P. 1
Conta de Gestiune_1

Conta de Gestiune_1

|Views: 0|Likes:
Published by Andreea Mihaela

More info:

Published by: Andreea Mihaela on May 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2014

pdf

text

original

Sections

  • 2.1. FORMAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE
  • 2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ COSTUL DE PRODUCŢIE
  • CHELTUIELI FIXE ŞI VARIABILE
  • 2.4. COSTURI MEDII ŞI COSTURI MARGINALE
  • SECTOARELE DE CHELTUIELI ŞI PURTĂTORII DE COSTURI
  • 3.3. SISTEMUL METODELOR DE CALCULAŢIE A COSTURILOR
  • PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (1)
  • PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (2)
  • 4.3. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN FIXE ŞI VARIABILE
  • TESTE DE AUTOEVALUARE
  • NOTIŢELE CURSANTULUI

CONTABILITATE DE GESTIUNE

1

CONTABILITATE DE GESTIUNE
(MODULUL I)
- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID -

AUTORI: Lect.univ.dr. Vuţă Mihai Lect.univ.drd. Mitroi Andreea

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

2

CUPRINS
Unitatea 1 Obiectul şi funcţiile contabilităţii de gestiune............................................................................... Unitatea 2 Principiile şi rolul contabilităţii de gestiune ................................................................................. Unitatea 3 Formarea costului de producţie .................................................................................................... Unitatea 4 Clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie ........................................................ Unitatea 5 Cheltuieli fixe şi variabile ............................................................................................................. Unitatea 6 Costuri medii şi costuri marginale ................................................................................................ Unitatea 7 Sectoarele de cheltuieli şi purtătorii de costuri ............................................................................. Unitatea 8 Sistemul metodelor de calculaţie a costurilor ............................................................................... Unitatea 9 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (1) ..................................................................... Unitatea 10 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (2) ..................................................................... Unitatea 11 Procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în fixe şi variabile ........................................ Unitatea 12 Procedee de calcul a costului producţiei de fabricaţie interdependentă ....................................... Unitatea 13 Procedee de calculaţie a costului unitar (1) .................................................................................. Unitatea 14 Procedee de calculaţie a costului unitar (2) .................................................................................. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. Bibliografie suport curs .............................................................................................................. 5

13

23

31

37

43

48

57

63

71

76

84

92

103 111 119

Raspunsuri teste de autoevaluare .............................................................................................. 120 Notiţele cursantului ....................................................................................................................
2011

121

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

3

INTRODUCERE – (GHID DE STUDIU) Cursul se adresează studenţilor anului III ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune, ID. Conceperea cursului s-a făcut pornind de la obiectivele generale ale obiectului de studiu Contabilitate de gestiune în contextul obiectivelor generale ale Facultăţii de Ştiinţe Economice, şi anume:
Conţinutul Suportul de curs elaborat pentru disciplina Contabilitate de gestiune a fost astfel elaborat încât să dezvolte următoarelor competenţe generale:

1. Competenţe de cunoaştere Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor şi noţiunilor specifice contabilităţii de gestiune Cunoaşterea principalelor metode şi tehnici utilizate în contabilitatea de gestiune 2. Competenţe funcţional acţionale Dezvoltarea aptitudinilor de aplicare a metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de interpretare şi de analiză critică a rezultatelor obţinute prin rezolvarea problemelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul economic prin alegerea celor mai potrivite metode specifice contabilitate de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de execuţie generate de stăpânirea metodelor şi tehnicilor specifice contabilităţii de gestiune Formarea abilităţilor de analiză critică constructivă a tranzacţiilor şi evenimentelor Emiterea de judecăţi de valoare privind operaţiunile contabile ale entităţilor din perspectiva contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul contabilităţii de gestiune 3. Competente de specialitate Definirea si descrierea principalelor noţiuni specifice contabilităţii de gestiune, a metodelor şi procedeelor specifice acesteia Realizarea de analize ale ale rentabilităţii şi profitabilităţii din perspectiva contabilităţii de gestiune şi interpretarea rezultatelor Intelegerea şi aplicarea metodelor contabilităţii de gestiune în vederea elaborării deciziilor manageriale Dezvoltarea capacitătii de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile Formarea abilităţilor de analiză independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese Aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor specifice contabilităţii de gestiune pentru formularea de demersuri profesionale Toate competenţele descrise anterior, sunt particularizate la nivelul fiecărui Modul de studiu prin Obiectivele specifice aferente.

2011

Universitatea Hyperion 2011

2011 Universitatea Hyperion 2011 . obţinerea acestora fiind condiţionată de promovarea examenului şi predarea temelor de control la datele stabilite de calendarul disciplinei. Fiecare Unitate de învăţare conţine timpul mediu necesar pentru studiu. Cursul este structurat pe Unitaţi de învăţare organizate în capitole. precum şi o schemă de parcurgere a materialului în care trebuie bifate elementele parcurse pe masură ce acţiunile sunt efectuate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 4 Disciplina Contabilitate de gestiune studiată în primul semestru are un numar de 6 credite. obiectivele operaţionale pe care studenţii trebuie să le urmărească de-a lungul studiului. în conformitate cu calendarul disciplinei.

studenţii trebuie: O1: să definească obiectul contabilităţii de gestiune O2: să cunoască funcţiile contabilităţii de gestiune O3: să explice rolul contabilităţii de gestiune în activitatea unei entităţi O4: să argumenteze modul în care contabilitate de gestiune fundamentează procesul de elaborare a deciziilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 5 Unitatea de învăţare 1 OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

E d Economică. reducerea timpului necesar creării produselor şi serviciilor precum şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite. Abordarea franceză priveşte contabilitatea managerială ca fiind „un sistem de informaţii contabil care are în vedere să ajute managerii şi să înfluenţeze comportamentele prin modelarea relaţiilor dintre resursele alocate consumate şi finalităţile urmărite. Printre motivele care au condus la evoluţia contabilităţii de gestiune.etapa postbelică. prelucrare.”1 Profesorul Mihai Ristea defineşte contabilitatea de gestiune ca fiind „reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderilor care produc transformări 1 Bouquin.” (Institultul contabilitatii de gestiune american).CONTABILITATE DE GESTIUNE 6 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială sunt ramuri ale contabilităţii al căror scop este furnizarea de informaţii specifice. se remarcă necesitatea satisfacerii totale a clienţilor. şi controlul costurilor precum şi elaborarea deciziilor. în care se foloseşte termenul de contablitate de producţie şi se calculează costul de producţie . Contabilitatea managerială este definită ca fiind procesul de „identificare. 2004. diferitel or categorii de utilizatori. colectare..11-12. pp. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . caracterizată de apariţia termenului de contabilitate managerială. În viziunea americană. Apărută la sfârşitul secolului XVIII. contabilitatea de gestiune este de provenienţă anglo-saxonă. analiza. H. Comptabilite de gestion. Paris. care include pe lângă calcularea costului de producţie şi activitatea de bugetare. şi a cunoscut două etape în dezvoltarea ei ca ramură ştiinţifică: . analiză. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia.etapa interbelică. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. 3 e edition. O comparaţie între cele două ramuri ale contabilităţii este făcută în lecţia 2 din prezentul modul.

se urmăreşte: Stabilirea preţului de vânzare Cunoaşterea diferitelor categorii de costuri utile în procesul decizional Determinarea eficienţei activităţilor Elaborarea de decizii manageriale corecte. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale.. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar. control etc. producerea sau cumpărarea. referitoare la metodele de producţie. Centralization vs. ca beneficiari interni.A. care trebuie să raspundă la întrebarea cum să aloce şi să utilizeze resursele întrebuinţate de investitori pentru a realiza performaţa. 1978 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung. Obiectivele generale ale contabilităţii de gestiune se referă la: Calculul şi contabilizarea costului de producţie şi a altor categorii de costuri Controlul şi auditarea costurilor Analiza şi controlul bugetar Prin rezultatele obţinute de aplicarea metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune. Scholar Cook Co. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor.să atragă atenţia . care este cea mai bună?” 2 Simon H. în cunoştinţă de cauză. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune.să permită o constatare „lucrurile merg bine sau rau ?” .).” Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este deci o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor. Houston. Herbert Simon2 (laureat al premiului Nobel pentru economie) sintetizează necesităţile informaţionale ale managerilor care pot fi satisfăcute de informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune: . Descentralization in Organizing the Controller)s Department. menţinerea unor linii de producţie etc. Informaţia construită este destinată administratorilor.să ajute la soluţionarea problemelor „dintre diferitele soluţii.„de ce probleme trebuie să se intereseze?” .CONTABILITATE DE GESTIUNE 7 calitative şi cantitative în masa matrimoniului. organizare.

2. Determinarea acestora se face pe baza normelor de consum şi de muncă ştiinţific fundamentate cât şi pe baza analizei cheltuielilor înregistrate în ultimele perioade de gestiune (5-10 ani). întocmirea bugetului cheltuielilor de producţie. şi presupune determinarea abaterilor dintre costul prestabilit şi costul efectiv. recuperarea eventualelor pagube şi luarea de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor asemenea deficienţe. valorile fiind luate în date comparabile. Funcţia previzională Funcţia previzională se referă la determinarea costurilor standard antecalculate. care atestă efectuarea operaţiunii. Rolul contabilităţii de gestiune constă în: determinarea costului unitar şi total pe purtător şi pe sectoare. bugetare. Funcţia de analiză şi control Funţia de analiză şi control se realizează numai cu condiţia îndeplinirii primelor două funcţii. în scopul reducerii cheltuielilor de producţie identificarea şi eliminarea cheltuielilor care nu au legătură cu producţia. ca parte componentă a bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii identificarea măsurilor necesare modificării proceselor tehnologice. care priveşte producţia. În acest fel orice cheltuială efectuată. 3. prin determinarea structuraii antecalculate (standard) a costurilor pe purtători şi pe sectoare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Funcţia de înregistrare analitică curentă Înregistrarea analitică presupune colectarea şi înregistrarea tuturor cheltuielilor efectuate pe destinaţii în mod analitic şi în momentul efectuării acestora.CONTABILITATE DE GESTIUNE 8 Funcţiile contabilităţii de gestiune 1. va fi înregistrată în momentul efectuării. pe baza documentelor justificative. utilizând procedee şi metode de calculaţie specifice activităţii desfăşurate posibilitatea comparării în dinamică a costurilor unui anumit produs planificarea şi prognoza activităţii.

şi a simplificat procedura de preluare a comenzilor şi pe cea de producţie. a fost achiziţionată de Compaq. servicii. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . a putut sa expedieze computere în două zile de la preluarea comenzii. s+au afirmat pe piaţa americană doua companii: Dell Computer şi Digital Equipment. Între timp. o forţă majoră în materie de depozite. microprocesoare). Titlul primit de companie s-a datorat faptului ca aceasta a fost cel mai mare vanzător de computere personale în acel an. După depăşirea unei crize generate de stocurile mari de PC-uri şi finalizarea Compaq a doua companie în domeniul producţiei de calculatoare. produse (servere. Compaq a incercat şi ea. inclusiv CEO-ul Eckhard Pfeiffer. Dar în primele luni ale anului 1999. vânzările şi profiturile au început să-şi revină. deşi ca mărime era mai mare decât aceasta. compania a înregistrat pierderi de 2 milioane de dolari. şi motoare de căutare (Altavista).. iar la nivel zonal. compania Compaq a fost obligată să fuzioneze cu compania Hewlwtt-Packard. coordonându-şi eforturile cu cele ale furnizorilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 9 STUDIU DE CAZ In anul 1998. revista Forbes a desemnat Compaq Computers ca fiind compania anului. Dirctorul general Pfeiffer a sperat că prin această achiziţie va crea noi oportunităţi mărcii Compaq. consultanţă oferită. mulţi dintre directorii companiei. pentru a supravieţui. Compania Dell Computer a dezvoltat o nouă strategie de marketing şi de producţie. şi directorul ei general (premiat anterior) a fost concediat. fie au demisionat fie au fost forţaţi de investitori să o facă. şi va transforma compania dintr-o companie producătoare într-o companie de servicii globale. specializată atât în serviciile tehnice oferite cât şi pentru produsele oferite. dar fără succes abordarea companiei Dell. cumpărătorii putând să-şi comande calculatorul în configuraţia dorită atât telefonic cât şi prin intermediul internetului. Compania Digital Equipment. Deoarece achiziţia a fost extrem de scumpă şi complicată. Astfel. Dell şi-a regândit lanţul de furnizori. În următorii doi ani. In cei doi ani de la premierea companiei Compaq. Istoria anului 1999 însă nu este una din cele mai fericite pentru Compaq Computers.

urmate de încercarea de epurare şi apoi de o perioadă de incertitudini.com ca avangarda a unei noi strategii de vânzare. 1999 was the year that wasn't. Analistii au identificat două aspecte antagonice ale companiei Compaq: o societate cu o tehnologie de vârf şi o bază solidă pentru dezvoltarea de noi produse. cum ar fi Dell Computer. care fie se va restabili fie va dispărea". eliminând costurile intermediarilor. Urmare a problemelor existente. Staff Writer. conducerea companiei este schimbată. Vănzarea iPaq+ului va fi făcută direct. care a avertizat compania că nu mai are mult timp pentru remedierea problemelor sale. Compaq se lupta să supravieţuiască. prin care Compaq a încercat să se întoarcă la o structură simplă. La sfărşitul lunii iunie 1999. a declarat analistul James Gruener Aberdeen. compania s-a orientat în direcţia dezvoltării de noi produse (servere Pentrium III. cu un preţ destul de mic (începand de la 499 dolari).com/For-Compaq-1999-was-the-year-that-wasnt) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi ale cărui costuri de producţie s-au estimat a fi reduse. De asemenea. eliberănd afacerea de activităţi aducătoare de pierderi sau care să distragă atenţia de la activitatea de bază. În loc să fie o companie (a cărei valoare era de 50 miliarde dolari) care să rivalizeze cu IBM sau Hewlwtt-Packard. computere personale.iPaq etc) Un produs important. O primă incercare de relansare este făcută prin conceperea paginii de internet Compaq. Joe Wilcox. noul director de operaţiuni încercând un plan de restructurare care a avut la bază separarea activităţii companiei în trei domenii largi: consumabile. Aveastă vânzare a fost prima dintr-o serie de vânzări.cnet. Pe tot parcursul anului 1999. "Anul viitor va fi decisiv pentru Compaq. (http://news.3 miliarde dolari. şi echipamente de calcul pentru companii. şi o alta incapabilă de producerea şi distribuirea de produse simple şi avantajoase suficiente pentru a concura cu competitorii direcţi. CNET News.CONTABILITATE DE GESTIUNE 10 pregătind scena pentru una din dramele cele mai remarcabile din industria high-tech a anului 1999. Presario 3500. dar această strategie va aduce noi probleme. Sursa: For Compaq. Compaq a acceptat să vândă AltaVista companiei CMGI pentru 2. iPaq-ul s-a dorit un produs elegant. fabricarea produsului a reprezentat un sfârşit promiţător al unui an în care vechea conducere a fost blocată în negare şi practivi greşite de diverse naturi. deoarece compania nu are capabilitatea de a vinde direct aşa cum o are compania Dell de exemplu.

calcularea costului de producţie sau bugetarea activităţii credeţi ca rezultatele ar putea fi influenţate prin nerespectarea eticii profesiei de contabil? TEME DE CONTROL Comentaţi una din afirmaţiile: 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 11 1. 4. Analizaţi în ce mod informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune îşi găsesc utilitatea în elaborarea deciziilor manageriale ale companiei Compaq. Lor li se reproşează toate inconvenientele care afectează industria americană. Noua contabilitate de gestiune va trebui să fie mai corect 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care dintre funcţiile manageriale (planificare. Este contabilitatea de gestiune utilă oricărei categorii de entităţi. folosind informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune? 3. Elementele vor fi contate altfel. INTREBĂRI DE CONTROL 1. 2. „Contabilii nu au o foarte bună presă în această perioadă. control) exercitate de conducerea companiei Compaq credeţi că a fost exercitată în încercarea de redresare a companiei? 3. Dar aceşti socotitori vor râde pănă la urmă. 2. Definiţi contabilitatea de gestiune. indiferent de domeniul ei de activitate? Argumentaţi. In ce mod îşi pot exercita managerii funcţiile specifice. coordonare. contabilitatea va juca un rol mai important. Care consideraţi că sunt cele mai importante trei obiective ale contabilităţii de gestiune? 5. În care dintre cele doua arii. Identificaţi cateva tipuri de decizii manageriale care au fost elaborate de compania Compaq în vederea recâştigării poziţiei de piaţă. În întreprinderea anului 1999.

Ea vizează integrarea producţiei şi a strategiei. Functiile contabilităţii de gestiune: 1. analiză. H. Comptabilite de gestion. Funcţia de analiză şi control RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Teora. 1999 4. Bucuresşti. diferit esenţial de cea anterioară în privinţa conceptelor fundamentale. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune.CONTABILITATE DE GESTIUNE 12 denumită economie a producţiei.. Funcţia previzională 2. Ed. control etc. Bucureşti.” 3. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar.. Cârstea G. Economica. organizare.. Chadwic H.). Contabilitatea de gestiune. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. 2003. 3 edition. Atlas Press. 2004 2.” Peter Druker. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. Este valabilă afirmaţia lui Druker şi în zilele noastre? 2. Bouquin. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia. prelucrare.. Ed.. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. Ebbenek K. „Contabilitatea managerială este ramura contabilităţii care oferă informaţii „Elaborarea deciziilor este cea mai importantă funcţie a managementului. Calculaţia şi managementul costurilor. Oprea C. REZUMAT Contabilitatea managerială este „procesul de identificare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung. Ed. Possler L. colectare. Ristea M. 2001 3. Paris. Ed. 1990.” economice tuturor categoriilor de utilizatori. Funcţia de înregistrare analitică curentă 3. Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor.” (Institultul contabilitatii de gestiune american). Teora.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 13 Unitatea de învăţare 2 PRINCIPIILE ŞI ROLUL CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să cunoască principiile contabilităţii de gestiune O2: să explice modul în care principiile contabilităţii de gestiune contribuie la corecta ei exercitare O3: să exemplifice modul în care principiile contabilităţii de gestiune sunt aplicabile în activitatea unei entităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

Principiul calculaţiei unice. cheltuielile de producţie se grupează în 3 categorii : cheltuieli anticipate sau efectuate în avans . Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie. cu ajutorul clasei de conturi 6.CONTABILITATE DE GESTIUNE 14 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: 1. cheltuieli ale perioadei curente . Universitatea Hyperion 2011 . literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: a. Acest lucru se realizează în principal în cadrul contabilităţii financiare. d. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. c. Potrivit acestui principiu. doar pentru consumurile de valori aferente perioadei respective . 2. Individualizarea cheltuielilor de producţie . Principiul cauzalitaţii. în perioada de gestiune respectivă. 3. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . 2011 1. cheltuieli preliminate . Acest principiu se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. e. 4. lucrările şi serviciile care se execută. Principiul documentării. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . accidentale şi cu caracter special . f. b. Pe lângă aceste principii. Principiul eficienţei calculaţiei. Principiul contribuţiei de acoperire. Principiul creşterii sferei costurilor individuale. conturile de cheltuieli.

Aplicarea corectă a principiului delimitării în timp a cheltuielilor de producţie permite efectuarea unei calculaţii corecte. chiriile care se plătesc anticipat pe o perioadă mai lungă. Acest principiu priveşte mai ales post-calculaţiile de costuri. accidentale şi cu caracter special. suportându -se din rezervele create . care urmează a fi alocate eşalonat pe costuri în baza unui scadenţar pentru perioadele viitoare . pierderile din întreruperea procesului de producţie . dar care practic se efectuează în perioadele viitoare de gestiune. Tot din această categorie mai fac parte şi cheltuielile constatate la închiderea exerciţiului financiar ca fiind aferente exerciţiului următor. accidentale şi cu caracter special . asigurările . Acest principiu este important pentru cunoaşterea mărimii si structurii cheltuielilor. 2. locaţiile plătite pentru nedescărcarea în termen a vagoanelor . eliminarii şi prevenirii consumurilor neutre. abonamentele. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . care afectează nejustificat costul productiei şi influenţând astfel rezultatele financiare finale ale întreprinderii. Cheltuielile perioadei curente cuprind majoritatea cheltuielilor de producţie. percepute de bănci pentru împrumuturile restante din cauze subiective . pe un şir de perioade de gestiune consecutive . Exemple de cheltuieli cu caracter neproductiv : dobânzile majorate. în vederea reducerii. pierderile din rebuturi . dar şi urmărirea dinamicii cheltuielilor de producţie. Conform acestui principiu. care se efectuează în perioada de gestiune în care se fabrică producţia la care se referă . Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. reparaţiile curente si cele tehnice. De exemplu. cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile. putem delimita două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. Cheltuielile preliminate sunt acelea care se includ în costul producţiei în perioada curentă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 15 Cheltuielile anticipate sunt cheltuielile efectuate în perioada de gestiune care precede perioada în care se fabrică producţia la care se referă.

bucată . kilogram. o piesă sau un grup de piese. kilowatt. astfel încat aplicând procedeele de repartizare. este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. ci unităţile de masură în care acesta se exprimă. Cheltuielile directe se vor imputa produsului care este obiectul calculaţiei. Individualizarea cheltuielilor de producţie Potrivit acestui principiu. presupunând aceleaşi consumuri de valori . o maşină sau un grup de maşini. 3. sau o comandă. unitatea de calcul. Unitatile de calculatie se grupează în două mari categorii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 16 salariile plătite în condiţiile legii pentru timpul nelucrat din vina conducerii . si altele. trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. denumite şi unităţi de calculaţie . obiectul calculaţiei nu este produsul. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogenă . accidentale si cu caracter special trebuie identificate şi excluse din sfera cheltuielilor de producţie. Observaţie: nici consumul de valori şi nici consumul de muncă nu au nici o legatură cu obiectul producţiei. folosite atunci când producţia nu este omogenă. o lucrare sau un serviciu. în momentul în care pot fi identificate. fiecărui obiect de calculaţie să-i revină numai cota de cheltuieli indirecte ocazionate de fabricarea acelui produs. de exemplu: metru. consumurile neutre. Obiectul calculaţiei costurilor poate fi reprezentat de produsul finit. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. La rândul lor. lucrare sau serviciu efectuate. depăşirile de consumuri specifice de materiale. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice). fiecare produs fabricat. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele. dar produsele fabricate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. Cheltuielile indirecte se localizează cât mai aproape de producţie. ci ele exprimă gradul de utilizare neeficientă şi conducerea defectuoasă a întreprinderii. ele fiind înregistrate numai în contabilitatea financiară. acestea se împart în urmatoarele categorii : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . unităţi de calculaţie convenţionale. De multe ori. Astfel.

fie semifabricatul . pe purtători de costuri . În acest fel se obţin nişte coeficienţi sau cifre de echivalenţă. etc. .  printr-un singur indicator. costul unitar se stabileşte ca raport între producţia obţinută şi unitatea de masură fizică cea mai potrivită . Unitatea de calculaţie. utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor productiei . sau chiar sub forma altor unitati de timp. indiferent de forma ei de exprimare.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenţă. globală sau marfă. Purtătorii de costuri servesc ca bază de raportare în calculaţia costurilor şi reprezintă fie produsul finit. care se stabilesc ţinând seama de caracteristicile funcţionale unităţi valorice. la costul de producţie . b) Particularităţile tehnice de fabricatie. cum ar fi: timpul de muncă pe unitatea de produs. fie întreaga producţie. fie ca număr de ore Unităţile de calculaţie conventionale sunt în general unităţi de calculaţie de functionare a utilajului. corespunzator specificului şi caracteristicilor tehnologice. care se utilizează pentru omogenizarea calculatorie a producţiei . se face distincţie între producţia terminată si cea neterminată. de exemplu: costul la suta de mii de lei producţie marfă. Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtători de costuri. utilizate după caz. a cărei mărime se raportează la mărimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca bază de calcul. obţinute din calcule. ca rezultat material concret al procesului de productie. şi anume : a) În funcţie de gradul de finisare al producţiei.  unitaţi de timp. determină urmatoarele categorii de purtător de cost : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . constituie elementul de baza al calculaţiei. determinate în aşa fel încât să permită evaluarea întregii producţii sau calitative ale producţiei. Există mai multe categorii de purtători de costuri. fie ca număr de ore-productie. intermediară. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. purtătorul de cost constituindu-l fie produsul finit. consumul specific de materii prime care se consumă pentru obţinerea tuturor produselor.CONTABILITATE DE GESTIUNE  17 unităţi tehnice de măsura. fizică. de exemplu: tona de brânză cu 10% grăsime. La finalul calculaţiei. respectiv natura productiei şi etapele în care se realizează produsul.

sau chiar operaţia de prelucrare . purtătorul de cost îl constituie. purtătorul de cost îl constituie aceste produse . acest principiu mai este cunoscut şi sub denumirea de “Delimitarea în spaţiu şi pe feluri de cheltuieli de productie” sau “Principiul localizarii costurilor” . purtătorul de cost il constituie produsele cuplate . respective cel finit. In general. subansamble sau ansamble. repartizarea cheltuielilor de producţie asupra locurilor care le-au ocazionat. de exemplu: piese. sau produse destinate consumului intern . se face astfel: pot fi produse destinate livrarii. gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. In literatura de specialitate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 18 în condiţiile unui proces tehnologic omogen. subansamble. astfel încăt să asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie . purtători analitici de costuri. în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. d) In functie de destinaţia pe care o capătă rezultatele producţiei. cum ar fi: semifabricate. Potrivit acestui principiu. produse secundare şi deşeuri. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. purtătorul de cost il constituie produsul asamblat . dacă se realizează o producţie de îmbinare. purtătorii de cost Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. purtătorii de cost Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel : purtători sintetici. de la caz la caz. la nivelul întreprinderii. din care pot rezulta produse principale. produsul material. care se desfăşoară într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. f) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . respeciv lucrarea sau serviciul . piesele. c) In funcţie de conţinutul material concret al producţiei. cei enumerati la punctele anterioare . e) pot fi detaliaţi pe clase de calitate . purtătorul de cost poate fi produsul obţinut într-o fază de fabricaţie . sau produsul nematerial. asamblare.

cheltuieli de fabricatie propriu-zisa . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . cheltuielile se împart în patru grupe : 1. care generează consumuri de valori şi care sunt avute în vedere la normarea şi urmărirea efectivă a cheltuielilor de producţie . 4. sectoare ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . Zonele sau sectoarele de cheltuieli desemnează subdiviziunile sistemului tehnicoproductiv. cum ar fi: aprovizionare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 19 localizarea cheltuielilor de producţie pe sfere diferite de activitate. localizarea cheltuielilor de producţie pe feluri de activităţi. de deservire . tehnico -productivă şi funcţională a întreprinderii. Ele au un caracter obiectiv şi rezultă din structura organizatorică. Din punct de vedere organizatoric. 3. birouri . grupe de maşini şi maşini . zone şi locuri generatoare de cheltuieli 1. cheltuieli de administratie . 2. sectoare neindustriale . baza centrelor de responsabilitate pe linia controlului cheltuielilor şi a producţiei obţinute . şi constituie : elemente concrete de delimitare si sectorizare a cheltuielilor de producţie. pe servicii. desfacere si administraţie. criteriul de comparabilitate între subunităţile cu structuri similare în ceea ce priveşte producţia obţinută şi cheltuielile aferente acesteia . ateliere. 2. cheltuieli de desfacere . 3. 3. pe sectoare. în vederea stabilirii acestora la nivelul fiecarei activităţi . In acest caz. producţie. 2. de bază . pe locuri de muncă . auxiliare . unitatea patrimonială se împarte in: sectoare ale activităţii de bază . şi anume : 1. localizarea cheltuielilor de producţie pe sectoare. cheltuieli de aprovizionare . organizatoric si administrativ al unei întreprinderi.

subdiviziunile aflate în curs de prelucrare. care au la bază activitatea de administrare şi conducere a procesului de producţie . folosindu-se diferite procedee. 4. locuri structurale de cheltuieli. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sau se aproximează făcându-se apel la următoarele procedee : procedee de evaluare în raport cu gradul de finisare tehnică . transport sau de depozitare în ateliere şi secţii. trebuie executată recepţia pieselor. ele se împart în două categorii : zone principale de cheltuieli. Gradul de prelucrare a producţiei neterminate se stabileşte pe seama evaluarilor directe. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. Acest principiu urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. care au la bază locurile de muncă unde se execută operaţii privind aprovizionarea. şi poate avea caracter tehnologic sau caracter funcţional. producţia şi desfacerea bunurilor . subansamblurilor şi a semifabricatelor finalizate . Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei. Mai multe locuri de cheltuieli formează o zonă sau sector de cheltuieli. Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de muncă denumit loc generator de cheltuieli sau loc de post. Pentru determinarea producţiei neterminate se utilizează două metode : metoda directă . care corespund secţiilor de baza şi subdiviziunilor lor . urmată de evaluarea valorică a acesteia. In acest scop. Tinând seama de baza lor. locurile de cheltuieli se împart în două categorii. şi la rândul lor. Metoda directă presupune determinarea producţiei neterminate obligatoriu prin inventariere. în funcţie de activităţile desfăşurate . control. Listele de inventar se completează cu produsele. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . metoda indirectă . reperele. din evidenţa operativă şi a altor date. şi anume : locuri operaţionale de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 20 compartimente funcţionale . zone auxiliare de cheltuieli.

precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . Din totalul cheltuielilor de producţie înregistrate pe articole de calculaţie în debitul contului 921 ("Cheltuielile activitatii de baza"). accidentale şi cu caracter special . şi valoarea productiei reziduale obţinute în luna respectivă. Caracterul aproximativ al acestei metode conduce la folosirea ei în mică măsură. Potrivit acestui principiu. cheltuielile efectuate cu produsele finite. Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. restul reprezentând cheltuielile cu producţia în curs de execuţie . cu semifabricatele din producţia proprie. Principiul creşterii sferei costurilor individuale. Principiul cauzalitaţii. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . în perioada de gestiune respectivă. Principiul contribuţiei de acoperire. Metoda indirectă constă în determinarea producţiei neterminate pe seama datelor oferite de contabilitate. Individualizarea cheltuielilor de producţie. lucrare sau serviciu efectuate. accidentale şi cu caracter special se referă la delimitarea a două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. Principiul eficienţei calculaţiei. lucrările şi serviciile care se execută. unitatea de calcul. Individualizarea cheltuielilor de producţie . Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică.CONTABILITATE DE GESTIUNE 21 procedee de evaluare pe baza costului mediu al unei om/ore normate . literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: Principiul documentării. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. drept pentru care se mai numeste metoda contabilă . Principiul calculaţiei unice. Pe lângă aceste principii. format din soldul producţiei neterminate de la începutul lunii plus cheltuielile de producţie colectate în cursul lunii se scad pe baza unor criterii conventionale . Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . ea fiind folosită mai ales pentru necesităţi statistice. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . fiecare produs fabricat. REZUMAT Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre.

Pe exemplul companiei în care vă desfăşuraţi activitatea. Ebbenek K. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. folosindu-se diferite procedee. 3 edition. 2.. Comptabilite de gestion. Teora.. Bucureşti. urmată de evaluarea valorică a acesteia. 1999. Ed. Bucuresşti. Contabilitatea de gestiune. Ristea M. H. Atlas Press. INTREBĂRI DE CONTROL 1. Care este rolul principiilor în practicarea contabilităţii de gestiune? 3. Possler L..CONTABILITATE DE GESTIUNE 22 Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. Bouquin. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Economica. Oprea C. 2001. Chadwic H. Precizaţi o modalitate efectivă de individualizare a cheltuielilor de producţie pentru activitatea de panificaţie. Este posibilă o ordonare a principiilor contabilităţii de gestiune în funcţie de importanţa lor?Argumentaţi. Ed. 3. TEME DE CONTROL 1. Paris. Care sunt principiile generale aplicabile în contabilitatea de gestiune? 2. 4. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 2004. Calculaţia şi managementul costurilor.. Teora.. Cârstea G. Ed. 2003. identificaţi modul în care se aplică sau s-ar putea aplica principiile contabilităţii de gestiune. 2. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate.

2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. FORMAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească costul de producţie şi costul complet O2: să cunoască tipurile de costuri care nu se includ în costul de producţie O3: să explice modul în care se delimitează cheltuielile între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune O4: să calculeze costul de producţie şi costul complet în diverse situaţii particulare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 23 Unitatea de învăţare 3 2.1.

O asemenea capacitate exprima "productia estimata a fi obtinuta. astfel încât stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . variabil sau direct. Directe + Ch.CONTABILITATE DE GESTIUNE 24 NOŢIUNI TEORETICE Costul unui produs sau activitati poate fi mai mult sau mai putin complet. Indirecte repartizate + Ch. Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala în perioada în care a aparut. alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de  (+) (+) prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. în conditii normale. În exercitiile în care se înregistreaza o producţie neobisnuit (anormal) de mare. diferentele de curs valutar aferente împrumuturilor într-o moneda straina. Definirea costului de producţie este făcută in contabilitatea financiara în IAS 2 – Stocuri: Costul de achizitie al materiilor prime şi materialelor consumate Costurile directe cu manopera Costurile cu regia de producţie. fiind utilizat în evaluarea şi decontarea imobilizarilor şi stocurilor provenite din producţie proprie. De desfacere repartizate Costul de producţie este un cost definit în contabilitatea financiară. costul de producţie. de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane. de exemplu. în masura în care acestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda) ( = ) COSTUL DE PRODUCŢIE Potrivit IAS 2. valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse este diminuata. (alocarea regiei fixe se face pe baza capacitatii normale de producţie) ( + ) Alte costuri (numai în masura în care sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul şi stadiul în care se gasesc. având în vedere şi pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului. costul variabil. Nivelul actual de producţie folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala. modelul clasic (tradiţional) al costului este definit de relaţia: Costul de producţie = Ch. amortizarea reducerilor sau primelor aferente împrumuturilor. în medie. amortizarea cheltuielilor complementare realizate în scopul obtinerii împrumuturilor. Directe + Ch. Astfel. Valoarea regiei fixe alocata fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. În mod corespunzator se diferenţiază următoarele forme de costuri: costul complet comercial. fixe şi variabile. Costul complet comercial cuprinde toate cheltuielile angajate direct sau indirect. costul raţional şi costul direct. De administraţie + Ch. Gen. costurile cu regiile generale sau costul produselor destinate anumitor clienti) ( + ) Pot fi incluse: costurile cu împrumuturile atribuite în mod direct construirii sau producerii unui activ pe termen lung (dobânzile. Indirecte raţional repartizate Cost complet = Ch.

fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile. valoarea contabila a produsului principal nu difera în mod semnificativ fata de costul sau". majoritatea produselor secundare au o valoare semnificativa. în cea mai mare parte. cheltuieli fixe. formula de ierarhizare a costurilor devine: I. costurile de desfacere. fie în momentul finalizarii procesului de producţie. de exemplu. Regia variabila este alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive".CONTABILITATE DE GESTIUNE decât costul lor. Ca urmare. costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale. Acelasi standard prevede ca în situatia "în care un proces de producţie poate duce la obtinerea simultana a mai multor produse. de exemplu. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. Cheltuieli incluse în costul de producţie a) Cheltuieli directe de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) cheltuieli fixe imputate raţional b) Cheltuieli indirecte de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) 2011 25 Universitatea Hyperion 2011 . fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct. Nu se includ în costul de producţie. Prin natura lor. produselor cuplate sau cazul în care un produs este principal şi altul este un produs secundar). repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global. Este cazul. fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe). În aceste cazuri. pentru fiecare produs în parte. anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie. alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale. cheltuielile de deplasare. aplicate cu consecventa. ele sunt evaluate la valoarea realizabila neta şi aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. În conditiile în care se menţine opţiunea pentru gruparea cheltuielilor în costuri directe şi costuri indirecte . Alocarea se poate baza. pe valoarea de vânzare relativa pe fiecare produs. acestea se aloca pe baza unei metode raţionale. cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie. costurile generale de administraţie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent.

în schimb cheltuielile financiare sunt parţial incorporabile. Costurile neincorporabile nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune.clienti. Costurile incorporabile figurează atât în contabilitatea financiară cât şi în cea de gestiune. Situaţia prezentata mai sus impune delimitarea raporturilor dintre cele două secţiuni ale contabilităţii privind analiza şi formarea rezultatelor. Totodata. iar cheltuielile extraordinare. costuri neincorporabile şi costuri supletive. De exemplu. cheltuielile de exploatare sunt costuri incorporabile. contabilitatea de gestiune furnizeaza informatia necesara evaluarii imobilizarilor. Asa cum s -a aratat mai înainte. stocurilor şi posturilor de regularizare din contabilitatea financiara. daca se refera la perioada de fabricaţie II. Costurile adăugate sau supletive reprezintă o structură utilizată pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune. pierderile din creante anulate etc. prin calcularea costului produsului.CONTABILITATE DE GESTIUNE cheltuieli fixe imputate raţional c) Dobânzi aferente împrumuturilor de finantare a producţiei cu ciclu lung. Cheltuieli neincluse în costul de producţie a) Costurile de subactivitate privind cheltuielile directe fixe b) Costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie fixe c) Cheltuielile generale de administratie d) Cheltuielile de desfacere e) Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare f) Alte cheltuieli neeficiente Delimitarea cheltuielilor între contabilitatea financiara şi contabilitatea de gestiune Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara c are determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. fără a se regăsi în contabilitatea financiară. De exemplu. sunt costuri neincorporabile. Soluţia folosită în acest sens este cea a grupării cheltuielilor în costuri incorporabile. provizioanele pentru deprecierea conturilor de creanţe . dobânzile calculate pentru capitalul mediu 26 2011 Universitatea Hyperion 2011 . în contabilitatea de gestiune cheltuielile şi veniturile preluate din contabilitatea analitica sunt ventilate în functie de destinatia lor. deoarece sunt în cea mai mare parte independente de activitatea curentă. De regulă. De asemenea. remuneraţia întreprinzatorului individual. anumite cheltuieli de exploatare apreciate ca independente de costul de producţie sunt considerate a fi cheltuieli neincorporabile.

amortizarea suplimentara calculata pentru depasirea numarului de ore normale (stabilite potrivit normelor de amortizare) de exploatare a mijloacelor fixe în procesul de producţie etc. din care Costuri directe de producţie (din care. pentru întreprinderea producatoare. pe articole de calculatie) Marja bruta de producţie (=) ( ) Costul în afara producţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE imobilizat. rezultatul analitic al marfurilor vândute se calculeaza pe baza relatiei:  Venituri din vânzari 2011 27 Universitatea Hyperion 2011 . relaţia de articulare la rezultatul calculat în contabilitatea financiară capătă forma:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (+) Costurile din contabilitatea financiara (=) Venituri din contabilitatea financiara sau  Costurile din contabilitatea de gestiune (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Cheltuieli din contabilitatea financiara Fara ca modelele analitice de calcul al rezultatelor sa fie reglementate. pe baza literaturii de specialitate. care nu înregistreaza şi calculeaza rezultatul analitic. relaţia de mai sus trebuie formulata astfel:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) Veniturile nerecunoscute de contabilitatea de gestiune ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitica Pentru contabilitatea de gestiune din România. Prezenţa celor trei categorii de costuri impune următoarea legătură între rezultatul din contabilitatea financiara şi cel din contabilitatea de gestiune. cu deosebire cea industriala. sunt redate unele scheme ce pot fi folosite în acest sens. pe articole de calculatie) Costuri indirecte de producţie (din care. schema simplificata a modelului de calcul al rezultatului analitic se prezinta astfel:  Pretul de vânzare al produselor sau serviciilor vândute în cadrul perioadei ( ) Costul de producţie al produselor vândute. din care Costurile de desfacere (pe articole de calculatie) Costurile generale de administratie (pe articole de calculatie) Costurile financiare incluse în costul produsului Rezultatul (profit sau pierdere) analitic pe produs sau servicii (=) Pentru întreprinderea comerciala. Astfel.  Rezultatul din contabilitatea financiară (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitică Întrucât în contabilitatea de gestiune nu există produse care sa fie reţinute ca venituri financiare şi venituri exceptionale şi alte venituri. în continuare.

din care Remuneratia personalului general de administratie + Amortizarea şi chiriile mijloacelor fixe de interes general de administratie + Energie. pi .gospodaresti + Alte costuri generale de administratie Profit sau pierdere din exploatare 28 (=) ( ) ( ) (=) Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune Contabilitatea de gestiune este centrată pe determinarea costurilor şi rezultatelor analitice. combustibil şi alte consumuri similare + Costuri administrativ .Cp în care: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .cantitatea din produsul “i” vânduta. i = 1.pretul de vânzare al produsului “i”. din care Costurile cu transportul + Costurile de ambalare + Remuneratii + Costurile cu asigurarile şi protectia sociala + Costurile cu publicitatea şi reclama comerciala + Costurile cu posta. C = qici i = 1. sunt de forma: a) rezultatul total ( R ) R =CA .cifra de afaceri Ccostul total al produselor şi serviciilor incluse în cifra de afaceri A = qipi. dupa caz În măsura în care costul produsului nu este un cost complet. telegraful.CONTABILITATE DE GESTIUNE ( ) ( ) (=) ( ) Reduceri comerciale acordate Returnari de marfuri Cifra de afaceri Costul bunurilor vândute. …. care poate fi complet. relaţia de calcul al rezultatului în contabilitatea de gestiune devine: Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) . din care Costul de cumparare al stocului de la începutul perioadei + Costul stocurilor cumparate Costul de cumparare al stocurilor de la începutul perioadei (cheltuieli privind cumpararile) Costul bunurilor disponibile pentru vânzare = Marja bruta comerciala (profit brut din vânzari) Costuri de desfacere. Relaţiile de calcul. n în care: qi .costul produsului “i”. partial sau variabil.…. n în care: ci .C in care: CA . implicit de eficienţă. telefonul şi telexul + Comisioanele pentru operatiile de vânzare + Alte costuri de desfacere Costuri generale de administratie.

CONTABILITATE DE GESTIUNE Cp - costul perioadei Pornind de la relaţia privind marja bruta se poate aprecia ca activitatea este rentabila daca se verifica inegalitatea, qi (pi – ci) > Cp Contabilitatea interna asigura şi controlul de gestiune, relaţia folosita în acest sens fiind de forma: R – R = (qi – qi) (ci – ci) – (Cp – Cp) în care semnul indica marimea standard (normala).

29

INTREBĂRI DE CONTROL 1. Care este deosebirea între costul de producţie şi costul complet? 2. Enumeraţi cinci tipuri de cheltuieli care nu se includ în costul de producţie.

TEME DE CONTROL 1. Daţi exemplu de trei cheltuieli incorporabile şi trei cheltuieli neincorporabile pentru producţia de mobilier. 2. Explicaţi modul în care clasificarea cheltuielilor în incorporabile, neincorporabile şi supletive influenţează procesul de elaborare a deciziilor privind preţul unui produs.

REZUMAT Costul de producţie = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate Cost complet = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate + Ch. Gen. De administraţie + Ch. de desfacere repartizate Potrivit IAS 2, alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. Nu se includ în costul de producţie, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt, în cea mai mare parte, cheltuieli fixe, repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global, fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe); costurile generale de administratie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent; costurile de desfacere; costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale; cheltuielile de deplasare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie; alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara care determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. Costurile incorporabile figureaza atât în contabilitatea financiara cât şi în cea de gestiune. Costurile neincorporabile, asa cum s-a aratat mai sus, nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune. Costurile adaugate sau supletive - structura utilizata pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune, fara a se regasi în contabilitatea financiara. Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune R =CA - C Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) - Cp

30

RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bouquin, H., Comptabilite de gestion, 3 edition, Ed. Economica, Paris, 2004 2. Ebbenek K, Possler L., Ristea M., Calculaţia şi managementul costurilor, Ed. Teora, Bucuresşti, 2001 3. Chadwic H., Contabilitatea de gestiune, Ed. Teora, Bucureşti, 1999 4. Oprea C, Cârstea G., Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Ed. Atlas Press, 2003,

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

31

Unitatea de învăţare 4 2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ COSTUL DE PRODUCŢIE

Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore

Bifează sarcinile de lucru rezolvate, pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei, studenţii trebuie: O1: să cunoască clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie O2: să identifice modul în care pot fi clasificate diverse tipuri de cheltuieli O3: să explice conţinutul categoriilor de cheltuieli existente în contabilitatea de gestiune O4: să argumenteze modul în care diferite tipuri de clasificare oferă informaţii relevante în calculul costului de producţie

2011

Universitatea Hyperion 2011

Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima şi materiale consumabile . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b) dupa natura şi . energia . cum sunt : cheltuielile comune seciilor . Clasificarea cheltuielilor se face după mai multe criterii . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul producţiei . din momentul efectuării lor . cheltuielile cu materiile prime. consumurile de obiecte de inventar . amortizarea imobilizarilor . Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile . consumurile de energie şi apa . astfel : a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere. respectiv . Cheltuielile simple sunt acelea formate dintr-un singur element de cheltuiala . cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte. pe obiecte de calculaţie . când se face calculaţ ia costurilor se repartizează pe obiecte de calculaţie pe baza unor cote procentuale. cheltuieli de producţie. amortizarea . în momentul efectuării lor ele se evidenţiaza în conturi separate de cheltuieli indirecte . cheltuieli de desfacere . Cheltuielile indirecte sunt acelea care nu se identifica de la inceput pe obiecte de calculatie . cheltuieli generale de administraţie. cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . de unde la sfîrşitul perioadei de gestiune. Cheltuielile complexe sunt acelea care nu au continut omogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple . cheltuielile se clasifică astfel : cheltuieli de aprovizionare .CONTABILITATE DE GESTIUNE 32 NOŢIUNI TEORETICE Cunoaşterea criteriilor de clasificăre a cheltuielilor are o mare importanţă pentru organizarea evidenţei cheltuielilor şi a calculaţiei costurilor . şi contributiile la asigurarile şi protectia sociala suportate de intreprindere . impozitele . dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . ca de exemplu : salariile. Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica de la început .

CONTABILITATE DE GESTIUNE

33

e) în funcţie de momentul efectuării şi cel al includerii în costul producţiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans (anticipate) Cheltuielile efectuate în avans sunt cele care se efectueaza în perioada curentă, dar care privesc perioa-dele viitoare de gestiune, introducându-se eşalonat în costul producţiei, cum sunt : cheltuieli cu chiriile ,cu abonamentele, cu reparatiile efectuate în avans . f) în funcţie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al producţiei fabricate, chel-tuielile se împart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli convenţional–constante .

Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul corespunzator modificarii volumului fizic al producţiei obţinute. De exemplu : consumurile de materii prime , materiale consumabile , energie , apa. . Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime rămâne relativ neschimbată , sau se modifică în funcţie de creşterea sau scăderea producţiei obţinute în mărimi nesemnificative. De exemplu: cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor , cu chiriile platite , cu salariile personalului administrativ şi de conducere .

PROBLEME PROPUSE 1. Să se clasifice următoarele cheltuieli în costuri directe (materii prime şi salarii directe), costuri indirecte şi costuri ale perioadei:
Element Costuri directe Costuri indirecte Costuri ale perioadei

salariile personalului tehnic care întreţine linia de producţie asigurarea echipamentelor cheltuielile de reparaţii amortizarea liniei de producţie salariile muncitorilor care asamblează componente cuie, clei folosite în producţie lemnul folosit in producţie lemnul folosit pentru repararea unei magazii comisioane acordate pentru vânzare costuri de reclamă şi publicitate costuri de cercetare-dezvoltare costuri aferente unei linii de credit

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE
cheltuieli de protocol

34

4.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri variabile şi costuri fixe.
Costuri Variabile Materii prime directe Salarii directe Chiria cladirii Salariile super-vizorilor Comisioanele agenţilor de vânzare Costuri Fixe

5.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri directe şi costuri indirecte:
Directe Salarii directe ale secţiei de producţie Salariul directorului secţiei de producţie Salariul directorului de operaţiuni Costurile generale de administraţie Costurile generate de dobanzi şi comisioane aferente unei linii de credit Indirecte

6. Clasificaţi costurile din tabelul de mai jos:
Cost diferenţiat Decizia de a urma un master in favoarea acceptării unui serviciu. Costul acceptării unei comenzi speciale, la un preţ mai mic, generat de lipsa serviciilor de ambalare şi livrare. Costul unui echipament achiziţionat cu zece ani în urmă şi care nu mai este funcţional. Costul producerii unei piese comparat cu costul achiziţionării respectivei piese de la furnizori. Costul utilizării unui echipament pentru producerea unei piese, atunci cand respectivul echipament ar putea fi folosit pentru producerea unei alte piese care ar putea genera profit. Cost de oportunitate Cost scufundat

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

35

REZUMAT

Clasificarea cheltuielilor se face dupa mai multe criterii: a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli de aprovizionare , cheltuieli de productie , cheltuieli de desfacere . b) Dupa natura şi , respectiv , dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul productiei , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte e) în functie de momentul efectuarii şi cel al includerii în costul productiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans ( anticipate ) f) în functie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al productiei fabricate , chel-tuielile se impart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli conventional –constante.

TEME DE CONTROL

1. Separaţi costurile de mai jos în costuri ale produsului şi costuri ale perioadei:
Costuri ale produsului Costuri aferente vânzărilor Costuri administrative Costuri indirecte Costuri de publicitate Salarii directe Materii prime Costuri ale perioadei

(4 puncte)

2. O companie înregistrează următoarele costuri: a. materii prime şi materiale 50.000 lei b. utilităţi aferente liniei de fabricaţie 3.000 lei c. amortizarea cladirii de birouri 1.000 lei d. salarii muncitori productivi 6.000 lei e. asigurarea autoturismelor 4.000 lei f. salariile supervizorilor liniei de producţie 8.000 lei Să se clasifice costurile în tabelul de mai jos:
2011

Universitatea Hyperion 2011

Comptabilite de gestion.. H. Paris. 2004 6.. Ebbenek K. Ristea M. 1999 8. Calculaţia şi managementul costurilor... Ed. Bucuresşti. Bouquin. Ed. 2001 7.. 2003. Ed. Cârstea G. Oprea C. Ed. Teora. Contabilitatea de gestiune. 3 edition. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Bucureşti.CONTABILITATE DE GESTIUNE 36 Costuri de producţie Materiale directe Salarii directe Costuri indirecte a b c d e f (5 puncte) RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 5. Possler L. Chadwic H. Atlas Press. Teora. Economica.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 37 Unitatea de învăţare 5 CHELTUIELI FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească cheltuielile fixe şi variabile O2: să delimiteze cheltuielile fixe de cheltuielile variabile în situaţii particulare luate din activitatea productivă O3: să explice importanţa acestui tip de clasificare O4: să argumenteze modul în care delimitarea cheltuielilor în variabile şi fixe fundamentează procesul de elaborare a deciziilor privind costul de producţie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. C VT f (Q) C Vu Q Q Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile operaţionale deoarece sunt dependente de volumul şi structura producţiei apărând odată cu activităţile şi dispărând odată cu ele.CONTABILITATE DE GESTIUNE 38 NOŢIUNI TEORETICE Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. respectiv reacţia lor la o variaţie a volumului producţiei. Mărimea lor depinde de factorul timp: CF = f (t). deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei: CVT = f (Q). Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. acestea pot fi grupate în:  cheltuieli proporţionale  cheltuieli degresive  cheltuieli regresive  cheltuieli flexibile Pentru a încadra cheltuielile în variabile şi fixe se va calcula indicele de variabilitate (grad de reacţie): C1 C 0 *100 C0 IC . IV Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Indicele de variabilitate este expresia comportamentului cheltuielilor. Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. Chelt Chelt Q Evoluţia cheltuielilor fixe totale Q Evoluţia cheltuielilor fixe unitare Revenind la cheltuielile variabile.

cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. cu salariile directe Chelt. Ex. proporţionale Chelt. Generează pierderi şi evidenţiază o proastă gestionare a resurselor.: cheltuielile cu materialele directe. progresive Chelt. Efectul rezultatului este 0. creşterea tarifului de salarii fără creşterea corespunzătoare a producţiei muncii. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Cauze de apariţie: încadrarea masivă cu lucrători fără calificare corespunzătoare. Chelt Q Evoluţia cheltuielilor proporţionale totale Evoluţia cheltuielilor proporţionale unitare Q Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. etc. proporţionale Evoluţia cheltuielilor progresive totale Evoluţia cheltuielilor progresive unitare 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 39 Evoluţia costurilor antrenează diferite efecte asupra rezultatului care se pot determina cu ajutorul următoarelor relaţii: Q E C0 1 1 1 IV Q0 E E C u 0 Q1 Q1 C u 0 Q0 1 IV C u1 Cheltuielile proporţionale au IV = 1. progresive Chelt. Chelt.

în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată. la o creştere a producţiei scad. proporţionale Chelt.: cheltuielile cu salariile muncitorilor. Evoluţia cheltuielilor regresive totale Evoluţia cheltuielilor regresive unitare INTREBĂRI DE CONTROL 1. Definiţi cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile. CIFU Chelt. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 40 Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. 2. benefic. Ex. degresive Chelt. Ele scad şi pe unitatea de produs. adică subproporţional. proporţionale Chelt. Pe unitatea de produs ele scad. degresive Evoluţia cheltuielilor degresive totale Evoluţia cheltuielilor degresive unitare Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. efectul în rezultat este pozitiv. Explicaţi reprezentarea grafică a cheltuielilor degresive şi regresive.

Efectul rezultatului este 0. Pe exemplul societăţii în care va desfăşuraţi activitatea. Ele scad şi pe unitatea de produs. exemplificaţi cateva tipuri de cheltueili progresive. Pe unitatea de produs ele scad. (4 puncte) 2. Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. TEME DE CONTROL 1. C1 C 0 *100 C0 IC Indicele de variabilitate (grad de reacţie): I V . Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. regresive şi proporţionale. Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei.(4 puncte) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv Cheltuielile proporţionale au IV = 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 41 REZUMAT Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. efectul în rezultat este pozitiv. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. adică subproporţional. Daţi exemplu de 4 cheltuieli fixe şi 4 cheltuieli variabile în cazul producţiei de încălţăminte. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată. deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. benefic. la o creştere a producţiei scad. Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei.

Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Possler L. Chadwic H.. Bucureşti. H. Ed. Cârstea G. Oprea C. Teora. Atlas Press. Comptabilite de gestion. Ed. Ed. Teora. Paris. Ebbenek K. 1999 4. Calculaţia şi managementul costurilor... 2003. Bucureşti. Economica. Bouquin.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 ..CONTABILITATE DE GESTIUNE 42 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Ristea M. Ed. 3 edition. 2004 2. 2001 3. Contabilitatea de gestiune.

COSTURI MEDII ŞI COSTURI MARGINALE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 43 Unitatea de învăţare 6 2. cost marginal O4: să calculeze costul mediu şi marginal pentru diverse activităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 . studenţii trebuie: O1: să definească noţiunile de cost mediu şi cost marginal O2: să exemplifice tipuri de costuri medii şi costuri marginale O3: să explice importanţa categoriilor de cost mediu.4.

reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CF CMF Q Pe măsură ce cantitatea de produse se măreşte. Mărimea costului mediu diferă în timp şi spaţiu atât de la un produs la altul cât şi de la un producător la altul. reciproc. Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV 2011 Universitatea Hyperion 2011 . creşterea costului mediu fix are loc în situaţia diminuării producţiei. CV CMV Q Pentru un nivel dat al costurilor de producţie. CMV descreşte o data cu creşterea volumului producţiei în ritm mai accelerat decât creşterea costului variabil. reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. valoarea costului mediu fix descreşte. Distingem trei categorii de costuri medii: costuri medii fixe. sau de la o perioadă la alta. CF CMF Q Evoluţia costului mediu fix Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. Dacă volumul producţiei este depăşit de valoarea costurilor totale.CONTABILITATE DE GESTIUNE 44 NOŢIUNI TEORETICE Costul mediu sau costul unitar. Costul mediu fix (CMF). CMV creşte. costuri medii variabile şi costuri medii totale. reprezintă raportul dintre costurile globale şi producţia realizată. şi.

2011 Universitatea Hyperion 2011 . costul mediu total descreşte dacă are loc o diminuare a costului marginal. CT Cmg Q Pe termen scurt. avand valori mai mici decât acesta. Cunoaşterea costului marginal este p informaţie utilizată în elaborarea deciziilor legate de stabilirea capacităţilor optime de producţie sau de compunere mai eficientă a programelor de producţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 45 CTM CVM CFM CTM CVM CFM Q Graficul costurilor unitare Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi suplimentare de producţie. Q Între costul mediu total şi costul marginal există o relaţie de dependenţă. costul mediu total egalează costul marginal cand costul mediu total ia valoarea minimă. variaţia costului total egalează variaţia costului marginal. astfel CV încât putem scrie: Cmg = . costul mediu total creşte atunci când costul marginal este crescător.

semnifică limita inferioară până la care poate fi redus preţul de vânzare fără ca firma să înregistreze pierderi. asa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. iar comportamentul costului variabil mediu. Valoarea minimă a costului total mediu este 240 şi se observă că şi costul marginal atinge aceeaşi valoare. atingând un punct de minim. Nivelul optim al producţiei este dat de valoarea pentru care cele două valori sunt egale. Punctul de intersecţie al costurilor marginale şi totale pe unitatea de produs. iar pentru valori mai mari decât acest punct. inclusive costul fix mediu. Micşorarea costului fix medu are loc datorită raportării costului fix la o cantitate crescătoare a producţiei. Acest fapt are loc datorită creşterii costurilor variabile şi totale într -un ritm mai rapid decât creşterea producţiei. costul marginal şi cel total mediu încep să crească iar producţia nu mai este rentabilă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 46 STUDIU DE CAZ Să se comenteze relaţia dintre diferitele tipuri de costuri înregistrate de o firmă. Dacă preţul de vânzare va fi superior acestui punct minim întreprinderea îsi va recupera costurile si va înregistra profit. creşterea cu o unitate a producţiei determină reducerea în continuare a costurilor unitare. Dacă valorile costului marginal sunt mai mici decât cele ale costului total şi ale costului variabil pe unitatea de produs. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Cantitate Q 1 2 3 4 5 Cost fix CF 400 400 400 400 400 Cost variabil CV 160 280 360 560 800 Cost total CT 560 680 760 960 1200 Cost mediu fix CFM 400 200 133 100 80 Cost mediu variabil CMV 160 140 120 140 160 Cost mediu total CTM 560 340 253 240 240 Cost marginal Cmg 120 80 200 240 R: O creştere a volumului producţiei contribuie la modificarea tuturor costurilor medii. producţia poate fi mărită în condiţii de rentabilitate. al costului total mediu şi al costului marginal este întâi descrescătoare şi apoi crescatoare. orice dreştere a producţiei duce la creşterea costului unitar. Rezultă că pentru orice nivel al producţiei pentru care costul marginal este mai mic decât costul total mediu. În situaţia în care costul marginal este ami mare decât costul total pe unitatea de produs.

3 edition. Ed. Comptabilite de gestion. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CMF TEME DE CONTROL 1. H. 2. În ce consta legătura dintre costul mediu şi costul marginal? RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Cârstea G. REZUMAT CF Q Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. 2. Ed. relaţia dintre costul mediu şi costul marginal. Ed. 2004 2.. Bucuresşti.. Ristea M. Paris. costul marginal şi costul mediu. CV CMV Q Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi CT suplimentare de producţie Cmg Q Costul mediu fix (CMF). Explicaţi folosind un exemplu concret. Oprea C. Possler L.CONTABILITATE DE GESTIUNE 47 INTREBĂRI DE CONTROL 1. Bucureşti. Chadwic H. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 2003. Bouquin. Calculaţia şi managementul costurilor. Ed. Atlas Press. Teora. 1999 4... Contabilitatea de gestiune. Economica.. Teora. reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. Explicaţi dependenţa costului total de volumul producţiei. Analizaţi interdependenţele dintre costul variabil. 2001 3. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Ebbenek K.

studenţii trebuie: O1: să definească sectoarele de cheltuieli O2: să cunoască funcţiile sectoarelor de cheltuieli şi clasificarea acestora O3: să explice rolul sectoarelor de cheltuieli în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 48 Unitatea de învăţare 7 SECTOARELE DE CHELTUIELI ŞI PURTĂTORII DE COSTURI Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

Din punct de vedere organizatoric.  locuri structurale de cheltuieli. În consecinţă.  secţii neindustriale . şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă.  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . reprezentate de spaţiile unde se execută procese. în funcţie de activităţile desfăşurate . formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute.CONTABILITATE DE GESTIUNE 49 NOŢIUNI TEORETICE Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico -productiv. Delimitarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este dificilă şi greu de suportat financiar. programează şi urmaresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei. care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor . aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de munca denumit loc generator de cheltuieli sau loc de cost şi poate avea caracter tehnologic ce ţine de tehnologia de fabricaţie sau caracter funcţional. operaţii privind aprovizionarea.  compartimente funcţionale . administrare şi conducere a procesului de producţie . ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei. locurile de muncă în calitatea lor de locuri de cheltuieli se reunesc în sectoare de cheltuieli. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. care au la bază activitatea de organizare.  zone auxiliare de cheltuieli. producţia şi desfacerea bunurilor . Fiecare loc de muncă constituie pentru întreprindere un loc de cheltuieli. unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază . alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli. Sectoarele de cheltuieli sunt fixate pe structura organizatorică a întreprinderii.

ateliere organizate în vederea îndeplinirii funcţiilor economice de administraţie.  cheltuielile de producţie colectate de un centru de analiză trebuie să aibă un comportament comun şi să fie posibilă determinarea unei unităţi de măsură a activităţii fiecărui centru de analiză. producţie şi distribuţie. Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli. O prima grupare a centrelor poate fi dupa nevoile analizei şi astfel avem:  centre de lucru sau de activitate  centre de responsabilitate  centre de cost  centre de profit  centre de investiţii Centrul de lucru sau de activitate este acel centru care rezultă dintr-o organigramă a unei unităţi patrimoniale şi care corespunde unei diviziuni a acesteia (secţii. birouri. Centrul de analiza se poate defini ca fiind o subdiviziune contabilă a întreprinderii în care sunt analizate şi regrupate elementele de cheltuieli indirecte înainte de includerea lor în costuri. Cheltuielile de producţie colectate nu se suprapun în toate cazurile cu această structură organizatorică şi funcţională sau ele nu pot fi identificate în aceasta formă. Crearea centrelor de analiza presupune respectarea urmatoarelor criterii:  centrul de analiză trebuie să corespundă pe cât posibil unor structuri organizatorice şi funcţionale reale ale unităţii patrimoniale. Centrul de responsabilitate corespunde unui centru de analiză în care a fost desemnat un responsabil ce dispune de o delegare de autoritate asupra resurselor materiale. De asemenea. în funcţie de nivelele la care pot fi constituite. sectii de productie. sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele funcţionale. Din aceste cauze pentru localizarea cheltuielilor de producţie în calculaţie se foloseşte noţiunea de centru de analiză. se împart în două categorii. magazine. acestea devin tot sectoare de cheltuieli. magazine. ateliere). Centrele de analiza mai pot fi definite ca fiind centre de lucru ale întreprinderii: birouri. La rândul lor. Împărţirea unităţii în centre de analiză corespunde cererilor emise de contabilitatea de gestiune. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). constituite pe structura secţiilor ori activităţilor de deservire. Activitatea 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 50 Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli. aceste sectoare de cheltuieli. ajutătoare şi anexe. Numărul şi mărimea zonelor (sectoarelor) şi locurilor de cheltuieli sunt variabile în funcţie de gradul de informare urmarit şi de resursele care pot fi alocate în domeniul evidenţei şi calculaţiei costurilor producţiei. constituite pe seama secţiilor de bază şi a subdiviziunilor lor. Din punct de vedere al structurii organizatorice şi functionale unitatea patrimoniala se împarte în sectoare de activitate. umane şi de o putere de negociere asupra obiectivelor. financiare. sectoare secundare sau auxiliare de cheltuieli. şi anume: sectoare principale de cheltuieli.

volumul salariilor directe. În acest centru veniturile sunt ataşate la cheltuieli şi exista mijloace de comparare a acestora. Aceasta unitate reprezinta unitatea de măsura a activităţii diferitelor centre de analiza şi permite urmatoarele: . Numărul centrelor de analiză este stabilit în funcţie de mărimea unităţii patrimoniale şi de tipul de activitate. Acestor centre de analiză le sunt afectate cheltuielile directe şi le sunt imputate cheltuielile indirecte.CONTABILITATE DE GESTIUNE 51 centrului trebuie sa poata fi măsurată cu scopul de a controla rezultatele şi de a le compara cu previziunile făcute pentru eliminarea eventualelor diferenţe sau pentru a le corecta. El vizează în general o categorie de cheltuieli sau o anumită cheltuială care se efectuează şi poate fi comparată cu o previziune în scopul determinării abaterilor. legate de nivelul activităţii. . Centrul de structură corespunde unui centru de analiză a cărui activitate nu poate fi măsurată cu o unitate fizica semnificativă. Ansamblul acestor operaţii se efectuează într-un cadru unic numit tabloul de repartizare a cheltuielilor indirecte. Cheltuielile centrului sunt în esenţă cheltuieli de structură şi existenţa lor nu este legată de nivelul activităţii. Uneori este imposibil sa se determine o bază de repartizare fizică pentru un centru de analiză şi în acest caz se va folosi o bază monetară pentru exprimarea activităţii centrului. Al doilea criteriu de clasificare grupeaza centrele de analiza în:  centre operaţionale  centre de structură Centrul operaţional corespunde unui centru de analiza a carui activitate poate fi măsurată în unităţi fizice: cantitatea de material prelucrat. costul de producţie al produselor vândute. Centrul de cost corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de cost.repartizarea unei părţi din costul unui centru de analiză asupra costurilor produselor pe baza numărului de unităţi de bază de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Centrul de investiţii este un centrul de profit în sensul că acţionează pe principiul variabilelor determinate de venituri şi cheltuieli în valoare şi volum dar şi a capitalurilor care îi sunt necesare. Bazele de repartizare cele mai frecvent utilizate sunt:  ore manopera directă. De exemplu: cifra de afaceri realizată. Centrul de profit corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de profit.  ore de lucru maşină. este denumit şi centru de administrare şi finanţare. Fiecare centru de analiză trebuie să regrupeze elemente de cheltuieli şi să realizeze aceeaşi operaţie în scopul de a putea măsura activitatea printr-o unitate reprezentativă numita unitate de lucru sau unitate de muncă sau unitate de baza de repartizare(UBR).  cantitatea de produse obţinută în centru. număr ore manoperă şi aceste cheltuieli sunt operaţionale.fracţionarea costului unui centru de analiză şi obţinerea costului unităţii de bază de repartizare potrivit coeficientului de repartizare.

indiferent de forma ei de exprimare. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. o maşina sau un grup de maşini. kilogram. etc. folosite atunci când producţia nu este omogena. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. confruntându-se de cele mai multe ori cu rezultatele activităţilor. presupunând aceleaşi consumuri de valori (producţia cuplată sau producţia sortodimensionala). respectiv cu obiectul calculaţiei. El poate fi reprezentat de produsul finit. tractoare de un anumit numar de cai putere.. La rândul lor. lucrarile executate şi serviciile prestate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. care se stabilesc prin îmbinarea unei unităţi tehnice cu caracteristicile functionale sau calitative ale productiei. consumul specific de materii prime care se consuma pentru obtinerea tuturor produselor. costul unitar se stabileşte în raport cu unitatea de măsura fizică cea mai potrivită. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. globală. Unităţile de calculaţie se grupează în două mari categorii. obtinute din calcule. constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri. a carei marime se raporteaza la marimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca baza de calcul(produs etalon). denumite şi unităţi de calculaţie . determinate în asa fel încât sa permita evaluarea întregii productii printr-un singur indicator. dar produsele fabricate. bucata caloria. De multe ori. lucrarea executata sau serviciul prestat sau întreaga producţie fizică. cum ar fi: timpul de munca pe unitatea de produs. Purtătorii de costuri sunt elemente care fac necesară funcţionarea unei întreprinderi. fie ca numar de ore de functionare a utilajului sau chiar sub forma altor unităţi de timp. În acest fel se obtin niste coeficienti sau cifre de echivalenta. faze succesive pe sectoare sau centre de cheltuieli şi putatori de cheltuieli. şi care serveste ca baza de raportare în calculatia costurilor . Purtator de costuri este reprezentat de produsul finit. lucrarea sau serviciul ci unităţile de masura în care acesta se exprimă. . o comandă. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice).  unităţi valorice. În aceste cazuri se folosesc unităţi de masura tehnice sau naturale de exemplu: metru. etc. o piesă sau un grup de piese. Unitatile de calculaţie convenţionale au în general calitatea de unităţi de calculaţie intermediară. o lucrare sau un serviciu. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 52   Purtatori de costuri şi rolul lor în contabilitatea de gestiune Obiectul calculaţiei costurilor este rezultatul activităţii ce se desfăşoară în diferite etape. kilowatt. perechea. unităţi de calculaţie convenţionale. care se utilizeaza pentru omogenizarea calculatorie a productiei . Unitatea de calculaţie.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenta. La finalul calculaţiei. utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor producţiei. obiectul calculaţiei nu este produsul. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogena.  unităţi de timp. utilizate dupa caz. de exemplu: tona de lactate cu anumite procente de grasime. fie ca numar de ore-productie. acestea se împart în urmatoarele categorii :  unităţi tehnice de masura.

Calculaţia costurilor pe purtători de costuri reprezintă etapa în care se înfaptuieşte obiectivul calculaţiei. În funcţie de destinaţia pe care o capată rezultatele producţiei. sau chiar operaţia de prelucrare . produsul material. În funcţie de conţinutul material. Fundamentarea criteriilor dupa care cheltuielile se împart în directe şi indirecte au în vedere pe de o parte posibilitaţile contabilităţii analitice de a identifica aceste 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi anume : 1.  daca se realizează o producţie de îmbinare. astfel încât să se asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie. piesele. din care pot rezulta produse principale. 4. purtătorii de cost pot fi detaliaţi pe clase de calitate . purtătorul de cost îl constituie produsele cuplate . Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ.  purtători analitici de costuri. purtatorul de cost îl constituie. respectiv lucrarea sau serviciul . concret al producţiei. 6. Între cheltuielile directe şi purtatorii de costuri exista o legatura directă atât în faza previzionarii cât şi în faza efectuarii lor. purtătorul de cost poate să-l constituie produsul obţinut într-o faza de fabricaţie . la nivelul întreprinderii. piese. cum ar fi: semifabricate. 2. subansamble.  în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. asamblare. Între cheltuielile indirecte şi purtatorii de costuri legatura se realizează prin elemente esenţiale (chei de repartizare a cheltuielilor indirecte pe purtatori de cheltuieli sau centre de cheltuieli). Există mai multe categorii de purtători de costuri. respectiv natura producţiei şi etapele în care se realizează produsul. purtătorii de cost pot fi produse destinate livrarii. subansamble sau ansamble. de la caz la caz. determină următoarele categorii de purtători de costuri:  în conditiile unui proces tehnologic omogen. Clasificarea cheltuielilor directe şi indirecte este dată de modul de individualizare pe purtatori de costuri.  în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. sau produsul nematerial. În funcţie de gradul de finisare al producţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 53 Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtatori de costuri. făcându-se distincţie între producţia terminata şi cea neterminata. Particularităţile tehnologiei de fabricaţie. produse secundare şi deşeuri. Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel :  purtători sintetici. purtatorul de cost poate fi produsul finit sau semifabricatul . purtătorul de cost îl constituie aceste produse . purtatorul de cost îl constituie produsul asamblat . În general. sau produse destinate consumului intern. care se desfaşoara într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. cei enumeraţi la punctele anterioare . corespunzător specificului şi caracteristicilor tehnologice şi modului de organizare a procesului de producţie. 5. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. respective produsul finit. 3.

iar pe altă parte legăturile care există între aceste cheltuieli şi purtatorii de costuri. lucrările şi serviciile obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii sale de bază. INTREBĂRI DE CONTROL 1. constituie baza de calcul a veniturilor. Între purtatorii de costuri şi unitatea de calculaţie exista o strânsa legatura de interdependenţă:  unitatea de calculaţie ca unitate de produs. După rolul pe care îl au în procesul de formare a costului. c) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri primare de cheltuieli. purtătorii de costuri se clasifică în: a) purtători operaţionali şi purtători intermediari. constituie baza centrelor de responsabilitate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 54 cheltuieli pe purtătorii de costuri. Locurile de cheltuieli sunt: a) locurile de muncă unde se consumă materii prime. Purtătorii de costuri reprezintă: a) activitatea comercială a întreprinderii. 2. c) produsele. c) locurile de muncă unde se consumă resurse de forţă de muncă. 4. servicii coincide cu purtatorii de costuri. Locurile de cheltuieli pot fi: a) locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. constituie baza centrelor de responsabilitate. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. În contabilitatea de gestiune centrele de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii: a) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. 3. lucrare. b) locurile de muncă unde se consumă diverse resurse ale întreprinderii. c) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. b) reprezintă criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte. sau invers. b) purtători finali şi purtători intermediari.  unitatea de calculaţie este o subdiviziune a purtătorilor de costuri intermediari. purtatori de costuri ce reprezinta multipli ai unităţii de calculatie. b) activitatea financiar-contabilă a întreprinderii. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 5. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. b) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. c) purtători finali şi purtători operaţionali.

programează şi urmăresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei. producţia şi desfacerea bunurilor . Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli. Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei.  zone auxiliare de cheltuieli. indiferent de forma ei de exprimare. sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele functionale. formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 55 REZUMAT Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico-productiv. operaţii privind aprovizionarea.  locuri structurale de cheltuieli.  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . sectii de productie. care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor . constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă.  secţii neindustriale . Din punct de vedere organizatoric. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc).  compartimente funcţionale . acestea devin tot sectoare de cheltuieli. alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează. Din punct de vedere al structurii organizatorice şi funcţionale unitatea patrimonială se împarte în sectoare de activitate. unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază . Unitatea de calculaţie. De asemenea. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. reprezentate de spaţiile unde se execută procese. administrare şi conducere a procesului de producţie . care au la bază activitatea de organizare. Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli.

Ebbenek K. Calculaţia şi managementul costurilor... 3 edition. Paris. Cârstea G. 2. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Pe exemplul entităţii unde va desfăşuraţi activitatea. Explicaţi funcţiile sectoarelor de cheltuieli. Ed. 2001 3. 2004 2. Bucureşti. H.CONTABILITATE DE GESTIUNE 56 TEME DE CONTROL 1. Possler L. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Teora. Oprea C. Bouquin. Economica. Contabilitatea de gestiune. Bucuresşti. Ed. Comptabilite de gestion. Ristea M. Chadwic H. 1999 4.. Teora... Atlas Press. Ed. Ed. 2003 2011 Universitatea Hyperion 2011 . exemplificaţi sectoarele de cheltuieli existente.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să cunoască tipurile de metode de calculaţie şi a conţinutului acestora O2: să cunoască procedeele utilizate în calculaţia costurilor O3: să dobândească unele cunoştinţe şi deprinderi practice privind alegerea şi aplicarea celor mai potrivite procedee de calculaţie a costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . SISTEMUL METODELOR DE CALCULAŢIE A COSTURILOR Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 57 Unitatea de învăţare 8 3.3.

. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). . Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii. Calculaţia standard şi calculaţia normativă sunt calculaţii specifice celor două metode de calculaţie. şi anume: .bugetul cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuielile comune ale secţiei). b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. calculaţia de buget. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. Calculaţia de proiect se întocmeşte cu ocazia elaborării documentaţiei de înfiinţare a unei noi întreprinderi. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Elaborarea tuturor acestor antecalculaţii se realizează şi se concretizează în diferitele bugete privind costurile. pe locuri de cheltuieli şi mixte). etc. În acest sens mai există şi alte antecalculaţii specifice diferitelor metode de calculaţie a costurilor. .cost.bugetul cheltuielilor generale de administraţie. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. adică metoda standard şi metoda normativă. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: calculaţia de proiect. Antecalculaţiile se elaborează înainte de a începe procesul de producţie la care se referă. la primirea unor comenzi ale beneficiarilor şi la lansarea lor în fabricaţie. Postcalculaţiile se întocmesc după terminarea procesului de producţie a produselor. cum ar fi: antecalculaţiile tarif-oră-maşină. Elaborarea acestor calculaţii se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 9 ”Conturi de gestiune”. la introducerea în fabricaţie a unui nou produs. defalcată pe trimestre şi luni calendaristice. Calculaţia de buget se întocmeşte pentru determinarea costului producţiei planificate a se executa de către întreprindere în anul următor. Cu ajutorul lor se determină indicatorii efectivi privind costurile de producţie. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. lucrare executată sau serviciu prestat. dintre care menţionăm următoarele:a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). bugetul manoperei directe). b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor (periodice şi neperiodice). şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie (antecalculaţii şi postcalculaţii). calculaţia standard şi calculaţia normativă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 58 NOŢIUNI TEORETICE Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs.bugetul cheltuielilor de circulaţie (desfacere).bugetele cheltuielilor directe (bugetul consumului de materii prime şi materiale directe. antecalculaţiile PERT. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii.

calculaţii neperiodice sunt cele întocmite în cazuri speciale: calculaţiile de proiect cuprinse în documentaţia de fundamentare a unor investiţii. în cazul lansării unei comenzi se întocmeşte antecalculaţia. procedeele şi tehnicile de calcul folosite)3. PERT. formarea şi gruparea costurilor. De exemplu. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. Aceasta presupune următoarele. 185.CONTABILITATE DE GESTIUNE 59 Se observă că de fapt există o dublă determinare a costurilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . obiectul de calcul şi sfera de cuprindere. deci aceleaşi sectoare (centre) de cheltuieli. Aceste două criterii de clasificare le considerăm cele mai importante. . pe comenzi. Respectând cu stricteţe aceste cerinţe se asigură o valoare informaţională certă calculaţiei folosite. 1988. În practica şi teoria economică există o multitudine de metode de calculaţie a costurilor. THM. Pentru a putea realiza controlul bugetar al costurilor este necesar ca la baza calculaţiilor să stea aceeaşi metodă.. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. De asemenea. Calculaţiile periodice se efectuează la intervale de timp egale. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. Drăcea R. pe faze).aplicarea aceloraşi criterii şi procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte şi calculul aceloraşi indicatori intermediari (costuri de secţie). pe locuri de cheltuieli. metode mixte(globală.aceleaşi procedee de determinare şi delimitare primară a cheltuielilor pe locuri de cheltuieli şi pe purtători de costuri. atât în cazul antecalculaţiilor cât şi al postcalculaţiilor. rolul informaţional al costurilor. . dintre care menţionăm: perioada de apariţie. .aceeaşi structură organizatorică a întreprinderi. prin elaborarea antecalculaţiilor şi a postcalculaţiilor. . pag. Aceasta se datorează cerinţelor managementului întreprinderii. GP). Literatura de specialitate utilizează mai multe criterii de clasificare a acestor metode de calculaţie. literatura de specialitate prezentând şi alte criterii de clasificare ( procesul tehnologic. evaluarea costurilor. Editura Tribuna Economică. metoda standard. ceea ce implică aceeaşi purtători de costuri. calculaţiile de fundamentare a preţurilor noilor produse. metoda costurilor directe. iar în momentul închiderii comenzii se întocmeşte postcalculaţia. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. Calculaţiile neperiodice sunt acelea care se elaborează la intervale de timp inegale. .aceleaşi grupări privind cheltuielile de producţie şi acelaşi conţinut al diferitelor elemente de cheltuieli care determină structura costului. iar apoi urmărirea costurilor efective şi a eventualelor abateri de la cele normate (bugetate). care presupune elaborarea unor bugete de cheltuieli. 3 .aceeaşi nomenclatură a producţiei pentru care se determină costul. Contabilitatea analitică şi de gestiune. cum este cazul costurilor efective calculate la întreprinderile cu producţie de masă.. structura costului. Iacob C.M.

b) după terminarea procesului de producţie a produselor. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. c) metoda soldurilor şi metoda contabilă. După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar. pe comenzi. c) calculaţii de proiect şi calculaţii de buget. există două grupe de metode de calculaţie: a) metode clasice şi metode parţiale. b) calculaţii directe şi calculaţii indirecte. Metodele absorbante includ în costul unitar toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. metoda costului standard. 4. 7. metoda costurilor normate. b) metoda inventarierii şi metoda soldurilor. calculaţiile pot fi: a) antecalculaţii şi postcalculaţii. După raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie. pe total activitate şi metode mixte. b) calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. 3. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. 1. c) calculaţii pe termen scurt şi calculaţii pe termen lung. b) metode absorbante şi metode parţiale. pe faze. În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . lucrărilor şi serviciilor la care se referă. c) în perioada de proiectare a produselor. Acestea sunt: metoda globală. Pentru evaluarea producţiei neterminate se pot utiliza următoarele metode: a) metoda inventarierii şi metoda contabilă. 2. metoda GP). INTREBĂRI DE CONTROL 1. c) pe purtători de costuri. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. Acestea sunt: metoda direct costing şi metoda costurilor directe. metoda THM. După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: a) pe purtători de costuri.CONTABILITATE DE GESTIUNE 60 c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. Postcalculaţiile se întocmesc: a) înainte de începerea procesului de producţie a produselor. pe locuri de cheltuieli şi metode mixte. pe total activitate şi metode mixte. b) pe locuri de cheltuieli. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. c) metode clasice şi metode moderne. calculaţiile pot fi: a) calculaţii periodice şi calculaţii pe termen lung.

b) calculaţia de proiect. c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode.CONTABILITATE DE GESTIUNE 61 2. pe faze). Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii: a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). lucrare executată sau serviciu prestat. b) numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar: a) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. pe locuri de cheltuieli şi mixte). c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). 3. pe comenzi. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. metode mixte(globală. metoda costurilor directe. REZUMAT Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. PERT. THM. b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. calculaţia de buget. metoda standard. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe locuri de cheltuieli. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. calculaţia de buget. c) calculaţia de proiect. calculaţia stocurilor şi calculaţia normativă. c) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. 4. GP). b) cheltuielile directe ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. c) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. calculaţia stocurilor şi calculaţia rezultatelor. calculaţia standard şi calculaţia normativă. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: a) calculaţia de proiect. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. calculaţia de buget. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. Metodele absorbante includ în costul unitar: a) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor.

. Bouquin. Ed.. Ebbenek K. descrieţi una din metodele absorbante. Folosind bibliografia recomandată precum şi resursele web. 2004 2. 1999 4. Possler L. Bucureşti.. Contabilitatea de gestiune. Paris. Oprea C. Ed. RECOMANDĂRI BILIOGRAFIC 1. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. H. Atlas Press. 3 edition. Teora. Ristea M. Explicaţi importanţa antecalculatiilor şi a postcalculaţiilor. 2. Comptabilite de gestion.CONTABILITATE DE GESTIUNE 62 TEME DE CONTROL 1... Ed. 2003. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Calculaţia şi managementul costurilor. Bucuresşti. 2001 3. Ed. Cârstea G. Economica. Teora. Chadwic H.

studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 63 Unitatea de învăţare 9 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării.presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. forma cifrelor relative de structură. dupăa formula: Rj = bj x ks 1. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global. gen de activitate etc Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. suprafaţa ocupată. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători. valoarea utilajului. 1.sector de cheltuieli.2.000 lei din care : Salarii directe aferente produsului A 75.se prezintă sub 2 forme : a. b. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula: ks = CH r n unde: bj j 1 ks = coeficientul de suplimentare CHr = cheltuieli de repartizat bj = mărimea bazei de repartizare în cazul unui produs. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII . varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi.CONTABILITATE DE GESTIUNE 64 NOŢIUNI TEORETICE 1. cum ar fi: salariile directe. gen de activitate etc N = numarul produselor. totalul cheltuielilor directe. puterea motoarelor etc. Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) . Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1 Se alege un criteriu (baza) de repartizare. . Sectoarelor de cheltuieli. calculat dupa formula de mai sus Problemă rezolvată O societate care fabrică două produse. prezintă urmatoarele date : Total cheltuieli indirecte 50. numărul de ore maşină.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .1. dar diferită ca marime.000 lei Total salarii directe 100.000 lei Salarii directe aferente produsului B 25.se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi.

250 lei 2011 50.500 lei Produsul B : 25. cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie.5 = 12. prezintă următoarele date : Cheltuieli cu energia electrică 30. Indirecte 50. Se calculeaza coeficientul de repartizare: 65 ks Se calculează valoarea cheltuielilor indirecte repartizate pe produse : Produsul A : 75. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta. Problemă rezolvată O entitate care deţine 2 secţii de producţie.000 kw Putere motoare secţia 2 : 1.000 x 0.000 125 400 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei 2 Suprafaţă secţia 1 : 250 m Suprafaţă secţia 2 : 150 m2 Putere motoare secţia 1 : 1.000 lei 1.500 lei Total ch.5 ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 250 x 125 = 31.CONTABILITATE DE GESTIUNE Să se efectueze repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentării prin coeficient unic.000 0.000 100. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe subgrupe.000 x 0.250 kw Bazele de repartizare alese sunt : Suprafaţa secţiilor pentru cheltuielile cu amortizarea Puterea motoarelor pentru cheltuielile cu energia electrică şi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile Reaprtizarea cheltuielilor cu amortizarea Se calculează coeficientul de repartizare : 50.000 lei Total cheltuieli indirecte de producţie 100.3.000 lei Cheltuieli cu intreţinerea şi reparaţiile 20. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori. Rezolvare Baza de repartizare este dată de salariile directe.000 lei Cheltuieli cu amortizarea 50.5 = 37. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli.

000 3.000 50.000 500 Secţia 2 5. Amortizare 150 x 125 = 18.222. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.250 x 22. Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse.777.000 2.2222 2. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 2. se sumează valoarea lor.000 3. care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat.000 8.000 5.750 lei 50. indirecte 50. 1.4.000 lei Se calculează coeficientul de repartizare : ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 1. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.000 15. Explicaţii Ch. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie).000 x 22.22 lei Secţia 2 : 1. aferente procesului de fabricaţie.Crt.000 300 Total 23. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Total ch.000 lei 1. Indirecte de producţie.000 3.CONTABILITATE DE GESTIUNE Secţia 2 : Total ch.78 lei Total ch.2222 = 27.000 lei 66 Repartizarea cheltuielilor cu energia electrică şi a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile Deoarece ambele cheltuieli au aceeaşi bază de repartizare. Pentru simplificarea calculului.000 7. CIFU Secţia 1 10. din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt.2222 = 22.250 22. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). Indirecte de repartizat : 50.000 400 Secţia 3 8.

32 4.150 1.400 3.000 1.000 1.000 Chr 2.000 1.000:300 16.6666 Total Chr 3.000 1. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi.000 3.400 1.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3.200 1.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.5 2.000 Total de control 15.68 Produs C 2.666.400 7.400 Chr 4.. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.000 4.000 1.68 2.150 15. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .68 5.6666 3. sector etc.000 2.32 1.32 3.5 7.CONTABILITATE DE GESTIUNE bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt.333.250 750 3.000:500 14 3.000 3.600 14.066.600 400 2.000 9783.68 2. faţă de total bază. sector etc faţă de total bază.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9. CGS bP1 bp2 bp3 300 100 100 300 100 100 100 300 100 250 200 50 200 100 150 100 50 - 67 3.066.066. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie.000:400 7.600 2.000 8.550 2.000 23.000 1. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.383.783.32 Produs B 3.6666 16. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.000 5.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.

2 1.000 = 8.8 x 10. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. Explicaţi de ce există mai multe variante ale procedeului suplimentării.000 4. sector etc. Care din formele procedeului suplimentării consideraţi că este mai potrivită pentru a fi aplicată? 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Rezolvare a.2 x 10. 2.000 lei INTREBĂRI DE CONTROL 1.000 4.000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs. j = produsul.produs B 4. 68 Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .000 gA = b.000 lei Total 10.000 5.000 4.8 1. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1.produs A 1.000 lei Baza de repartizare – ch.000 4.000 lei. cu salariile directe 5.000 = 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs. din care . Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0.000 lei RB = 0. după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică.000 5.000 1.000 gB = 0.000 0. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10.000 lei . sectorul.

Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe.000 lei. Produsul C 241 lei REZUMAT PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi. valoarea utilajului. şi anume: pentru produsul A 500 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii. se prezintă sub 2 forme :a. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula:ks = CH r n unde: bj j 1 Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. calculat dupa formula de mai sus Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 10.157 lei. Produsul A 328 lei . şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: . forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global. dacă baza de repartizare pentru produsele A. Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1. Produsul B 272 lei . forma cifrelor relative de structură. b. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători.pt. totalul cheltuielilor directe. puterea motoarelor etc. cum ar fi: salariile directe. Se alege un criteriu (baza) de repartizare. după formula:Rj = bj x ks Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) Presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe 2011 Universitatea Hyperion 2011 . varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi. în sumă de 1. suprafaţa ocupată.pt.pt. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării. numărul de ore maşină. dar diferită ca marime.CONTABILITATE DE GESTIUNE 69 TEME DE CONTROL Problema 1 O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B. Problema 2 Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi.

. Ed. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. 2004 2. Ristea M. Atlas Press. Bouquin. Contabilitatea de gestiune. Ebbenek K. 2001 3. Cârstea G. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie. Oprea C. Comptabilite de gestion.. Ed.. Teora. Chadwic H. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Possler L. Economica. Bucureşti. Calculaţia şi managementul costurilor. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.. Paris. Teora. 1999 4. Ed. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .. 2003. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Ed. Bucuresşti.CONTABILITATE DE GESTIUNE subgrupe. H. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 gj = 70 bj n unde: bj j 1 Etapa 2 Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 3 edition.

studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 71 Unitatea de învăţare 10 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

000 2. CIFU bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt.000 3.000 2.000 500 300 100 100 300 100 100 100 Secţia 2 5. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS).000 7.000 15. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie.4. 3.Crt.000 400 300 100 250 200 50 Secţia 3 8.000 3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 72 NOŢIUNI TEORETICE 2. Indirecte de producţie.000 300 200 100 150 100 50 Total 23. precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr. Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse.000 8.000 3. 1. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi. Pentru simplificarea calculului. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie). pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici. din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt. Explicaţii Ch.000 5. care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat. aferente procesului de fabricaţie. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. CGS bP1 bp2 bp3 Secţia 1 10.

000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3.250 750 3.066. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.600 14.400 7.400 3.6666 3. după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 Chr 2. sector etc faţă de total bază.32 4.066.000 2. faţă de total bază.000 3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 73 K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.150 15.6666 Total Chr 3.000 3.6666 16. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.066.000:300 16. j = produsul.333. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .383.000 1.000 4.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.68 5.600 2.000:500 14 3.68 Produs C 2.000 9783.000 8.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.000 1.. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile.32 Produs B 3. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.550 3.5 2.400 Chr 4.400 1.600 400 2. sector etc.000 Total de control 15.32 1. sectorul.5 7.32 3.000 23.68 2.000 1.150 1.666.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.000 1.68 2.000 1.200 1.000 5.000:400 7.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.783. sector etc. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.000 1.

000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs.000 lei Problemă rezolvată O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B. din care .2 1.000 lei. Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii: Forma clasică Forma cifrelor relative de structură 6.000 5.000 Total 6. şi anume: pentru produsul A 100 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei.000 = 4.000 Total 6.000 = 2.000 RB = 0. Rezolvare a.000 4.6667 x 6.000 RB = 200 x 20 = 4. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10.3333 x 6. Produsul C 241 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .3333 100 200 300 200 200 gB = 0.produs B 4.000 lei Baza de repartizare – ch.000 300 20 RA = 100 x 20 = 2.pt.157 lei. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: .000 4.000 4.000 1.000 lei .pt.000 lei. Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe.pt.000 lei Total 10.000 = 8.8 1. în sumă de 1.000 5.000 Ks = 100 200 6.2 x 10.000 4.6667 100 200 300 RA = 0. Produsul B 272 lei .000 gA = 74 b.8 x 10.produs A 1. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1.000 = 2.000 gB = 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B.000 gA = TEME DE CONTROL 1.000 0. cu salariile directe 5.000 100 100 0.000 lei RB = 0. Produsul A 328 lei . Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 6. dacă baza de repartizare pentru produsele A.

. Cârstea G. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). Possler L. 2001 3. j = produsul.. sector etc. 1999 4. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.. Ebbenek K.. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Atlas Press. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs. 2003. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs. Chadwic H. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). Paris. Teora. Ristea M. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. Bucureşti. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Pentru simplificarea calculului. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. faţă de total bază. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) . Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.. Bouquin. Ed. Ed. Ed.. H. 3 edition. Teora. sector etc. Oprea C. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. Ed. Calculaţia şi managementul costurilor. Bucuresşti. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. 2004 2. Economica. sector etc faţă de total bază. Comptabilite de gestion. după formula: Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 75 REZUMAT Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie). aferente procesului de fabricaţie. sectorul. Contabilitatea de gestiune.

3. studenţii trebuie: O1: să cunoască importanţa delimitării cheltuielilor în variabile şi fixe O2: să cunoască procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O3: să aplice practic procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O4: să argumenteze modul în care cunoaşterea mărimii cheltuielilor variabile şi fixe oferă suport porcesului decizional 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 76 Unitatea de învăţare 11 4. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

000 1.100..n): n Qt Q t 1 .000 5.990.000 1.120.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 1.700 39.200 7.270.CONTABILITATE DE GESTIUNE 77 NOŢIUNI TEORETICE 1.900 Chelt.000 1.000 8.. totalet – CVT Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7.000 8. Indirecte de productie Cht 1.000 9. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1. n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Etapa 5 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu Ch t t 1 n Qt Q Ch t Ch X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch.300.200.

Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune oarecare 2011 Universitatea Hyperion 2011 .200 (XY)t .200.800. Rezolvare 1.980 2.000 5.604.000 8.Ch var 8. Indirecte de productie Cht 1.000 - Luna Xt 780 980 20 1. prod.000 700. dacă volumul acestei producţii va fi de 9. Calculul abaterii cheltuielilor de producţie din fiecare perioadă faţă de volumul mediu al cheltuielilor Volum productie Q 7.000 400.000 1.040.Calculul cheltuielilor variabile unitare Chv = sum (XY)t /sum(X*X)t Chv = 312.000 900.990.000 400.000 828.400 3.200 1.500 bucăţi.000/5 Chmed = 119.000 .000 Ch.000/3.804.020 720 Yt 1.000 1. Calculul abaterii vol.203.000 1.000 400.800 3.000 870.800.900/5 Qmed = 7. var 720.156.120.128.200 7.400 400 1.000 21.400 960. Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune Ch var = Q * ch var 7.000 1.180.000 Ian Feb Mar Apr Mai 5.128. Calculul cheltuielilor fixe Ch fixe = Cht .144.200 1.300. din fiecare perioada de gestiune faţă de volumul mediu al producţiei 4.000.400 518.000 400. Calculul volumului mediu al productiei Qmed = sum(Qi)/n Qmed = 39.000 800.780.700 39.000 8.000 Chv= 100 6.960.596.270.150.200 1.000 9.080.100.000 Xt 608. Calculul cheltuielilor medii ale perioadei Chmed = sum(Cht)/n Chmed = 599.900 Chelt.000 Ch fixe 400.200 980.000 312.CONTABILITATE DE GESTIUNE 78 Să se calculeze folosind metoda celor mai mici pătrate care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie.000 1.

000 CVTpl = Să se calculeze folosind procedeul punctelor de maxim şi minim.(100*7.300.100.300. Calculul cheltuielilor variabile unitare.000) / (9.350.000 9.500 Chs = 1.000 5.000 1.Calculul cheltuielilor indirecte de productie standard 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 8. dupa relaţia: ch var = ( Ch max .Q min) ch var = (1.100. totale max .000 2. Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie şi producţia unei secţtii principale au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl Observaţie Dacă se doreşte o reducere a cheltuielilor variabile cu un anumit procent CVT * % de reducere care se va scade din CVT.000 ch var = 100 2.500 bucăţi.000 1.000 .1. var.Ch min) / (Qmax .120. Indirecte de productie Cht 1.000 1. care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie.000 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 79 Ch st = Ch fixe + (ch var * Q s) Ch s = 400. 1. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch. dacă volumul acestei producţii va fi de 9. totale min Ch.000/2.000 + 100*9.270.2000 Ch fixe = 400.Ch.120.200.000) ch var = 200.000 8.000 .7.900 Chelt.000 .200 7. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare Ch fix = Ch .(ch var* Qt) Ch fixe = 1.990.000 3.700 39.

n): n Qt Q t 1 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 80 Ch st = Ch fixe + (ch var*Qs) Ch st = 400.. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 + (9. Care este importanţa clasificării cheltuielilor in variabile şi fixe? 2.000 INTREBĂRI DE CONTROL 1.. REZUMAT 1. totalet – CVT 2. n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Ch t Ch Etapa 5 Ch t t 1 n Qt Q Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch.350. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1. Care din metodele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe consideraţi că este mai facil de aplicat? Argumentaţi.500* 100) Ch st = 1.

000 495.000 530.000 460. totale min Ch.000 425. nivelul cheltuielilor ocazionate de un volumul de activitate 4.000 Să se determine folosind metoda celor mai mici pătrate şi procedeul punctelor de minim şi de maxim.000 530.800 ore previzionat pentru luna ianuarie. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl TEME DE CONTROL Problema 1 Cheltuielile indirecte de producţie şi volumul de activitate au avut următoarea evoluţie: Luna Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod 600 500 450 400 350 300 Ch ind 600.000 425.000 495.000 2. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Q 600 500 450 400 350 300 2. var.Ch.900. totale max .000 390. Rezolvare 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 81 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 460.000 390.600 Ch ind Ch t 600.

000 2.385. Metoda punctelor de minim si maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch ian = Ch ian = 2.150 6.350 6. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Qt 6.340.427.409.400.415.355.400 Ch ind Cht 2.000 2.200 6.320 6.250 6.000 2.000 buc Rezolvare 1.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Ianuarie Februarie Martie Aprilie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .421.000 2.400. Ch ian = Ch ian = 82 3 2.000 2.460.445.000 2.350 6. Ch fixe = Ch fixe = 3 Problema 2 Cheltuielie de desfacere ale unei entităţi şi volumul producţiei obţinute sunt date în tabelul de mai jos: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod Qt 6.000 2.250 6.000 2.280 6.415.370.340 6.000 2.430. Ch med = Ch med = 4.400 6.450 Ch ind Cht 2.445.000 2.300 6.300 6.430.000 2.000 2.000 2.050 6.000 2.000 Să se determine cheltuielile ocazionate de volumul vanzarilor anului viitor a cărui producţie va fi de 80.CONTABILITATE DE GESTIUNE n=6 1 Qmed = Q med = ch var = ch var = 2.100 6.

. 1999 4. Possler L. Chadwic H.. Bucureşti. Teora.000 2. Ed.100 6.000 2. H. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2001 3.857.150 6. Oprea C.409.370.000 2. 3 edition..450 75. Comptabilite de gestion.355.200 6..460.340..427.385. Ristea M. Metoda punctelor de minim şi maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch fixe = Ch fixe = Ch st = Ch st = 2 3 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 2004 2. Calculaţia şi managementul costurilor. Bucuresşti. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Paris. Contabilitatea de gestiune.000 2. Ed. Ebbenek K.000 2. Ed.421.280 6.320 6.000 2. Teora. Economica. Cârstea G. Atlas Press.190 2. Ed.340 6.050 6. Bouquin.000 2.000 28. 2003.000 1 Q med = Qmed = ch var = ch var = 2 Ch med = Ch med = 3 4 Ch prev = Ch prev = 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 83 Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 6.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 84 Unitatea de învăţare 12 4. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de delimitare şi calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă O2: să cunoască modul în care procedeele de calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă pot fi aplicate O3: să explice importanţa acestor procedee în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 .4. PROCEDEE DE EVALUARE ŞI CALCULARE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCŢIA DE FABRICAŢIE INTERDEPENDENTĂ Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

pentru secţia C 345 de ore.500 km. centrală termică. pot exista şi schimburi de activităţi între secţiile auxiliare sau chiar livrări în exteriorul întreprinderii. din care: pentru secţia A 265 de ore. Activitatea acestor secţii are drept scop să servească secţiile de bază. centrală de apă etc. pentru sectorul de transport: 3. Dar.500 km. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13.) Problemă rezolvată În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare. pe de altă parte.Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 980 de ore. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: . şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare. pentru sectorul de transport: 20 de ore..205 mii lei. În literatura de specialitate sunt prezentate următoarele procedee pentru evaluarea costurilor la secţiile cu activitate interdependentă: evaluarea prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. se pune problema determinării costurilor la care se face decontarea producţiei între secţiile auxiliare. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. fabrică de oxigen. sunt de 41. centrală de apă etc).450 km. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare.815 mii lei la sectorul de transport. exprimată în costuri standard. procedeul iteraţiilor. pe de o parte.valoarea prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii către sectorul de transport: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .150 km.CONTABILITATE DE GESTIUNE 85 NOŢIUNI TEORETICE Secţiile cu activitate interdependentă sunt de fapt secţiile auxiliare din cadrul unei întreprinderi (atelier de întreţinere şi reparaţii. secţia C 5. şi sectorul de transport. sector de transport. a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. . care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45. Se determină valoarea prestaţiilor reciproce. centrală termică.000 lei/km. pentru administraţia generală a întreprinderii 55 de ore. procedeul algebric. astfel: . pentru secţia B 295 de ore. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii.000 lei/oră. din care pentru: secţia A 2. şi de 41.400 km. Astfel. secţia B 4.

24 ) 100 în care: cij – reprezintă cota-parte din cheltuielile secţiei „i” preluate în costurile secţiei beneficiare „j”. după deducerea prestaţiilor reciproce. . Calculele se repetă („se riterează”) până când se obţin diferenţe nesemnificative (neglijabile).23) în care: gij – reprezintă greutatea specifică a producţiei secţiei „i” furnizată secţiilor „j”. .costurile atelierului de întreţinere şi reparaţii = 41. 161. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Cti – costurile totale ale secţiei furnizoare „i”.000 lei/km =4.se determină cota-parte de cheltuieli aferente producţiei furnizate de secţia „i” către fiecare dintre secţiile beneficiare „j”. conform relaţiei: gij = qij × 100 Qi ( 3. pag. Pentru determinarea costului unitar al activităţilor auxiliare ce se vor deconta secţiilor de bază (cui) se utilizează relaţia4: 4 . qij– producţia secţiei „i” furnizată secţiilor „j”.500 km * 3. 2002. Editura Marineasa..valoarea prestaţiilor sectorului de transport pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 1.815 – 4.205 – 900 + 4. Timişoara. în costurile secţiilor beneficiare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 86 20 ore*45..205 mii lei. b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare. Trif V. Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. conform relaţiei: Cti gij ( 3. cij = După fiecare decontare reciprocă între secţii greutatea specifică a producţiei livrate următoarei secţii beneficiare (gij) se recalculează.500 =44.000 lei/oră =900 mii lei .costurile sectorului de transport = 41. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate. Se aplică tot în cazul secţiilor cu producţie omogenă şi constă în parcurgerea următoarelor etape: . se fac următoarele calcule: . în totalul producţiei obţinute.805 mii lei. Ineovan F.determinarea greutăţii specifice a producţiei livrate fiecărei secţii beneficiare în parte. Contabilitate de gestiune.500 mii lei. Pentru stabilirea costurilor fiecărui sector auxiliar.500 + 900 = 38. Qi – volumul total de activitate al secţiei furnizoare „i”.

Contabilitate şi control de gestiune. cij – cheltuielile decontate de la secţia furnizoare „i” către secţiile beneficiare „j”. 1999. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .23) se determină ponderile producţiei auxiliare livrate între sectoarele activităţilor auxiliare. 3) recalcularea costului unitar al sectorului B evaluând prestaţiile primite de la sectorul A la costul unitar al pasului 2. 2) calculul costului unitar al sectorului A ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul B.(11) % în care: gAM/ST – reprezintă ponderea producţiei atelierului mecanic livrată către sectorul de transport. În literatura de specialitate se prezintă şi o altă modalitate practică de r ealizare a acestor iteraţii5. cj – cheltuielile preluate de la secţiile auxiliare „j”. Qi – volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i” (exclusiv consumul propriu). care în exemplul considerat de noi sunt: atelierul de întreţinere şi reparaţii.. Editura Economică. Epuran M.CONTABILITATE DE GESTIUNE 87 cui = Ci cj cij Qi qij ( 3.Pe baza relaţiei nr. 211. Aceasta constă în parcurgerea în cadrul fiecărei iteraţii a următorilor patru paşi: 1) calcularea costului unitar al sectorului B neţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul A. 4) recalcularea costului unitar al sectorului A evaluând prestaţiile primite de la sectorul B la costul unitar al pasului trei. notat cu ST: gAM/ST =(20 : 980)*100 =2. (3. Problemă rezolvată Pornind de la datele din aplicaţia anterioară pentru stabilirea prestaţiilor reciproce se efectuează următoarele iteraţii: ..25 ) în care: Ci – reprezintă cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce.500) *100 =11. Băbăiţă V.500 : 13. Grosu C. Iteraţiile se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile. pag. Bucureşti.. evaluate la costul unitar al pasului 1. care îl vom nota cu AM(prescurtarea vine de la atelierul mecanic) şi sectorul de transport. prin sistemul decontările reciproce. 6 .04 % gST/AM = (1. qij volumul de producţie decontat către secţiile beneficiare „j”.

.205 * 2.582 94.costul unitar al prestaţiilor sectorului de transport (cuST) va fi: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .212 mii lei Deoarece după runda a patra de iteraţii rezultatele obţinute sunt nesemnificative.212) (840.398 mii lei În runda a treia cotele de cheltuieli primite în runda a doua se vor repartiza astfel: CAM/ST =93. utilizând relaţia (3.53(1) * 2.(11)% = 10. . calculele se vor opri aici.905 * 11.04 % = 94.24) se determină cota de cheltuieli aferentă producţiei livrate între secţiile auxiliare. astfel: CAM/ST = 4.78 mii lei CST/AM = 840.215) 980 20 45860.582 * 11.04% = 1.(11)% = 0. astfel: CAM/ST =10.771 mii lei/oră .582 mii lei CST/AM = 41.Pe baza relaţiei (3.398 10.CST/AM – reprezintă cota de cheltuieli ale sectorului de transport ce se preia în costurile atelierului mecanic.398 * 2.(11) % = 4.78 * 11.815 * 11.53(1) mii lei În runda a patra se vor repartiza cotele de cheltuieli primite în runda a treia.04% = 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE 88 gST/AM – reprezintă ponderea producţiei sectorului de transport livrată atelierului mecanic. astfel: CAM/ST =41.(11) * 2.(11)% = 93. Aceste cote de cheltuieli primite în cadrul primei runde se vor repartiza în runda a doua asupra sectoarelor beneficiare.CAM/ST – reprezintă cota de cheltuieli ale atelierului mecanic ce se preia în costurile sectorului de transport.905 0.111 93.(11) mii lei în care: .215 mii lei CST/AM =1.905 mii lei CST/AM =94. În continuare se va determina costul unitar al prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază.646.531 0.646.25): costul unitar al prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii (cuAM) va fi: cuAM = 41205 (4646.04% =840.472 : 960 = 47.78 1.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 89 cuST= 41815 (840. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .786 lei/oră) : 13500 km =3.893 mii lei/oră.1669 mii lei/km 6) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului cinci: cuAM = (41205 + 1500 km * 3.212) 13500 1500 38002.în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii: cuAM = 46.1667 mii lei/km) : 980 ore =46. În acest caz se parcurg următorii „paşi”: 1) Calcularea costului unitar al sectorului de transport (cuST). Deci.786 mii lei/oră 3) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului doi: cuST = (41815 mii lei + 20 ore * 46.78 1.097 mii lei / km 2) Calculul costului unitar al atelierului mecanic ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul de transport.893 mii lei/oră 7) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului şase: cuST = (41815 + 20 ore * 46.1669 mii lei/km Se observă că între costul unitar al sectorului de transport obţinut după pasul şapte şi cel obţinut după pasul cinci nu există diferenţe.8929 mii lei/oră 5) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului patru: cuST = (41815 + 20 ore * 46.531 0.893 mii lei/oră) : 13500 km = 3. neţinând seama de prestaţiile primite de la atelierul mecanic: cuST = 41815 mii lei : 13500 km = 3.215) (4646. Această aplicaţie poate fi rezolvată şi după al doilea procedeu prezentat anteri or.398 10.111 93.582 94. evaluate la costul calculat anterior: cuAM =( 41205 mii lei + 1500 km * 3.8929 mii lei/oră) : 13500 km = 3. costurile unitare ale prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază vor fi: .905 0.23 : 12000 = 3.1667 mii lei/km 4) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului trei: cuAM = ( 41205 + 1500 km * 3.1669 mii lei/km ) : 980 ore = 46.097 lei/km) : 980 ore =46.167 mii lei/km.

pe de altă parte.1669 mii lei/km. pentru secţia B 300 de ore. X şi Y – sunt necunoscutele sistemului de ecuaţii şi reprezintă costul unitar al prestaţiilor celor două secţii auxiliare. qj – volumul de prestaţii primit de către secţia „i” de la secţia „j”.cheltuielile secţiei „j” înainte de decontările reciproce. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: . pentru secţia C 400 de ore. 893 mii lei/oră Y = 3.26 ) în care: Qi – reprezintă volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i”. şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. „i” şi. pe de o parte.cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare.1669 mii lei/km. Ci . în cazul când prestaţiile reciproce se face între un număr mare de sectoare auxiliare. pentru sectorul de transport: 20 de ore.CONTABILITATE DE GESTIUNE 90 . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Metoda se pretează utilizării mijloacelor electronice de calcul. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. astfel: Qi × X = Ci + qj × Y Qj × Y = Cj + qi × X ( 3. Problemă rezolvată Luând în calcul situaţia prezentată în aplicaţia anterioară. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. pentru administraţia generală a întreprinderii 30 de ore.Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 1000 de ore. qj . Qj .volumul de prestaţii primit de către secţia „j” de la secţia „i”. şi sectorul de transport. din care: pentru secţia A 250 de ore. respectiv „j”.în cazul sectorului de transport: cuST = 3. sistemul de ecuaţii va fi următorul: 980 * X = 41205 + 1500 * Y 13500 * Y = 41815 + 20 * X Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii se obţine: X = 46. Cj . TEME DE CONTROL În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare.volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „j”.

din care pentru: secţia A 2. Teora.. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare. 2004 2. Contabilitatea de gestiune.. 2003.. Ristea M. Bucureşti. Bouquin. Bucuresşti. H. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. Economica. REZUMAT a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit.CONTABILITATE DE GESTIUNE 91 .400 km. Ebbenek K.500 km. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare. centrală de apă etc. Ed. Ed.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13.000 mii lei la sectorul de transport. 2001 3. după deducerea prestaţiilor reciproce e se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile.. centrală termică. şi de 60. sunt de 50. 3 edition. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45. exprimată în costuri standard b) Să se stabilească costurile fiecărui sector auxiliar. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. secţia C 5. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1.500 km.) b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. Oprea C. secţia B 4. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare.150 km. Paris. Calculaţia şi managementul costurilor. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. Possler L.000 mii lei. Ed. 1999 4. în costurile secţiilor beneficiare. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate.. a) Să se determine valoarea prestaţiilor reciproce. Atlas Press. Comptabilite de gestion. pentru sectorul de transport: 3.000 lei/km. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii.000 lei/oră. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. Chadwic H. Ed. c) Să se rezolve problema folosind procedeul algebric.. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare.450 km. Cârstea G. Teora.

PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.5. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 92 Unitatea de învăţare 13 4. studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor.

n Chi Formula de calcul: cu i 1 .420 lei. Procedeul diviziunii simple 3.056 lei/buc. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele.420 = 76.1.420 lei Se calculează costul unitar de producţie: cu = 76. în funcţie de specificul activităţii: 2.cheltuieli indirecte 16. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . unde: Q cu = costul unitar. Procedeul cantitativ 4.CONTABILITATE DE GESTIUNE 93 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR Există cinci procedee de determinare a costului unitar. Procedeul valorii rămase 1.cheltuieli cu materii prime şi materiale 45.000 lei . Q = cantitatea de produse.000 lei . Chi =cheltuieli pe articole de calculaţie.000 + 30. Se calculează cheltuielile totale de producţie: Chtp = 45.000 + 16.cheltuieli cu salariile directe 30. i = articol de calculaţie Problemă rezolvată Să se calculeze costul unitar de producţie dacă pentru un volum de 25. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE Se utilizează atunci când producţia este perfect omogenă.000 bucati au fost înregistrate următoarele cheltuieli: . Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 6. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 5.000 = 3.400/ 25.

2. rezulta 50. ponderată cu costul mediu per tonă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Etapa 1 n Se calculează costul mediu unitar prin procedeul diviziunii simple: Chi C i 1 m unde: Qp p 1 C = costul unitar mediu pe produs. q pt = cantitatea de produse care prezinta pierderi tehnologice Problemă rezolvată O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 100.500 tone. din electroliza clorurii de sodiu.500 2.000 470.000 tone de soda caustica.500 8. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75. care au valori de întrebuinţare apropiate şi pot fi tratate global.500 tone de clor si 2.000 lei In urma procesului de producţie. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 2. Rezolvare Se determină costul mediu per tonă produs: C 470.000 lei o amortizare echipamente 20.000 tone de apa.000 lei o reparatii utilaje 50.6238 lei/tona Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.CONTABILITATE DE GESTIUNE 94 1.000 54. Q p = cantitate produs “p” Etapa 2 Se calculează costul unitar pentru produsele care înregistrează pierderi tehnologice: Cu C qT qT q pt qT = cantitatea totala de produse. şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 1.000 2.000 lei o salarii indirecte 100.000 50. Chi = cheltuieli pe articole de calculatie. PROCEDEUL CANTITATIV Se foloseşte atunci când din producţie rezultă şi produse asociate sau simultane. 2.000 lei o salarii directe 125.000 tone.

unde: pb p i = parametru produs “i”. p b = parametru produs de baza (reprezentativ) b) indici de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct (utilizează doi sau mai mulţi parametri) I ei p1 p 2 . greutatate.. Etapa 1 Se determină indicii de echivalenţă. Procedeul presupune determinarea unor parametri comuni tuturor categoriilor de produse obţinute.7797 lei/tona clor 2. Etapa 2 Se detremină cantităţile exprimate în unităţi echivalente corespunzătoare fiecărui produs....3.. Determinarea indicilor de echivalenţă se poate face în mai multe moduri: a) indici de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct I ei pi ..) sau economici (valoarea materiilor prime consumate... baza de comparaţie trebuie să fie produsul cu parametrul cel mai mic..000 Cu/tona apa = 8. care au ca scop omogenizarea producţiei în vederea repartizării costurilor. Obligatoriu. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . I ei = indice de echivalenţă Indicii de echivalenţă calculaţi ca raport invers se folosesc atunci când cheltuielile indirecte se află într-un raport invers proporţional cu marimea unui parametru reprezentativ. suprafaţă. Parametrii utilizaţi pot fi tehnici (lungime.).CONTABILITATE DE GESTIUNE 95 2.4984 lei/tona apa 1. salariile directe. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ Se foloseşte atunci când din procesul de producţie rezultă semifabricate sau produse diferite. laţime.6238 = 11.000 2.. etc.. densitate.etc. p n 1 n pb pb . în funcţie de indicii de echivalenţă corespunzători fiecărui produs. p b = parametru produs de bază (reprezentativ). Quei Qi I ei Q i = cantitatea din produsul “i”.500 Cu/tona clor = 1.500 8.6238 =10. pb c) indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers I ei pb pi p i = parametru produs “i”.

diferite datorită caracteristicilor tehnice. I3 = 6.700 30.000 4.000 1 . I2 = 3.000 Salarii directe 4. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 10. Produs A B C D Total Cantitate produsă 10. D).000 şi I1 = Chref 6.000 3.000 15.67 .000 5.000 6.000 6.67 I2 = 0. I4 = 6. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .67 Unităţi echivalente 6.000 6.67 .000 lei.000 10. I ei = indicele de echivalenta al produsului “i” Etapa 3 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CheltuieliTotale unde C = cost unitar echivalent UE C UE n Quei i 1 Etapa 4 Se determină costul unitar al fiecărui produs Cuu CUE I ei Etapa 5 Se determină costul total aferent fiecărui produs Cti Cui Qi Problemă rezolvată Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A. C.000 6.000 6. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 0.000 3. Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi 4. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 40.000 0.700 2.000 4.5 I3 = 1 I4 = 0.900 1.000 Indice de echivalenţă I1 = 0. iar parametrul de echivalare este dat de salariile directe normate.000 Salarii directe 4.000 0.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs.000 5.000 15.5 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 96 Quei = cantitati exprimate in unitati echivalente aferente produsului “i”. este produsul C.500 15. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente. B.000 4.000 10.

67 = 6.000 cheltuieli cu materii prime şi materiale şi 75.2945 1.i = Qpi x Ii şi Qec.673.67 0.8673 10.700 buc.2945 0.2 = 5.000 t produs C. 97 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE Chtotale n Quei i 1 CUE = 40.000 10.4 = 10.673.5 8. Determinarea cantităţilor echivalente Qec.000 8..000 buc.5 = 2.6472 1. după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant.700 buc.000 x 0.2945 1.8673 0..000 salarii directe..25 40.CONTABILITATE DE GESTIUNE 2.2945 1. ale căror valori sunt date în tabelul de mai jos: Produs A B C Lungime (cm) 5 6 8 Latime (cm) 4 5 6 Rezolvare Se determină costul unitar al materiei prime pe produs.417. 25.500 buc. Qec. Cheltuielile ocazionate de fabricarea produselor au fost de 200.000 lei. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total 1.67 0. Qec.236 19.000 x 1 = 15.000 x 0.000 1.2945 lei 30.000 t produs A. folosind procedeul diviziunii simple 2011 Universitatea Hyperion 2011 .. Qec.000 5.1 = 10.00 0.000 15.2945 0.3 = 15.25 3.5 1. B şi C) obţine la sfârşitul lunii 50. Consumul de materii prime este direct proporţional cu cantitatea de produse fabricată iar salariile directe sunt invers proporţionale cu volumul producţiei.000 t produs B şi 10.000 x 0. din care 125. Să se determine costul unitar în funcţie de valorile a doi parametri – lungime şi lăţime.000 Problemă rezolvată O entitate care fabrică trei tipuri de produse. (A.900 Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs.67 = 6.

950 Se determină costul unitar echivalent: 75.000 25. Lungime (cm) L 5 6 8 Latime (cm) l 4 5 6 Parametru L*l 20 30 48 Ie 20/20=1 20/30=0.0571 lei/produs 70.000 Ie 1 0.000 16.000 25.0571 0.4440 Se determină costurile unitare totale pe produse: Cost unitar materie prima (lei/kg) 1.67 0.42 Produs A B C Se determină cantităţile exprimate în unităţi echivalente: Produs A B C TOTAL Cantitati (Q) buc 50.4706 1.4706 lei/kg 50.4706 Cost unitar prelucrare (lei/kg) 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 98 Cumat.42 Cantitati echivalente 50.950 Se determină costul unitar al fiecărui produs: Produs A B C Cost unitar echivalent Ie 1 0.000 Se determină costului unitar aferent salariilor directe.1789 1.0571 1.4440 Cost unitar total (lei/kg) 2. (produsul A).750 4.5277 2.67 20/48= 0.000 10.000 10.prime = 125.9146 Produs A B C Se determină cheltuielile totale aferente produselor: Produs 2011 Cantitati (Q) - Cost unitar total Cheltuieli totale Universitatea Hyperion 2011 .7083 0. care necesită determinarea indicilor de echivalenţă ca raport invers (se ponderează parametrul lungime cu parametrul latime.0571 0.200 70.67 0.0571 Cost unitar pe produs 1.42 1.4706 1.000 Cu echivalent = = 1.0571 1.000 1. alegându-se obligatoriu ca produs reprezentativ produsul cu parametrul cel mai mic ca lungime.7083 0.

000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75. ponderată cu costul mediu per tonă: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 (lei/kg) 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE buc 50. 2. şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 900 tone.1789 1.000 lei . Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 1.000 lei o salarii directe 100.materii prime 5. Se determină costul mediu per tonă produs: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.000 jucării de pluş au fost înregistrate următoarele cheltuieli: .materiale consumabile 1.9146 (lei) 126.000 lei In urma procesului de producţie. rezultă 30.000 99 A B C TOTAL TEME DE CONTROL Problema 1 Care este costul unitar de producţie dacă pentru obţinerea unui număr de 1.145 200.000 lei .salarii directe 4.amortizare linie de producţie 300 lei .200 lei .800 tone.000 25.000 tone de apă. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.000 10.384 54.5277 2.471 19.000 lei o chirii 20.000 lei o salarii indirecte 100.000 tone de clor şi 1.energie electrică 800 lei din care 200 lei consumată de echipamentul de producţie . din electroliza clorurii de sodiu.000 tone de sodă caustică.alte cheltuieli indirecte de producţie repartizate 500 lei Problema 2 O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 50.000 lei o reparatii utilaje 20.

Produs A B C D Total Cantitate produsă 5.000 6.000 10.000 8. iar parametrul de echivalare este dat de consumul de materii prime.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 10. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 5.000 Materii prime 5. B. diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 lei. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs.000 6.000 8. D). Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 50.000 8.000 Salarii directe 5.000 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = I4 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi şi Chref ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente Qec.000 20.CONTABILITATE DE GESTIUNE 100 Problema 3 Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A.000 20.000 10. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente. C.000 8. este produsul B.000 10.

B.000 Lăţime 2 4 3 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iar parametrul de echivalare este lăţimea.000 lei. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor trei produse sunt de 60. Produs A B C Total Cantitate produsă 10. diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 Lăţimea 2 4 3 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs. Cantităţile produse în perioada analizată şi parametrul lăţime sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C Cantitate produsă 10. după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant. Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente.000 20.CONTABILITATE DE GESTIUNE CUE Chtotale n 101 Quei i 1 CUE = ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 15.000 15. este produsul B.000 20. C). fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total Problema 4 Producţia unei entităţi este formată din trei produse principale (A.

Calculaţia şi managementul costurilor..i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 102 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE = ____________________________________________________________ Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă 1 2 3 Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant. Bucuresşti. Ed. Teora. Procedeul diviziunii simple 2. Cârstea G. Procedeul cantitativ 3. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 5. Paris.. Contabilitatea de gestiune. Atlas Press. Chadwic H. Bucureşti.CONTABILITATE DE GESTIUNE ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente: Qec. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ebbenek K. Comptabilite de gestion. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Economica. 2001 3. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 4. 2003. în funcţie de specificul activităţii: 1. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Ed. 3 edition... Oprea C. Ed. H. 1999 4. Ristea M. Possler L. 2004 2. Teora. Bouquin.. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 A B C D Total REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.

studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 103 Unitatea de învăţare 14 PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

Etapa 1 Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal: QS / P QS E Q S / P = cantitate produs secundar. QS / P = cantitate de produs secundar transformata in produs principal. E = relatia de echivalare Etapa 2 Se determină cantitatea teoretică de produs principal. QT / P QP QS / P QT / P = cantitate teoretica de produs principal. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITTIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Procedeul se aplică în entităţile care obţin din procesul de producţie un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare. 4. QP =cantitate produs principal Etapa 3 Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: ChS Cheltuieli Totale QT / P QS / P ChS = cheltuieli aferente produsului secundar Etapa 4 Se determină cheltuielile aferente produsului principal: ChP CheltuieliTotale ChS ChP = cheltuieli aferente produsului principal Etapa 5 Se determină costul unitar al produsului secundar: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 104 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR 1.

secundar = 320. Producţia de gaze de sondă.800 ChT = 10.000 lei Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: Ch. af.152 lei Se calculează costul unitar al produsului secundar 2011 Universitatea Hyperion 2011 .10.000 lei = 320.000 lei Cost unitar prod.000.000 tone ţiţei şi 800. Cunoscând costul pe unitate de produs principal de 400 lei / tonă.000 lei Chelt.000 t titei + 800 t titei = 25.040 kg = 6. Rezolvare Se transformă producţia secundară în producţie principală Qs = 200 : 5 = 40 kg produs principal Se calculează cantitatea totala teoretică produsă Qpt= 1. iar relaţia de echivalenţă este 5 kg produs secundar = 1 kg produs principal. secundar = 10. af.4 lei/m3 Problemă rezolvată O entitate obţine în cursul unei luni 1000 kg produs principal şi 200 kg produs secundar.000 = 800 t titei Se determină cantitatea teoretică de produs principal: 25.000 kg+ 40 kg = 1. Se calculează costul unitar al cantităţii teoretice de produs principal C = 6. prod.000.1538 lei-kg Se calculează cheltuielile aferente produsului secundar Cqs = 40 x 6.800 t titei Se determină cheltuielile aferente produsului principal: Chs = ctu/p * Qp = 400 * 25. Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal qs/p = 800. să se calculeze cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse şi costul pe unitatea de produs secundar.000 = ChT – 800 x ChT 25. Secundar 10.000 t = 10.000 m3 gaze sondă.000 m3 gaze / 1.000 lei / 800. Cheltuielile de producţie aferente celor două produse sunt 6.400 lei : 1.1538 = 246. Să se calculeze costul unitar de producţie al produsului principal si secundar.400 lei.320. -Ch.000 lei . aferent prod.000. considerat produs secundar se echivalează cu producţia de ţiţei considerat produs principal.320. prod. după relaţia: 1000 m3 gaze = 1 tona titei.040 kg.000 m3 = 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE CU / S ChS QS 105 Etapa 6 Se determină costul produsului principal: CU / P ChP QP Problemă rezolvată O sonda petroliera produce 25. principal = Total chelt.

cantitatea produselor principale 2011 Universitatea Hyperion 2011 . prin procedeul diviziunii simple Cu CT Q Sintetic.152 lei = 6.153. PROCEDEUL VALORII RĂMASE Se utilizează în entităţile care obţin din procesul de producţie cuplat şi un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare.848 Se calculează costul unitar de producţie al produsului principal Cpp = 6.cantitatea de produse secundare „i” pi .153. 5. Etapa 3 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs.CONTABILITATE DE GESTIUNE Cqs = 246.2308 lei Se determină cheltuielile de producţie aferente produsului principal Cpp = 6400 lei – 246.153848 lei 106 1.000 kg = 6.152 : 200 = 1. (cheltuielile de producţie sunt evidenţiate global) Relaţia de calcul a costului unitar: CU / P ChT Ch S QP Etapa 1 Se determină preţul de vânzare unitar Etapa 2 Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinue din vânzarea tuturor produselor. Etapa 4 Se determină costul unitar complet. formula de determinare a costului unitar pentru produsul principal se determină raportând cheltuielile rămase după ce acestea au fost diminuate cu valoarea produselor secundare la cantitatea de produse principale: n CT C up i 1 qi * pi Qp unde: qi .848 : 1.preţul de evaluare al producţiei secundare „i” Qp . şi nu există posibilitatea separării cheltuielilor pe fiecare produs în parte.

9608 Cost unitar desfacere per produs (lei/tona) 1.000 t produs principlal A şi 2. Costurile pentru desfacerea prodului A sunt de 20.8039 1.000 TOTAL 102.000 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs: Produs A B Coeficient de suplimentare 1. Costul total al productiei cuplate este de 200.9608 102. iar veniturile obţinute din vanzarea produselor sunt de 100.000 lei pentru produsu B.8039 6. Rezolvare Se determină preţul de vânzare unitar: Venituri din vanzarea Produs produselor A 100.000 Cantitati obtinute (tone) 20.000 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 - Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinute din vânzarea celor trei produse: KS 200.9608 2011 Universitatea Hyperion 2011 .00 Cost unitar complet (lei/tona) 10.00 5.CONTABILITATE DE GESTIUNE 107 Problemă rezolvată O entitate obţine din procesul de producţie o cantitate de 20.000 B 2. Să se determine costul total şi unitar de producţie pentru fiecare din produsele fabricate.8039 1.000 22.000 lei pentru desfacerea produsului B.9608 1.9608 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.000 1.9608 Se determină costul unitar complet: Produs A B Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.000 lei pentru produsul A şi 2.000 2.000 lei.000 lei şi de 10.000 t produs secundar B.

· 10.000 kg produs principal A. Relaţia de echivalenţă între cele două produse este 5 kg urdă = 1 kg telemea de vacă.000 lei 25.000 kg produs secundar B. Cheltuielile de productie aferente celor doua produse sunt urmatoarele: 1. · 7.CONTABILITATE DE GESTIUNE 108 TEME DE CONTROL Problema 1 În cadrul unei ferme pentru obţinerea simultana a 500 kg telemea de vacă (produs principal) şi 100 de kg urdă (produs secundar) se efectuează cheltuieli de producţie în sumă de 5.000 m3 produs secundar B.000 kg produs secundar C.000 lei 20. Să se calculeze costul unitar al produsului principal şi al produsului secundar. Cheltuielile de producţie aferente perioadei de gestiune analizate sunt: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Problema 2 În urma procesului de producţie o entitate obţine 400 t produs principal A şi 80. 2.500 lei 19. Relaţia de echivalare este: 1. 3. materii prime si materiale directe manopera directa: CIFU: CGS: TOTAL 50.000 lei 114.000 m3 = 1 tona.700 lei. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Problema 3 La finele unei perioade de gestiune.000 lei Să se determine costurile unitare ale produselor A si B pe total şi pe fiecare articol de calculaţie. 4. o entitate înregistrează: · 18.

000 lei 25. 7 lei/kg pentru produsul C. · pentru produsul C: 0. Ambele produse secundare au un profit prestabilit de 10%. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iar cheltuielile de desfacere cuprinse în costul unitar complet sunt: · pentru produsul B: 0. Să se determine costul unitar al produsului principal A.3 lei/kg.000 lei 200.000 lei 30.25 lei/kg. cât şi al celor două produse secundare.000 lei 109 Preţurile posibile de valorificare pentru produsele secundare sunt: 4. pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.000 lei 40.5 lei/kg pentru produsul B.CONTABILITATE DE GESTIUNE materii prime şi materiale directe: semifabricate din productie proprie: manopera directa: CIFU: CGS: CGA: TOTAL: 50.000 lei 35.000 lei 20.

Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Ed. Teora. 2003. Comptabilite de gestion. 1999 4. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 3 edition. Contabilitatea de gestiune. Cârstea G. Possler L. Teora. Chadwic H. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ed. Bouquin. Paris. Calculaţia şi managementul costurilor. Oprea C. Ed. H.. Ebbenek K. Economica. Procedeul diviziunii simple 7.CONTABILITATE DE GESTIUNE 110 ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar. Ristea M. Bucureşti. 2004 2.. Atlas Press. Bucuresşti. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele.. Procedeul cantitativ 8.. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 10. Ed. 2001 3.. în funcţie de specificul activităţii: 6. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 9.

d) întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi. b) funcţia de personal. 3. 5. 2. c) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricaţie. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . lucrărilor şi serviciilor executate. realizării unui c) informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare. în continuare. d) adaosuri şi penalităţi plătite. b) flexibilă şi supletivă. din punct de vedere reglementatoriu: a) obligatorie. d) funcţia de măsurare a consumurilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 111 TESTE DE AUTOEVALUARE TESTUL 1 1. b) calcularea cifrei de afaceri. Care dintre elementele menţionate nu se includ în costul producţiei: a) retribuţii directe. d) nenormată. c) normată. aşa cum este prevăzut în Legea contabilităţii nr 82/1991: a) calcularea costurilor. Una din trăsăturile următoare nu caracterizează contabilitatea de gestiune. lucrărilor. c) funcţia de controlul şi analiza comparativă. 4. nu este specific contabilităţii de gestiune. b) informaţii destinate management performant. b) materii prime şi materiale directe. Care din următoarele funcţii nu caracterizează contabilitatea de gestiune: a) funcţia de optimizare. Care din următoarele categorii de informaţii nu sunt furnizate de contabilitatea de gestiune: a) informaţii legate de costul bunurilor. c) stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor. serviciilor. d) informaţii privind dividendul pe acţiune.Unul dintre obiectivele enumerate.

b) cu uzura obiectelor de inventar. d) de administraţie şi de conducere. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli încorporabile: a) dobânzile la creditele bancare c) cheltuielile financiare şi cele extraordinare. b) consumul de materiale auxiliare. 4. b) consumul de energie în scopuri tehnologice. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli materiale: a) cheltuieli cu salariile. administrativ şi de conducere. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b) cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor din secţiile principale de producţie. c) consumul de materii prime. d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli monoelementare: a) cheltuieli cu salariile. d) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli directe: a) consumul de materii prime. c) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie. tehnic. 5. economic şi de altă specialitate. b) consumul de materii prime. b) remuneraţiile directe. 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 112 Testul 2 1. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli variabile: a) consumul de materii prime. c) salariile personalului de conducere. 3. d) cheltuieli privind consumul de materii prime. c) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. 6. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli de bază (cheltuieli tehnologice): a) cheltuieli cu salariile. c) de administraţie şi de conducere. d) cheltuielile personalului tehnic.

b) Salariile fondatorilor societăţii comerciale c) Tăviţele de carton folosite pentru ambalarea seturilor de biscuiţi de specialitate d) Salariul designerului grafic care face ilustraţiile şi machetarea noului produs e) Contractul de întreţinere anuală a instalaţiei de ambalare în vid. h) Costul făinii. care este responsabil de organizarea şi desfăşurarea producţiei pe ansamblu. g) Costul instalaţiei de aer condiţionat pentru întregul atelier de panificaţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 113 Testul 3 1. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Clasificaţi articolele de cost de mai jos în directe (D) sau indirecte (I) şi fixe (F) sau variabile (V) în raport cu departamentul de producţie (daţi câte două răspunsuri pentru fiecare articol: D sau I şi V sau F) a) Salariul managerului departamentului de producţie. ouălor şi glazurii de ciocolată din biscuiţi. f) Salariile plătite muncitorilor liniei de producţie care amestecă ingredientele pentru Snicker pe loturi.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 114 Testul 4 1.Conform normelor contabile româneşti. contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” poate funcţiona astfel: a) 901 = 921 c) 901 = 923 b) 901 = 922 d) 923 = 901 2. contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” poate funcţiona astfel: a) 903 = 901 c) 903 = 902 b) 903 = 921 d) 924 = 903 6. Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” poate funcţiona astfel: a) 921 = 902 c) 923 = 902 b) 922 = 902 d) 902 = 921 5. contul 925 „Cheltuieli de desfacere” poate funcţiona astfel: a) 921 = 925 c) 903 = 925 b) 901 = 925 d) 902 = 925 3. contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” poate funcţiona astfel: a) 933 = 921 c) 933 = 924 b) 933 = 923 d) 925 = 933 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” poate funcţiona astfel: a) 924 = 903 c) 903 = 924 b) 921 = 924 d) 901 = 924 4.

460.000. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2.520.000.600. iar produsul B în secţiile I şi II. La produsul A.000 lei.000 lei.200.000. B = 3.250.000 lei. Costul de producţie planificat pentru produsul B este de 500.CONTABILITATE DE GESTIUNE 115 Testul 5 1.000 lei. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B? a) A: 6. iar produsul B în secţiile I şi II. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 4.000 lei.000 lei. 800. iar ale secţiei II. B: 3.000 lei. B = 3.000. B: 6325000 d) A: 6.000. La o societate comercială se fabrică două produse A şi B.610.000 d) A: 3. la începutul perioadei. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe.725.240. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2.000 lei. La repartizarea cheltuielilor indirecte pe produs se are în vedere ponderea cheltuielilor directe ale fiecărui produs în totalul acestora.000 lei.000. Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul perioadei pentru produsul A = 800. la sfârşitul perioadei 90. B: 4.000 Care este costul efectiv de producţie al produselor finite A şi B şi cum se înregistrează decontarea acestuia : a) 931=902 A: 1080000. Care este valoarea diferenţei de preţ înregistrată la produsul B şi reflectarea acestuia în contabilitatea de gestiune: a) 903=902 75000 c) 902=903 75000 b) 903=902 -15000 d) 902=903 -15000 3.000 b) A: 4.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei. La produsul A.000. B:1510000 b) 901=931 A:1080000. B: 1510000 2. B: 4. iar ale secţiei II. B: 5. Produsul A se fabrică numai în secţia I.000 lei. 800.325. Producţia neterminată la începutul perioadei la produsul A este 40. reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. este 75.000 b) A: 3. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 5. B: 1510000 d) 902=921 A: 1000000.000 lei.000 lei.125.600. B: 5. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B: a) A: 5.000.240.000. Producţia neterminată la finele perioadei pentru produsul B este de 60. este 50.000 lei.000 4. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe. produsul B = 1.660.000 lei. B: 3.000 c) A: 5. B: 4.000. producţia neterminată.000 lei. la începutul perioadei. Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în funcţie de ponderea cheltuielilor directe.000. cheltuielile comune pe secţie în cursul perioadei sunt în valoare de 600. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 500. Cheltuielile comune de secţie sunt de 300.610. B:1510000 c) 902=921 A: 1080000.000.000.250.000 lei iar la sfârşitul perioadei la produsul B este 50.000 lei.000 c) A: 6.000.460. Produsul A se fabrică numai în secţia I. producţia neterminată. iar pentru produsul B.000 lei.

3. 2.m.000 u. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe. 1200 u.000 u.m.m. Nov. Total Producţia fabricată Cheltuieli totale 55800 9180 54000 9000 63900 9990 72000 10800 81000 11700 70200 10620 396900 61290 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii ianuarie a anului următor care va fi de 88200 ore. Dec.m. 1500 u.m. 2800 u.m.m. 1.000 u. 150 u. 1.m. 5. Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale de producţie şi producţia obţinută în semesstrul al II-lea au avut următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Iul. Oct.CONTABILITATE DE GESTIUNE 116 Testul 6 1. 3800 u.m.m. Dispuneţi de următoarele date privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II Secţia III 15.000 u. O întreprindere fabrică trei produse în două secţii. 500 u.m.m.000 u.m. 5. 8. 800 u. 3. 400 u. Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z- Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? Testul 7 1.000 u. O întreprindere realizează trei sortimente de produse în trei secţii. 1300 u.000 u.m. 1800 u.m.m.m. Sep.m.m.m.m. Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? 2. 250 u.m. 4360 u.000 u. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II 5140u. Aug.500 u.

iar cheltuielile suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor este 1. 1425 lei. 1140lei d) 1140 lei. C=1.300 lei/buc. cunoscându-se că preţurile de vânzare unitare ale produselor sunt: A=1. Testul 8 1.500 lei. producţia fabricată din produsul principal 1.000 tone.260. Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit următoarelor informaţii: cheltilelile totale 462. Febr.: a) 2200ei. Într-o fabrică s-au obţinut trei tipuri de produse în următoarele cantităţi: A=2.000 buc.6 lei/tona Universitatea Hyperion 2011 .000 buc. B=3. 2100 lei. iar costurile de producţie totale sunt de 10. C=1. iar producţia fabricată din produsul secundar 300 t. Mar. Mai.000 buc. Iun. Total Producţia fabricată (ore) Cheltuieli totale 27900 4590 27000 4500 31950 4995 36000 5400 40500 5850 35100 5310 198530 30645 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii iulie a anului următor care va fi de 44100 ore. 1140 lei. 1425 lei 3.100 lei. Într-o întreprindere industrială.6 lei/tona 2011 c) 450. Apr. Care este costul efectiv unitar de producţie. B=2. 1425 lei b) 1140lei.500 lei/buc.: a) 454. cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au înregistrat următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Ian. 2175 lei c) 1425 lei. 2185 lei. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe. Procedeul reiterării se utilizează pentru: a) determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători b) decontarea prestaţiilor reciproce c) determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie d) repartizarea cheltuielilor generale de administraţie 2. destinaţia producţiei secundare este următoarea: 100 tone este consumată în întreprindere şi 200 tone este livrata terţilor la preţul de valorificare de 30 lei /tonă.200 lei/buc.CONTABILITATE DE GESTIUNE 117 2.000 lei.

850 14.000 t clor.000 t hidrogen şi 400.000 lei d) 24. fiind utilizate 1.500 17.000 16 cm B 140. a) 312 lei/t.400.5 lei/t. 250 lei/t d) 250 lei/t.CONTABILITATE DE GESTIUNE 118 b) 450. 42 lei. 32 lei c) 30 lei.200. 250lei/t b) 400 lei/t. 312 lei/t.700 13.000 Aprilie 108.000 Mai 121. 40 lei. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliză a clorurii de sodiu sunt de 225. 312.000 Iunie 111.930.985.500.000 lei b) 20.770.600 t hidrogen şi 250.000 Martie 95.550. 32 lei. 400 lei/t.5 lei/tona. 56 lei b) 40 lei.000 lei t leşie de sodă caustică. 445.5 lei/t. 56 lei 6. 40 lei.000 ore.000 20 cm C 175. 400 lei/t 5.000 t clor. a) 20. O societate comercială cu profil producţie realizează trei produse A.640.000 lei.500.000 16. a cărei producţie vândută va fi de 150.440. Într-o societate comercială cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi producţia vândută au avut următoarea evoluţie: Luna Volumul producţiei (ore) Cheltuieli de desfacere (lei) Ianuarie 83. 2. 400 lei/t. B şi C pentru care s-au efectuat cheltuieli în valoare de 17.000 Februarie 81.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 13. Determinaţi costul unitar al fiecărui produs. Pe timpul depozitării produselor intervin pierderi la cantităţile de hidrogen şi clor fabricate.000 Să se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările lunii iulie a anului respectiv.000 28 cm Care sunt costurile unitare ale produselor utilizând procedeul indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct şi luând ca produs etalon produsul B? a) 56 lei. 250 lei/t c) 312.5 lei/tona d) 440. 56 lei d) 32 lei.000 lei c) 20.000 lei şi care se diferenţiază între ele prin lungimea produselor: Produs Cantitate (buc) Lungimea produselor A 70.600 15.240.400. iar producţia obţinută este formată din 500.5 lei/tona 4.

f) D-V g) I-F. a). d). 6. 3. b). d) I-F. 6. a) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b). a). Testul 2: 1. Testul 5: 1.d). d). Testul 4 : 1. 2. 5. d).CONTABILITATE DE GESTIUNE 119 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE Testul 1 : 1. a). 4. 3. 5. b). d).a) Testul 8: 1. e) D-F. h) D-V. 5. d). 3. 6. 3.a). 4. d). 4. 3. b). b) I-F. c). 2. 2. 4. Testul 3: 1. c) I-V.c).c).d). c). d).c). b). a) D-F. 2. 2. d). 5. 4. c).

1. Ploieşti. Contabilitatea de gestiune. Tribuna Economică. Trifan Adrian. Contabilitatea costurilor.P. Comptabilite de gestion. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Bucureşti. Editura Arc. Bucureşti.. *** O. Horngren Charles. Datar Srikant. Mihaela Drăcea. R. Economica. Cârstea Gheorghe. 1.. Braşov. 2006. Bucuresşti. Contabilitatea costurilor standard în industrie. nr.CONTABILITATE DE GESTIUNE 120 BIBLIOGRAFIE SUPORT CURS Bouquin. Monitorul Oficial al României. Ed. Editura CECCAR. Editura Tribuna Economică. Leviţchi. Bucureşti. Chadwic H. o abordare managerială. 23/12. *** OMFP nr 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. 2008. Oprea Călin.2004. Foster George. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Calu Artemisa Daniela. 2002. 3 edition.2005. Ristea M. 2006. 2004 Capotă Anişoara. 2005. 2002. Editura Economică. Bucureşti. Monitorul Oficial al României.11. Ebbenek K.080 bis/ 30. Trifan Adrian.01. 2007. Ed. Bucureşti. Oprea Călin (coord. Tribuna Economică. Editura Infomarket. Calculaţia şi managementul costurilor. Contabilitatea de gestiune. Dumitru Mădălina.F. Paris. Editura Contaplus. 1999 Constantin Iacob. Contabilitatea analitică şi de gestiune. nr. Partea I. nr. Ed. Contabilitatea de gestiune.. Possler L. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Partea I. trad. Teora. Teora.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Oprea Călin (coordonator) – Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor. Bucureşti. 2003. H. ***Teste grilă pentru examenul de acces la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. 2004.). 1998. Braşov. 2001 Firescu Victoria.M.. Bucureşti.

CONTABILITATE DE GESTIUNE

121

NOTIŢELE CURSANTULUI _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

122

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

123

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE 124 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 125 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 126 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 127 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 128 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 129 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 130 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->