentru muncă. 5. Karl Marx a acordat şomajului o atenţie deosebită şi a ajuns la concluzii absolut originale în privinţa cauzelor sale. care ar prefera ajutorul de şomaj. Pentru K. Ca urmare. are loc creşterea productivităţii muncii.1. nivelul prea ridicat al acestuia. a muncitorilor. dar nu un rezultat al voinţei sau dorinţei şomerilor. în locul unui salariu nemulţumitor. la nivelul care ar absorbi întreaga ofertă existentă la un moment dat. dar mai ales a disciplinei şi ca factor psihologic.

K. pe termen lung și sever persoanele care își doresc și care pot ocupa un loc de muncă. Cert este că rata șomajului care se regăsește în statistici. al ratei șomajului. implicit. el poate afecta întreprinderi. una dintre cele mai severe probleme și cu cele mai multe efecte negative asupra stabilității macroeconomice. Este știut lucrul ca nu toți șomerii beneficiază de ajutor de șomaj. şomajul constituie. marginalizare şi excludere a unor persoane cu o calificare redusă sau cu un nivel de şcolaritate precar. el reprezintă un factor de extindere şi adâncire a sărăciei pentru şomeri şi familiile lor. factor de „stimulare” şi întreţinere a stării infracţionale. un risc major. atunci când o persoană încheie perioada indemnizației. economică şi de conflict social distructiv. în momentul de față. factor de alterare a stării de sănătate. oricât de prost plătit ar fi acesta. șomajul reprezintă în mod clar. 10 . ramuri economice. în economiile de piaţă. factor de instabilitate politică. factor de adâncire a segmentării pieţei muncii. În plus. Șomajul se caracterizează ca o stare negativă a economiei. cu efecte multiple şi durabile.stau la porţile întreprinderilor sau fac coadă.Concluzii În concluzie putem afirma că şomajul a devenit una din cele mai acute probleme pentru guvernele şi forţele sociale din fiecare ţară. este scos din calculul numărului șomerilor și. 6. Sub aspect psiho-social. afectand în mod direct. dar nu gasesc unde sa se angajeze. meserii sau profesii. zone geografice. Prin amploare. O importanţă deosebită în cadrul acestor preocupări o deţine orizontul de timp avut în vedere atunci când sunt promovate diferite măsuri de ameliorare a ocupării. agenţii economici şi şomerii. tabele sau indicatorii calculați de structurile oficiale la nivel național sau internațional este inferioară nivelului existent în realitate în economie. prin structurile complexe și prin dinamică. Fie pe termen scurt sau lung aceste măsuri sunt interdependente şi vizează societatea. crize pe care societatea capitalistă nu va fi capabilă să le rezolve.Marx vorbeşte şi de şomajul conjunctural. datorat crizelor economice de supraproducţie. nu de puţine ori măsurile pe termen scurt au provocat dezechilibre pe termen lung. factor de descurajare. Unul dintre motive este acela că este considerat șomer și luat în calculul acestui indicator persoana care primește indemnizație de șomaj. aşteptând să găsească un loc de muncă. zilnic la agenţiile de încadrare.

caștigă și persoanele care își doresc un loc de muncă. pe de altă parte. deoarece. astfel. această problemă cu care se confruntă țara noastră și nu numai. profiturile mai mari pentru angajatori. cel puțin parțial. cea mai la îndemâ nă ar fi găsirea unor modalități de specializare. Acest lucru ar putea fi dus la îndeplinire printr-o mai bună absorbție a fondurilor europene pe viitor.Guvernul ar trebui să facă eforturi mai mari pentru a rezolva. 11 . O soluție ar fi acordarea de deduceri fiscale firmelor care angajează șomeri. reconversie profesională și. fiind încadrat în muncă. pe termen mai lung. creșterea cererii. precum și salariile pentru angajați determină un plus de putere de cumpărare pe piață. câștigurile sunt din mai multe părți: pe de-o parte. deci. Dacă ar fi să încercăm să dăm soluții la această situație. castigă în mod cert angajatorul. Putem extinde aceste influențe pozitive și la nivelul general al economiei. creându-se condițiile pentru desfășurarea unor astfel de activități. noi investiții care vor avea în mod clar un impact pozitiv asupra economiei. pentru ca au șansa de a scapa de denumirea de șomer. încadrare în muncă a persoanelor disponibilizate. ulterior. acest lucru putând duce la profituri mai ridicate. urmată de necesitatea de creștere a ofertei și. care obține un plus de venit.

Martie. Bucureşti. Şomajul în România.M.. 2002 6. Petrișan M. Raport privind situația șomajului. Friedrich Engels.. Teorii ale sfârşitului capitalismului disponibil la http://www. M. C. Opere. Martie 2013 8. Legea Nr. 2008 5. Dicţionar de Politici Sociale. Ciurlău F. Bibliografie 1.. Pop L. www.ro/sfera/148/art08-samoilescu.sferapoliticii..anofm.. Langmead J. Editura Expert..ro 12 . Răzvan S. 2002 3. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.. Hardwick P. Boajă D.. Karl Marx. Actual issues concerning employment in Romania. Bucureşti 1988. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă actualizată 9. 765-766 4. Ed. Iaşi. 2012 2. Polirom.7. Khan B.html 7. Introducere în economia politică modernă. vol 23. Editura Politică.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.