CONTABILITATE DE GESTIUNE

1

CONTABILITATE DE GESTIUNE
(MODULUL I)
- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID -

AUTORI: Lect.univ.dr. Vuţă Mihai Lect.univ.drd. Mitroi Andreea

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

2

CUPRINS
Unitatea 1 Obiectul şi funcţiile contabilităţii de gestiune............................................................................... Unitatea 2 Principiile şi rolul contabilităţii de gestiune ................................................................................. Unitatea 3 Formarea costului de producţie .................................................................................................... Unitatea 4 Clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie ........................................................ Unitatea 5 Cheltuieli fixe şi variabile ............................................................................................................. Unitatea 6 Costuri medii şi costuri marginale ................................................................................................ Unitatea 7 Sectoarele de cheltuieli şi purtătorii de costuri ............................................................................. Unitatea 8 Sistemul metodelor de calculaţie a costurilor ............................................................................... Unitatea 9 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (1) ..................................................................... Unitatea 10 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (2) ..................................................................... Unitatea 11 Procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în fixe şi variabile ........................................ Unitatea 12 Procedee de calcul a costului producţiei de fabricaţie interdependentă ....................................... Unitatea 13 Procedee de calculaţie a costului unitar (1) .................................................................................. Unitatea 14 Procedee de calculaţie a costului unitar (2) .................................................................................. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. Bibliografie suport curs .............................................................................................................. 5

13

23

31

37

43

48

57

63

71

76

84

92

103 111 119

Raspunsuri teste de autoevaluare .............................................................................................. 120 Notiţele cursantului ....................................................................................................................
2011

121

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

3

INTRODUCERE – (GHID DE STUDIU) Cursul se adresează studenţilor anului III ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune, ID. Conceperea cursului s-a făcut pornind de la obiectivele generale ale obiectului de studiu Contabilitate de gestiune în contextul obiectivelor generale ale Facultăţii de Ştiinţe Economice, şi anume:
Conţinutul Suportul de curs elaborat pentru disciplina Contabilitate de gestiune a fost astfel elaborat încât să dezvolte următoarelor competenţe generale:

1. Competenţe de cunoaştere Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor şi noţiunilor specifice contabilităţii de gestiune Cunoaşterea principalelor metode şi tehnici utilizate în contabilitatea de gestiune 2. Competenţe funcţional acţionale Dezvoltarea aptitudinilor de aplicare a metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de interpretare şi de analiză critică a rezultatelor obţinute prin rezolvarea problemelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul economic prin alegerea celor mai potrivite metode specifice contabilitate de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de execuţie generate de stăpânirea metodelor şi tehnicilor specifice contabilităţii de gestiune Formarea abilităţilor de analiză critică constructivă a tranzacţiilor şi evenimentelor Emiterea de judecăţi de valoare privind operaţiunile contabile ale entităţilor din perspectiva contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul contabilităţii de gestiune 3. Competente de specialitate Definirea si descrierea principalelor noţiuni specifice contabilităţii de gestiune, a metodelor şi procedeelor specifice acesteia Realizarea de analize ale ale rentabilităţii şi profitabilităţii din perspectiva contabilităţii de gestiune şi interpretarea rezultatelor Intelegerea şi aplicarea metodelor contabilităţii de gestiune în vederea elaborării deciziilor manageriale Dezvoltarea capacitătii de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile Formarea abilităţilor de analiză independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese Aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor specifice contabilităţii de gestiune pentru formularea de demersuri profesionale Toate competenţele descrise anterior, sunt particularizate la nivelul fiecărui Modul de studiu prin Obiectivele specifice aferente.

2011

Universitatea Hyperion 2011

în conformitate cu calendarul disciplinei. Cursul este structurat pe Unitaţi de învăţare organizate în capitole. obiectivele operaţionale pe care studenţii trebuie să le urmărească de-a lungul studiului. Fiecare Unitate de învăţare conţine timpul mediu necesar pentru studiu.CONTABILITATE DE GESTIUNE 4 Disciplina Contabilitate de gestiune studiată în primul semestru are un numar de 6 credite. precum şi o schemă de parcurgere a materialului în care trebuie bifate elementele parcurse pe masură ce acţiunile sunt efectuate. obţinerea acestora fiind condiţionată de promovarea examenului şi predarea temelor de control la datele stabilite de calendarul disciplinei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească obiectul contabilităţii de gestiune O2: să cunoască funcţiile contabilităţii de gestiune O3: să explice rolul contabilităţii de gestiune în activitatea unei entităţi O4: să argumenteze modul în care contabilitate de gestiune fundamentează procesul de elaborare a deciziilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 5 Unitatea de învăţare 1 OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

etapa postbelică. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia.” (Institultul contabilitatii de gestiune american). 3 e edition.11-12. şi a cunoscut două etape în dezvoltarea ei ca ramură ştiinţifică: . Apărută la sfârşitul secolului XVIII. care include pe lângă calcularea costului de producţie şi activitatea de bugetare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . contabilitatea de gestiune este de provenienţă anglo-saxonă. analiza. Contabilitatea managerială este definită ca fiind procesul de „identificare. diferitel or categorii de utilizatori. pp. Printre motivele care au condus la evoluţia contabilităţii de gestiune. În viziunea americană. Abordarea franceză priveşte contabilitatea managerială ca fiind „un sistem de informaţii contabil care are în vedere să ajute managerii şi să înfluenţeze comportamentele prin modelarea relaţiilor dintre resursele alocate consumate şi finalităţile urmărite. în care se foloseşte termenul de contablitate de producţie şi se calculează costul de producţie . interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. Comptabilite de gestion. E d Economică.. caracterizată de apariţia termenului de contabilitate managerială. reducerea timpului necesar creării produselor şi serviciilor precum şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite.CONTABILITATE DE GESTIUNE 6 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială sunt ramuri ale contabilităţii al căror scop este furnizarea de informaţii specifice. analiză. O comparaţie între cele două ramuri ale contabilităţii este făcută în lecţia 2 din prezentul modul. Paris. şi controlul costurilor precum şi elaborarea deciziilor. prelucrare. colectare. 2004.”1 Profesorul Mihai Ristea defineşte contabilitatea de gestiune ca fiind „reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderilor care produc transformări 1 Bouquin.etapa interbelică. H. se remarcă necesitatea satisfacerii totale a clienţilor.

serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. se urmăreşte: Stabilirea preţului de vânzare Cunoaşterea diferitelor categorii de costuri utile în procesul decizional Determinarea eficienţei activităţilor Elaborarea de decizii manageriale corecte.„de ce probleme trebuie să se intereseze?” .).să atragă atenţia . Obiectivele generale ale contabilităţii de gestiune se referă la: Calculul şi contabilizarea costului de producţie şi a altor categorii de costuri Controlul şi auditarea costurilor Analiza şi controlul bugetar Prin rezultatele obţinute de aplicarea metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung.să ajute la soluţionarea problemelor „dintre diferitele soluţii. producerea sau cumpărarea. ca beneficiari interni. Descentralization in Organizing the Controller)s Department. menţinerea unor linii de producţie etc. Informaţia construită este destinată administratorilor.. Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. referitoare la metodele de producţie. Centralization vs. 1978 2011 Universitatea Hyperion 2011 . care trebuie să raspundă la întrebarea cum să aloce şi să utilizeze resursele întrebuinţate de investitori pentru a realiza performaţa.” Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este deci o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor. control etc. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. organizare. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune.să permită o constatare „lucrurile merg bine sau rau ?” . Herbert Simon2 (laureat al premiului Nobel pentru economie) sintetizează necesităţile informaţionale ale managerilor care pot fi satisfăcute de informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune: . în cunoştinţă de cauză. care este cea mai bună?” 2 Simon H. Houston. Scholar Cook Co.CONTABILITATE DE GESTIUNE 7 calitative şi cantitative în masa matrimoniului. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar.A.

bugetare. în scopul reducerii cheltuielilor de producţie identificarea şi eliminarea cheltuielilor care nu au legătură cu producţia. care priveşte producţia. valorile fiind luate în date comparabile. întocmirea bugetului cheltuielilor de producţie. pe baza documentelor justificative. utilizând procedee şi metode de calculaţie specifice activităţii desfăşurate posibilitatea comparării în dinamică a costurilor unui anumit produs planificarea şi prognoza activităţii. recuperarea eventualelor pagube şi luarea de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor asemenea deficienţe.CONTABILITATE DE GESTIUNE 8 Funcţiile contabilităţii de gestiune 1. Determinarea acestora se face pe baza normelor de consum şi de muncă ştiinţific fundamentate cât şi pe baza analizei cheltuielilor înregistrate în ultimele perioade de gestiune (5-10 ani). care atestă efectuarea operaţiunii. şi presupune determinarea abaterilor dintre costul prestabilit şi costul efectiv. Funcţia de analiză şi control Funţia de analiză şi control se realizează numai cu condiţia îndeplinirii primelor două funcţii. 3. 2. ca parte componentă a bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii identificarea măsurilor necesare modificării proceselor tehnologice. Funcţia de înregistrare analitică curentă Înregistrarea analitică presupune colectarea şi înregistrarea tuturor cheltuielilor efectuate pe destinaţii în mod analitic şi în momentul efectuării acestora. va fi înregistrată în momentul efectuării. În acest fel orice cheltuială efectuată. Rolul contabilităţii de gestiune constă în: determinarea costului unitar şi total pe purtător şi pe sectoare. Funcţia previzională Funcţia previzională se referă la determinarea costurilor standard antecalculate. prin determinarea structuraii antecalculate (standard) a costurilor pe purtători şi pe sectoare 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

dar fără succes abordarea companiei Dell. fie au demisionat fie au fost forţaţi de investitori să o facă. microprocesoare). Compaq a incercat şi ea. şi directorul ei general (premiat anterior) a fost concediat. a putut sa expedieze computere în două zile de la preluarea comenzii. compania Compaq a fost obligată să fuzioneze cu compania Hewlwtt-Packard. Titlul primit de companie s-a datorat faptului ca aceasta a fost cel mai mare vanzător de computere personale în acel an. şi motoare de căutare (Altavista). servicii. Între timp.CONTABILITATE DE GESTIUNE 9 STUDIU DE CAZ In anul 1998. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iar la nivel zonal. cumpărătorii putând să-şi comande calculatorul în configuraţia dorită atât telefonic cât şi prin intermediul internetului. consultanţă oferită. şi a simplificat procedura de preluare a comenzilor şi pe cea de producţie. produse (servere. o forţă majoră în materie de depozite. Deoarece achiziţia a fost extrem de scumpă şi complicată. Istoria anului 1999 însă nu este una din cele mai fericite pentru Compaq Computers. In cei doi ani de la premierea companiei Compaq. Compania Digital Equipment. s+au afirmat pe piaţa americană doua companii: Dell Computer şi Digital Equipment. a fost achiziţionată de Compaq. Dell şi-a regândit lanţul de furnizori.. Compania Dell Computer a dezvoltat o nouă strategie de marketing şi de producţie. Dar în primele luni ale anului 1999. vânzările şi profiturile au început să-şi revină. Dirctorul general Pfeiffer a sperat că prin această achiziţie va crea noi oportunităţi mărcii Compaq. Astfel. mulţi dintre directorii companiei. specializată atât în serviciile tehnice oferite cât şi pentru produsele oferite. După depăşirea unei crize generate de stocurile mari de PC-uri şi finalizarea Compaq a doua companie în domeniul producţiei de calculatoare. inclusiv CEO-ul Eckhard Pfeiffer. coordonându-şi eforturile cu cele ale furnizorilor. revista Forbes a desemnat Compaq Computers ca fiind compania anului. pentru a supravieţui. şi va transforma compania dintr-o companie producătoare într-o companie de servicii globale. În următorii doi ani. deşi ca mărime era mai mare decât aceasta. compania a înregistrat pierderi de 2 milioane de dolari.

(http://news. cu un preţ destul de mic (începand de la 499 dolari). care fie se va restabili fie va dispărea". şi o alta incapabilă de producerea şi distribuirea de produse simple şi avantajoase suficiente pentru a concura cu competitorii direcţi. Analistii au identificat două aspecte antagonice ale companiei Compaq: o societate cu o tehnologie de vârf şi o bază solidă pentru dezvoltarea de noi produse. 1999 was the year that wasn't. Joe Wilcox. iPaq-ul s-a dorit un produs elegant. La sfărşitul lunii iunie 1999. Vănzarea iPaq+ului va fi făcută direct. Aveastă vânzare a fost prima dintr-o serie de vânzări. Compaq se lupta să supravieţuiască. prin care Compaq a încercat să se întoarcă la o structură simplă. fabricarea produsului a reprezentat un sfârşit promiţător al unui an în care vechea conducere a fost blocată în negare şi practivi greşite de diverse naturi. eliberănd afacerea de activităţi aducătoare de pierderi sau care să distragă atenţia de la activitatea de bază. deoarece compania nu are capabilitatea de a vinde direct aşa cum o are compania Dell de exemplu. Urmare a problemelor existente. Staff Writer. "Anul viitor va fi decisiv pentru Compaq. Compaq a acceptat să vândă AltaVista companiei CMGI pentru 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 10 pregătind scena pentru una din dramele cele mai remarcabile din industria high-tech a anului 1999. Presario 3500.com/For-Compaq-1999-was-the-year-that-wasnt) 2011 Universitatea Hyperion 2011 .cnet. cum ar fi Dell Computer.3 miliarde dolari. care a avertizat compania că nu mai are mult timp pentru remedierea problemelor sale. şi echipamente de calcul pentru companii. Pe tot parcursul anului 1999. De asemenea. În loc să fie o companie (a cărei valoare era de 50 miliarde dolari) care să rivalizeze cu IBM sau Hewlwtt-Packard. compania s-a orientat în direcţia dezvoltării de noi produse (servere Pentrium III.com ca avangarda a unei noi strategii de vânzare. CNET News. conducerea companiei este schimbată. dar această strategie va aduce noi probleme. O primă incercare de relansare este făcută prin conceperea paginii de internet Compaq. şi ale cărui costuri de producţie s-au estimat a fi reduse. urmate de încercarea de epurare şi apoi de o perioadă de incertitudini. Sursa: For Compaq. computere personale. noul director de operaţiuni încercând un plan de restructurare care a avut la bază separarea activităţii companiei în trei domenii largi: consumabile. eliminând costurile intermediarilor.iPaq etc) Un produs important. a declarat analistul James Gruener Aberdeen.

contabilitatea va juca un rol mai important. Elementele vor fi contate altfel. coordonare. Noua contabilitate de gestiune va trebui să fie mai corect 2011 Universitatea Hyperion 2011 . calcularea costului de producţie sau bugetarea activităţii credeţi ca rezultatele ar putea fi influenţate prin nerespectarea eticii profesiei de contabil? TEME DE CONTROL Comentaţi una din afirmaţiile: 1. Dar aceşti socotitori vor râde pănă la urmă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 11 1. Care dintre funcţiile manageriale (planificare. În întreprinderea anului 1999. 2. folosind informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune? 3. Definiţi contabilitatea de gestiune. control) exercitate de conducerea companiei Compaq credeţi că a fost exercitată în încercarea de redresare a companiei? 3. Identificaţi cateva tipuri de decizii manageriale care au fost elaborate de compania Compaq în vederea recâştigării poziţiei de piaţă. Lor li se reproşează toate inconvenientele care afectează industria americană. Care consideraţi că sunt cele mai importante trei obiective ale contabilităţii de gestiune? 5. În care dintre cele doua arii. INTREBĂRI DE CONTROL 1. „Contabilii nu au o foarte bună presă în această perioadă. indiferent de domeniul ei de activitate? Argumentaţi. In ce mod îşi pot exercita managerii funcţiile specifice. 2. 4. Este contabilitatea de gestiune utilă oricărei categorii de entităţi. Analizaţi în ce mod informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune îşi găsesc utilitatea în elaborarea deciziilor manageriale ale companiei Compaq.

Calculaţia şi managementul costurilor.. diferit esenţial de cea anterioară în privinţa conceptelor fundamentale. control etc. H. 2003. Oprea C. Bouquin.” (Institultul contabilitatii de gestiune american).)..” economice tuturor categoriilor de utilizatori. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. Este valabilă afirmaţia lui Druker şi în zilele noastre? 2. Ed. Chadwic H. Bucuresşti. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune. 2001 3. analiză. Possler L. organizare. Comptabilite de gestion. Paris. Ea vizează integrarea producţiei şi a strategiei. Ristea M.CONTABILITATE DE GESTIUNE 12 denumită economie a producţiei. prelucrare. REZUMAT Contabilitatea managerială este „procesul de identificare. 1999 4. Atlas Press. Ebbenek K. 1990. Economica. Funcţia de analiză şi control RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar. Contabilitatea de gestiune. colectare. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Funcţia previzională 2. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. 2004 2. Cârstea G. Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor.. Teora. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung.. Ed.” Peter Druker. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia. Teora.” 3. Ed. Functiile contabilităţii de gestiune: 1. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. Funcţia de înregistrare analitică curentă 3. „Contabilitatea managerială este ramura contabilităţii care oferă informaţii „Elaborarea deciziilor este cea mai importantă funcţie a managementului.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 3 edition. Bucureşti. Ed.

studenţii trebuie: O1: să cunoască principiile contabilităţii de gestiune O2: să explice modul în care principiile contabilităţii de gestiune contribuie la corecta ei exercitare O3: să exemplifice modul în care principiile contabilităţii de gestiune sunt aplicabile în activitatea unei entităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 13 Unitatea de învăţare 2 PRINCIPIILE ŞI ROLUL CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

Principiul cauzalitaţii. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . conturile de cheltuieli. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. Universitatea Hyperion 2011 . 4. doar pentru consumurile de valori aferente perioadei respective . Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . Principiul contribuţiei de acoperire. d. e. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . cheltuieli preliminate . cheltuieli ale perioadei curente . 3. b. Principiul eficienţei calculaţiei. c. Principiul documentării. în perioada de gestiune respectivă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 14 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: 1. 2011 1. 2. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie. Individualizarea cheltuielilor de producţie . cu ajutorul clasei de conturi 6. f. Pe lângă aceste principii. Principiul creşterii sferei costurilor individuale. Acest principiu se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. lucrările şi serviciile care se execută. cheltuielile de producţie se grupează în 3 categorii : cheltuieli anticipate sau efectuate în avans . accidentale şi cu caracter special . Acest lucru se realizează în principal în cadrul contabilităţii financiare. Potrivit acestui principiu. Principiul calculaţiei unice. literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: a.

care urmează a fi alocate eşalonat pe costuri în baza unui scadenţar pentru perioadele viitoare . De exemplu. chiriile care se plătesc anticipat pe o perioadă mai lungă. Cheltuielile preliminate sunt acelea care se includ în costul producţiei în perioada curentă. pe un şir de perioade de gestiune consecutive . suportându -se din rezervele create . locaţiile plătite pentru nedescărcarea în termen a vagoanelor . Conform acestui principiu. cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile. abonamentele. pierderile din întreruperea procesului de producţie . care afectează nejustificat costul productiei şi influenţând astfel rezultatele financiare finale ale întreprinderii. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. Tot din această categorie mai fac parte şi cheltuielile constatate la închiderea exerciţiului financiar ca fiind aferente exerciţiului următor. Cheltuielile perioadei curente cuprind majoritatea cheltuielilor de producţie. Exemple de cheltuieli cu caracter neproductiv : dobânzile majorate. asigurările . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . care se efectuează în perioada de gestiune în care se fabrică producţia la care se referă . Aplicarea corectă a principiului delimitării în timp a cheltuielilor de producţie permite efectuarea unei calculaţii corecte.CONTABILITATE DE GESTIUNE 15 Cheltuielile anticipate sunt cheltuielile efectuate în perioada de gestiune care precede perioada în care se fabrică producţia la care se referă. pierderile din rebuturi . Acest principiu este important pentru cunoaşterea mărimii si structurii cheltuielilor. dar care practic se efectuează în perioadele viitoare de gestiune. în vederea reducerii. percepute de bănci pentru împrumuturile restante din cauze subiective . reparaţiile curente si cele tehnice. eliminarii şi prevenirii consumurilor neutre. Acest principiu priveşte mai ales post-calculaţiile de costuri. accidentale şi cu caracter special. dar şi urmărirea dinamicii cheltuielilor de producţie. accidentale şi cu caracter special . 2. putem delimita două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile.

în momentul în care pot fi identificate. Unitatile de calculatie se grupează în două mari categorii. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . Cheltuielile directe se vor imputa produsului care este obiectul calculaţiei. fiecare produs fabricat. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. si altele. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogenă . o piesă sau un grup de piese. consumurile neutre. ci ele exprimă gradul de utilizare neeficientă şi conducerea defectuoasă a întreprinderii. Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. La rândul lor. obiectul calculaţiei nu este produsul. De multe ori. o maşină sau un grup de maşini. denumite şi unităţi de calculaţie . o lucrare sau un serviciu. unităţi de calculaţie convenţionale. lucrare sau serviciu efectuate. fiecărui obiect de calculaţie să-i revină numai cota de cheltuieli indirecte ocazionate de fabricarea acelui produs. astfel încat aplicând procedeele de repartizare. sau o comandă. 3. presupunând aceleaşi consumuri de valori . de exemplu: metru. este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. bucată . kilogram. Individualizarea cheltuielilor de producţie Potrivit acestui principiu. depăşirile de consumuri specifice de materiale. dar produsele fabricate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. Obiectul calculaţiei costurilor poate fi reprezentat de produsul finit. Astfel. Cheltuielile indirecte se localizează cât mai aproape de producţie. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele. acestea se împart în urmatoarele categorii : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . ele fiind înregistrate numai în contabilitatea financiară. kilowatt. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice).CONTABILITATE DE GESTIUNE 16 salariile plătite în condiţiile legii pentru timpul nelucrat din vina conducerii . unitatea de calcul. Observaţie: nici consumul de valori şi nici consumul de muncă nu au nici o legatură cu obiectul producţiei. ci unităţile de masură în care acesta se exprimă. folosite atunci când producţia nu este omogenă. accidentale si cu caracter special trebuie identificate şi excluse din sfera cheltuielilor de producţie.

respectiv natura productiei şi etapele în care se realizează produsul. Există mai multe categorii de purtători de costuri. costul unitar se stabileşte ca raport între producţia obţinută şi unitatea de masură fizică cea mai potrivită . Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtători de costuri. determinate în aşa fel încât să permită evaluarea întregii producţii sau calitative ale producţiei.  unitaţi de timp. fie ca număr de ore Unităţile de calculaţie conventionale sunt în general unităţi de calculaţie de functionare a utilajului. cum ar fi: timpul de muncă pe unitatea de produs. corespunzator specificului şi caracteristicilor tehnologice. utilizate după caz. obţinute din calcule.CONTABILITATE DE GESTIUNE  17 unităţi tehnice de măsura. . pe purtători de costuri . de exemplu: costul la suta de mii de lei producţie marfă. indiferent de forma ei de exprimare. şi anume : a) În funcţie de gradul de finisare al producţiei. fie semifabricatul . Purtătorii de costuri servesc ca bază de raportare în calculaţia costurilor şi reprezintă fie produsul finit. care se utilizează pentru omogenizarea calculatorie a producţiei . a cărei mărime se raportează la mărimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca bază de calcul.  printr-un singur indicator. la costul de producţie . fie întreaga producţie. intermediară. În acest fel se obţin nişte coeficienţi sau cifre de echivalenţă. consumul specific de materii prime care se consumă pentru obţinerea tuturor produselor. etc. Unitatea de calculaţie. utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor productiei . b) Particularităţile tehnice de fabricatie. se face distincţie între producţia terminată si cea neterminată.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenţă. care se stabilesc ţinând seama de caracteristicile funcţionale unităţi valorice. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. fie ca număr de ore-productie. fizică. globală sau marfă. purtătorul de cost constituindu-l fie produsul finit. de exemplu: tona de brânză cu 10% grăsime. La finalul calculaţiei. constituie elementul de baza al calculaţiei. determină urmatoarele categorii de purtător de cost : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sau chiar sub forma altor unitati de timp. ca rezultat material concret al procesului de productie.

sau produsul nematerial. respective cel finit. sau chiar operaţia de prelucrare . respeciv lucrarea sau serviciul . d) In functie de destinaţia pe care o capătă rezultatele producţiei. repartizarea cheltuielilor de producţie asupra locurilor care le-au ocazionat. din care pot rezulta produse principale. e) pot fi detaliaţi pe clase de calitate . asamblare. produsul material. astfel încăt să asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie . în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. purtătorul de cost il constituie produsele cuplate . sau produse destinate consumului intern . Potrivit acestui principiu. subansamble sau ansamble. de exemplu: piese. cei enumerati la punctele anterioare .CONTABILITATE DE GESTIUNE 18 în condiţiile unui proces tehnologic omogen. dacă se realizează o producţie de îmbinare. f) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . purtători analitici de costuri. produse secundare şi deşeuri. de la caz la caz. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. la nivelul întreprinderii. purtătorul de cost îl constituie. acest principiu mai este cunoscut şi sub denumirea de “Delimitarea în spaţiu şi pe feluri de cheltuieli de productie” sau “Principiul localizarii costurilor” . purtătorul de cost îl constituie aceste produse . In general. gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. purtătorii de cost Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. In literatura de specialitate. care se desfăşoară într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. subansamble. purtătorul de cost il constituie produsul asamblat . se face astfel: pot fi produse destinate livrarii. piesele. cum ar fi: semifabricate. purtătorul de cost poate fi produsul obţinut într-o fază de fabricaţie . c) In funcţie de conţinutul material concret al producţiei. purtătorii de cost Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel : purtători sintetici.

pe servicii. 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 19 localizarea cheltuielilor de producţie pe sfere diferite de activitate. In acest caz. care generează consumuri de valori şi care sunt avute în vedere la normarea şi urmărirea efectivă a cheltuielilor de producţie . Ele au un caracter obiectiv şi rezultă din structura organizatorică. pe sectoare. grupe de maşini şi maşini . Zonele sau sectoarele de cheltuieli desemnează subdiviziunile sistemului tehnicoproductiv. tehnico -productivă şi funcţională a întreprinderii. 2. auxiliare . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sectoare ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . zone şi locuri generatoare de cheltuieli 1. cheltuielile se împart în patru grupe : 1. producţie. ateliere. în vederea stabilirii acestora la nivelul fiecarei activităţi . 3. de bază . birouri . cheltuieli de aprovizionare . criteriul de comparabilitate între subunităţile cu structuri similare în ceea ce priveşte producţia obţinută şi cheltuielile aferente acesteia . Din punct de vedere organizatoric. cum ar fi: aprovizionare. unitatea patrimonială se împarte in: sectoare ale activităţii de bază . sectoare neindustriale . localizarea cheltuielilor de producţie pe sectoare. şi constituie : elemente concrete de delimitare si sectorizare a cheltuielilor de producţie. 4. localizarea cheltuielilor de producţie pe feluri de activităţi. 2. cheltuieli de fabricatie propriu-zisa . cheltuieli de administratie . şi anume : 1. de deservire . cheltuieli de desfacere . desfacere si administraţie. 3. baza centrelor de responsabilitate pe linia controlului cheltuielilor şi a producţiei obţinute . organizatoric si administrativ al unei întreprinderi. pe locuri de muncă . 3.

control. producţia şi desfacerea bunurilor . Listele de inventar se completează cu produsele. subansamblurilor şi a semifabricatelor finalizate . din evidenţa operativă şi a altor date. transport sau de depozitare în ateliere şi secţii. trebuie executată recepţia pieselor. Gradul de prelucrare a producţiei neterminate se stabileşte pe seama evaluarilor directe. care au la bază locurile de muncă unde se execută operaţii privind aprovizionarea. locuri structurale de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 20 compartimente funcţionale . Acest principiu urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. în funcţie de activităţile desfăşurate . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Pentru determinarea producţiei neterminate se utilizează două metode : metoda directă . reperele. subdiviziunile aflate în curs de prelucrare. şi anume : locuri operaţionale de cheltuieli. 4. Tinând seama de baza lor. care au la bază activitatea de administrare şi conducere a procesului de producţie . ele se împart în două categorii : zone principale de cheltuieli. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei. şi la rândul lor. şi poate avea caracter tehnologic sau caracter funcţional. folosindu-se diferite procedee. In acest scop. metoda indirectă . sau se aproximează făcându-se apel la următoarele procedee : procedee de evaluare în raport cu gradul de finisare tehnică . Metoda directă presupune determinarea producţiei neterminate obligatoriu prin inventariere. care corespund secţiilor de baza şi subdiviziunilor lor . locurile de cheltuieli se împart în două categorii. urmată de evaluarea valorică a acesteia. Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de muncă denumit loc generator de cheltuieli sau loc de post. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Mai multe locuri de cheltuieli formează o zonă sau sector de cheltuieli. zone auxiliare de cheltuieli.

Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. Caracterul aproximativ al acestei metode conduce la folosirea ei în mică măsură. REZUMAT Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. lucrare sau serviciu efectuate. literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: Principiul documentării. unitatea de calcul. accidentale şi cu caracter special . Principiul cauzalitaţii. şi valoarea productiei reziduale obţinute în luna respectivă. lucrările şi serviciile care se execută. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . ea fiind folosită mai ales pentru necesităţi statistice. în perioada de gestiune respectivă. cheltuielile efectuate cu produsele finite. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . accidentale şi cu caracter special se referă la delimitarea a două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. Individualizarea cheltuielilor de producţie. drept pentru care se mai numeste metoda contabilă . format din soldul producţiei neterminate de la începutul lunii plus cheltuielile de producţie colectate în cursul lunii se scad pe baza unor criterii conventionale . Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. restul reprezentând cheltuielile cu producţia în curs de execuţie . fiecare produs fabricat. Potrivit acestui principiu. Principiul contribuţiei de acoperire. Principiul creşterii sferei costurilor individuale. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. cu semifabricatele din producţia proprie. Principiul eficienţei calculaţiei. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . Individualizarea cheltuielilor de producţie . Din totalul cheltuielilor de producţie înregistrate pe articole de calculaţie în debitul contului 921 ("Cheltuielile activitatii de baza"). Metoda indirectă constă în determinarea producţiei neterminate pe seama datelor oferite de contabilitate. Principiul calculaţiei unice. Pe lângă aceste principii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 21 procedee de evaluare pe baza costului mediu al unei om/ore normate .

Ed.. Cârstea G. TEME DE CONTROL 1.. Ristea M. Care este rolul principiilor în practicarea contabilităţii de gestiune? 3. Contabilitatea de gestiune. folosindu-se diferite procedee. Teora. identificaţi modul în care se aplică sau s-ar putea aplica principiile contabilităţii de gestiune. Economica. Ed. 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 22 Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. Atlas Press. Este posibilă o ordonare a principiilor contabilităţii de gestiune în funcţie de importanţa lor?Argumentaţi. H. 1999. Calculaţia şi managementul costurilor. Chadwic H. Care sunt principiile generale aplicabile în contabilitatea de gestiune? 2. Ebbenek K. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 3. Teora. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .. 2. Pe exemplul companiei în care vă desfăşuraţi activitatea.. Ed. Paris. 2001. Precizaţi o modalitate efectivă de individualizare a cheltuielilor de producţie pentru activitatea de panificaţie.. Comptabilite de gestion. Possler L. Bucureşti. Bucuresşti. 2004. urmată de evaluarea valorică a acesteia. 2003. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. 3 edition. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Bouquin. INTREBĂRI DE CONTROL 1. 4. Oprea C.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 23 Unitatea de învăţare 3 2. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. FORMAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească costul de producţie şi costul complet O2: să cunoască tipurile de costuri care nu se includ în costul de producţie O3: să explice modul în care se delimitează cheltuielile între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune O4: să calculeze costul de producţie şi costul complet în diverse situaţii particulare.1. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

De desfacere repartizate Costul de producţie este un cost definit în contabilitatea financiară. costurile cu regiile generale sau costul produselor destinate anumitor clienti) ( + ) Pot fi incluse: costurile cu împrumuturile atribuite în mod direct construirii sau producerii unui activ pe termen lung (dobânzile. De administraţie + Ch. Astfel. Nivelul actual de producţie folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala. În mod corespunzator se diferenţiază următoarele forme de costuri: costul complet comercial. fiind utilizat în evaluarea şi decontarea imobilizarilor şi stocurilor provenite din producţie proprie. Costul complet comercial cuprinde toate cheltuielile angajate direct sau indirect. fixe şi variabile. având în vedere şi pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului. modelul clasic (tradiţional) al costului este definit de relaţia: Costul de producţie = Ch. de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane. O asemenea capacitate exprima "productia estimata a fi obtinuta. Valoarea regiei fixe alocata fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. diferentele de curs valutar aferente împrumuturilor într-o moneda straina. (alocarea regiei fixe se face pe baza capacitatii normale de producţie) ( + ) Alte costuri (numai în masura în care sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul şi stadiul în care se gasesc. alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de  (+) (+) prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. în conditii normale. costul variabil. Directe + Ch. costul raţional şi costul direct. amortizarea reducerilor sau primelor aferente împrumuturilor. În exercitiile în care se înregistreaza o producţie neobisnuit (anormal) de mare. Indirecte raţional repartizate Cost complet = Ch. amortizarea cheltuielilor complementare realizate în scopul obtinerii împrumuturilor. de exemplu. variabil sau direct. Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala în perioada în care a aparut. în medie. costul de producţie. astfel încât stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Definirea costului de producţie este făcută in contabilitatea financiara în IAS 2 – Stocuri: Costul de achizitie al materiilor prime şi materialelor consumate Costurile directe cu manopera Costurile cu regia de producţie. Indirecte repartizate + Ch. valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse este diminuata. în masura în care acestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda) ( = ) COSTUL DE PRODUCŢIE Potrivit IAS 2. Gen. Directe + Ch.CONTABILITATE DE GESTIUNE 24 NOŢIUNI TEORETICE Costul unui produs sau activitati poate fi mai mult sau mai putin complet.

anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie. fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile. valoarea contabila a produsului principal nu difera în mod semnificativ fata de costul sau". pentru fiecare produs în parte. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. Ca urmare. aplicate cu consecventa. fie în momentul finalizarii procesului de producţie. cheltuielile de deplasare. în cea mai mare parte. acestea se aloca pe baza unei metode raţionale. formula de ierarhizare a costurilor devine: I. produselor cuplate sau cazul în care un produs este principal şi altul este un produs secundar). Acelasi standard prevede ca în situatia "în care un proces de producţie poate duce la obtinerea simultana a mai multor produse. În conditiile în care se menţine opţiunea pentru gruparea cheltuielilor în costuri directe şi costuri indirecte . Regia variabila este alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive". Este cazul. În aceste cazuri. Alocarea se poate baza. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt. Nu se includ în costul de producţie. alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale. de exemplu. cheltuieli fixe. repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global. ele sunt evaluate la valoarea realizabila neta şi aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. costurile de desfacere. Cheltuieli incluse în costul de producţie a) Cheltuieli directe de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) cheltuieli fixe imputate raţional b) Cheltuieli indirecte de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) 2011 25 Universitatea Hyperion 2011 . Prin natura lor. pe valoarea de vânzare relativa pe fiecare produs. costurile generale de administraţie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent. majoritatea produselor secundare au o valoare semnificativa. cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie. fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe). costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale.CONTABILITATE DE GESTIUNE decât costul lor. de exemplu.

De exemplu. anumite cheltuieli de exploatare apreciate ca independente de costul de producţie sunt considerate a fi cheltuieli neincorporabile. fără a se regăsi în contabilitatea financiară.CONTABILITATE DE GESTIUNE cheltuieli fixe imputate raţional c) Dobânzi aferente împrumuturilor de finantare a producţiei cu ciclu lung. pierderile din creante anulate etc. în contabilitatea de gestiune cheltuielile şi veniturile preluate din contabilitatea analitica sunt ventilate în functie de destinatia lor. Costurile adăugate sau supletive reprezintă o structură utilizată pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune. Situaţia prezentata mai sus impune delimitarea raporturilor dintre cele două secţiuni ale contabilităţii privind analiza şi formarea rezultatelor. De exemplu. daca se refera la perioada de fabricaţie II. De regulă. costuri neincorporabile şi costuri supletive. remuneraţia întreprinzatorului individual. Asa cum s -a aratat mai înainte. provizioanele pentru deprecierea conturilor de creanţe .clienti. Soluţia folosită în acest sens este cea a grupării cheltuielilor în costuri incorporabile. în schimb cheltuielile financiare sunt parţial incorporabile. deoarece sunt în cea mai mare parte independente de activitatea curentă. De asemenea. stocurilor şi posturilor de regularizare din contabilitatea financiara. Costurile incorporabile figurează atât în contabilitatea financiară cât şi în cea de gestiune. Totodata. prin calcularea costului produsului. cheltuielile de exploatare sunt costuri incorporabile. iar cheltuielile extraordinare. dobânzile calculate pentru capitalul mediu 26 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Cheltuieli neincluse în costul de producţie a) Costurile de subactivitate privind cheltuielile directe fixe b) Costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie fixe c) Cheltuielile generale de administratie d) Cheltuielile de desfacere e) Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare f) Alte cheltuieli neeficiente Delimitarea cheltuielilor între contabilitatea financiara şi contabilitatea de gestiune Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara c are determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. contabilitatea de gestiune furnizeaza informatia necesara evaluarii imobilizarilor. sunt costuri neincorporabile. Costurile neincorporabile nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune.

pentru întreprinderea producatoare. cu deosebire cea industriala. din care Costuri directe de producţie (din care. pe articole de calculatie) Marja bruta de producţie (=) ( ) Costul în afara producţiei. pe articole de calculatie) Costuri indirecte de producţie (din care. Astfel. relaţia de articulare la rezultatul calculat în contabilitatea financiară capătă forma:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (+) Costurile din contabilitatea financiara (=) Venituri din contabilitatea financiara sau  Costurile din contabilitatea de gestiune (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Cheltuieli din contabilitatea financiara Fara ca modelele analitice de calcul al rezultatelor sa fie reglementate.CONTABILITATE DE GESTIUNE imobilizat. care nu înregistreaza şi calculeaza rezultatul analitic. pe baza literaturii de specialitate. în continuare. relaţia de mai sus trebuie formulata astfel:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) Veniturile nerecunoscute de contabilitatea de gestiune ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitica Pentru contabilitatea de gestiune din România. sunt redate unele scheme ce pot fi folosite în acest sens. amortizarea suplimentara calculata pentru depasirea numarului de ore normale (stabilite potrivit normelor de amortizare) de exploatare a mijloacelor fixe în procesul de producţie etc. din care Costurile de desfacere (pe articole de calculatie) Costurile generale de administratie (pe articole de calculatie) Costurile financiare incluse în costul produsului Rezultatul (profit sau pierdere) analitic pe produs sau servicii (=) Pentru întreprinderea comerciala. rezultatul analitic al marfurilor vândute se calculeaza pe baza relatiei:  Venituri din vânzari 2011 27 Universitatea Hyperion 2011 . Prezenţa celor trei categorii de costuri impune următoarea legătură între rezultatul din contabilitatea financiara şi cel din contabilitatea de gestiune.  Rezultatul din contabilitatea financiară (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitică Întrucât în contabilitatea de gestiune nu există produse care sa fie reţinute ca venituri financiare şi venituri exceptionale şi alte venituri. schema simplificata a modelului de calcul al rezultatului analitic se prezinta astfel:  Pretul de vânzare al produselor sau serviciilor vândute în cadrul perioadei ( ) Costul de producţie al produselor vândute.

n în care: ci . combustibil şi alte consumuri similare + Costuri administrativ .cifra de afaceri Ccostul total al produselor şi serviciilor incluse în cifra de afaceri A = qipi. din care Remuneratia personalului general de administratie + Amortizarea şi chiriile mijloacelor fixe de interes general de administratie + Energie. pi .C in care: CA . C = qici i = 1. din care Costul de cumparare al stocului de la începutul perioadei + Costul stocurilor cumparate Costul de cumparare al stocurilor de la începutul perioadei (cheltuieli privind cumpararile) Costul bunurilor disponibile pentru vânzare = Marja bruta comerciala (profit brut din vânzari) Costuri de desfacere. telegraful. partial sau variabil. sunt de forma: a) rezultatul total ( R ) R =CA .gospodaresti + Alte costuri generale de administratie Profit sau pierdere din exploatare 28 (=) ( ) ( ) (=) Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune Contabilitatea de gestiune este centrată pe determinarea costurilor şi rezultatelor analitice.….CONTABILITATE DE GESTIUNE ( ) ( ) (=) ( ) Reduceri comerciale acordate Returnari de marfuri Cifra de afaceri Costul bunurilor vândute. telefonul şi telexul + Comisioanele pentru operatiile de vânzare + Alte costuri de desfacere Costuri generale de administratie. care poate fi complet.cantitatea din produsul “i” vânduta.Cp în care: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . n în care: qi . ….pretul de vânzare al produsului “i”. Relaţiile de calcul. dupa caz În măsura în care costul produsului nu este un cost complet. i = 1. implicit de eficienţă.costul produsului “i”. relaţia de calcul al rezultatului în contabilitatea de gestiune devine: Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) . din care Costurile cu transportul + Costurile de ambalare + Remuneratii + Costurile cu asigurarile şi protectia sociala + Costurile cu publicitatea şi reclama comerciala + Costurile cu posta.

CONTABILITATE DE GESTIUNE Cp - costul perioadei Pornind de la relaţia privind marja bruta se poate aprecia ca activitatea este rentabila daca se verifica inegalitatea, qi (pi – ci) > Cp Contabilitatea interna asigura şi controlul de gestiune, relaţia folosita în acest sens fiind de forma: R – R = (qi – qi) (ci – ci) – (Cp – Cp) în care semnul indica marimea standard (normala).

29

INTREBĂRI DE CONTROL 1. Care este deosebirea între costul de producţie şi costul complet? 2. Enumeraţi cinci tipuri de cheltuieli care nu se includ în costul de producţie.

TEME DE CONTROL 1. Daţi exemplu de trei cheltuieli incorporabile şi trei cheltuieli neincorporabile pentru producţia de mobilier. 2. Explicaţi modul în care clasificarea cheltuielilor în incorporabile, neincorporabile şi supletive influenţează procesul de elaborare a deciziilor privind preţul unui produs.

REZUMAT Costul de producţie = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate Cost complet = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate + Ch. Gen. De administraţie + Ch. de desfacere repartizate Potrivit IAS 2, alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. Nu se includ în costul de producţie, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt, în cea mai mare parte, cheltuieli fixe, repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global, fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe); costurile generale de administratie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent; costurile de desfacere; costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale; cheltuielile de deplasare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie; alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara care determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. Costurile incorporabile figureaza atât în contabilitatea financiara cât şi în cea de gestiune. Costurile neincorporabile, asa cum s-a aratat mai sus, nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune. Costurile adaugate sau supletive - structura utilizata pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune, fara a se regasi în contabilitatea financiara. Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune R =CA - C Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) - Cp

30

RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bouquin, H., Comptabilite de gestion, 3 edition, Ed. Economica, Paris, 2004 2. Ebbenek K, Possler L., Ristea M., Calculaţia şi managementul costurilor, Ed. Teora, Bucuresşti, 2001 3. Chadwic H., Contabilitatea de gestiune, Ed. Teora, Bucureşti, 1999 4. Oprea C, Cârstea G., Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Ed. Atlas Press, 2003,

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

31

Unitatea de învăţare 4 2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ COSTUL DE PRODUCŢIE

Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore

Bifează sarcinile de lucru rezolvate, pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei, studenţii trebuie: O1: să cunoască clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie O2: să identifice modul în care pot fi clasificate diverse tipuri de cheltuieli O3: să explice conţinutul categoriilor de cheltuieli existente în contabilitatea de gestiune O4: să argumenteze modul în care diferite tipuri de clasificare oferă informaţii relevante în calculul costului de producţie

2011

Universitatea Hyperion 2011

cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . de unde la sfîrşitul perioadei de gestiune. Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima şi materiale consumabile . cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte. cheltuielile se clasifică astfel : cheltuieli de aprovizionare . b) dupa natura şi .CONTABILITATE DE GESTIUNE 32 NOŢIUNI TEORETICE Cunoaşterea criteriilor de clasificăre a cheltuielilor are o mare importanţă pentru organizarea evidenţei cheltuielilor şi a calculaţiei costurilor . pe obiecte de calculaţie . în momentul efectuării lor ele se evidenţiaza în conturi separate de cheltuieli indirecte . din momentul efectuării lor . consumurile de obiecte de inventar . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . Cheltuielile indirecte sunt acelea care nu se identifica de la inceput pe obiecte de calculatie . Clasificarea cheltuielilor se face după mai multe criterii . cheltuieli de desfacere . impozitele . când se face calculaţ ia costurilor se repartizează pe obiecte de calculaţie pe baza unor cote procentuale. amortizarea . amortizarea imobilizarilor . ca de exemplu : salariile. Cheltuielile complexe sunt acelea care nu au continut omogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple . respectiv . Cheltuielile simple sunt acelea formate dintr-un singur element de cheltuiala . cum sunt : cheltuielile comune seciilor . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul producţiei . energia . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor . Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica de la început . cheltuieli de producţie. Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile . astfel : a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere. cheltuielile cu materiile prime. cheltuieli generale de administraţie. consumurile de energie şi apa . şi contributiile la asigurarile şi protectia sociala suportate de intreprindere .

CONTABILITATE DE GESTIUNE

33

e) în funcţie de momentul efectuării şi cel al includerii în costul producţiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans (anticipate) Cheltuielile efectuate în avans sunt cele care se efectueaza în perioada curentă, dar care privesc perioa-dele viitoare de gestiune, introducându-se eşalonat în costul producţiei, cum sunt : cheltuieli cu chiriile ,cu abonamentele, cu reparatiile efectuate în avans . f) în funcţie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al producţiei fabricate, chel-tuielile se împart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli convenţional–constante .

Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul corespunzator modificarii volumului fizic al producţiei obţinute. De exemplu : consumurile de materii prime , materiale consumabile , energie , apa. . Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime rămâne relativ neschimbată , sau se modifică în funcţie de creşterea sau scăderea producţiei obţinute în mărimi nesemnificative. De exemplu: cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor , cu chiriile platite , cu salariile personalului administrativ şi de conducere .

PROBLEME PROPUSE 1. Să se clasifice următoarele cheltuieli în costuri directe (materii prime şi salarii directe), costuri indirecte şi costuri ale perioadei:
Element Costuri directe Costuri indirecte Costuri ale perioadei

salariile personalului tehnic care întreţine linia de producţie asigurarea echipamentelor cheltuielile de reparaţii amortizarea liniei de producţie salariile muncitorilor care asamblează componente cuie, clei folosite în producţie lemnul folosit in producţie lemnul folosit pentru repararea unei magazii comisioane acordate pentru vânzare costuri de reclamă şi publicitate costuri de cercetare-dezvoltare costuri aferente unei linii de credit

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE
cheltuieli de protocol

34

4.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri variabile şi costuri fixe.
Costuri Variabile Materii prime directe Salarii directe Chiria cladirii Salariile super-vizorilor Comisioanele agenţilor de vânzare Costuri Fixe

5.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri directe şi costuri indirecte:
Directe Salarii directe ale secţiei de producţie Salariul directorului secţiei de producţie Salariul directorului de operaţiuni Costurile generale de administraţie Costurile generate de dobanzi şi comisioane aferente unei linii de credit Indirecte

6. Clasificaţi costurile din tabelul de mai jos:
Cost diferenţiat Decizia de a urma un master in favoarea acceptării unui serviciu. Costul acceptării unei comenzi speciale, la un preţ mai mic, generat de lipsa serviciilor de ambalare şi livrare. Costul unui echipament achiziţionat cu zece ani în urmă şi care nu mai este funcţional. Costul producerii unei piese comparat cu costul achiziţionării respectivei piese de la furnizori. Costul utilizării unui echipament pentru producerea unei piese, atunci cand respectivul echipament ar putea fi folosit pentru producerea unei alte piese care ar putea genera profit. Cost de oportunitate Cost scufundat

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

35

REZUMAT

Clasificarea cheltuielilor se face dupa mai multe criterii: a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli de aprovizionare , cheltuieli de productie , cheltuieli de desfacere . b) Dupa natura şi , respectiv , dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul productiei , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte e) în functie de momentul efectuarii şi cel al includerii în costul productiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans ( anticipate ) f) în functie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al productiei fabricate , chel-tuielile se impart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli conventional –constante.

TEME DE CONTROL

1. Separaţi costurile de mai jos în costuri ale produsului şi costuri ale perioadei:
Costuri ale produsului Costuri aferente vânzărilor Costuri administrative Costuri indirecte Costuri de publicitate Salarii directe Materii prime Costuri ale perioadei

(4 puncte)

2. O companie înregistrează următoarele costuri: a. materii prime şi materiale 50.000 lei b. utilităţi aferente liniei de fabricaţie 3.000 lei c. amortizarea cladirii de birouri 1.000 lei d. salarii muncitori productivi 6.000 lei e. asigurarea autoturismelor 4.000 lei f. salariile supervizorilor liniei de producţie 8.000 lei Să se clasifice costurile în tabelul de mai jos:
2011

Universitatea Hyperion 2011

2001 7. Teora. 3 edition. Oprea C. Calculaţia şi managementul costurilor. Ed. Ed.. 1999 8. Paris. Ed. Economica..CONTABILITATE DE GESTIUNE 36 Costuri de producţie Materiale directe Salarii directe Costuri indirecte a b c d e f (5 puncte) RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 5. Bouquin. Ed. Atlas Press.. Chadwic H. Teora.. Ebbenek K.. Comptabilite de gestion. 2004 6. Contabilitatea de gestiune. Bucuresşti. Bucureşti. 2003. Cârstea G. H. Possler L. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ristea M.

studenţii trebuie: O1: să definească cheltuielile fixe şi variabile O2: să delimiteze cheltuielile fixe de cheltuielile variabile în situaţii particulare luate din activitatea productivă O3: să explice importanţa acestui tip de clasificare O4: să argumenteze modul în care delimitarea cheltuielilor în variabile şi fixe fundamentează procesul de elaborare a deciziilor privind costul de producţie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 37 Unitatea de învăţare 5 CHELTUIELI FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei: CVT = f (Q).CONTABILITATE DE GESTIUNE 38 NOŢIUNI TEORETICE Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. Chelt Chelt Q Evoluţia cheltuielilor fixe totale Q Evoluţia cheltuielilor fixe unitare Revenind la cheltuielile variabile. acestea pot fi grupate în:  cheltuieli proporţionale  cheltuieli degresive  cheltuieli regresive  cheltuieli flexibile Pentru a încadra cheltuielile în variabile şi fixe se va calcula indicele de variabilitate (grad de reacţie): C1 C 0 *100 C0 IC . C VT f (Q) C Vu Q Q Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile operaţionale deoarece sunt dependente de volumul şi structura producţiei apărând odată cu activităţile şi dispărând odată cu ele. respectiv reacţia lor la o variaţie a volumului producţiei. 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. IV Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Indicele de variabilitate este expresia comportamentului cheltuielilor. Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. Mărimea lor depinde de factorul timp: CF = f (t). progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

Chelt Q Evoluţia cheltuielilor proporţionale totale Evoluţia cheltuielilor proporţionale unitare Q Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. Ex.: cheltuielile cu materialele directe. creşterea tarifului de salarii fără creşterea corespunzătoare a producţiei muncii. proporţionale Evoluţia cheltuielilor progresive totale Evoluţia cheltuielilor progresive unitare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Cauze de apariţie: încadrarea masivă cu lucrători fără calificare corespunzătoare. cu salariile directe Chelt.CONTABILITATE DE GESTIUNE 39 Evoluţia costurilor antrenează diferite efecte asupra rezultatului care se pot determina cu ajutorul următoarelor relaţii: Q E C0 1 1 1 IV Q0 E E C u 0 Q1 Q1 C u 0 Q0 1 IV C u1 Cheltuielile proporţionale au IV = 1. Generează pierderi şi evidenţiază o proastă gestionare a resurselor. progresive Chelt. progresive Chelt. Chelt. Efectul rezultatului este 0. etc. proporţionale Chelt. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei.

2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ex. 2. efectul în rezultat este pozitiv. degresive Evoluţia cheltuielilor degresive totale Evoluţia cheltuielilor degresive unitare Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. Explicaţi reprezentarea grafică a cheltuielilor degresive şi regresive. Pe unitatea de produs ele scad. Ele scad şi pe unitatea de produs. CIFU Chelt. degresive Chelt.CONTABILITATE DE GESTIUNE 40 Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. Definiţi cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile. proporţionale Chelt. la o creştere a producţiei scad.: cheltuielile cu salariile muncitorilor. benefic. Evoluţia cheltuielilor regresive totale Evoluţia cheltuielilor regresive unitare INTREBĂRI DE CONTROL 1. adică subproporţional. proporţionale Chelt. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată.

Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. adică subproporţional. benefic. C1 C 0 *100 C0 IC Indicele de variabilitate (grad de reacţie): I V . 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. la o creştere a producţiei scad. TEME DE CONTROL 1. Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. Daţi exemplu de 4 cheltuieli fixe şi 4 cheltuieli variabile în cazul producţiei de încălţăminte.(4 puncte) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. Pe unitatea de produs ele scad. deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. regresive şi proporţionale. efectul în rezultat este pozitiv. Pe exemplul societăţii în care va desfăşuraţi activitatea. progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv Cheltuielile proporţionale au IV = 1. Ele scad şi pe unitatea de produs. Efectul rezultatului este 0. Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. (4 puncte) 2. Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată. Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. exemplificaţi cateva tipuri de cheltueili progresive.CONTABILITATE DE GESTIUNE 41 REZUMAT Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei.

2001 3. Ristea M. Ebbenek K. Economica. Contabilitatea de gestiune. 2004 2. Teora. Paris. Ed. H.CONTABILITATE DE GESTIUNE 42 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Chadwic H... Comptabilite de gestion. Bucureşti. 2003. Ed. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 1999 4.. Calculaţia şi managementul costurilor.. Possler L. Teora.. Ed. Atlas Press. Bucureşti. Ed. Cârstea G. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 3 edition. Bouquin. Oprea C.

cost marginal O4: să calculeze costul mediu şi marginal pentru diverse activităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 43 Unitatea de învăţare 6 2. COSTURI MEDII ŞI COSTURI MARGINALE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.4. studenţii trebuie: O1: să definească noţiunile de cost mediu şi cost marginal O2: să exemplifice tipuri de costuri medii şi costuri marginale O3: să explice importanţa categoriilor de cost mediu. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

Costul mediu fix (CMF). reprezintă raportul dintre costurile globale şi producţia realizată. Dacă volumul producţiei este depăşit de valoarea costurilor totale. CV CMV Q Pentru un nivel dat al costurilor de producţie. creşterea costului mediu fix are loc în situaţia diminuării producţiei. sau de la o perioadă la alta. Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi. valoarea costului mediu fix descreşte. CMV creşte. CMV descreşte o data cu creşterea volumului producţiei în ritm mai accelerat decât creşterea costului variabil. reciproc. Mărimea costului mediu diferă în timp şi spaţiu atât de la un produs la altul cât şi de la un producător la altul. Distingem trei categorii de costuri medii: costuri medii fixe.CONTABILITATE DE GESTIUNE 44 NOŢIUNI TEORETICE Costul mediu sau costul unitar. costuri medii variabile şi costuri medii totale. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CF CMF Q Pe măsură ce cantitatea de produse se măreşte. CF CMF Q Evoluţia costului mediu fix Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată.

astfel CV încât putem scrie: Cmg = . 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 45 CTM CVM CFM CTM CVM CFM Q Graficul costurilor unitare Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi suplimentare de producţie. costul mediu total descreşte dacă are loc o diminuare a costului marginal. variaţia costului total egalează variaţia costului marginal. Cunoaşterea costului marginal este p informaţie utilizată în elaborarea deciziilor legate de stabilirea capacităţilor optime de producţie sau de compunere mai eficientă a programelor de producţie. Q Între costul mediu total şi costul marginal există o relaţie de dependenţă. CT Cmg Q Pe termen scurt. costul mediu total creşte atunci când costul marginal este crescător. avand valori mai mici decât acesta. costul mediu total egalează costul marginal cand costul mediu total ia valoarea minimă.

semnifică limita inferioară până la care poate fi redus preţul de vânzare fără ca firma să înregistreze pierderi. Punctul de intersecţie al costurilor marginale şi totale pe unitatea de produs. al costului total mediu şi al costului marginal este întâi descrescătoare şi apoi crescatoare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 46 STUDIU DE CAZ Să se comenteze relaţia dintre diferitele tipuri de costuri înregistrate de o firmă. creşterea cu o unitate a producţiei determină reducerea în continuare a costurilor unitare. Dacă preţul de vânzare va fi superior acestui punct minim întreprinderea îsi va recupera costurile si va înregistra profit. costul marginal şi cel total mediu încep să crească iar producţia nu mai este rentabilă. Rezultă că pentru orice nivel al producţiei pentru care costul marginal este mai mic decât costul total mediu. Acest fapt are loc datorită creşterii costurilor variabile şi totale într -un ritm mai rapid decât creşterea producţiei. asa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. atingând un punct de minim. Cantitate Q 1 2 3 4 5 Cost fix CF 400 400 400 400 400 Cost variabil CV 160 280 360 560 800 Cost total CT 560 680 760 960 1200 Cost mediu fix CFM 400 200 133 100 80 Cost mediu variabil CMV 160 140 120 140 160 Cost mediu total CTM 560 340 253 240 240 Cost marginal Cmg 120 80 200 240 R: O creştere a volumului producţiei contribuie la modificarea tuturor costurilor medii. În situaţia în care costul marginal este ami mare decât costul total pe unitatea de produs. Valoarea minimă a costului total mediu este 240 şi se observă că şi costul marginal atinge aceeaşi valoare. producţia poate fi mărită în condiţii de rentabilitate. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iar comportamentul costului variabil mediu. orice dreştere a producţiei duce la creşterea costului unitar. Nivelul optim al producţiei este dat de valoarea pentru care cele două valori sunt egale. inclusive costul fix mediu. Micşorarea costului fix medu are loc datorită raportării costului fix la o cantitate crescătoare a producţiei. Dacă valorile costului marginal sunt mai mici decât cele ale costului total şi ale costului variabil pe unitatea de produs. iar pentru valori mai mari decât acest punct.

Teora. Ed. Atlas Press.CONTABILITATE DE GESTIUNE 47 INTREBĂRI DE CONTROL 1. Ed. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CMF TEME DE CONTROL 1. Oprea C. Cârstea G. 2004 2. Comptabilite de gestion. Bucuresşti. Bucureşti. Analizaţi interdependenţele dintre costul variabil. CV CMV Q Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi CT suplimentare de producţie Cmg Q Costul mediu fix (CMF). Calculaţia şi managementul costurilor. Contabilitatea de gestiune... 1999 4. 2001 3. 2003. Ebbenek K. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 3 edition. 2. relaţia dintre costul mediu şi costul marginal. Explicaţi folosind un exemplu concret. 2. Economica. Teora. H.. reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. În ce consta legătura dintre costul mediu şi costul marginal? RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.. Possler L.. Bouquin. Ristea M. Explicaţi dependenţa costului total de volumul producţiei. Chadwic H. REZUMAT CF Q Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. Paris. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Ed. Ed. costul marginal şi costul mediu.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 48 Unitatea de învăţare 7 SECTOARELE DE CHELTUIELI ŞI PURTĂTORII DE COSTURI Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească sectoarele de cheltuieli O2: să cunoască funcţiile sectoarelor de cheltuieli şi clasificarea acestora O3: să explice rolul sectoarelor de cheltuieli în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

În consecinţă. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. reprezentate de spaţiile unde se execută procese. Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli. Din punct de vedere organizatoric. programează şi urmaresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează.  zone auxiliare de cheltuieli. alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. în funcţie de activităţile desfăşurate .CONTABILITATE DE GESTIUNE 49 NOŢIUNI TEORETICE Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico -productiv. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute. Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de munca denumit loc generator de cheltuieli sau loc de cost şi poate avea caracter tehnologic ce ţine de tehnologia de fabricaţie sau caracter funcţional. şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă. Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei.  locuri structurale de cheltuieli. care au la bază activitatea de organizare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Fiecare loc de muncă constituie pentru întreprindere un loc de cheltuieli. producţia şi desfacerea bunurilor . Sectoarele de cheltuieli sunt fixate pe structura organizatorică a întreprinderii. locurile de muncă în calitatea lor de locuri de cheltuieli se reunesc în sectoare de cheltuieli. administrare şi conducere a procesului de producţie . unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază . Delimitarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este dificilă şi greu de suportat financiar.  secţii neindustriale . care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor . operaţii privind aprovizionarea.  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) .  compartimente funcţionale .

în funcţie de nivelele la care pot fi constituite. Centrul de responsabilitate corespunde unui centru de analiză în care a fost desemnat un responsabil ce dispune de o delegare de autoritate asupra resurselor materiale. Din aceste cauze pentru localizarea cheltuielilor de producţie în calculaţie se foloseşte noţiunea de centru de analiză. sectii de productie. magazine. şi anume: sectoare principale de cheltuieli. ateliere). Cheltuielile de producţie colectate nu se suprapun în toate cazurile cu această structură organizatorică şi funcţională sau ele nu pot fi identificate în aceasta formă. constituite pe seama secţiilor de bază şi a subdiviziunilor lor. sectoare secundare sau auxiliare de cheltuieli. Centrul de analiza se poate defini ca fiind o subdiviziune contabilă a întreprinderii în care sunt analizate şi regrupate elementele de cheltuieli indirecte înainte de includerea lor în costuri. producţie şi distribuţie. constituite pe structura secţiilor ori activităţilor de deservire. ajutătoare şi anexe.  cheltuielile de producţie colectate de un centru de analiză trebuie să aibă un comportament comun şi să fie posibilă determinarea unei unităţi de măsură a activităţii fiecărui centru de analiză. De asemenea. Împărţirea unităţii în centre de analiză corespunde cererilor emise de contabilitatea de gestiune. aceste sectoare de cheltuieli. O prima grupare a centrelor poate fi dupa nevoile analizei şi astfel avem:  centre de lucru sau de activitate  centre de responsabilitate  centre de cost  centre de profit  centre de investiţii Centrul de lucru sau de activitate este acel centru care rezultă dintr-o organigramă a unei unităţi patrimoniale şi care corespunde unei diviziuni a acesteia (secţii. La rândul lor. Centrele de analiza mai pot fi definite ca fiind centre de lucru ale întreprinderii: birouri. se împart în două categorii. Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). acestea devin tot sectoare de cheltuieli. Numărul şi mărimea zonelor (sectoarelor) şi locurilor de cheltuieli sunt variabile în funcţie de gradul de informare urmarit şi de resursele care pot fi alocate în domeniul evidenţei şi calculaţiei costurilor producţiei. umane şi de o putere de negociere asupra obiectivelor. financiare. magazine. Din punct de vedere al structurii organizatorice şi functionale unitatea patrimoniala se împarte în sectoare de activitate. sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele funcţionale. Crearea centrelor de analiza presupune respectarea urmatoarelor criterii:  centrul de analiză trebuie să corespundă pe cât posibil unor structuri organizatorice şi funcţionale reale ale unităţii patrimoniale. ateliere organizate în vederea îndeplinirii funcţiilor economice de administraţie. Activitatea 2011 Universitatea Hyperion 2011 . birouri.CONTABILITATE DE GESTIUNE 50 Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli.

. Al doilea criteriu de clasificare grupeaza centrele de analiza în:  centre operaţionale  centre de structură Centrul operaţional corespunde unui centru de analiza a carui activitate poate fi măsurată în unităţi fizice: cantitatea de material prelucrat. legate de nivelul activităţii. Centrul de profit corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de profit. Centrul de structură corespunde unui centru de analiză a cărui activitate nu poate fi măsurată cu o unitate fizica semnificativă. Cheltuielile centrului sunt în esenţă cheltuieli de structură şi existenţa lor nu este legată de nivelul activităţii. Acestor centre de analiză le sunt afectate cheltuielile directe şi le sunt imputate cheltuielile indirecte.fracţionarea costului unui centru de analiză şi obţinerea costului unităţii de bază de repartizare potrivit coeficientului de repartizare. costul de producţie al produselor vândute. volumul salariilor directe. Uneori este imposibil sa se determine o bază de repartizare fizică pentru un centru de analiză şi în acest caz se va folosi o bază monetară pentru exprimarea activităţii centrului. Numărul centrelor de analiză este stabilit în funcţie de mărimea unităţii patrimoniale şi de tipul de activitate. Aceasta unitate reprezinta unitatea de măsura a activităţii diferitelor centre de analiza şi permite urmatoarele: .CONTABILITATE DE GESTIUNE 51 centrului trebuie sa poata fi măsurată cu scopul de a controla rezultatele şi de a le compara cu previziunile făcute pentru eliminarea eventualelor diferenţe sau pentru a le corecta.  ore de lucru maşină. De exemplu: cifra de afaceri realizată. Ansamblul acestor operaţii se efectuează într-un cadru unic numit tabloul de repartizare a cheltuielilor indirecte. este denumit şi centru de administrare şi finanţare. Bazele de repartizare cele mai frecvent utilizate sunt:  ore manopera directă. Centrul de investiţii este un centrul de profit în sensul că acţionează pe principiul variabilelor determinate de venituri şi cheltuieli în valoare şi volum dar şi a capitalurilor care îi sunt necesare.repartizarea unei părţi din costul unui centru de analiză asupra costurilor produselor pe baza numărului de unităţi de bază de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.  cantitatea de produse obţinută în centru. El vizează în general o categorie de cheltuieli sau o anumită cheltuială care se efectuează şi poate fi comparată cu o previziune în scopul determinării abaterilor. număr ore manoperă şi aceste cheltuieli sunt operaţionale. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Fiecare centru de analiză trebuie să regrupeze elemente de cheltuieli şi să realizeze aceeaşi operaţie în scopul de a putea măsura activitatea printr-o unitate reprezentativă numita unitate de lucru sau unitate de muncă sau unitate de baza de repartizare(UBR). În acest centru veniturile sunt ataşate la cheltuieli şi exista mijloace de comparare a acestora. Centrul de cost corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de cost.

Unităţile de calculaţie se grupează în două mari categorii. o maşina sau un grup de maşini. şi care serveste ca baza de raportare în calculatia costurilor .  unităţi de timp. Unitatile de calculaţie convenţionale au în general calitatea de unităţi de calculaţie intermediară. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 52   Purtatori de costuri şi rolul lor în contabilitatea de gestiune Obiectul calculaţiei costurilor este rezultatul activităţii ce se desfăşoară în diferite etape. obtinute din calcule. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice). cum ar fi: timpul de munca pe unitatea de produs. În acest fel se obtin niste coeficienti sau cifre de echivalenta. globală. La finalul calculaţiei.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenta. consumul specific de materii prime care se consuma pentru obtinerea tuturor produselor. o comandă. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogena. dar produsele fabricate. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. . respectiv cu obiectul calculaţiei. utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor producţiei. Purtator de costuri este reprezentat de produsul finit. constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri. La rândul lor. a carei marime se raporteaza la marimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca baza de calcul(produs etalon). 2011 Universitatea Hyperion 2011 . folosite atunci când producţia nu este omogena. fie ca numar de ore-productie. care se utilizeaza pentru omogenizarea calculatorie a productiei . kilogram. El poate fi reprezentat de produsul finit. unităţi de calculaţie convenţionale. perechea. indiferent de forma ei de exprimare. etc. acestea se împart în urmatoarele categorii :  unităţi tehnice de masura.  unităţi valorice. utilizate dupa caz. tractoare de un anumit numar de cai putere. obiectul calculaţiei nu este produsul. determinate în asa fel încât sa permita evaluarea întregii productii printr-un singur indicator. confruntându-se de cele mai multe ori cu rezultatele activităţilor. faze succesive pe sectoare sau centre de cheltuieli şi putatori de cheltuieli. o piesă sau un grup de piese. o lucrare sau un serviciu. Purtătorii de costuri sunt elemente care fac necesară funcţionarea unei întreprinderi. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. lucrarea executata sau serviciul prestat sau întreaga producţie fizică. fie ca numar de ore de functionare a utilajului sau chiar sub forma altor unităţi de timp. kilowatt. bucata caloria. etc. În aceste cazuri se folosesc unităţi de masura tehnice sau naturale de exemplu: metru. De multe ori.. denumite şi unităţi de calculaţie . Unitatea de calculaţie. presupunând aceleaşi consumuri de valori (producţia cuplată sau producţia sortodimensionala). costul unitar se stabileşte în raport cu unitatea de măsura fizică cea mai potrivită. de exemplu: tona de lactate cu anumite procente de grasime. lucrarile executate şi serviciile prestate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. care se stabilesc prin îmbinarea unei unităţi tehnice cu caracteristicile functionale sau calitative ale productiei. lucrarea sau serviciul ci unităţile de masura în care acesta se exprimă.

produsul material.  purtători analitici de costuri. Particularităţile tehnologiei de fabricaţie. Între cheltuielile indirecte şi purtatorii de costuri legatura se realizează prin elemente esenţiale (chei de repartizare a cheltuielilor indirecte pe purtatori de cheltuieli sau centre de cheltuieli). cei enumeraţi la punctele anterioare . Fundamentarea criteriilor dupa care cheltuielile se împart în directe şi indirecte au în vedere pe de o parte posibilitaţile contabilităţii analitice de a identifica aceste 2011 Universitatea Hyperion 2011 . determină următoarele categorii de purtători de costuri:  în conditiile unui proces tehnologic omogen. purtatorul de cost îl constituie produsul asamblat . 3. Între cheltuielile directe şi purtatorii de costuri exista o legatura directă atât în faza previzionarii cât şi în faza efectuarii lor. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. cum ar fi: semifabricate. şi anume : 1. 2. În general. corespunzător specificului şi caracteristicilor tehnologice şi modului de organizare a procesului de producţie. la nivelul întreprinderii. Calculaţia costurilor pe purtători de costuri reprezintă etapa în care se înfaptuieşte obiectivul calculaţiei. Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. din care pot rezulta produse principale. concret al producţiei. În funcţie de gradul de finisare al producţiei. asamblare. Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel :  purtători sintetici. respectiv lucrarea sau serviciul . purtătorii de cost pot fi detaliaţi pe clase de calitate . subansamble sau ansamble.  daca se realizează o producţie de îmbinare. Există mai multe categorii de purtători de costuri. făcându-se distincţie între producţia terminata şi cea neterminata. piesele. subansamble. purtătorul de cost poate să-l constituie produsul obţinut într-o faza de fabricaţie . Clasificarea cheltuielilor directe şi indirecte este dată de modul de individualizare pe purtatori de costuri. 4. purtătorul de cost îl constituie produsele cuplate .  în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale.CONTABILITATE DE GESTIUNE 53 Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtatori de costuri. sau produse destinate consumului intern. purtătorul de cost îl constituie aceste produse . purtatorul de cost poate fi produsul finit sau semifabricatul . purtătorii de cost pot fi produse destinate livrarii. respective produsul finit. În funcţie de conţinutul material. 6. produse secundare şi deşeuri. care se desfaşoara într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. 5. respectiv natura producţiei şi etapele în care se realizează produsul.  în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. purtatorul de cost îl constituie. gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. sau produsul nematerial. În funcţie de destinaţia pe care o capată rezultatele producţiei. de la caz la caz. piese. sau chiar operaţia de prelucrare . astfel încât să se asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie.

c) produsele.CONTABILITATE DE GESTIUNE 54 cheltuieli pe purtătorii de costuri. iar pe altă parte legăturile care există între aceste cheltuieli şi purtatorii de costuri. Locurile de cheltuieli sunt: a) locurile de muncă unde se consumă materii prime.  unitatea de calculaţie este o subdiviziune a purtătorilor de costuri intermediari. INTREBĂRI DE CONTROL 1. 4. b) locurile de muncă unde se consumă diverse resurse ale întreprinderii. 3. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. b) purtători finali şi purtători intermediari. b) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. purtătorii de costuri se clasifică în: a) purtători operaţionali şi purtători intermediari. După rolul pe care îl au în procesul de formare a costului. Între purtatorii de costuri şi unitatea de calculaţie exista o strânsa legatura de interdependenţă:  unitatea de calculaţie ca unitate de produs. În contabilitatea de gestiune centrele de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii: a) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. 2. c) purtători finali şi purtători operaţionali. 5. constituie baza de calcul a veniturilor. c) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri primare de cheltuieli. lucrare. Locurile de cheltuieli pot fi: a) locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. constituie baza centrelor de responsabilitate. constituie baza centrelor de responsabilitate. Purtătorii de costuri reprezintă: a) activitatea comercială a întreprinderii. b) reprezintă criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte. servicii coincide cu purtatorii de costuri. sau invers. lucrările şi serviciile obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii sale de bază. c) locurile de muncă unde se consumă resurse de forţă de muncă. purtatori de costuri ce reprezinta multipli ai unităţii de calculatie. b) activitatea financiar-contabilă a întreprinderii. c) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare.

 secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri 2011 Universitatea Hyperion 2011 . de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează. Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 55 REZUMAT Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico-productiv. şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă. producţia şi desfacerea bunurilor . formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute. operaţii privind aprovizionarea. unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază .  locuri structurale de cheltuieli. Unitatea de calculaţie. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. indiferent de forma ei de exprimare. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. sectii de productie. sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele functionale. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli. programează şi urmăresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei. reprezentate de spaţiile unde se execută procese.  compartimente funcţionale . Din punct de vedere organizatoric. administrare şi conducere a procesului de producţie . Din punct de vedere al structurii organizatorice şi funcţionale unitatea patrimonială se împarte în sectoare de activitate. Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli.  secţii neindustriale . care au la bază activitatea de organizare. De asemenea. acestea devin tot sectoare de cheltuieli. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor .  zone auxiliare de cheltuieli. Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei.

Bouquin. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2. Ebbenek K. Possler L. Atlas Press. Chadwic H. 2004 2... Calculaţia şi managementul costurilor. Economica. Contabilitatea de gestiune. 3 edition.CONTABILITATE DE GESTIUNE 56 TEME DE CONTROL 1. Ed. Teora.. Comptabilite de gestion. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bucuresşti. Paris. 2003 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ed. 1999 4.. Cârstea G. exemplificaţi sectoarele de cheltuieli existente. Explicaţi funcţiile sectoarelor de cheltuieli. Pe exemplul entităţii unde va desfăşuraţi activitatea. H. Ristea M. Oprea C. Bucureşti. Teora.. Ed. 2001 3.

studenţii trebuie: O1: să cunoască tipurile de metode de calculaţie şi a conţinutului acestora O2: să cunoască procedeele utilizate în calculaţia costurilor O3: să dobândească unele cunoştinţe şi deprinderi practice privind alegerea şi aplicarea celor mai potrivite procedee de calculaţie a costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 57 Unitatea de învăţare 8 3. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.3. SISTEMUL METODELOR DE CALCULAŢIE A COSTURILOR Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

antecalculaţiile PERT. etc. bugetul manoperei directe). a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. Elaborarea tuturor acestor antecalculaţii se realizează şi se concretizează în diferitele bugete privind costurile.bugetul cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuielile comune ale secţiei). b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor (periodice şi neperiodice). şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie (antecalculaţii şi postcalculaţii). adică metoda standard şi metoda normativă. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. . dintre care menţionăm următoarele:a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). şi anume: . pe locuri de cheltuieli şi mixte). Calculaţia de proiect se întocmeşte cu ocazia elaborării documentaţiei de înfiinţare a unei noi întreprinderi. defalcată pe trimestre şi luni calendaristice. Postcalculaţiile se întocmesc după terminarea procesului de producţie a produselor.bugetele cheltuielilor directe (bugetul consumului de materii prime şi materiale directe. Calculaţia standard şi calculaţia normativă sunt calculaţii specifice celor două metode de calculaţie. la introducerea în fabricaţie a unui nou produs. În acest sens mai există şi alte antecalculaţii specifice diferitelor metode de calculaţie a costurilor. Elaborarea acestor calculaţii se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 9 ”Conturi de gestiune”. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. Calculaţia de buget se întocmeşte pentru determinarea costului producţiei planificate a se executa de către întreprindere în anul următor.bugetul cheltuielilor generale de administraţie. Cu ajutorul lor se determină indicatorii efectivi privind costurile de producţie. .bugetul cheltuielilor de circulaţie (desfacere). calculaţia de buget. b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri.cost.CONTABILITATE DE GESTIUNE 58 NOŢIUNI TEORETICE Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. cum ar fi: antecalculaţiile tarif-oră-maşină. lucrare executată sau serviciu prestat. Antecalculaţiile se elaborează înainte de a începe procesul de producţie la care se referă. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. calculaţia standard şi calculaţia normativă. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. la primirea unor comenzi ale beneficiarilor şi la lansarea lor în fabricaţie. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). . În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: calculaţia de proiect. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor.

calculaţiile de fundamentare a preţurilor noilor produse. structura costului.CONTABILITATE DE GESTIUNE 59 Se observă că de fapt există o dublă determinare a costurilor. Drăcea R. în cazul lansării unei comenzi se întocmeşte antecalculaţia.aceleaşi procedee de determinare şi delimitare primară a cheltuielilor pe locuri de cheltuieli şi pe purtători de costuri. pe faze).aceleaşi grupări privind cheltuielile de producţie şi acelaşi conţinut al diferitelor elemente de cheltuieli care determină structura costului. 185. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. care presupune elaborarea unor bugete de cheltuieli. formarea şi gruparea costurilor. cum este cazul costurilor efective calculate la întreprinderile cu producţie de masă. Editura Tribuna Economică. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. iar în momentul închiderii comenzii se întocmeşte postcalculaţia. Aceste două criterii de clasificare le considerăm cele mai importante. evaluarea costurilor. Aceasta se datorează cerinţelor managementului întreprinderii. De asemenea. În practica şi teoria economică există o multitudine de metode de calculaţie a costurilor. obiectul de calcul şi sfera de cuprindere. literatura de specialitate prezentând şi alte criterii de clasificare ( procesul tehnologic. De exemplu.. . pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. pe comenzi. atât în cazul antecalculaţiilor cât şi al postcalculaţiilor. GP). Calculaţiile neperiodice sunt acelea care se elaborează la intervale de timp inegale. metoda costurilor directe. 3 . Respectând cu stricteţe aceste cerinţe se asigură o valoare informaţională certă calculaţiei folosite. metode mixte(globală. . calculaţii neperiodice sunt cele întocmite în cazuri speciale: calculaţiile de proiect cuprinse în documentaţia de fundamentare a unor investiţii. Iacob C.aplicarea aceloraşi criterii şi procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte şi calculul aceloraşi indicatori intermediari (costuri de secţie). procedeele şi tehnicile de calcul folosite)3. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri.M. Calculaţiile periodice se efectuează la intervale de timp egale. rolul informaţional al costurilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Contabilitatea analitică şi de gestiune. Aceasta presupune următoarele. prin elaborarea antecalculaţiilor şi a postcalculaţiilor. dintre care menţionăm: perioada de apariţie. . THM. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. deci aceleaşi sectoare (centre) de cheltuieli.aceeaşi structură organizatorică a întreprinderi.. .aceeaşi nomenclatură a producţiei pentru care se determină costul. . metoda standard. iar apoi urmărirea costurilor efective şi a eventualelor abateri de la cele normate (bugetate). PERT. pe locuri de cheltuieli. Pentru a putea realiza controlul bugetar al costurilor este necesar ca la baza calculaţiilor să stea aceeaşi metodă. ceea ce implică aceeaşi purtători de costuri. 1988. pag. Literatura de specialitate utilizează mai multe criterii de clasificare a acestor metode de calculaţie.

şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. b) calculaţii directe şi calculaţii indirecte. c) metoda soldurilor şi metoda contabilă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 60 c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. metoda costului standard. c) calculaţii pe termen scurt şi calculaţii pe termen lung. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. c) metode clasice şi metode moderne. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. INTREBĂRI DE CONTROL 1. b) calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. 4. b) metoda inventarierii şi metoda soldurilor. După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: a) pe purtători de costuri. pe faze. Postcalculaţiile se întocmesc: a) înainte de începerea procesului de producţie a produselor. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. pe locuri de cheltuieli şi metode mixte. 3. există două grupe de metode de calculaţie: a) metode clasice şi metode parţiale. b) metode absorbante şi metode parţiale. calculaţiile pot fi: a) calculaţii periodice şi calculaţii pe termen lung. 7. metoda GP). 2. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. pe total activitate şi metode mixte. Metodele absorbante includ în costul unitar toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. metoda costurilor normate. c) calculaţii de proiect şi calculaţii de buget. calculaţiile pot fi: a) antecalculaţii şi postcalculaţii. Acestea sunt: metoda globală. Pentru evaluarea producţiei neterminate se pot utiliza următoarele metode: a) metoda inventarierii şi metoda contabilă. c) în perioada de proiectare a produselor. b) după terminarea procesului de producţie a produselor. Acestea sunt: metoda direct costing şi metoda costurilor directe. În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. b) pe locuri de cheltuieli. 1. c) pe purtători de costuri. metoda THM. După raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie. pe comenzi. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe total activitate şi metode mixte. După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar.

THM. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. GP). 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b) numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. PERT. 3. calculaţia stocurilor şi calculaţia normativă. calculaţia de buget. metode mixte(globală. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. pe faze). Metodele parţiale iau în calculul costului unitar: a) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: a) calculaţia de proiect. calculaţia de buget.CONTABILITATE DE GESTIUNE 61 2. Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii: a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. c) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. pe locuri de cheltuieli şi mixte). Metodele absorbante includ în costul unitar: a) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. b) calculaţia de proiect. 4. REZUMAT Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. calculaţia stocurilor şi calculaţia rezultatelor. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. lucrare executată sau serviciu prestat. c) calculaţia de proiect. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. metoda standard. calculaţia standard şi calculaţia normativă. metoda costurilor directe. pe locuri de cheltuieli. b) cheltuielile directe ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. c) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. pe comenzi. calculaţia de buget. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri.

Ed. Ed. 2003.. Economica. Cârstea G. Bucureşti. Explicaţi importanţa antecalculatiilor şi a postcalculaţiilor. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Teora. RECOMANDĂRI BILIOGRAFIC 1.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 3 edition. 2001 3. H. descrieţi una din metodele absorbante.. Teora. Calculaţia şi managementul costurilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 62 TEME DE CONTROL 1. Ristea M. Atlas Press.. 2.. Contabilitatea de gestiune. Bouquin. 1999 4. Comptabilite de gestion. 2004 2. Paris. Bucuresşti. Oprea C. Possler L. Ed. Ebbenek K. Ed. Chadwic H. Folosind bibliografia recomandată precum şi resursele web.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 63 Unitatea de învăţare 9 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII .000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 . suprafaţa ocupată. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători. varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi. numărul de ore maşină.000 lei Salarii directe aferente produsului B 25.se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global. Sectoarelor de cheltuieli. valoarea utilajului. gen de activitate etc Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. prezintă urmatoarele date : Total cheltuieli indirecte 50. dupăa formula: Rj = bj x ks 1. b.sector de cheltuieli. Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) . forma cifrelor relative de structură.se prezintă sub 2 forme : a.2. calculat dupa formula de mai sus Problemă rezolvată O societate care fabrică două produse. totalul cheltuielilor directe. Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1 Se alege un criteriu (baza) de repartizare.1.000 lei Total salarii directe 100. 1.000 lei din care : Salarii directe aferente produsului A 75. puterea motoarelor etc. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării.CONTABILITATE DE GESTIUNE 64 NOŢIUNI TEORETICE 1.presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. . Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula: ks = CH r n unde: bj j 1 ks = coeficientul de suplimentare CHr = cheltuieli de repartizat bj = mărimea bazei de repartizare în cazul unui produs. gen de activitate etc N = numarul produselor. dar diferită ca marime. cum ar fi: salariile directe.

cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie.250 lei 2011 50. Indirecte 50. Rezolvare Baza de repartizare este dată de salariile directe.500 lei Produsul B : 25.000 x 0.000 0.000 lei 2 Suprafaţă secţia 1 : 250 m Suprafaţă secţia 2 : 150 m2 Putere motoare secţia 1 : 1. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta.000 x 0.000 lei Cheltuieli cu amortizarea 50.500 lei Total ch. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE Să se efectueze repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentării prin coeficient unic.000 100. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe subgrupe.5 ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 250 x 125 = 31.000 125 400 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei Cheltuieli cu intreţinerea şi reparaţiile 20.000 kw Putere motoare secţia 2 : 1. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori. Se calculeaza coeficientul de repartizare: 65 ks Se calculează valoarea cheltuielilor indirecte repartizate pe produse : Produsul A : 75. prezintă următoarele date : Cheltuieli cu energia electrică 30.3.5 = 12.5 = 37.250 kw Bazele de repartizare alese sunt : Suprafaţa secţiilor pentru cheltuielile cu amortizarea Puterea motoarelor pentru cheltuielile cu energia electrică şi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile Reaprtizarea cheltuielilor cu amortizarea Se calculează coeficientul de repartizare : 50.000 lei Total cheltuieli indirecte de producţie 100. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu. Problemă rezolvată O entitate care deţine 2 secţii de producţie.000 lei 1.

000 50.750 lei 50. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE Secţia 2 : Total ch.78 lei Total ch.2222 = 22. Pentru simplificarea calculului.000 lei 1. se sumează valoarea lor.22 lei Secţia 2 : 1. Amortizare 150 x 125 = 18.000 7. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.000 5.2222 2.000 400 Secţia 3 8. Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse. indirecte 50.000 2. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.Crt.000 8. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). 2011 Universitatea Hyperion 2011 . precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr.777.000 3.000 lei Se calculează coeficientul de repartizare : ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 1.2222 = 27.000 x 22. Indirecte de producţie.000 500 Secţia 2 5.222. Explicaţii Ch. CIFU Secţia 1 10. din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.250 22. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie).000 3. aferente procesului de fabricaţie.250 x 22. Indirecte de repartizat : 50.000 15.000 300 Total 23. care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat.4. Total ch.000 lei 66 Repartizarea cheltuielilor cu energia electrică şi a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile Deoarece ambele cheltuieli au aceeaşi bază de repartizare. 1.000 3.000 2. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS).

066.68 5.600 14.5 2.32 Produs B 3.000:400 7.066.150 1.000 5. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. CGS bP1 bp2 bp3 300 100 100 300 100 100 100 300 100 250 200 50 200 100 150 100 50 - 67 3.6666 16.000 23.783.68 2.400 Chr 4.000 1.32 3.666.383.32 4.000 Chr 2.400 3.000 1.6666 Total Chr 3.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.250 750 3.333.000:300 16.600 400 2.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.600 2. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.6666 3.066. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .150 15.000 9783.400 7.68 2.000 3. sector etc faţă de total bază.000 1.000 8.000 Total de control 15.000 2. sector etc. faţă de total bază.000:500 14 3.000 4..000 1.000 3.5 7.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi.000 1.68 Produs C 2.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.200 1.400 1.000 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt.550 2.32 1.

j = produsul. Care din formele procedeului suplimentării consideraţi că este mai potrivită pentru a fi aplicată? 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 5. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. Explicaţi de ce există mai multe variante ale procedeului suplimentării.000 1.000 = 2.000 lei Baza de repartizare – ch. Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1.000 4. 68 Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B.000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs.CONTABILITATE DE GESTIUNE bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.000 lei Total 10. după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.000 4.2 1.000 lei INTREBĂRI DE CONTROL 1.000 0.000 lei.2 x 10. cu salariile directe 5. 2.000 4.produs A 1.000 lei RB = 0.produs B 4. sector etc.000 gB = 0. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10. sectorul.000 5.8 1. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .000 4. din care . Rezolvare a.000 gA = b.000 = 8.000 lei .8 x 10.

şi anume: pentru produsul A 500 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei. dar diferită ca marime. forma cifrelor relative de structură. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global. varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi. Se alege un criteriu (baza) de repartizare. suprafaţa ocupată. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 10. după formula:Rj = bj x ks Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) Presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. Problema 2 Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi. se prezintă sub 2 forme :a. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu. Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători.000 lei. Produsul C 241 lei REZUMAT PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe 2011 Universitatea Hyperion 2011 . calculat dupa formula de mai sus Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta. puterea motoarelor etc.pt. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori. b. cum ar fi: salariile directe. valoarea utilajului. Produsul B 272 lei . numărul de ore maşină. în sumă de 1. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: . Produsul A 328 lei . Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula:ks = CH r n unde: bj j 1 Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării.pt. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 69 TEME DE CONTROL Problema 1 O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B. dacă baza de repartizare pentru produsele A.pt.157 lei. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. totalul cheltuielilor directe.

Economica. 2001 3. 2004 2. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. 2003. H. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Possler L. Ed. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. Ed. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). 3 edition. cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie.. Ed.. Ed... Teora. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Cârstea G. Ebbenek K. Contabilitatea de gestiune.. Bucuresşti. Atlas Press. Teora. Chadwic H. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 gj = 70 bj n unde: bj j 1 Etapa 2 Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Paris.CONTABILITATE DE GESTIUNE subgrupe. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. Ristea M. Bouquin. Oprea C. Calculaţia şi managementul costurilor. Bucureşti. Comptabilite de gestion. 1999 4.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 71 Unitatea de învăţare 10 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat.CONTABILITATE DE GESTIUNE 72 NOŢIUNI TEORETICE 2. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi.000 8.4.000 3.000 400 300 100 250 200 50 Secţia 3 8. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 5. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie.000 300 200 100 150 100 50 Total 23. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie).000 500 300 100 100 300 100 100 100 Secţia 2 5. CIFU bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt.000 2.000 15. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.000 3. din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt. Explicaţii Ch.000 2. precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici. aferente procesului de fabricaţie. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). CGS bP1 bp2 bp3 Secţia 1 10. Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse. 1. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. 3. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie).000 3. Pentru simplificarea calculului.000 7.Crt. Indirecte de producţie.

68 5.600 2.000 Chr 2.6666 Total Chr 3.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7. sector etc.383..550 3. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 1.68 Produs C 2.6666 3. faţă de total bază.200 1.000 Total de control 15.6666 16.CONTABILITATE DE GESTIUNE 73 K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.000 1.250 750 3.400 1. sectorul.000 2.150 15.000 4.000 1.68 2.000 8.400 7.333.783.32 Produs B 3. după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică.000 1.400 3.5 Secţia 3 bj K 200 100 16. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.000:300 16.000 9783.666.066. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. sector etc faţă de total bază.32 4.000:500 14 3.000 3.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3.066. j = produsul.066.000:400 7.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.000 23.000 1.5 7. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .600 400 2.5 2. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.150 1.000 5.600 14.32 1.32 3. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs. sector etc.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.000 1.000 3.68 2. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.400 Chr 4.

pt.000 = 4.000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs. Produsul B 272 lei . Produsul C 241 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0.000 5.000 1. din care . cu salariile directe 5.000 RB = 0.000 lei.000 4.000 gB = 0.000 = 2.6667 x 6.2 x 10. Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi.6667 100 200 300 RA = 0.000 0.000 Total 6.000 lei. Produsul A 328 lei .000 Total 6. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: .8 x 10.000 4. Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe.produs B 4.000 = 8. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10.000 4. Rezolvare a.000 lei Baza de repartizare – ch.pt. în sumă de 1.000 = 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B.000 Ks = 100 200 6.000 5.000 lei RB = 0. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1.000 300 20 RA = 100 x 20 = 2.8 1.000 RB = 200 x 20 = 4.000 4.000 lei Problemă rezolvată O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B.pt.3333 100 200 300 200 200 gB = 0.000 lei Total 10.3333 x 6.000 gA = TEME DE CONTROL 1. şi anume: pentru produsul A 100 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei.produs A 1. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 6.000 100 100 0.157 lei. dacă baza de repartizare pentru produsele A.2 1. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii: Forma clasică Forma cifrelor relative de structură 6.000 lei .000 gA = 74 b.

Bucureşti. 1999 4. Oprea C. sector etc. H. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) . sectorul. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Teora. Ed. Ristea M. Teora. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie).CONTABILITATE DE GESTIUNE 75 REZUMAT Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie). Bouquin.. sector etc. Calculaţia şi managementul costurilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Bucuresşti. după formula: Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Pentru simplificarea calculului.. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. Paris. 2001 3. Contabilitatea de gestiune. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2003. 2004 2. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs. Ebbenek K. sector etc faţă de total bază. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs. Possler L. Comptabilite de gestion. Ed.. Ed. Ed. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. j = produsul. Chadwic H. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). aferente procesului de fabricaţie. Atlas Press. Cârstea G. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.. faţă de total bază. 3 edition. Economica.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 76 Unitatea de învăţare 11 4.3. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să cunoască importanţa delimitării cheltuielilor în variabile şi fixe O2: să cunoască procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O3: să aplice practic procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O4: să argumenteze modul în care cunoaşterea mărimii cheltuielilor variabile şi fixe oferă suport porcesului decizional 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

990.270. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1. Indirecte de productie Cht 1.000 1.200.120.000 1.. n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Etapa 5 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu Ch t t 1 n Qt Q Ch t Ch X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch.CONTABILITATE DE GESTIUNE 77 NOŢIUNI TEORETICE 1.000 5.000 8.700 39.000 9.n): n Qt Q t 1 .900 Chelt.000 8.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 1.300..100.000 1. totalet – CVT Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7.200 7.

000 8.000 .180.000 1.900/5 Qmed = 7.144.200 7.128.400 3.000 1.000 1.080.000 400.100.000 400.960.000 800.000 21.Calculul cheltuielilor variabile unitare Chv = sum (XY)t /sum(X*X)t Chv = 312.150. Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune Ch var = Q * ch var 7.000.000 870.000/5 Chmed = 119. prod.980 2.200.270.400 960.200 980.000 5.000 Xt 608.000 Ch.200 1.200 1.990.000 828.804.000 1.800 3.020 720 Yt 1.000/3.200 1. Calculul cheltuielilor fixe Ch fixe = Cht .400 518.203. dacă volumul acestei producţii va fi de 9.000 700.040.780. Calculul abaterii vol.000 8.800.800.000 312.000 400.000 Ian Feb Mar Apr Mai 5.700 39.596. var 720.400 400 1.128.900 Chelt.000 - Luna Xt 780 980 20 1.000 400.300.120. Calculul volumului mediu al productiei Qmed = sum(Qi)/n Qmed = 39. Indirecte de productie Cht 1.200 (XY)t .000 9. Calculul abaterii cheltuielilor de producţie din fiecare perioadă faţă de volumul mediu al cheltuielilor Volum productie Q 7. din fiecare perioada de gestiune faţă de volumul mediu al producţiei 4.000 Chv= 100 6.604.000 1. Rezolvare 1.Ch var 8.000 Ch fixe 400.000 900.156. Calculul cheltuielilor medii ale perioadei Chmed = sum(Cht)/n Chmed = 599.500 bucăţi. Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune oarecare 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 78 Să se calculeze folosind metoda celor mai mici pătrate care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie.

990.7. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl Observaţie Dacă se doreşte o reducere a cheltuielilor variabile cu un anumit procent CVT * % de reducere care se va scade din CVT.2000 Ch fixe = 400.700 39.000) / (9. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch.000/2.000 1.000 CVTpl = Să se calculeze folosind procedeul punctelor de maxim şi minim.300.000 ch var = 100 2.300.500 Chs = 1.000 1.350.120.000 2. var.500 bucăţi.000 . dacă volumul acestei producţii va fi de 9. totale max .000) ch var = 200.Ch min) / (Qmax .000 1.1.(100*7.000 1.Q min) ch var = (1.100. 1.900 Chelt.CONTABILITATE DE GESTIUNE 79 Ch st = Ch fixe + (ch var * Q s) Ch s = 400. care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie. Indirecte de productie Cht 1.000 5. Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie şi producţia unei secţtii principale au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7.200. Calculul cheltuielilor variabile unitare.270.000 9.000 8.200 7.000 .000 . Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare Ch fix = Ch .000 + 100*9.120.Ch.000 3. totale min Ch. dupa relaţia: ch var = ( Ch max .100.Calculul cheltuielilor indirecte de productie standard 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 8.(ch var* Qt) Ch fixe = 1.

000 + (9. n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Ch t Ch Etapa 5 Ch t t 1 n Qt Q Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch.000 INTREBĂRI DE CONTROL 1. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care este importanţa clasificării cheltuielilor in variabile şi fixe? 2. REZUMAT 1. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1. totalet – CVT 2..350.CONTABILITATE DE GESTIUNE 80 Ch st = Ch fixe + (ch var*Qs) Ch st = 400. Care din metodele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe consideraţi că este mai facil de aplicat? Argumentaţi.n): n Qt Q t 1 .500* 100) Ch st = 1..

000 390.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .800 ore previzionat pentru luna ianuarie.600 Ch ind Ch t 600.CONTABILITATE DE GESTIUNE 81 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch.000 530.000 495. var. nivelul cheltuielilor ocazionate de un volumul de activitate 4. totale min Ch.000 390. Rezolvare 1.000 460.000 2.900.000 460. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl TEME DE CONTROL Problema 1 Cheltuielile indirecte de producţie şi volumul de activitate au avut următoarea evoluţie: Luna Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod 600 500 450 400 350 300 Ch ind 600. totale max .000 530.Ch.000 Să se determine folosind metoda celor mai mici pătrate şi procedeul punctelor de minim şi de maxim.000 425.000 425. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Q 600 500 450 400 350 300 2.000 495.

150 6.000 2.340 6.250 6.415.355.000 2.200 6. Ch fixe = Ch fixe = 3 Problema 2 Cheltuielie de desfacere ale unei entităţi şi volumul producţiei obţinute sunt date în tabelul de mai jos: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod Qt 6.400 6.250 6.000 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE n=6 1 Qmed = Q med = ch var = ch var = 2.300 6.400.400.100 6.000 2.450 Ch ind Cht 2.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Ianuarie Februarie Martie Aprilie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 Să se determine cheltuielile ocazionate de volumul vanzarilor anului viitor a cărui producţie va fi de 80.000 2. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Qt 6.385.415.280 6.000 buc Rezolvare 1.460. Ch med = Ch med = 4.000 2.430.430.445.000 2.350 6.370.000 2.000 2.400 Ch ind Cht 2.000 2.300 6.000 2.340.350 6.320 6.050 6. Metoda punctelor de minim si maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch ian = Ch ian = 2.000 2.409.427.000 2.421.445.000 2. Ch ian = Ch ian = 82 3 2.

000 2. Calculaţia şi managementul costurilor. Oprea C.340 6. Comptabilite de gestion. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 1999 4. Ebbenek K.000 1 Q med = Qmed = ch var = ch var = 2 Ch med = Ch med = 3 4 Ch prev = Ch prev = 2. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .355..427.000 28. Ristea M. Contabilitatea de gestiune.000 2.370. Chadwic H.000 2.409.000 2. Teora. Ed.280 6. Bucureşti. 3 edition. Atlas Press.857.CONTABILITATE DE GESTIUNE 83 Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 6. Teora. Economica. Bouquin. Bucuresşti. H. Paris.385.050 6.200 6.340. Ed.000 2.190 2.450 75. Metoda punctelor de minim şi maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch fixe = Ch fixe = Ch st = Ch st = 2 3 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Possler L.000 2. Cârstea G.. Ed.150 6.460... 2003.000 2. 2001 3.320 6.100 6.421. 2004 2..

studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de delimitare şi calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă O2: să cunoască modul în care procedeele de calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă pot fi aplicate O3: să explice importanţa acestor procedee în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. PROCEDEE DE EVALUARE ŞI CALCULARE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCŢIA DE FABRICAŢIE INTERDEPENDENTĂ Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 84 Unitatea de învăţare 12 4.4.

secţia B 4. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare. din care pentru: secţia A 2. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare.valoarea prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii către sectorul de transport: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pot exista şi schimburi de activităţi între secţiile auxiliare sau chiar livrări în exteriorul întreprinderii. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1.815 mii lei la sectorul de transport. pentru sectorul de transport: 3. procedeul iteraţiilor. astfel: . şi sectorul de transport. se pune problema determinării costurilor la care se face decontarea producţiei între secţiile auxiliare. Se determină valoarea prestaţiilor reciproce. . din care: pentru secţia A 265 de ore. centrală termică. pentru secţia B 295 de ore. secţia C 5. care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 85 NOŢIUNI TEORETICE Secţiile cu activitate interdependentă sunt de fapt secţiile auxiliare din cadrul unei întreprinderi (atelier de întreţinere şi reparaţii. a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit.150 km. Dar. sector de transport.) Problemă rezolvată În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare. pe de altă parte. fabrică de oxigen. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii. Activitatea acestor secţii are drept scop să servească secţiile de bază. pe de o parte.000 lei/km.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13. centrală termică. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: . centrală de apă etc. pentru secţia C 345 de ore..400 km.500 km.450 km. pentru sectorul de transport: 20 de ore. sunt de 41.205 mii lei. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare. În literatura de specialitate sunt prezentate următoarele procedee pentru evaluarea costurilor la secţiile cu activitate interdependentă: evaluarea prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit.000 lei/oră.500 km. şi de 41. Astfel. procedeul algebric.Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 980 de ore. centrală de apă etc). Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. pentru administraţia generală a întreprinderii 55 de ore. exprimată în costuri standard.

conform relaţiei: gij = qij × 100 Qi ( 3.500 km * 3.costurile atelierului de întreţinere şi reparaţii = 41. Pentru stabilirea costurilor fiecărui sector auxiliar. Timişoara.24 ) 100 în care: cij – reprezintă cota-parte din cheltuielile secţiei „i” preluate în costurile secţiei beneficiare „j”. Editura Marineasa. qij– producţia secţiei „i” furnizată secţiilor „j”. după deducerea prestaţiilor reciproce. Trif V. 161. pag. 2002. cij = După fiecare decontare reciprocă între secţii greutatea specifică a producţiei livrate următoarei secţii beneficiare (gij) se recalculează. Calculele se repetă („se riterează”) până când se obţin diferenţe nesemnificative (neglijabile).500 + 900 = 38.determinarea greutăţii specifice a producţiei livrate fiecărei secţii beneficiare în parte.815 – 4. se fac următoarele calcule: .23) în care: gij – reprezintă greutatea specifică a producţiei secţiei „i” furnizată secţiilor „j”. . Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare. . Cti – costurile totale ale secţiei furnizoare „i”..500 =44.valoarea prestaţiilor sectorului de transport pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 1.se determină cota-parte de cheltuieli aferente producţiei furnizate de secţia „i” către fiecare dintre secţiile beneficiare „j”. în totalul producţiei obţinute.000 lei/oră =900 mii lei .costurile sectorului de transport = 41. conform relaţiei: Cti gij ( 3. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate.000 lei/km =4. Pentru determinarea costului unitar al activităţilor auxiliare ce se vor deconta secţiilor de bază (cui) se utilizează relaţia4: 4 . în costurile secţiilor beneficiare. Qi – volumul total de activitate al secţiei furnizoare „i”.205 – 900 + 4. Se aplică tot în cazul secţiilor cu producţie omogenă şi constă în parcurgerea următoarelor etape: .. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .805 mii lei. Ineovan F.205 mii lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 86 20 ore*45. Contabilitate de gestiune.500 mii lei.

Bucureşti. Epuran M.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 6 .. 211.04 % gST/AM = (1.(11) % în care: gAM/ST – reprezintă ponderea producţiei atelierului mecanic livrată către sectorul de transport.CONTABILITATE DE GESTIUNE 87 cui = Ci cj cij Qi qij ( 3. Iteraţiile se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile. care îl vom nota cu AM(prescurtarea vine de la atelierul mecanic) şi sectorul de transport. pag. Grosu C.23) se determină ponderile producţiei auxiliare livrate între sectoarele activităţilor auxiliare.. Problemă rezolvată Pornind de la datele din aplicaţia anterioară pentru stabilirea prestaţiilor reciproce se efectuează următoarele iteraţii: . 3) recalcularea costului unitar al sectorului B evaluând prestaţiile primite de la sectorul A la costul unitar al pasului 2. 4) recalcularea costului unitar al sectorului A evaluând prestaţiile primite de la sectorul B la costul unitar al pasului trei.25 ) în care: Ci – reprezintă cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce. (3. 2) calculul costului unitar al sectorului A ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul B. evaluate la costul unitar al pasului 1. care în exemplul considerat de noi sunt: atelierul de întreţinere şi reparaţii. În literatura de specialitate se prezintă şi o altă modalitate practică de r ealizare a acestor iteraţii5.Pe baza relaţiei nr.500) *100 =11. 1999. Editura Economică. Contabilitate şi control de gestiune. Aceasta constă în parcurgerea în cadrul fiecărei iteraţii a următorilor patru paşi: 1) calcularea costului unitar al sectorului B neţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul A. Băbăiţă V. cij – cheltuielile decontate de la secţia furnizoare „i” către secţiile beneficiare „j”.500 : 13. Qi – volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i” (exclusiv consumul propriu). notat cu ST: gAM/ST =(20 : 980)*100 =2. qij volumul de producţie decontat către secţiile beneficiare „j”. prin sistemul decontările reciproce. cj – cheltuielile preluate de la secţiile auxiliare „j”.

53(1) mii lei În runda a patra se vor repartiza cotele de cheltuieli primite în runda a treia. astfel: CAM/ST = 4.531 0.646.472 : 960 = 47.111 93.78 mii lei CST/AM = 840.905 0.Pe baza relaţiei (3. astfel: CAM/ST =41.78 1.582 mii lei CST/AM = 41.(11) % = 4.212) (840.582 * 11.(11)% = 0.398 mii lei În runda a treia cotele de cheltuieli primite în runda a doua se vor repartiza astfel: CAM/ST =93.53(1) * 2. calculele se vor opri aici.212 mii lei Deoarece după runda a patra de iteraţii rezultatele obţinute sunt nesemnificative.205 * 2.(11)% = 10. În continuare se va determina costul unitar al prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază.04% =840.(11)% = 93.771 mii lei/oră . .04 % = 94.905 mii lei CST/AM =94.04% = 0.582 94. utilizând relaţia (3. astfel: CAM/ST =10.(11) * 2.25): costul unitar al prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii (cuAM) va fi: cuAM = 41205 (4646.646. Aceste cote de cheltuieli primite în cadrul primei runde se vor repartiza în runda a doua asupra sectoarelor beneficiare.24) se determină cota de cheltuieli aferentă producţiei livrate între secţiile auxiliare.815 * 11.215) 980 20 45860.04% = 1.905 * 11.(11) mii lei în care: .398 10. .CST/AM – reprezintă cota de cheltuieli ale sectorului de transport ce se preia în costurile atelierului mecanic.CONTABILITATE DE GESTIUNE 88 gST/AM – reprezintă ponderea producţiei sectorului de transport livrată atelierului mecanic.398 * 2.215 mii lei CST/AM =1.CAM/ST – reprezintă cota de cheltuieli ale atelierului mecanic ce se preia în costurile sectorului de transport.costul unitar al prestaţiilor sectorului de transport (cuST) va fi: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .78 * 11.

2011 Universitatea Hyperion 2011 .398 10.905 0.786 mii lei/oră 3) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului doi: cuST = (41815 mii lei + 20 ore * 46. În acest caz se parcurg următorii „paşi”: 1) Calcularea costului unitar al sectorului de transport (cuST).893 mii lei/oră 7) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului şase: cuST = (41815 + 20 ore * 46.893 mii lei/oră) : 13500 km = 3.215) (4646.1669 mii lei/km 6) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului cinci: cuAM = (41205 + 1500 km * 3.1669 mii lei/km ) : 980 ore = 46.în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii: cuAM = 46.1667 mii lei/km 4) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului trei: cuAM = ( 41205 + 1500 km * 3. costurile unitare ale prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază vor fi: .78 1.097 mii lei / km 2) Calculul costului unitar al atelierului mecanic ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul de transport. evaluate la costul calculat anterior: cuAM =( 41205 mii lei + 1500 km * 3.8929 mii lei/oră 5) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului patru: cuST = (41815 + 20 ore * 46.212) 13500 1500 38002.CONTABILITATE DE GESTIUNE 89 cuST= 41815 (840.23 : 12000 = 3. neţinând seama de prestaţiile primite de la atelierul mecanic: cuST = 41815 mii lei : 13500 km = 3. Această aplicaţie poate fi rezolvată şi după al doilea procedeu prezentat anteri or.786 lei/oră) : 13500 km =3.893 mii lei/oră.531 0.111 93.097 lei/km) : 980 ore =46.1667 mii lei/km) : 980 ore =46.8929 mii lei/oră) : 13500 km = 3.167 mii lei/km.582 94.1669 mii lei/km Se observă că între costul unitar al sectorului de transport obţinut după pasul şapte şi cel obţinut după pasul cinci nu există diferenţe. Deci.

Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 1000 de ore.volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „j”.CONTABILITATE DE GESTIUNE 90 .26 ) în care: Qi – reprezintă volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i”. X şi Y – sunt necunoscutele sistemului de ecuaţii şi reprezintă costul unitar al prestaţiilor celor două secţii auxiliare. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare. pentru sectorul de transport: 20 de ore. respectiv „j”. pentru secţia B 300 de ore. pentru administraţia generală a întreprinderii 30 de ore. qj – volumul de prestaţii primit de către secţia „i” de la secţia „j”.cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce. pentru secţia C 400 de ore. pe de o parte. Qj . Cj .în cazul sectorului de transport: cuST = 3. qj . şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. Metoda se pretează utilizării mijloacelor electronice de calcul. „i” şi. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. TEME DE CONTROL În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare. sistemul de ecuaţii va fi următorul: 980 * X = 41205 + 1500 * Y 13500 * Y = 41815 + 20 * X Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii se obţine: X = 46. în cazul când prestaţiile reciproce se face între un număr mare de sectoare auxiliare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Problemă rezolvată Luând în calcul situaţia prezentată în aplicaţia anterioară. şi sectorul de transport. astfel: Qi × X = Ci + qj × Y Qj × Y = Cj + qi × X ( 3.cheltuielile secţiei „j” înainte de decontările reciproce. 893 mii lei/oră Y = 3. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: . din care: pentru secţia A 250 de ore.volumul de prestaţii primit de către secţia „j” de la secţia „i”.1669 mii lei/km.1669 mii lei/km. pe de altă parte. Ci .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 91 . 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei/km. REZUMAT a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. exprimată în costuri standard b) Să se stabilească costurile fiecărui sector auxiliar.000 lei/oră. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate. sunt de 50.400 km.000 mii lei la sectorul de transport. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare. a) Să se determine valoarea prestaţiilor reciproce. Teora. Calculaţia şi managementul costurilor. centrală de apă etc.. 3 edition...150 km. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare.500 km. Oprea C. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii. Cârstea G. Comptabilite de gestion.. Bucuresşti. centrală termică. Contabilitatea de gestiune. Ristea M. pentru sectorul de transport: 3. secţia B 4.) b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare. Possler L.. şi de 60. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. Chadwic H. 1999 4. secţia C 5. Bucureşti. Ed. Teora. 2003. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare. Economica. Ed. c) Să se rezolve problema folosind procedeul algebric.450 km. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. Ebbenek K.000 mii lei. 2004 2. Atlas Press. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13. în costurile secţiilor beneficiare. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare. după deducerea prestaţiilor reciproce e se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile. Ed. din care pentru: secţia A 2. 2001 3. H. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. Paris. Ed. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.500 km. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Bouquin.. care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45.

PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 92 Unitatea de învăţare 13 4. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor.5. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

420 = 76. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE Se utilizează atunci când producţia este perfect omogenă. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 6.000 lei .420 lei Se calculează costul unitar de producţie: cu = 76. Procedeul cantitativ 4. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 5. Chi =cheltuieli pe articole de calculaţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 93 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR Există cinci procedee de determinare a costului unitar.cheltuieli cu salariile directe 30. Procedeul valorii rămase 1.000 + 30. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele.000 bucati au fost înregistrate următoarele cheltuieli: .056 lei/buc.cheltuieli cu materii prime şi materiale 45.420 lei. i = articol de calculaţie Problemă rezolvată Să se calculeze costul unitar de producţie dacă pentru un volum de 25.cheltuieli indirecte 16. Q = cantitatea de produse. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 + 16.1. Se calculează cheltuielile totale de producţie: Chtp = 45.400/ 25.000 = 3. în funcţie de specificul activităţii: 2. unde: Q cu = costul unitar. n Chi Formula de calcul: cu i 1 . Procedeul diviziunii simple 3.000 lei .

000 lei o amortizare echipamente 20. rezulta 50.000 470.000 lei o salarii directe 125. 2.000 lei o reparatii utilaje 50. q pt = cantitatea de produse care prezinta pierderi tehnologice Problemă rezolvată O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 100.000 2.000 lei In urma procesului de producţie. PROCEDEUL CANTITATIV Se foloseşte atunci când din producţie rezultă şi produse asociate sau simultane. şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 1.500 tone de clor si 2. Etapa 1 n Se calculează costul mediu unitar prin procedeul diviziunii simple: Chi C i 1 m unde: Qp p 1 C = costul unitar mediu pe produs.000 50.000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75. Chi = cheltuieli pe articole de calculatie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 94 1. care au valori de întrebuinţare apropiate şi pot fi tratate global.2.000 lei o salarii indirecte 100. Q p = cantitate produs “p” Etapa 2 Se calculează costul unitar pentru produsele care înregistrează pierderi tehnologice: Cu C qT qT q pt qT = cantitatea totala de produse. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.500 tone. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 2.000 54.500 8. Rezolvare Se determină costul mediu per tonă produs: C 470.000 tone de apa.500 2. ponderată cu costul mediu per tonă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .6238 lei/tona Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.000 tone. din electroliza clorurii de sodiu.000 tone de soda caustica.

etc. care au ca scop omogenizarea producţiei în vederea repartizării costurilor..6238 =10. Procedeul presupune determinarea unor parametri comuni tuturor categoriilor de produse obţinute. baza de comparaţie trebuie să fie produsul cu parametrul cel mai mic. unde: pb p i = parametru produs “i”...7797 lei/tona clor 2..500 8. 2011 Universitatea Hyperion 2011 ... Determinarea indicilor de echivalenţă se poate face în mai multe moduri: a) indici de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct I ei pi . pb c) indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers I ei pb pi p i = parametru produs “i”.3.4984 lei/tona apa 1. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ Se foloseşte atunci când din procesul de producţie rezultă semifabricate sau produse diferite. Quei Qi I ei Q i = cantitatea din produsul “i”. p n 1 n pb pb . Etapa 1 Se determină indicii de echivalenţă.000 2. suprafaţă. Etapa 2 Se detremină cantităţile exprimate în unităţi echivalente corespunzătoare fiecărui produs..) sau economici (valoarea materiilor prime consumate. laţime.6238 = 11. greutatate. Parametrii utilizaţi pot fi tehnici (lungime.). densitate. salariile directe..000 Cu/tona apa = 8. Obligatoriu.CONTABILITATE DE GESTIUNE 95 2.. p b = parametru produs de baza (reprezentativ) b) indici de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct (utilizează doi sau mai mulţi parametri) I ei p1 p 2 . în funcţie de indicii de echivalenţă corespunzători fiecărui produs. p b = parametru produs de bază (reprezentativ).. I ei = indice de echivalenţă Indicii de echivalenţă calculaţi ca raport invers se folosesc atunci când cheltuielile indirecte se află într-un raport invers proporţional cu marimea unui parametru reprezentativ.etc.500 Cu/tona clor = 1..

000 6.500 15.000 15. B. I4 = 6.000 3.000 4.CONTABILITATE DE GESTIUNE 96 Quei = cantitati exprimate in unitati echivalente aferente produsului “i”.000 Indice de echivalenţă I1 = 0. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 40.700 30.000 0.700 2.000 şi I1 = Chref 6. D).5 I3 = 1 I4 = 0.000 15.000 lei. Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi 4.000 0. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 10.000 6.67 . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Produs A B C D Total Cantitate produsă 10.000 5.900 1. I2 = 3. diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 10.000 5.000 6.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs.67 .000 3.5 . C. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente.000 6.000 6.000 Salarii directe 4.000 10.000 0.000 Salarii directe 4. este produsul C.000 1 .000 4. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 4. I3 = 6.67 Unităţi echivalente 6. I ei = indicele de echivalenta al produsului “i” Etapa 3 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CheltuieliTotale unde C = cost unitar echivalent UE C UE n Quei i 1 Etapa 4 Se determină costul unitar al fiecărui produs Cuu CUE I ei Etapa 5 Se determină costul total aferent fiecărui produs Cti Cui Qi Problemă rezolvată Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A. iar parametrul de echivalare este dat de salariile directe normate.67 I2 = 0.

după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant.673.2945 lei 30. B şi C) obţine la sfârşitul lunii 50.2 = 5.000 8.6472 1.000 t produs B şi 10..2945 0.673. Consumul de materii prime este direct proporţional cu cantitatea de produse fabricată iar salariile directe sunt invers proporţionale cu volumul producţiei.500 buc.8673 0.67 = 6. Să se determine costul unitar în funcţie de valorile a doi parametri – lungime şi lăţime. (A.000 1. Qec.000 10. Qec. folosind procedeul diviziunii simple 2011 Universitatea Hyperion 2011 .25 3.236 19..i = Qpi x Ii şi Qec.000 5. 97 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE Chtotale n Quei i 1 CUE = 40. ale căror valori sunt date în tabelul de mai jos: Produs A B C Lungime (cm) 5 6 8 Latime (cm) 4 5 6 Rezolvare Se determină costul unitar al materiei prime pe produs.25 40.3 = 15..67 = 6.000 cheltuieli cu materii prime şi materiale şi 75.000 buc.. din care 125.700 buc.2945 1.5 = 2. Determinarea cantităţilor echivalente Qec.CONTABILITATE DE GESTIUNE 2.700 buc.4 = 10.2945 0. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total 1.5 1.000 t produs A.8673 10.1 = 10.000 x 1 = 15.000 lei.000 x 0. 25.000 salarii directe.000 x 0.000 15.00 0.5 8.000 t produs C.000 Problemă rezolvată O entitate care fabrică trei tipuri de produse.67 0.67 0.417.000 x 0. Cheltuielile ocazionate de fabricarea produselor au fost de 200.2945 1. Qec.2945 1.900 Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs.

950 Se determină costul unitar echivalent: 75.42 Produs A B C Se determină cantităţile exprimate în unităţi echivalente: Produs A B C TOTAL Cantitati (Q) buc 50. alegându-se obligatoriu ca produs reprezentativ produsul cu parametrul cel mai mic ca lungime.000 Se determină costului unitar aferent salariilor directe.prime = 125.67 0.200 70.42 Cantitati echivalente 50.0571 1.9146 Produs A B C Se determină cheltuielile totale aferente produselor: Produs 2011 Cantitati (Q) - Cost unitar total Cheltuieli totale Universitatea Hyperion 2011 .0571 Cost unitar pe produs 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 98 Cumat.67 0.750 4.0571 1.000 16.4706 Cost unitar prelucrare (lei/kg) 1.000 10.000 Cu echivalent = = 1.000 Ie 1 0.42 1.0571 0.4706 1.000 25.000 10.4440 Cost unitar total (lei/kg) 2. care necesită determinarea indicilor de echivalenţă ca raport invers (se ponderează parametrul lungime cu parametrul latime.7083 0.0571 lei/produs 70.950 Se determină costul unitar al fiecărui produs: Produs A B C Cost unitar echivalent Ie 1 0.000 25.4706 lei/kg 50.5277 2.0571 0.000 1.7083 0.67 20/48= 0. (produsul A).4706 1.1789 1.4440 Se determină costurile unitare totale pe produse: Cost unitar materie prima (lei/kg) 1. Lungime (cm) L 5 6 8 Latime (cm) l 4 5 6 Parametru L*l 20 30 48 Ie 20/20=1 20/30=0.

384 54.000 jucării de pluş au fost înregistrate următoarele cheltuieli: . şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 900 tone.000 99 A B C TOTAL TEME DE CONTROL Problema 1 Care este costul unitar de producţie dacă pentru obţinerea unui număr de 1. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.5277 2.000 lei o reparatii utilaje 20.800 tone.471 19.000 lei .000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75.000 (lei/kg) 2.energie electrică 800 lei din care 200 lei consumată de echipamentul de producţie .000 lei .amortizare linie de producţie 300 lei .9146 (lei) 126.000 tone de clor şi 1.000 lei o salarii indirecte 100.145 200.000 lei o chirii 20.salarii directe 4.000 lei In urma procesului de producţie. 2.000 10.000 tone de apă. rezultă 30.materiale consumabile 1.200 lei .CONTABILITATE DE GESTIUNE buc 50. din electroliza clorurii de sodiu.alte cheltuieli indirecte de producţie repartizate 500 lei Problema 2 O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 50.1789 1. Se determină costul mediu per tonă produs: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.000 tone de sodă caustică. ponderată cu costul mediu per tonă: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .materii prime 5. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 1.000 lei o salarii directe 100.000 25.

000 8. B.000 6.000 8. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 50.000 20. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 10.000 8.000 10.000 lei.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 5.000 10.000 10. iar parametrul de echivalare este dat de consumul de materii prime. diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 6. C.000 Salarii directe 5.000 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = I4 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi şi Chref ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente Qec. D).000 Materii prime 5. este produsul B.CONTABILITATE DE GESTIUNE 100 Problema 3 Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A. Produs A B C D Total Cantitate produsă 5.000 8.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs.000 20.

000 Lăţime 2 4 3 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 15. C). este produsul B.000 20. după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant.000 lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE CUE Chtotale n 101 Quei i 1 CUE = ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs. Cantităţile produse în perioada analizată şi parametrul lăţime sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C Cantitate produsă 10.000 15. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor trei produse sunt de 60.000 Lăţimea 2 4 3 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs. diferite datorită caracteristicilor tehnice. B. Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente.000 20. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total Problema 4 Producţia unei entităţi este formată din trei produse principale (A. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon. iar parametrul de echivalare este lăţimea. Produs A B C Total Cantitate produsă 10.

Teora. 2001 3. Teora. în funcţie de specificul activităţii: 1. Atlas Press. Ed. Ed. Ebbenek K. 2004 2. Cârstea G. Procedeul diviziunii simple 2. Chadwic H. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Oprea C. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 4.. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bucuresşti.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 102 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE = ____________________________________________________________ Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă 1 2 3 Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant. Bucureşti. 3 edition. Economica. Bouquin. Ed. Ed. Calculaţia şi managementul costurilor. Paris.. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Comptabilite de gestion. H. Procedeul cantitativ 3..CONTABILITATE DE GESTIUNE ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente: Qec. Possler L.. 2003. Contabilitatea de gestiune. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 5.. Ristea M. 1999 4. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 A B C D Total REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar.

2011 Universitatea Hyperion 2011 . studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 103 Unitatea de învăţare 14 PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITTIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Procedeul se aplică în entităţile care obţin din procesul de producţie un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare. Etapa 1 Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal: QS / P QS E Q S / P = cantitate produs secundar. QP =cantitate produs principal Etapa 3 Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: ChS Cheltuieli Totale QT / P QS / P ChS = cheltuieli aferente produsului secundar Etapa 4 Se determină cheltuielile aferente produsului principal: ChP CheltuieliTotale ChS ChP = cheltuieli aferente produsului principal Etapa 5 Se determină costul unitar al produsului secundar: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 104 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR 1. 4. QS / P = cantitate de produs secundar transformata in produs principal. QT / P QP QS / P QT / P = cantitate teoretica de produs principal. E = relatia de echivalare Etapa 2 Se determină cantitatea teoretică de produs principal.

Cunoscând costul pe unitate de produs principal de 400 lei / tonă.000 m3 = 0. secundar = 320.152 lei Se calculează costul unitar al produsului secundar 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000.400 lei : 1.000 = ChT – 800 x ChT 25. Rezolvare Se transformă producţia secundară în producţie principală Qs = 200 : 5 = 40 kg produs principal Se calculează cantitatea totala teoretică produsă Qpt= 1. Se calculează costul unitar al cantităţii teoretice de produs principal C = 6.320.000 kg+ 40 kg = 1.000 lei .000 tone ţiţei şi 800. Să se calculeze costul unitar de producţie al produsului principal si secundar.000 = 800 t titei Se determină cantitatea teoretică de produs principal: 25.4 lei/m3 Problemă rezolvată O entitate obţine în cursul unei luni 1000 kg produs principal şi 200 kg produs secundar. af.000 t = 10.000 lei = 320. iar relaţia de echivalenţă este 5 kg produs secundar = 1 kg produs principal. aferent prod.000 m3 gaze sondă.000 t titei + 800 t titei = 25. af.1538 = 246. Producţia de gaze de sondă. secundar = 10.000 m3 gaze / 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE CU / S ChS QS 105 Etapa 6 Se determină costul produsului principal: CU / P ChP QP Problemă rezolvată O sonda petroliera produce 25.10.000 lei Cost unitar prod.040 kg = 6.000 lei Chelt. după relaţia: 1000 m3 gaze = 1 tona titei.320. Secundar 10. principal = Total chelt. -Ch. Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal qs/p = 800.000 lei / 800.800 t titei Se determină cheltuielile aferente produsului principal: Chs = ctu/p * Qp = 400 * 25. considerat produs secundar se echivalează cu producţia de ţiţei considerat produs principal.040 kg. să se calculeze cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse şi costul pe unitatea de produs secundar. Cheltuielile de producţie aferente celor două produse sunt 6.000.1538 lei-kg Se calculează cheltuielile aferente produsului secundar Cqs = 40 x 6.000 lei Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: Ch. prod.000. prod.800 ChT = 10.400 lei.

şi nu există posibilitatea separării cheltuielilor pe fiecare produs în parte.152 : 200 = 1.cantitatea de produse secundare „i” pi .preţul de evaluare al producţiei secundare „i” Qp .848 Se calculează costul unitar de producţie al produsului principal Cpp = 6.000 kg = 6. Etapa 3 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs. 5.2308 lei Se determină cheltuielile de producţie aferente produsului principal Cpp = 6400 lei – 246. formula de determinare a costului unitar pentru produsul principal se determină raportând cheltuielile rămase după ce acestea au fost diminuate cu valoarea produselor secundare la cantitatea de produse principale: n CT C up i 1 qi * pi Qp unde: qi . PROCEDEUL VALORII RĂMASE Se utilizează în entităţile care obţin din procesul de producţie cuplat şi un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare.CONTABILITATE DE GESTIUNE Cqs = 246.cantitatea produselor principale 2011 Universitatea Hyperion 2011 . (cheltuielile de producţie sunt evidenţiate global) Relaţia de calcul a costului unitar: CU / P ChT Ch S QP Etapa 1 Se determină preţul de vânzare unitar Etapa 2 Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinue din vânzarea tuturor produselor. Etapa 4 Se determină costul unitar complet.153848 lei 106 1. prin procedeul diviziunii simple Cu CT Q Sintetic.153.848 : 1.153.152 lei = 6.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 107 Problemă rezolvată O entitate obţine din procesul de producţie o cantitate de 20.9608 2011 Universitatea Hyperion 2011 .8039 1. iar veniturile obţinute din vanzarea produselor sunt de 100.00 5.000 1.8039 1. Rezolvare Se determină preţul de vânzare unitar: Venituri din vanzarea Produs produselor A 100. Costul total al productiei cuplate este de 200. Să se determine costul total şi unitar de producţie pentru fiecare din produsele fabricate.9608 102.000 Cantitati obtinute (tone) 20.000 22.000 2.000 t produs secundar B.000 TOTAL 102.000 lei. Costurile pentru desfacerea prodului A sunt de 20.9608 Cost unitar desfacere per produs (lei/tona) 1.00 Cost unitar complet (lei/tona) 10.000 B 2.000 lei şi de 10.9608 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.000 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 - Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinute din vânzarea celor trei produse: KS 200.000 lei pentru desfacerea produsului B.000 t produs principlal A şi 2.9608 Se determină costul unitar complet: Produs A B Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.8039 6.000 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs: Produs A B Coeficient de suplimentare 1.000 lei pentru produsul A şi 2.9608 1.000 lei pentru produsu B.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 108 TEME DE CONTROL Problema 1 În cadrul unei ferme pentru obţinerea simultana a 500 kg telemea de vacă (produs principal) şi 100 de kg urdă (produs secundar) se efectuează cheltuieli de producţie în sumă de 5. Cheltuielile de productie aferente celor doua produse sunt urmatoarele: 1. ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Problema 2 În urma procesului de producţie o entitate obţine 400 t produs principal A şi 80. Cheltuielile de producţie aferente perioadei de gestiune analizate sunt: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . · 7. · 10. 2.000 kg produs principal A. o entitate înregistrează: · 18.700 lei.000 kg produs secundar C.000 lei Să se determine costurile unitare ale produselor A si B pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.000 m3 = 1 tona. Relaţia de echivalare este: 1.500 lei 19.000 lei 25.000 kg produs secundar B. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Problema 3 La finele unei perioade de gestiune. 3.000 lei 114. materii prime si materiale directe manopera directa: CIFU: CGS: TOTAL 50.000 lei 20. 4.000 m3 produs secundar B. Să se calculeze costul unitar al produsului principal şi al produsului secundar. Relaţia de echivalenţă între cele două produse este 5 kg urdă = 1 kg telemea de vacă.

Să se determine costul unitar al produsului principal A.000 lei 25. cât şi al celor două produse secundare.5 lei/kg pentru produsul B. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei 30. · pentru produsul C: 0.000 lei 20. pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.25 lei/kg. 7 lei/kg pentru produsul C.000 lei 109 Preţurile posibile de valorificare pentru produsele secundare sunt: 4.3 lei/kg. Ambele produse secundare au un profit prestabilit de 10%.000 lei 200. iar cheltuielile de desfacere cuprinse în costul unitar complet sunt: · pentru produsul B: 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE materii prime şi materiale directe: semifabricate din productie proprie: manopera directa: CIFU: CGS: CGA: TOTAL: 50.000 lei 40.000 lei 35.

Atlas Press.. Chadwic H. Cârstea G. Bucuresşti. Ed. Teora. Economica. Contabilitatea de gestiune. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 9. Comptabilite de gestion.CONTABILITATE DE GESTIUNE 110 ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar. 3 edition. în funcţie de specificul activităţii: 6. Paris. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. H. Procedeul diviziunii simple 7.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Bucureşti. Ed.. Oprea C. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 10. Ristea M. 2001 3. Calculaţia şi managementul costurilor. Procedeul cantitativ 8. Bouquin. 1999 4. 2004 2. Ed. 2003. Ed.. Ebbenek K. Teora. Possler L.

d) nenormată. Una din trăsăturile următoare nu caracterizează contabilitatea de gestiune. lucrărilor şi serviciilor executate. d) informaţii privind dividendul pe acţiune. Care dintre elementele menţionate nu se includ în costul producţiei: a) retribuţii directe. lucrărilor. c) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricaţie. b) materii prime şi materiale directe. d) adaosuri şi penalităţi plătite. Care din următoarele funcţii nu caracterizează contabilitatea de gestiune: a) funcţia de optimizare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 3. b) informaţii destinate management performant. 5. nu este specific contabilităţii de gestiune. din punct de vedere reglementatoriu: a) obligatorie. în continuare. b) funcţia de personal.Unul dintre obiectivele enumerate. 4. c) stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor. b) calcularea cifrei de afaceri. serviciilor. Care din următoarele categorii de informaţii nu sunt furnizate de contabilitatea de gestiune: a) informaţii legate de costul bunurilor. realizării unui c) informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare. aşa cum este prevăzut în Legea contabilităţii nr 82/1991: a) calcularea costurilor. b) flexibilă şi supletivă. 2. c) funcţia de controlul şi analiza comparativă. d) funcţia de măsurare a consumurilor. c) normată.CONTABILITATE DE GESTIUNE 111 TESTE DE AUTOEVALUARE TESTUL 1 1. d) întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi.

d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. c) salariile personalului de conducere. d) cheltuielile personalului tehnic. c) consumul de materii prime. administrativ şi de conducere. b) cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor din secţiile principale de producţie. b) consumul de materiale auxiliare. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli încorporabile: a) dobânzile la creditele bancare c) cheltuielile financiare şi cele extraordinare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 112 Testul 2 1. b) cu uzura obiectelor de inventar. b) consumul de materii prime. b) consumul de energie în scopuri tehnologice. c) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. d) cheltuieli privind consumul de materii prime. 5. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli de bază (cheltuieli tehnologice): a) cheltuieli cu salariile. economic şi de altă specialitate. contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie. c) de administraţie şi de conducere. d) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli directe: a) consumul de materii prime. c) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. b) remuneraţiile directe. 2. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli monoelementare: a) cheltuieli cu salariile. 6. 3. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli variabile: a) consumul de materii prime. 4. tehnic. d) de administraţie şi de conducere. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli materiale: a) cheltuieli cu salariile.

Clasificaţi articolele de cost de mai jos în directe (D) sau indirecte (I) şi fixe (F) sau variabile (V) în raport cu departamentul de producţie (daţi câte două răspunsuri pentru fiecare articol: D sau I şi V sau F) a) Salariul managerului departamentului de producţie. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b) Salariile fondatorilor societăţii comerciale c) Tăviţele de carton folosite pentru ambalarea seturilor de biscuiţi de specialitate d) Salariul designerului grafic care face ilustraţiile şi machetarea noului produs e) Contractul de întreţinere anuală a instalaţiei de ambalare în vid. g) Costul instalaţiei de aer condiţionat pentru întregul atelier de panificaţie. h) Costul făinii. ouălor şi glazurii de ciocolată din biscuiţi.CONTABILITATE DE GESTIUNE 113 Testul 3 1. care este responsabil de organizarea şi desfăşurarea producţiei pe ansamblu. f) Salariile plătite muncitorilor liniei de producţie care amestecă ingredientele pentru Snicker pe loturi.

Conform normelor contabile româneşti. contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” poate funcţiona astfel: a) 933 = 921 c) 933 = 924 b) 933 = 923 d) 925 = 933 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” poate funcţiona astfel: a) 901 = 921 c) 901 = 923 b) 901 = 922 d) 923 = 901 2. contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” poate funcţiona astfel: a) 921 = 902 c) 923 = 902 b) 922 = 902 d) 902 = 921 5. Conform normelor contabile româneşti.Conform normelor contabile româneşti. contul 925 „Cheltuieli de desfacere” poate funcţiona astfel: a) 921 = 925 c) 903 = 925 b) 901 = 925 d) 902 = 925 3. contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” poate funcţiona astfel: a) 924 = 903 c) 903 = 924 b) 921 = 924 d) 901 = 924 4.CONTABILITATE DE GESTIUNE 114 Testul 4 1. Conform normelor contabile româneşti. contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” poate funcţiona astfel: a) 903 = 901 c) 903 = 902 b) 903 = 921 d) 924 = 903 6.

000.000.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 . B: 1510000 d) 902=921 A: 1000000.610.000.000 c) A: 5.000 lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 115 Testul 5 1.000 lei.000 lei. 800.250.460. B: 4. B:1510000 c) 902=921 A: 1080000.725. Produsul A se fabrică numai în secţia I.000 Care este costul efectiv de producţie al produselor finite A şi B şi cum se înregistrează decontarea acestuia : a) 931=902 A: 1080000. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2. produsul B = 1. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe. cheltuielile comune pe secţie în cursul perioadei sunt în valoare de 600. este 50. iar ale secţiei II.000 b) A: 3.000 lei.000 lei.000.610.000 lei.000 lei.000 4. B: 6325000 d) A: 6.000 lei. B = 3. Cheltuielile comune de secţie sunt de 300.660. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B? a) A: 6.000 lei.240.460. B: 5.000 lei.125. La produsul A. Care este valoarea diferenţei de preţ înregistrată la produsul B şi reflectarea acestuia în contabilitatea de gestiune: a) 903=902 75000 c) 902=903 75000 b) 903=902 -15000 d) 902=903 -15000 3.600. La produsul A. la sfârşitul perioadei 90. B: 5.000 lei.000 b) A: 4.000.325. Produsul A se fabrică numai în secţia I.000.000 lei. B: 4. este 75.000 d) A: 3.000 lei. La repartizarea cheltuielilor indirecte pe produs se are în vedere ponderea cheltuielilor directe ale fiecărui produs în totalul acestora. 800. B: 3.000 lei. B: 3.000 lei. producţia neterminată. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B: a) A: 5. iar produsul B în secţiile I şi II. Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în funcţie de ponderea cheltuielilor directe.000. iar ale secţiei II.000 lei iar la sfârşitul perioadei la produsul B este 50. B = 3.000. la începutul perioadei. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 500. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 4.000 lei. reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul perioadei pentru produsul A = 800.000 lei. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 5. Producţia neterminată la finele perioadei pentru produsul B este de 60. iar produsul B în secţiile I şi II.600. La o societate comercială se fabrică două produse A şi B.000.000.000 c) A: 6. Costul de producţie planificat pentru produsul B este de 500. B:1510000 b) 901=931 A:1080000.240.200. B: 1510000 2.000. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe.520. Producţia neterminată la începutul perioadei la produsul A este 40.000 lei. la începutul perioadei.000. iar pentru produsul B. B: 4.000.250. producţia neterminată.000.

4360 u. Total Producţia fabricată Cheltuieli totale 55800 9180 54000 9000 63900 9990 72000 10800 81000 11700 70200 10620 396900 61290 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii ianuarie a anului următor care va fi de 88200 ore.000 u. 1. Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale de producţie şi producţia obţinută în semesstrul al II-lea au avut următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Iul.000 u.m. 5.m. 3.m.m. 400 u.000 u. 2.500 u.m.m. 1200 u. Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II 5140u.CONTABILITATE DE GESTIUNE 116 Testul 6 1. Oct.000 u. 5.m.m. 1800 u.m. 3.m.m. 150 u. Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z- Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? Testul 7 1. Dec.m. 800 u.m. 1. 500 u.000 u. 3800 u. 8.m. Nov. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe. O întreprindere realizează trei sortimente de produse în trei secţii.m.m. Dispuneţi de următoarele date privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II Secţia III 15. 250 u.m. O întreprindere fabrică trei produse în două secţii. 2800 u.000 u.m.m. Aug. Sep. 1500 u. Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? 2.m.m.000 u. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .m. 1300 u.000 u.

cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au înregistrat următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Ian. C=1. 1425 lei. 2185 lei. Febr. 1425 lei b) 1140lei.000 tone. Apr.200 lei/buc.: a) 2200ei. destinaţia producţiei secundare este următoarea: 100 tone este consumată în întreprindere şi 200 tone este livrata terţilor la preţul de valorificare de 30 lei /tonă.6 lei/tona 2011 c) 450. B=3.260.6 lei/tona Universitatea Hyperion 2011 . 1140 lei.000 lei. Procedeul reiterării se utilizează pentru: a) determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători b) decontarea prestaţiilor reciproce c) determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie d) repartizarea cheltuielilor generale de administraţie 2.500 lei/buc. cunoscându-se că preţurile de vânzare unitare ale produselor sunt: A=1. Mai. Total Producţia fabricată (ore) Cheltuieli totale 27900 4590 27000 4500 31950 4995 36000 5400 40500 5850 35100 5310 198530 30645 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii iulie a anului următor care va fi de 44100 ore. Mar. Într-o fabrică s-au obţinut trei tipuri de produse în următoarele cantităţi: A=2. Într-o întreprindere industrială. iar producţia fabricată din produsul secundar 300 t. 1425 lei 3. Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit următoarelor informaţii: cheltilelile totale 462. iar costurile de producţie totale sunt de 10.000 buc. 2100 lei. Care este costul efectiv unitar de producţie. Iun. 1140lei d) 1140 lei. B=2.300 lei/buc.000 buc. Testul 8 1. 2175 lei c) 1425 lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 117 2. iar cheltuielile suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor este 1.: a) 454. producţia fabricată din produsul principal 1.000 buc. C=1.100 lei.500 lei. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe.

5 lei/tona 4.985.000 28 cm Care sunt costurile unitare ale produselor utilizând procedeul indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct şi luând ca produs etalon produsul B? a) 56 lei.930. B şi C pentru care s-au efectuat cheltuieli în valoare de 17.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 Să se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările lunii iulie a anului respectiv.000 t hidrogen şi 400. 42 lei. 312 lei/t. 2. O societate comercială cu profil producţie realizează trei produse A.000 Aprilie 108. 250 lei/t d) 250 lei/t.000 16 cm B 140. 56 lei b) 40 lei. 40 lei.400. Determinaţi costul unitar al fiecărui produs. a cărei producţie vândută va fi de 150.500. 312.550.500.000 Februarie 81. a) 20. 32 lei. 445.770. 40 lei.000 lei b) 20. 400 lei/t.000 16. 32 lei c) 30 lei.000 lei t leşie de sodă caustică.240.000 t clor. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliză a clorurii de sodiu sunt de 225. a) 312 lei/t.000 lei d) 24.640.600 t hidrogen şi 250.5 lei/tona. 56 lei d) 32 lei.440.000 lei şi care se diferenţiază între ele prin lungimea produselor: Produs Cantitate (buc) Lungimea produselor A 70.000 13.000 Martie 95. 400 lei/t 5. 400 lei/t.400.600 15. fiind utilizate 1.000 ore.000 Mai 121.000 lei c) 20. 250 lei/t c) 312. iar producţia obţinută este formată din 500.000 20 cm C 175.700 13. 56 lei 6.5 lei/t. 250lei/t b) 400 lei/t. Pe timpul depozitării produselor intervin pierderi la cantităţile de hidrogen şi clor fabricate.000 lei.5 lei/t.CONTABILITATE DE GESTIUNE 118 b) 450.000 t clor.200.500 17.5 lei/tona d) 440. Într-o societate comercială cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi producţia vândută au avut următoarea evoluţie: Luna Volumul producţiei (ore) Cheltuieli de desfacere (lei) Ianuarie 83.850 14.000 Iunie 111.

3. 3. 6. 2. d) I-F. c) I-V. 2. c). 5. Testul 4 : 1. b).d). b). 4. 5.c). 6. a) D-F. f) D-V g) I-F. 5. 3. a). a) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b). 3. d). 2.a). d).c).CONTABILITATE DE GESTIUNE 119 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE Testul 1 : 1. h) D-V.a) Testul 8: 1.d). d). d). Testul 3: 1. d). Testul 5: 1. c). a). Testul 2: 1. d). b) I-F. b). 2. 6. 2. c). d). e) D-F. 4. d). 5. 4. 4.c). b). 4. a). 3.

Mihaela Drăcea. Foster George.P. Bucureşti. 2006. Paris. Ed. Oprea Călin (coord. 3 edition. Bucureşti.080 bis/ 30. 2001 Firescu Victoria. Bucureşti. Calu Artemisa Daniela. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Bucureşti. Ploieşti. Trifan Adrian. Teora. Contabilitatea de gestiune. 2004. Trifan Adrian. Braşov.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Oprea Călin (coordonator) – Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. nr. Contabilitatea analitică şi de gestiune.M. Bucureşti. Tribuna Economică. Monitorul Oficial al României. Contabilitatea de gestiune. ***Teste grilă pentru examenul de acces la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Horngren Charles. Economica. 23/12. Bucureşti. Editura Economică.). Ed. Contabilitatea costurilor standard în industrie. Oprea Călin..2004. Calculaţia şi managementul costurilor. 1. Bucuresşti. Possler L. Editura CECCAR. Editura Contaplus. 2005. Leviţchi. 2002. Comptabilite de gestion... Editura Arc. 1. 2007. Editura Infomarket. 2004 Capotă Anişoara. nr. Monitorul Oficial al României.2005. Braşov. trad.11.01. Partea I. nr. 2008. Datar Srikant.CONTABILITATE DE GESTIUNE 120 BIBLIOGRAFIE SUPORT CURS Bouquin.. R. Teora.F. H. Contabilitatea de gestiune. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ebbenek K. Ed. Editura Tribuna Economică. Ristea M. Bucureşti. Partea I. Contabilitatea costurilor. Chadwic H. *** O. Dumitru Mădălina. *** OMFP nr 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. 1999 Constantin Iacob. 2006. 1998. Cârstea Gheorghe. 2003. 2002. o abordare managerială. Tribuna Economică.

CONTABILITATE DE GESTIUNE

121

NOTIŢELE CURSANTULUI _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

122

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

123

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE 124 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 125 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 126 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 127 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 128 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 129 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 130 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .