CONTABILITATE DE GESTIUNE

1

CONTABILITATE DE GESTIUNE
(MODULUL I)
- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID -

AUTORI: Lect.univ.dr. Vuţă Mihai Lect.univ.drd. Mitroi Andreea

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

2

CUPRINS
Unitatea 1 Obiectul şi funcţiile contabilităţii de gestiune............................................................................... Unitatea 2 Principiile şi rolul contabilităţii de gestiune ................................................................................. Unitatea 3 Formarea costului de producţie .................................................................................................... Unitatea 4 Clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie ........................................................ Unitatea 5 Cheltuieli fixe şi variabile ............................................................................................................. Unitatea 6 Costuri medii şi costuri marginale ................................................................................................ Unitatea 7 Sectoarele de cheltuieli şi purtătorii de costuri ............................................................................. Unitatea 8 Sistemul metodelor de calculaţie a costurilor ............................................................................... Unitatea 9 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (1) ..................................................................... Unitatea 10 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (2) ..................................................................... Unitatea 11 Procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în fixe şi variabile ........................................ Unitatea 12 Procedee de calcul a costului producţiei de fabricaţie interdependentă ....................................... Unitatea 13 Procedee de calculaţie a costului unitar (1) .................................................................................. Unitatea 14 Procedee de calculaţie a costului unitar (2) .................................................................................. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. Bibliografie suport curs .............................................................................................................. 5

13

23

31

37

43

48

57

63

71

76

84

92

103 111 119

Raspunsuri teste de autoevaluare .............................................................................................. 120 Notiţele cursantului ....................................................................................................................
2011

121

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

3

INTRODUCERE – (GHID DE STUDIU) Cursul se adresează studenţilor anului III ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune, ID. Conceperea cursului s-a făcut pornind de la obiectivele generale ale obiectului de studiu Contabilitate de gestiune în contextul obiectivelor generale ale Facultăţii de Ştiinţe Economice, şi anume:
Conţinutul Suportul de curs elaborat pentru disciplina Contabilitate de gestiune a fost astfel elaborat încât să dezvolte următoarelor competenţe generale:

1. Competenţe de cunoaştere Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor şi noţiunilor specifice contabilităţii de gestiune Cunoaşterea principalelor metode şi tehnici utilizate în contabilitatea de gestiune 2. Competenţe funcţional acţionale Dezvoltarea aptitudinilor de aplicare a metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de interpretare şi de analiză critică a rezultatelor obţinute prin rezolvarea problemelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul economic prin alegerea celor mai potrivite metode specifice contabilitate de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de execuţie generate de stăpânirea metodelor şi tehnicilor specifice contabilităţii de gestiune Formarea abilităţilor de analiză critică constructivă a tranzacţiilor şi evenimentelor Emiterea de judecăţi de valoare privind operaţiunile contabile ale entităţilor din perspectiva contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul contabilităţii de gestiune 3. Competente de specialitate Definirea si descrierea principalelor noţiuni specifice contabilităţii de gestiune, a metodelor şi procedeelor specifice acesteia Realizarea de analize ale ale rentabilităţii şi profitabilităţii din perspectiva contabilităţii de gestiune şi interpretarea rezultatelor Intelegerea şi aplicarea metodelor contabilităţii de gestiune în vederea elaborării deciziilor manageriale Dezvoltarea capacitătii de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile Formarea abilităţilor de analiză independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese Aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor specifice contabilităţii de gestiune pentru formularea de demersuri profesionale Toate competenţele descrise anterior, sunt particularizate la nivelul fiecărui Modul de studiu prin Obiectivele specifice aferente.

2011

Universitatea Hyperion 2011

obţinerea acestora fiind condiţionată de promovarea examenului şi predarea temelor de control la datele stabilite de calendarul disciplinei. precum şi o schemă de parcurgere a materialului în care trebuie bifate elementele parcurse pe masură ce acţiunile sunt efectuate. în conformitate cu calendarul disciplinei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Cursul este structurat pe Unitaţi de învăţare organizate în capitole.CONTABILITATE DE GESTIUNE 4 Disciplina Contabilitate de gestiune studiată în primul semestru are un numar de 6 credite. Fiecare Unitate de învăţare conţine timpul mediu necesar pentru studiu. obiectivele operaţionale pe care studenţii trebuie să le urmărească de-a lungul studiului.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 5 Unitatea de învăţare 1 OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească obiectul contabilităţii de gestiune O2: să cunoască funcţiile contabilităţii de gestiune O3: să explice rolul contabilităţii de gestiune în activitatea unei entităţi O4: să argumenteze modul în care contabilitate de gestiune fundamentează procesul de elaborare a deciziilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

caracterizată de apariţia termenului de contabilitate managerială. prelucrare. care include pe lângă calcularea costului de producţie şi activitatea de bugetare. H. contabilitatea de gestiune este de provenienţă anglo-saxonă. pp. şi a cunoscut două etape în dezvoltarea ei ca ramură ştiinţifică: . Contabilitatea managerială este definită ca fiind procesul de „identificare.11-12. Abordarea franceză priveşte contabilitatea managerială ca fiind „un sistem de informaţii contabil care are în vedere să ajute managerii şi să înfluenţeze comportamentele prin modelarea relaţiilor dintre resursele alocate consumate şi finalităţile urmărite. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia.etapa postbelică. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. Printre motivele care au condus la evoluţia contabilităţii de gestiune. 3 e edition. analiza.. Paris. E d Economică.CONTABILITATE DE GESTIUNE 6 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială sunt ramuri ale contabilităţii al căror scop este furnizarea de informaţii specifice. colectare.etapa interbelică. în care se foloseşte termenul de contablitate de producţie şi se calculează costul de producţie . 2004. În viziunea americană. Comptabilite de gestion. Apărută la sfârşitul secolului XVIII.” (Institultul contabilitatii de gestiune american). diferitel or categorii de utilizatori. şi controlul costurilor precum şi elaborarea deciziilor. se remarcă necesitatea satisfacerii totale a clienţilor. O comparaţie între cele două ramuri ale contabilităţii este făcută în lecţia 2 din prezentul modul. reducerea timpului necesar creării produselor şi serviciilor precum şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite.”1 Profesorul Mihai Ristea defineşte contabilitatea de gestiune ca fiind „reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderilor care produc transformări 1 Bouquin. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . analiză.

. care este cea mai bună?” 2 Simon H. Centralization vs. Houston.A. Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar. producerea sau cumpărarea. referitoare la metodele de producţie. organizare.să atragă atenţia .„de ce probleme trebuie să se intereseze?” . constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung. menţinerea unor linii de producţie etc. ca beneficiari interni. Obiectivele generale ale contabilităţii de gestiune se referă la: Calculul şi contabilizarea costului de producţie şi a altor categorii de costuri Controlul şi auditarea costurilor Analiza şi controlul bugetar Prin rezultatele obţinute de aplicarea metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune. Scholar Cook Co. Informaţia construită este destinată administratorilor. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. Descentralization in Organizing the Controller)s Department. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune.să permită o constatare „lucrurile merg bine sau rau ?” .CONTABILITATE DE GESTIUNE 7 calitative şi cantitative în masa matrimoniului. Herbert Simon2 (laureat al premiului Nobel pentru economie) sintetizează necesităţile informaţionale ale managerilor care pot fi satisfăcute de informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune: . control etc. care trebuie să raspundă la întrebarea cum să aloce şi să utilizeze resursele întrebuinţate de investitori pentru a realiza performaţa. se urmăreşte: Stabilirea preţului de vânzare Cunoaşterea diferitelor categorii de costuri utile în procesul decizional Determinarea eficienţei activităţilor Elaborarea de decizii manageriale corecte.” Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este deci o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor. în cunoştinţă de cauză.).să ajute la soluţionarea problemelor „dintre diferitele soluţii. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. 1978 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

Determinarea acestora se face pe baza normelor de consum şi de muncă ştiinţific fundamentate cât şi pe baza analizei cheltuielilor înregistrate în ultimele perioade de gestiune (5-10 ani). Funcţia de analiză şi control Funţia de analiză şi control se realizează numai cu condiţia îndeplinirii primelor două funcţii. care priveşte producţia. pe baza documentelor justificative. Rolul contabilităţii de gestiune constă în: determinarea costului unitar şi total pe purtător şi pe sectoare. în scopul reducerii cheltuielilor de producţie identificarea şi eliminarea cheltuielilor care nu au legătură cu producţia. Funcţia de înregistrare analitică curentă Înregistrarea analitică presupune colectarea şi înregistrarea tuturor cheltuielilor efectuate pe destinaţii în mod analitic şi în momentul efectuării acestora. întocmirea bugetului cheltuielilor de producţie. 3. În acest fel orice cheltuială efectuată. care atestă efectuarea operaţiunii. 2. valorile fiind luate în date comparabile. ca parte componentă a bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii identificarea măsurilor necesare modificării proceselor tehnologice. şi presupune determinarea abaterilor dintre costul prestabilit şi costul efectiv. utilizând procedee şi metode de calculaţie specifice activităţii desfăşurate posibilitatea comparării în dinamică a costurilor unui anumit produs planificarea şi prognoza activităţii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 8 Funcţiile contabilităţii de gestiune 1. bugetare. recuperarea eventualelor pagube şi luarea de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor asemenea deficienţe. va fi înregistrată în momentul efectuării. Funcţia previzională Funcţia previzională se referă la determinarea costurilor standard antecalculate. prin determinarea structuraii antecalculate (standard) a costurilor pe purtători şi pe sectoare 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

microprocesoare). cumpărătorii putând să-şi comande calculatorul în configuraţia dorită atât telefonic cât şi prin intermediul internetului. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Între timp.CONTABILITATE DE GESTIUNE 9 STUDIU DE CAZ In anul 1998. In cei doi ani de la premierea companiei Compaq. Deoarece achiziţia a fost extrem de scumpă şi complicată. mulţi dintre directorii companiei. s+au afirmat pe piaţa americană doua companii: Dell Computer şi Digital Equipment.. iar la nivel zonal. Dirctorul general Pfeiffer a sperat că prin această achiziţie va crea noi oportunităţi mărcii Compaq. coordonându-şi eforturile cu cele ale furnizorilor. fie au demisionat fie au fost forţaţi de investitori să o facă. şi a simplificat procedura de preluare a comenzilor şi pe cea de producţie. şi va transforma compania dintr-o companie producătoare într-o companie de servicii globale. Compania Dell Computer a dezvoltat o nouă strategie de marketing şi de producţie. deşi ca mărime era mai mare decât aceasta. Compania Digital Equipment. o forţă majoră în materie de depozite. dar fără succes abordarea companiei Dell. produse (servere. şi motoare de căutare (Altavista). pentru a supravieţui. compania Compaq a fost obligată să fuzioneze cu compania Hewlwtt-Packard. Istoria anului 1999 însă nu este una din cele mai fericite pentru Compaq Computers. inclusiv CEO-ul Eckhard Pfeiffer. compania a înregistrat pierderi de 2 milioane de dolari. Compaq a incercat şi ea. specializată atât în serviciile tehnice oferite cât şi pentru produsele oferite. vânzările şi profiturile au început să-şi revină. Titlul primit de companie s-a datorat faptului ca aceasta a fost cel mai mare vanzător de computere personale în acel an. revista Forbes a desemnat Compaq Computers ca fiind compania anului. Dell şi-a regândit lanţul de furnizori. a fost achiziţionată de Compaq. a putut sa expedieze computere în două zile de la preluarea comenzii. Dar în primele luni ale anului 1999. şi directorul ei general (premiat anterior) a fost concediat. După depăşirea unei crize generate de stocurile mari de PC-uri şi finalizarea Compaq a doua companie în domeniul producţiei de calculatoare. Astfel. consultanţă oferită. servicii. În următorii doi ani.

şi o alta incapabilă de producerea şi distribuirea de produse simple şi avantajoase suficiente pentru a concura cu competitorii direcţi. cum ar fi Dell Computer. dar această strategie va aduce noi probleme. În loc să fie o companie (a cărei valoare era de 50 miliarde dolari) care să rivalizeze cu IBM sau Hewlwtt-Packard. La sfărşitul lunii iunie 1999. noul director de operaţiuni încercând un plan de restructurare care a avut la bază separarea activităţii companiei în trei domenii largi: consumabile.iPaq etc) Un produs important. computere personale. Pe tot parcursul anului 1999. Vănzarea iPaq+ului va fi făcută direct. Joe Wilcox. Presario 3500. Staff Writer.cnet.com ca avangarda a unei noi strategii de vânzare. a declarat analistul James Gruener Aberdeen. deoarece compania nu are capabilitatea de a vinde direct aşa cum o are compania Dell de exemplu. conducerea companiei este schimbată. Analistii au identificat două aspecte antagonice ale companiei Compaq: o societate cu o tehnologie de vârf şi o bază solidă pentru dezvoltarea de noi produse. CNET News. şi ale cărui costuri de producţie s-au estimat a fi reduse. Compaq a acceptat să vândă AltaVista companiei CMGI pentru 2. "Anul viitor va fi decisiv pentru Compaq. De asemenea. O primă incercare de relansare este făcută prin conceperea paginii de internet Compaq.3 miliarde dolari. care fie se va restabili fie va dispărea". iPaq-ul s-a dorit un produs elegant. fabricarea produsului a reprezentat un sfârşit promiţător al unui an în care vechea conducere a fost blocată în negare şi practivi greşite de diverse naturi. (http://news. Aveastă vânzare a fost prima dintr-o serie de vânzări. Compaq se lupta să supravieţuiască. eliberănd afacerea de activităţi aducătoare de pierderi sau care să distragă atenţia de la activitatea de bază. care a avertizat compania că nu mai are mult timp pentru remedierea problemelor sale. Urmare a problemelor existente.CONTABILITATE DE GESTIUNE 10 pregătind scena pentru una din dramele cele mai remarcabile din industria high-tech a anului 1999. Sursa: For Compaq. urmate de încercarea de epurare şi apoi de o perioadă de incertitudini. eliminând costurile intermediarilor.com/For-Compaq-1999-was-the-year-that-wasnt) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi echipamente de calcul pentru companii. compania s-a orientat în direcţia dezvoltării de noi produse (servere Pentrium III. 1999 was the year that wasn't. cu un preţ destul de mic (începand de la 499 dolari). prin care Compaq a încercat să se întoarcă la o structură simplă.

2. Dar aceşti socotitori vor râde pănă la urmă. Noua contabilitate de gestiune va trebui să fie mai corect 2011 Universitatea Hyperion 2011 . control) exercitate de conducerea companiei Compaq credeţi că a fost exercitată în încercarea de redresare a companiei? 3. In ce mod îşi pot exercita managerii funcţiile specifice. Identificaţi cateva tipuri de decizii manageriale care au fost elaborate de compania Compaq în vederea recâştigării poziţiei de piaţă. coordonare. În întreprinderea anului 1999. Analizaţi în ce mod informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune îşi găsesc utilitatea în elaborarea deciziilor manageriale ale companiei Compaq.CONTABILITATE DE GESTIUNE 11 1. Definiţi contabilitatea de gestiune. contabilitatea va juca un rol mai important. indiferent de domeniul ei de activitate? Argumentaţi. INTREBĂRI DE CONTROL 1. Este contabilitatea de gestiune utilă oricărei categorii de entităţi. 2. 4. folosind informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune? 3. Lor li se reproşează toate inconvenientele care afectează industria americană. Elementele vor fi contate altfel. calcularea costului de producţie sau bugetarea activităţii credeţi ca rezultatele ar putea fi influenţate prin nerespectarea eticii profesiei de contabil? TEME DE CONTROL Comentaţi una din afirmaţiile: 1. Care consideraţi că sunt cele mai importante trei obiective ale contabilităţii de gestiune? 5. În care dintre cele doua arii. Care dintre funcţiile manageriale (planificare. „Contabilii nu au o foarte bună presă în această perioadă.

2003. Funcţia de analiză şi control RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Ristea M. Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune. Funcţia previzională 2. 2004 2. Bouquin. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung. Ed. Possler L. colectare. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. control etc.” 3. Ebbenek K. Este valabilă afirmaţia lui Druker şi în zilele noastre? 2. prelucrare. analiză. Ed.. 3 edition. Ea vizează integrarea producţiei şi a strategiei. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar. Calculaţia şi managementul costurilor. Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor. Paris. 1999 4.” (Institultul contabilitatii de gestiune american). Ed. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia. Chadwic H. Cârstea G. „Contabilitatea managerială este ramura contabilităţii care oferă informaţii „Elaborarea deciziilor este cea mai importantă funcţie a managementului. diferit esenţial de cea anterioară în privinţa conceptelor fundamentale. Funcţia de înregistrare analitică curentă 3. 2001 3. REZUMAT Contabilitatea managerială este „procesul de identificare. Atlas Press. Bucureşti. 1990. Functiile contabilităţii de gestiune: 1. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . organizare. Teora.. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. Contabilitatea de gestiune.). Ed. Oprea C..” Peter Druker. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 12 denumită economie a producţiei. H. Comptabilite de gestion. Teora.. Economica.. Bucuresşti.” economice tuturor categoriilor de utilizatori.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 13 Unitatea de învăţare 2 PRINCIPIILE ŞI ROLUL CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să cunoască principiile contabilităţii de gestiune O2: să explice modul în care principiile contabilităţii de gestiune contribuie la corecta ei exercitare O3: să exemplifice modul în care principiile contabilităţii de gestiune sunt aplicabile în activitatea unei entităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 14 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: 1. conturile de cheltuieli. b. 2011 1. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . cheltuieli preliminate . Principiul contribuţiei de acoperire. Potrivit acestui principiu. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . în perioada de gestiune respectivă. lucrările şi serviciile care se execută. Principiul calculaţiei unice. Universitatea Hyperion 2011 . 2. cheltuieli ale perioadei curente . c. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . accidentale şi cu caracter special . 4. doar pentru consumurile de valori aferente perioadei respective . cu ajutorul clasei de conturi 6. f. Acest principiu se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. Principiul cauzalitaţii. Principiul creşterii sferei costurilor individuale. Individualizarea cheltuielilor de producţie . Pe lângă aceste principii. e. d. Principiul documentării. Acest lucru se realizează în principal în cadrul contabilităţii financiare. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. cheltuielile de producţie se grupează în 3 categorii : cheltuieli anticipate sau efectuate în avans . 3. literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: a. Principiul eficienţei calculaţiei.

Tot din această categorie mai fac parte şi cheltuielile constatate la închiderea exerciţiului financiar ca fiind aferente exerciţiului următor. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. în vederea reducerii. putem delimita două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. Cheltuielile preliminate sunt acelea care se includ în costul producţiei în perioada curentă. accidentale şi cu caracter special . care afectează nejustificat costul productiei şi influenţând astfel rezultatele financiare finale ale întreprinderii. care se efectuează în perioada de gestiune în care se fabrică producţia la care se referă . eliminarii şi prevenirii consumurilor neutre. pe un şir de perioade de gestiune consecutive . Conform acestui principiu. abonamentele. 2. percepute de bănci pentru împrumuturile restante din cauze subiective . dar care practic se efectuează în perioadele viitoare de gestiune. care urmează a fi alocate eşalonat pe costuri în baza unui scadenţar pentru perioadele viitoare . Aplicarea corectă a principiului delimitării în timp a cheltuielilor de producţie permite efectuarea unei calculaţii corecte. chiriile care se plătesc anticipat pe o perioadă mai lungă. locaţiile plătite pentru nedescărcarea în termen a vagoanelor . suportându -se din rezervele create . accidentale şi cu caracter special. De exemplu. Exemple de cheltuieli cu caracter neproductiv : dobânzile majorate. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . asigurările .CONTABILITATE DE GESTIUNE 15 Cheltuielile anticipate sunt cheltuielile efectuate în perioada de gestiune care precede perioada în care se fabrică producţia la care se referă. cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile. reparaţiile curente si cele tehnice. Acest principiu este important pentru cunoaşterea mărimii si structurii cheltuielilor. dar şi urmărirea dinamicii cheltuielilor de producţie. Cheltuielile perioadei curente cuprind majoritatea cheltuielilor de producţie. Acest principiu priveşte mai ales post-calculaţiile de costuri. pierderile din rebuturi . pierderile din întreruperea procesului de producţie .

lucrare sau serviciu efectuate. presupunând aceleaşi consumuri de valori . si altele. o piesă sau un grup de piese. Cheltuielile directe se vor imputa produsului care este obiectul calculaţiei. Observaţie: nici consumul de valori şi nici consumul de muncă nu au nici o legatură cu obiectul producţiei. ci ele exprimă gradul de utilizare neeficientă şi conducerea defectuoasă a întreprinderii. obiectul calculaţiei nu este produsul. dar produsele fabricate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. o maşină sau un grup de maşini. fiecare produs fabricat. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. La rândul lor. De multe ori. unităţi de calculaţie convenţionale. unitatea de calcul. ele fiind înregistrate numai în contabilitatea financiară. depăşirile de consumuri specifice de materiale. fiecărui obiect de calculaţie să-i revină numai cota de cheltuieli indirecte ocazionate de fabricarea acelui produs. este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. acestea se împart în urmatoarele categorii : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . consumurile neutre. denumite şi unităţi de calculaţie . Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele. sau o comandă. astfel încat aplicând procedeele de repartizare. kilogram. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. ci unităţile de masură în care acesta se exprimă. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice). Individualizarea cheltuielilor de producţie Potrivit acestui principiu. Obiectul calculaţiei costurilor poate fi reprezentat de produsul finit. 3. în momentul în care pot fi identificate. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogenă . o lucrare sau un serviciu. bucată .CONTABILITATE DE GESTIUNE 16 salariile plătite în condiţiile legii pentru timpul nelucrat din vina conducerii . Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. de exemplu: metru. accidentale si cu caracter special trebuie identificate şi excluse din sfera cheltuielilor de producţie. Unitatile de calculatie se grupează în două mari categorii. kilowatt. Astfel. Cheltuielile indirecte se localizează cât mai aproape de producţie. folosite atunci când producţia nu este omogenă.

constituie elementul de baza al calculaţiei. În acest fel se obţin nişte coeficienţi sau cifre de echivalenţă. a cărei mărime se raportează la mărimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca bază de calcul. utilizate după caz. purtătorul de cost constituindu-l fie produsul finit. ca rezultat material concret al procesului de productie. Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtători de costuri. cum ar fi: timpul de muncă pe unitatea de produs. respectiv natura productiei şi etapele în care se realizează produsul. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. şi anume : a) În funcţie de gradul de finisare al producţiei. sau chiar sub forma altor unitati de timp. determinate în aşa fel încât să permită evaluarea întregii producţii sau calitative ale producţiei. Purtătorii de costuri servesc ca bază de raportare în calculaţia costurilor şi reprezintă fie produsul finit. La finalul calculaţiei. se face distincţie între producţia terminată si cea neterminată. costul unitar se stabileşte ca raport între producţia obţinută şi unitatea de masură fizică cea mai potrivită . utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor productiei . etc. corespunzator specificului şi caracteristicilor tehnologice. intermediară. . b) Particularităţile tehnice de fabricatie.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenţă. de exemplu: costul la suta de mii de lei producţie marfă. de exemplu: tona de brânză cu 10% grăsime. obţinute din calcule.  printr-un singur indicator. fie ca număr de ore Unităţile de calculaţie conventionale sunt în general unităţi de calculaţie de functionare a utilajului. la costul de producţie . indiferent de forma ei de exprimare. determină urmatoarele categorii de purtător de cost : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Unitatea de calculaţie. care se stabilesc ţinând seama de caracteristicile funcţionale unităţi valorice.  unitaţi de timp. care se utilizează pentru omogenizarea calculatorie a producţiei . fizică.CONTABILITATE DE GESTIUNE  17 unităţi tehnice de măsura. globală sau marfă. Există mai multe categorii de purtători de costuri. fie întreaga producţie. fie ca număr de ore-productie. pe purtători de costuri . consumul specific de materii prime care se consumă pentru obţinerea tuturor produselor. fie semifabricatul .

purtătorii de cost Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel : purtători sintetici. sau produsul nematerial. purtătorul de cost il constituie produsele cuplate . ca rezultat al proceselor de fabricaţie. respeciv lucrarea sau serviciul . e) pot fi detaliaţi pe clase de calitate . gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. purtătorul de cost poate fi produsul obţinut într-o fază de fabricaţie . d) In functie de destinaţia pe care o capătă rezultatele producţiei. purtătorul de cost îl constituie aceste produse . din care pot rezulta produse principale. piesele. asamblare. subansamble. purtători analitici de costuri. subansamble sau ansamble. produsul material. cei enumerati la punctele anterioare . astfel încăt să asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie . acest principiu mai este cunoscut şi sub denumirea de “Delimitarea în spaţiu şi pe feluri de cheltuieli de productie” sau “Principiul localizarii costurilor” . respective cel finit. de exemplu: piese. produse secundare şi deşeuri. In literatura de specialitate. Potrivit acestui principiu. purtătorul de cost il constituie produsul asamblat . repartizarea cheltuielilor de producţie asupra locurilor care le-au ocazionat. de la caz la caz. In general. c) In funcţie de conţinutul material concret al producţiei. purtătorul de cost îl constituie. la nivelul întreprinderii. sau produse destinate consumului intern . cum ar fi: semifabricate. în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. dacă se realizează o producţie de îmbinare. purtătorii de cost Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. care se desfăşoară într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 18 în condiţiile unui proces tehnologic omogen. se face astfel: pot fi produse destinate livrarii. în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. f) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sau chiar operaţia de prelucrare .

3. desfacere si administraţie. şi anume : 1. Din punct de vedere organizatoric. cum ar fi: aprovizionare. criteriul de comparabilitate între subunităţile cu structuri similare în ceea ce priveşte producţia obţinută şi cheltuielile aferente acesteia . tehnico -productivă şi funcţională a întreprinderii. sectoare ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . localizarea cheltuielilor de producţie pe sectoare. de bază . cheltuieli de aprovizionare . 3. 2. auxiliare . unitatea patrimonială se împarte in: sectoare ale activităţii de bază . sectoare neindustriale . ateliere. pe locuri de muncă . birouri . cheltuieli de desfacere . In acest caz. 3. de deservire . 2. Zonele sau sectoarele de cheltuieli desemnează subdiviziunile sistemului tehnicoproductiv. care generează consumuri de valori şi care sunt avute în vedere la normarea şi urmărirea efectivă a cheltuielilor de producţie . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe sectoare. organizatoric si administrativ al unei întreprinderi. localizarea cheltuielilor de producţie pe feluri de activităţi. producţie. cheltuieli de fabricatie propriu-zisa . 4. pe servicii. zone şi locuri generatoare de cheltuieli 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 19 localizarea cheltuielilor de producţie pe sfere diferite de activitate. cheltuieli de administratie . grupe de maşini şi maşini . cheltuielile se împart în patru grupe : 1. în vederea stabilirii acestora la nivelul fiecarei activităţi . şi constituie : elemente concrete de delimitare si sectorizare a cheltuielilor de producţie. baza centrelor de responsabilitate pe linia controlului cheltuielilor şi a producţiei obţinute . 2. Ele au un caracter obiectiv şi rezultă din structura organizatorică.

care au la bază activitatea de administrare şi conducere a procesului de producţie . în funcţie de activităţile desfăşurate . Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de muncă denumit loc generator de cheltuieli sau loc de post. Metoda directă presupune determinarea producţiei neterminate obligatoriu prin inventariere. locurile de cheltuieli se împart în două categorii. control. urmată de evaluarea valorică a acesteia. reperele. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. Tinând seama de baza lor. In acest scop. Pentru determinarea producţiei neterminate se utilizează două metode : metoda directă . trebuie executată recepţia pieselor. ele se împart în două categorii : zone principale de cheltuieli. care au la bază locurile de muncă unde se execută operaţii privind aprovizionarea. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei. care corespund secţiilor de baza şi subdiviziunilor lor . subansamblurilor şi a semifabricatelor finalizate . sau se aproximează făcându-se apel la următoarele procedee : procedee de evaluare în raport cu gradul de finisare tehnică . metoda indirectă . subdiviziunile aflate în curs de prelucrare. Acest principiu urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. zone auxiliare de cheltuieli. din evidenţa operativă şi a altor date.CONTABILITATE DE GESTIUNE 20 compartimente funcţionale . şi anume : locuri operaţionale de cheltuieli. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . şi poate avea caracter tehnologic sau caracter funcţional. Gradul de prelucrare a producţiei neterminate se stabileşte pe seama evaluarilor directe. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . producţia şi desfacerea bunurilor . 4. Mai multe locuri de cheltuieli formează o zonă sau sector de cheltuieli. locuri structurale de cheltuieli. şi la rândul lor. folosindu-se diferite procedee. Listele de inventar se completează cu produsele. transport sau de depozitare în ateliere şi secţii.

literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: Principiul documentării. trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. şi valoarea productiei reziduale obţinute în luna respectivă. Individualizarea cheltuielilor de producţie. Din totalul cheltuielilor de producţie înregistrate pe articole de calculaţie în debitul contului 921 ("Cheltuielile activitatii de baza"). Principiul cauzalitaţii. lucrările şi serviciile care se execută. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. accidentale şi cu caracter special se referă la delimitarea a două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. Principiul eficienţei calculaţiei. cheltuielile efectuate cu produsele finite. drept pentru care se mai numeste metoda contabilă . Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . Principiul creşterii sferei costurilor individuale. Caracterul aproximativ al acestei metode conduce la folosirea ei în mică măsură. Pe lângă aceste principii. format din soldul producţiei neterminate de la începutul lunii plus cheltuielile de producţie colectate în cursul lunii se scad pe baza unor criterii conventionale . în perioada de gestiune respectivă. unitatea de calcul. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . fiecare produs fabricat. Metoda indirectă constă în determinarea producţiei neterminate pe seama datelor oferite de contabilitate. Individualizarea cheltuielilor de producţie . cu semifabricatele din producţia proprie. restul reprezentând cheltuielile cu producţia în curs de execuţie . Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 21 procedee de evaluare pe baza costului mediu al unei om/ore normate . lucrare sau serviciu efectuate. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . ea fiind folosită mai ales pentru necesităţi statistice. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. Principiul contribuţiei de acoperire. Potrivit acestui principiu. accidentale şi cu caracter special . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . REZUMAT Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . Principiul calculaţiei unice.

Contabilitatea de gestiune. Cârstea G. Care este rolul principiilor în practicarea contabilităţii de gestiune? 3. Chadwic H. 1999. H. 3. Possler L. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. Economica. Oprea C. Precizaţi o modalitate efectivă de individualizare a cheltuielilor de producţie pentru activitatea de panificaţie. 2. Este posibilă o ordonare a principiilor contabilităţii de gestiune în funcţie de importanţa lor?Argumentaţi. Atlas Press. INTREBĂRI DE CONTROL 1..CONTABILITATE DE GESTIUNE 22 Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. TEME DE CONTROL 1. Bouquin. Teora. identificaţi modul în care se aplică sau s-ar putea aplica principiile contabilităţii de gestiune. 4. Ed. urmată de evaluarea valorică a acesteia. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.. Ed. Comptabilite de gestion. 2.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Calculaţia şi managementul costurilor. Bucuresşti. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bucureşti. Paris. 2003. Ristea M. Teora. 2001. Ebbenek K. Ed.. 3 edition.. Care sunt principiile generale aplicabile în contabilitatea de gestiune? 2. Pe exemplul companiei în care vă desfăşuraţi activitatea. folosindu-se diferite procedee. 2004.

FORMAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească costul de producţie şi costul complet O2: să cunoască tipurile de costuri care nu se includ în costul de producţie O3: să explice modul în care se delimitează cheltuielile între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune O4: să calculeze costul de producţie şi costul complet în diverse situaţii particulare.1. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 23 Unitatea de învăţare 3 2. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

Valoarea regiei fixe alocata fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. modelul clasic (tradiţional) al costului este definit de relaţia: Costul de producţie = Ch. valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse este diminuata. de exemplu. Gen. Nivelul actual de producţie folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala. În exercitiile în care se înregistreaza o producţie neobisnuit (anormal) de mare. Directe + Ch. Definirea costului de producţie este făcută in contabilitatea financiara în IAS 2 – Stocuri: Costul de achizitie al materiilor prime şi materialelor consumate Costurile directe cu manopera Costurile cu regia de producţie. Costul complet comercial cuprinde toate cheltuielile angajate direct sau indirect. Astfel. de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane. astfel încât stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . variabil sau direct. costurile cu regiile generale sau costul produselor destinate anumitor clienti) ( + ) Pot fi incluse: costurile cu împrumuturile atribuite în mod direct construirii sau producerii unui activ pe termen lung (dobânzile. alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de  (+) (+) prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. De administraţie + Ch. fixe şi variabile. Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala în perioada în care a aparut.CONTABILITATE DE GESTIUNE 24 NOŢIUNI TEORETICE Costul unui produs sau activitati poate fi mai mult sau mai putin complet. amortizarea cheltuielilor complementare realizate în scopul obtinerii împrumuturilor. (alocarea regiei fixe se face pe baza capacitatii normale de producţie) ( + ) Alte costuri (numai în masura în care sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul şi stadiul în care se gasesc. în medie. În mod corespunzator se diferenţiază următoarele forme de costuri: costul complet comercial. costul variabil. în masura în care acestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda) ( = ) COSTUL DE PRODUCŢIE Potrivit IAS 2. O asemenea capacitate exprima "productia estimata a fi obtinuta. amortizarea reducerilor sau primelor aferente împrumuturilor. costul raţional şi costul direct. De desfacere repartizate Costul de producţie este un cost definit în contabilitatea financiară. Indirecte repartizate + Ch. diferentele de curs valutar aferente împrumuturilor într-o moneda straina. Indirecte raţional repartizate Cost complet = Ch. Directe + Ch. costul de producţie. în conditii normale. având în vedere şi pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului. fiind utilizat în evaluarea şi decontarea imobilizarilor şi stocurilor provenite din producţie proprie.

manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.CONTABILITATE DE GESTIUNE decât costul lor. Este cazul. Alocarea se poate baza. formula de ierarhizare a costurilor devine: I. anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie. de exemplu. repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global. fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe). costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale. costurile generale de administraţie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent. Prin natura lor. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct. acestea se aloca pe baza unei metode raţionale. cheltuielile de deplasare. în cea mai mare parte. În aceste cazuri. valoarea contabila a produsului principal nu difera în mod semnificativ fata de costul sau". pe valoarea de vânzare relativa pe fiecare produs. cheltuieli fixe. Acelasi standard prevede ca în situatia "în care un proces de producţie poate duce la obtinerea simultana a mai multor produse. fie în momentul finalizarii procesului de producţie. Nu se includ în costul de producţie. cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie. În conditiile în care se menţine opţiunea pentru gruparea cheltuielilor în costuri directe şi costuri indirecte . Cheltuieli incluse în costul de producţie a) Cheltuieli directe de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) cheltuieli fixe imputate raţional b) Cheltuieli indirecte de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) 2011 25 Universitatea Hyperion 2011 . ele sunt evaluate la valoarea realizabila neta şi aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile. alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale. majoritatea produselor secundare au o valoare semnificativa. Regia variabila este alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive". costurile de desfacere. de exemplu. produselor cuplate sau cazul în care un produs este principal şi altul este un produs secundar). aplicate cu consecventa. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt. Ca urmare. pentru fiecare produs în parte.

Costurile neincorporabile nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune. remuneraţia întreprinzatorului individual. sunt costuri neincorporabile. De exemplu. cheltuielile de exploatare sunt costuri incorporabile. contabilitatea de gestiune furnizeaza informatia necesara evaluarii imobilizarilor. Soluţia folosită în acest sens este cea a grupării cheltuielilor în costuri incorporabile.CONTABILITATE DE GESTIUNE cheltuieli fixe imputate raţional c) Dobânzi aferente împrumuturilor de finantare a producţiei cu ciclu lung. Costurile adăugate sau supletive reprezintă o structură utilizată pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune. Totodata. De exemplu. stocurilor şi posturilor de regularizare din contabilitatea financiara. fără a se regăsi în contabilitatea financiară. De regulă. De asemenea. Situaţia prezentata mai sus impune delimitarea raporturilor dintre cele două secţiuni ale contabilităţii privind analiza şi formarea rezultatelor.clienti. provizioanele pentru deprecierea conturilor de creanţe . Asa cum s -a aratat mai înainte. iar cheltuielile extraordinare. Cheltuieli neincluse în costul de producţie a) Costurile de subactivitate privind cheltuielile directe fixe b) Costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie fixe c) Cheltuielile generale de administratie d) Cheltuielile de desfacere e) Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare f) Alte cheltuieli neeficiente Delimitarea cheltuielilor între contabilitatea financiara şi contabilitatea de gestiune Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara c are determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. în contabilitatea de gestiune cheltuielile şi veniturile preluate din contabilitatea analitica sunt ventilate în functie de destinatia lor. prin calcularea costului produsului. dobânzile calculate pentru capitalul mediu 26 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pierderile din creante anulate etc. în schimb cheltuielile financiare sunt parţial incorporabile. anumite cheltuieli de exploatare apreciate ca independente de costul de producţie sunt considerate a fi cheltuieli neincorporabile. costuri neincorporabile şi costuri supletive. deoarece sunt în cea mai mare parte independente de activitatea curentă. daca se refera la perioada de fabricaţie II. Costurile incorporabile figurează atât în contabilitatea financiară cât şi în cea de gestiune.

 Rezultatul din contabilitatea financiară (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitică Întrucât în contabilitatea de gestiune nu există produse care sa fie reţinute ca venituri financiare şi venituri exceptionale şi alte venituri. Astfel. în continuare. rezultatul analitic al marfurilor vândute se calculeaza pe baza relatiei:  Venituri din vânzari 2011 27 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE imobilizat. pe baza literaturii de specialitate. pentru întreprinderea producatoare. Prezenţa celor trei categorii de costuri impune următoarea legătură între rezultatul din contabilitatea financiara şi cel din contabilitatea de gestiune. pe articole de calculatie) Costuri indirecte de producţie (din care. sunt redate unele scheme ce pot fi folosite în acest sens. din care Costuri directe de producţie (din care. relaţia de mai sus trebuie formulata astfel:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) Veniturile nerecunoscute de contabilitatea de gestiune ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitica Pentru contabilitatea de gestiune din România. din care Costurile de desfacere (pe articole de calculatie) Costurile generale de administratie (pe articole de calculatie) Costurile financiare incluse în costul produsului Rezultatul (profit sau pierdere) analitic pe produs sau servicii (=) Pentru întreprinderea comerciala. care nu înregistreaza şi calculeaza rezultatul analitic. cu deosebire cea industriala. relaţia de articulare la rezultatul calculat în contabilitatea financiară capătă forma:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (+) Costurile din contabilitatea financiara (=) Venituri din contabilitatea financiara sau  Costurile din contabilitatea de gestiune (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Cheltuieli din contabilitatea financiara Fara ca modelele analitice de calcul al rezultatelor sa fie reglementate. schema simplificata a modelului de calcul al rezultatului analitic se prezinta astfel:  Pretul de vânzare al produselor sau serviciilor vândute în cadrul perioadei ( ) Costul de producţie al produselor vândute. amortizarea suplimentara calculata pentru depasirea numarului de ore normale (stabilite potrivit normelor de amortizare) de exploatare a mijloacelor fixe în procesul de producţie etc. pe articole de calculatie) Marja bruta de producţie (=) ( ) Costul în afara producţiei.

din care Costul de cumparare al stocului de la începutul perioadei + Costul stocurilor cumparate Costul de cumparare al stocurilor de la începutul perioadei (cheltuieli privind cumpararile) Costul bunurilor disponibile pentru vânzare = Marja bruta comerciala (profit brut din vânzari) Costuri de desfacere.cifra de afaceri Ccostul total al produselor şi serviciilor incluse în cifra de afaceri A = qipi. din care Costurile cu transportul + Costurile de ambalare + Remuneratii + Costurile cu asigurarile şi protectia sociala + Costurile cu publicitatea şi reclama comerciala + Costurile cu posta. pi . din care Remuneratia personalului general de administratie + Amortizarea şi chiriile mijloacelor fixe de interes general de administratie + Energie. sunt de forma: a) rezultatul total ( R ) R =CA .C in care: CA . care poate fi complet. dupa caz În măsura în care costul produsului nu este un cost complet. combustibil şi alte consumuri similare + Costuri administrativ . i = 1. telegraful. n în care: ci .Cp în care: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . …. relaţia de calcul al rezultatului în contabilitatea de gestiune devine: Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) .…. Relaţiile de calcul.cantitatea din produsul “i” vânduta.costul produsului “i”.CONTABILITATE DE GESTIUNE ( ) ( ) (=) ( ) Reduceri comerciale acordate Returnari de marfuri Cifra de afaceri Costul bunurilor vândute.pretul de vânzare al produsului “i”. C = qici i = 1. n în care: qi . partial sau variabil. telefonul şi telexul + Comisioanele pentru operatiile de vânzare + Alte costuri de desfacere Costuri generale de administratie. implicit de eficienţă.gospodaresti + Alte costuri generale de administratie Profit sau pierdere din exploatare 28 (=) ( ) ( ) (=) Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune Contabilitatea de gestiune este centrată pe determinarea costurilor şi rezultatelor analitice.

CONTABILITATE DE GESTIUNE Cp - costul perioadei Pornind de la relaţia privind marja bruta se poate aprecia ca activitatea este rentabila daca se verifica inegalitatea, qi (pi – ci) > Cp Contabilitatea interna asigura şi controlul de gestiune, relaţia folosita în acest sens fiind de forma: R – R = (qi – qi) (ci – ci) – (Cp – Cp) în care semnul indica marimea standard (normala).

29

INTREBĂRI DE CONTROL 1. Care este deosebirea între costul de producţie şi costul complet? 2. Enumeraţi cinci tipuri de cheltuieli care nu se includ în costul de producţie.

TEME DE CONTROL 1. Daţi exemplu de trei cheltuieli incorporabile şi trei cheltuieli neincorporabile pentru producţia de mobilier. 2. Explicaţi modul în care clasificarea cheltuielilor în incorporabile, neincorporabile şi supletive influenţează procesul de elaborare a deciziilor privind preţul unui produs.

REZUMAT Costul de producţie = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate Cost complet = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate + Ch. Gen. De administraţie + Ch. de desfacere repartizate Potrivit IAS 2, alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. Nu se includ în costul de producţie, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt, în cea mai mare parte, cheltuieli fixe, repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global, fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe); costurile generale de administratie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent; costurile de desfacere; costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale; cheltuielile de deplasare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie; alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara care determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. Costurile incorporabile figureaza atât în contabilitatea financiara cât şi în cea de gestiune. Costurile neincorporabile, asa cum s-a aratat mai sus, nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune. Costurile adaugate sau supletive - structura utilizata pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune, fara a se regasi în contabilitatea financiara. Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune R =CA - C Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) - Cp

30

RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bouquin, H., Comptabilite de gestion, 3 edition, Ed. Economica, Paris, 2004 2. Ebbenek K, Possler L., Ristea M., Calculaţia şi managementul costurilor, Ed. Teora, Bucuresşti, 2001 3. Chadwic H., Contabilitatea de gestiune, Ed. Teora, Bucureşti, 1999 4. Oprea C, Cârstea G., Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Ed. Atlas Press, 2003,

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

31

Unitatea de învăţare 4 2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ COSTUL DE PRODUCŢIE

Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore

Bifează sarcinile de lucru rezolvate, pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei, studenţii trebuie: O1: să cunoască clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie O2: să identifice modul în care pot fi clasificate diverse tipuri de cheltuieli O3: să explice conţinutul categoriilor de cheltuieli existente în contabilitatea de gestiune O4: să argumenteze modul în care diferite tipuri de clasificare oferă informaţii relevante în calculul costului de producţie

2011

Universitatea Hyperion 2011

impozitele . şi contributiile la asigurarile şi protectia sociala suportate de intreprindere . cheltuieli de producţie. Cheltuielile indirecte sunt acelea care nu se identifica de la inceput pe obiecte de calculatie . când se face calculaţ ia costurilor se repartizează pe obiecte de calculaţie pe baza unor cote procentuale. de unde la sfîrşitul perioadei de gestiune. d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul producţiei . consumurile de energie şi apa . cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte. b) dupa natura şi . Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima şi materiale consumabile . consumurile de obiecte de inventar . cheltuieli de desfacere . cheltuieli generale de administraţie. Cheltuielile complexe sunt acelea care nu au continut omogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple . cum sunt : cheltuielile comune seciilor . dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . Clasificarea cheltuielilor se face după mai multe criterii . astfel : a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere. cheltuielile se clasifică astfel : cheltuieli de aprovizionare . Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica de la început .CONTABILITATE DE GESTIUNE 32 NOŢIUNI TEORETICE Cunoaşterea criteriilor de clasificăre a cheltuielilor are o mare importanţă pentru organizarea evidenţei cheltuielilor şi a calculaţiei costurilor . amortizarea . pe obiecte de calculaţie . din momentul efectuării lor . Cheltuielile simple sunt acelea formate dintr-un singur element de cheltuiala . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor . Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile . respectiv . în momentul efectuării lor ele se evidenţiaza în conturi separate de cheltuieli indirecte . ca de exemplu : salariile. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . cheltuielile cu materiile prime. energia . amortizarea imobilizarilor . cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe .

CONTABILITATE DE GESTIUNE

33

e) în funcţie de momentul efectuării şi cel al includerii în costul producţiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans (anticipate) Cheltuielile efectuate în avans sunt cele care se efectueaza în perioada curentă, dar care privesc perioa-dele viitoare de gestiune, introducându-se eşalonat în costul producţiei, cum sunt : cheltuieli cu chiriile ,cu abonamentele, cu reparatiile efectuate în avans . f) în funcţie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al producţiei fabricate, chel-tuielile se împart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli convenţional–constante .

Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul corespunzator modificarii volumului fizic al producţiei obţinute. De exemplu : consumurile de materii prime , materiale consumabile , energie , apa. . Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime rămâne relativ neschimbată , sau se modifică în funcţie de creşterea sau scăderea producţiei obţinute în mărimi nesemnificative. De exemplu: cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor , cu chiriile platite , cu salariile personalului administrativ şi de conducere .

PROBLEME PROPUSE 1. Să se clasifice următoarele cheltuieli în costuri directe (materii prime şi salarii directe), costuri indirecte şi costuri ale perioadei:
Element Costuri directe Costuri indirecte Costuri ale perioadei

salariile personalului tehnic care întreţine linia de producţie asigurarea echipamentelor cheltuielile de reparaţii amortizarea liniei de producţie salariile muncitorilor care asamblează componente cuie, clei folosite în producţie lemnul folosit in producţie lemnul folosit pentru repararea unei magazii comisioane acordate pentru vânzare costuri de reclamă şi publicitate costuri de cercetare-dezvoltare costuri aferente unei linii de credit

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE
cheltuieli de protocol

34

4.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri variabile şi costuri fixe.
Costuri Variabile Materii prime directe Salarii directe Chiria cladirii Salariile super-vizorilor Comisioanele agenţilor de vânzare Costuri Fixe

5.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri directe şi costuri indirecte:
Directe Salarii directe ale secţiei de producţie Salariul directorului secţiei de producţie Salariul directorului de operaţiuni Costurile generale de administraţie Costurile generate de dobanzi şi comisioane aferente unei linii de credit Indirecte

6. Clasificaţi costurile din tabelul de mai jos:
Cost diferenţiat Decizia de a urma un master in favoarea acceptării unui serviciu. Costul acceptării unei comenzi speciale, la un preţ mai mic, generat de lipsa serviciilor de ambalare şi livrare. Costul unui echipament achiziţionat cu zece ani în urmă şi care nu mai este funcţional. Costul producerii unei piese comparat cu costul achiziţionării respectivei piese de la furnizori. Costul utilizării unui echipament pentru producerea unei piese, atunci cand respectivul echipament ar putea fi folosit pentru producerea unei alte piese care ar putea genera profit. Cost de oportunitate Cost scufundat

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

35

REZUMAT

Clasificarea cheltuielilor se face dupa mai multe criterii: a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli de aprovizionare , cheltuieli de productie , cheltuieli de desfacere . b) Dupa natura şi , respectiv , dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul productiei , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte e) în functie de momentul efectuarii şi cel al includerii în costul productiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans ( anticipate ) f) în functie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al productiei fabricate , chel-tuielile se impart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli conventional –constante.

TEME DE CONTROL

1. Separaţi costurile de mai jos în costuri ale produsului şi costuri ale perioadei:
Costuri ale produsului Costuri aferente vânzărilor Costuri administrative Costuri indirecte Costuri de publicitate Salarii directe Materii prime Costuri ale perioadei

(4 puncte)

2. O companie înregistrează următoarele costuri: a. materii prime şi materiale 50.000 lei b. utilităţi aferente liniei de fabricaţie 3.000 lei c. amortizarea cladirii de birouri 1.000 lei d. salarii muncitori productivi 6.000 lei e. asigurarea autoturismelor 4.000 lei f. salariile supervizorilor liniei de producţie 8.000 lei Să se clasifice costurile în tabelul de mai jos:
2011

Universitatea Hyperion 2011

Ed. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Bucuresşti. Possler L. 2003.. 2001 7. Ed. Paris. 2004 6. Ristea M. 1999 8.CONTABILITATE DE GESTIUNE 36 Costuri de producţie Materiale directe Salarii directe Costuri indirecte a b c d e f (5 puncte) RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 5. Bucureşti. Teora. H.. Cârstea G. Ed. Contabilitatea de gestiune. Atlas Press. Chadwic H. Ed.. 3 edition. Oprea C.. Calculaţia şi managementul costurilor. Comptabilite de gestion. Bouquin. Economica.. Teora. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Ebbenek K.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 37 Unitatea de învăţare 5 CHELTUIELI FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească cheltuielile fixe şi variabile O2: să delimiteze cheltuielile fixe de cheltuielile variabile în situaţii particulare luate din activitatea productivă O3: să explice importanţa acestui tip de clasificare O4: să argumenteze modul în care delimitarea cheltuielilor în variabile şi fixe fundamentează procesul de elaborare a deciziilor privind costul de producţie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

acestea pot fi grupate în:  cheltuieli proporţionale  cheltuieli degresive  cheltuieli regresive  cheltuieli flexibile Pentru a încadra cheltuielile în variabile şi fixe se va calcula indicele de variabilitate (grad de reacţie): C1 C 0 *100 C0 IC . Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei: CVT = f (Q). respectiv reacţia lor la o variaţie a volumului producţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 38 NOŢIUNI TEORETICE Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. Mărimea lor depinde de factorul timp: CF = f (t). C VT f (Q) C Vu Q Q Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile operaţionale deoarece sunt dependente de volumul şi structura producţiei apărând odată cu activităţile şi dispărând odată cu ele. progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Chelt Chelt Q Evoluţia cheltuielilor fixe totale Q Evoluţia cheltuielilor fixe unitare Revenind la cheltuielile variabile. Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. IV Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Indicele de variabilitate este expresia comportamentului cheltuielilor.

Cauze de apariţie: încadrarea masivă cu lucrători fără calificare corespunzătoare. Generează pierderi şi evidenţiază o proastă gestionare a resurselor. proporţionale Chelt. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. Chelt. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. progresive Chelt. cu salariile directe Chelt. etc. creşterea tarifului de salarii fără creşterea corespunzătoare a producţiei muncii. progresive Chelt. proporţionale Evoluţia cheltuielilor progresive totale Evoluţia cheltuielilor progresive unitare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ex. Chelt Q Evoluţia cheltuielilor proporţionale totale Evoluţia cheltuielilor proporţionale unitare Q Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei.: cheltuielile cu materialele directe. Efectul rezultatului este 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE 39 Evoluţia costurilor antrenează diferite efecte asupra rezultatului care se pot determina cu ajutorul următoarelor relaţii: Q E C0 1 1 1 IV Q0 E E C u 0 Q1 Q1 C u 0 Q0 1 IV C u1 Cheltuielile proporţionale au IV = 1.

CIFU Chelt.CONTABILITATE DE GESTIUNE 40 Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . degresive Chelt. Ex. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată. adică subproporţional. proporţionale Chelt. Evoluţia cheltuielilor regresive totale Evoluţia cheltuielilor regresive unitare INTREBĂRI DE CONTROL 1.: cheltuielile cu salariile muncitorilor. proporţionale Chelt. benefic. Pe unitatea de produs ele scad. 2. efectul în rezultat este pozitiv. Ele scad şi pe unitatea de produs. Definiţi cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile. degresive Evoluţia cheltuielilor degresive totale Evoluţia cheltuielilor degresive unitare Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. Explicaţi reprezentarea grafică a cheltuielilor degresive şi regresive. la o creştere a producţiei scad.

Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei. adică subproporţional. Pe exemplul societăţii în care va desfăşuraţi activitatea. exemplificaţi cateva tipuri de cheltueili progresive. Daţi exemplu de 4 cheltuieli fixe şi 4 cheltuieli variabile în cazul producţiei de încălţăminte. Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Pe unitatea de produs ele scad. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. (4 puncte) 2. benefic. Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv Cheltuielile proporţionale au IV = 1. C1 C 0 *100 C0 IC Indicele de variabilitate (grad de reacţie): I V . regresive şi proporţionale. efectul în rezultat este pozitiv.CONTABILITATE DE GESTIUNE 41 REZUMAT Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. TEME DE CONTROL 1. Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată.(4 puncte) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Efectul rezultatului este 0. Ele scad şi pe unitatea de produs. la o creştere a producţiei scad.

. Oprea C. Cârstea G.CONTABILITATE DE GESTIUNE 42 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.. Ed. 1999 4. Calculaţia şi managementul costurilor.. Ed. 2003. Ed. Possler L. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Bucureşti. Teora. Bouquin. 2001 3.. 2004 2. Ed. Atlas Press. Ristea M. Ebbenek K. Chadwic H.. Contabilitatea de gestiune. 3 edition. H. Teora. Comptabilite de gestion. Economica. Bucureşti. Paris.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 43 Unitatea de învăţare 6 2. COSTURI MEDII ŞI COSTURI MARGINALE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.4. cost marginal O4: să calculeze costul mediu şi marginal pentru diverse activităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 . studenţii trebuie: O1: să definească noţiunile de cost mediu şi cost marginal O2: să exemplifice tipuri de costuri medii şi costuri marginale O3: să explice importanţa categoriilor de cost mediu. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

Mărimea costului mediu diferă în timp şi spaţiu atât de la un produs la altul cât şi de la un producător la altul. CMV creşte. Costul mediu fix (CMF). CF CMF Q Evoluţia costului mediu fix Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. creşterea costului mediu fix are loc în situaţia diminuării producţiei. sau de la o perioadă la alta. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CF CMF Q Pe măsură ce cantitatea de produse se măreşte. reprezintă raportul dintre costurile globale şi producţia realizată.CONTABILITATE DE GESTIUNE 44 NOŢIUNI TEORETICE Costul mediu sau costul unitar. şi. Distingem trei categorii de costuri medii: costuri medii fixe. Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV 2011 Universitatea Hyperion 2011 . reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. reciproc. CMV descreşte o data cu creşterea volumului producţiei în ritm mai accelerat decât creşterea costului variabil. CV CMV Q Pentru un nivel dat al costurilor de producţie. Dacă volumul producţiei este depăşit de valoarea costurilor totale. costuri medii variabile şi costuri medii totale. valoarea costului mediu fix descreşte.

CT Cmg Q Pe termen scurt. Q Între costul mediu total şi costul marginal există o relaţie de dependenţă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 45 CTM CVM CFM CTM CVM CFM Q Graficul costurilor unitare Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi suplimentare de producţie. costul mediu total creşte atunci când costul marginal este crescător. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . costul mediu total egalează costul marginal cand costul mediu total ia valoarea minimă. variaţia costului total egalează variaţia costului marginal. astfel CV încât putem scrie: Cmg = . costul mediu total descreşte dacă are loc o diminuare a costului marginal. Cunoaşterea costului marginal este p informaţie utilizată în elaborarea deciziilor legate de stabilirea capacităţilor optime de producţie sau de compunere mai eficientă a programelor de producţie. avand valori mai mici decât acesta.

creşterea cu o unitate a producţiei determină reducerea în continuare a costurilor unitare. Micşorarea costului fix medu are loc datorită raportării costului fix la o cantitate crescătoare a producţiei. Dacă preţul de vânzare va fi superior acestui punct minim întreprinderea îsi va recupera costurile si va înregistra profit. Cantitate Q 1 2 3 4 5 Cost fix CF 400 400 400 400 400 Cost variabil CV 160 280 360 560 800 Cost total CT 560 680 760 960 1200 Cost mediu fix CFM 400 200 133 100 80 Cost mediu variabil CMV 160 140 120 140 160 Cost mediu total CTM 560 340 253 240 240 Cost marginal Cmg 120 80 200 240 R: O creştere a volumului producţiei contribuie la modificarea tuturor costurilor medii. Rezultă că pentru orice nivel al producţiei pentru care costul marginal este mai mic decât costul total mediu. iar comportamentul costului variabil mediu. al costului total mediu şi al costului marginal este întâi descrescătoare şi apoi crescatoare. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . costul marginal şi cel total mediu încep să crească iar producţia nu mai este rentabilă. producţia poate fi mărită în condiţii de rentabilitate. Nivelul optim al producţiei este dat de valoarea pentru care cele două valori sunt egale. În situaţia în care costul marginal este ami mare decât costul total pe unitatea de produs. Acest fapt are loc datorită creşterii costurilor variabile şi totale într -un ritm mai rapid decât creşterea producţiei. iar pentru valori mai mari decât acest punct.CONTABILITATE DE GESTIUNE 46 STUDIU DE CAZ Să se comenteze relaţia dintre diferitele tipuri de costuri înregistrate de o firmă. asa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. Dacă valorile costului marginal sunt mai mici decât cele ale costului total şi ale costului variabil pe unitatea de produs. semnifică limita inferioară până la care poate fi redus preţul de vânzare fără ca firma să înregistreze pierderi. Punctul de intersecţie al costurilor marginale şi totale pe unitatea de produs. Valoarea minimă a costului total mediu este 240 şi se observă că şi costul marginal atinge aceeaşi valoare. orice dreştere a producţiei duce la creşterea costului unitar. inclusive costul fix mediu. atingând un punct de minim.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 47 INTREBĂRI DE CONTROL 1. Teora. Oprea C. Teora. Contabilitatea de gestiune. 2. REZUMAT CF Q Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. 2... Ed. 2003. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Paris. 1999 4. Bucuresşti. Ristea M. Analizaţi interdependenţele dintre costul variabil. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Comptabilite de gestion. Explicaţi folosind un exemplu concret. CV CMV Q Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi CT suplimentare de producţie Cmg Q Costul mediu fix (CMF). costul marginal şi costul mediu. Possler L. Ed.. 2001 3. H. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CMF TEME DE CONTROL 1. Calculaţia şi managementul costurilor. Ebbenek K.. Ed. Economica. Ed. Bouquin. relaţia dintre costul mediu şi costul marginal. 2004 2. Explicaţi dependenţa costului total de volumul producţiei. Bucureşti. Chadwic H. În ce consta legătura dintre costul mediu şi costul marginal? RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.. 3 edition. Atlas Press. Cârstea G.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească sectoarele de cheltuieli O2: să cunoască funcţiile sectoarelor de cheltuieli şi clasificarea acestora O3: să explice rolul sectoarelor de cheltuieli în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 48 Unitatea de învăţare 7 SECTOARELE DE CHELTUIELI ŞI PURTĂTORII DE COSTURI Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează. şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă. Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli. administrare şi conducere a procesului de producţie . formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 49 NOŢIUNI TEORETICE Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico -productiv.  locuri structurale de cheltuieli. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic.  compartimente funcţionale . Fiecare loc de muncă constituie pentru întreprindere un loc de cheltuieli. unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază . Delimitarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este dificilă şi greu de suportat financiar. care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor . producţia şi desfacerea bunurilor . operaţii privind aprovizionarea. Sectoarele de cheltuieli sunt fixate pe structura organizatorică a întreprinderii.  zone auxiliare de cheltuieli. În consecinţă. alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. în funcţie de activităţile desfăşurate .  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . programează şi urmaresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei. care au la bază activitatea de organizare.  secţii neindustriale . reprezentate de spaţiile unde se execută procese. Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de munca denumit loc generator de cheltuieli sau loc de cost şi poate avea caracter tehnologic ce ţine de tehnologia de fabricaţie sau caracter funcţional. locurile de muncă în calitatea lor de locuri de cheltuieli se reunesc în sectoare de cheltuieli. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. Din punct de vedere organizatoric. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei.

magazine. ateliere organizate în vederea îndeplinirii funcţiilor economice de administraţie. Numărul şi mărimea zonelor (sectoarelor) şi locurilor de cheltuieli sunt variabile în funcţie de gradul de informare urmarit şi de resursele care pot fi alocate în domeniul evidenţei şi calculaţiei costurilor producţiei. Crearea centrelor de analiza presupune respectarea urmatoarelor criterii:  centrul de analiză trebuie să corespundă pe cât posibil unor structuri organizatorice şi funcţionale reale ale unităţii patrimoniale. Cheltuielile de producţie colectate nu se suprapun în toate cazurile cu această structură organizatorică şi funcţională sau ele nu pot fi identificate în aceasta formă.  cheltuielile de producţie colectate de un centru de analiză trebuie să aibă un comportament comun şi să fie posibilă determinarea unei unităţi de măsură a activităţii fiecărui centru de analiză. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). Centrele de analiza mai pot fi definite ca fiind centre de lucru ale întreprinderii: birouri. La rândul lor. acestea devin tot sectoare de cheltuieli. în funcţie de nivelele la care pot fi constituite. sectii de productie. constituite pe structura secţiilor ori activităţilor de deservire. financiare. sectoare secundare sau auxiliare de cheltuieli. ateliere). Din punct de vedere al structurii organizatorice şi functionale unitatea patrimoniala se împarte în sectoare de activitate. constituite pe seama secţiilor de bază şi a subdiviziunilor lor. magazine. Împărţirea unităţii în centre de analiză corespunde cererilor emise de contabilitatea de gestiune. Activitatea 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele funcţionale. şi anume: sectoare principale de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 50 Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli. Centrul de analiza se poate defini ca fiind o subdiviziune contabilă a întreprinderii în care sunt analizate şi regrupate elementele de cheltuieli indirecte înainte de includerea lor în costuri. producţie şi distribuţie. Din aceste cauze pentru localizarea cheltuielilor de producţie în calculaţie se foloseşte noţiunea de centru de analiză. umane şi de o putere de negociere asupra obiectivelor. birouri. ajutătoare şi anexe. Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli. O prima grupare a centrelor poate fi dupa nevoile analizei şi astfel avem:  centre de lucru sau de activitate  centre de responsabilitate  centre de cost  centre de profit  centre de investiţii Centrul de lucru sau de activitate este acel centru care rezultă dintr-o organigramă a unei unităţi patrimoniale şi care corespunde unei diviziuni a acesteia (secţii. De asemenea. Centrul de responsabilitate corespunde unui centru de analiză în care a fost desemnat un responsabil ce dispune de o delegare de autoritate asupra resurselor materiale. se împart în două categorii. aceste sectoare de cheltuieli.

Numărul centrelor de analiză este stabilit în funcţie de mărimea unităţii patrimoniale şi de tipul de activitate. legate de nivelul activităţii. În acest centru veniturile sunt ataşate la cheltuieli şi exista mijloace de comparare a acestora. De exemplu: cifra de afaceri realizată. El vizează în general o categorie de cheltuieli sau o anumită cheltuială care se efectuează şi poate fi comparată cu o previziune în scopul determinării abaterilor. Centrul de structură corespunde unui centru de analiză a cărui activitate nu poate fi măsurată cu o unitate fizica semnificativă. . Cheltuielile centrului sunt în esenţă cheltuieli de structură şi existenţa lor nu este legată de nivelul activităţii.repartizarea unei părţi din costul unui centru de analiză asupra costurilor produselor pe baza numărului de unităţi de bază de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . este denumit şi centru de administrare şi finanţare. Acestor centre de analiză le sunt afectate cheltuielile directe şi le sunt imputate cheltuielile indirecte. Bazele de repartizare cele mai frecvent utilizate sunt:  ore manopera directă. număr ore manoperă şi aceste cheltuieli sunt operaţionale. volumul salariilor directe. Centrul de cost corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de cost. Fiecare centru de analiză trebuie să regrupeze elemente de cheltuieli şi să realizeze aceeaşi operaţie în scopul de a putea măsura activitatea printr-o unitate reprezentativă numita unitate de lucru sau unitate de muncă sau unitate de baza de repartizare(UBR). Aceasta unitate reprezinta unitatea de măsura a activităţii diferitelor centre de analiza şi permite urmatoarele: . costul de producţie al produselor vândute.  ore de lucru maşină. Uneori este imposibil sa se determine o bază de repartizare fizică pentru un centru de analiză şi în acest caz se va folosi o bază monetară pentru exprimarea activităţii centrului. Ansamblul acestor operaţii se efectuează într-un cadru unic numit tabloul de repartizare a cheltuielilor indirecte. Al doilea criteriu de clasificare grupeaza centrele de analiza în:  centre operaţionale  centre de structură Centrul operaţional corespunde unui centru de analiza a carui activitate poate fi măsurată în unităţi fizice: cantitatea de material prelucrat.CONTABILITATE DE GESTIUNE 51 centrului trebuie sa poata fi măsurată cu scopul de a controla rezultatele şi de a le compara cu previziunile făcute pentru eliminarea eventualelor diferenţe sau pentru a le corecta. Centrul de investiţii este un centrul de profit în sensul că acţionează pe principiul variabilelor determinate de venituri şi cheltuieli în valoare şi volum dar şi a capitalurilor care îi sunt necesare.fracţionarea costului unui centru de analiză şi obţinerea costului unităţii de bază de repartizare potrivit coeficientului de repartizare.  cantitatea de produse obţinută în centru. Centrul de profit corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de profit.

kilowatt. În aceste cazuri se folosesc unităţi de masura tehnice sau naturale de exemplu: metru. kilogram. Unitatea de calculaţie. de exemplu: tona de lactate cu anumite procente de grasime. acestea se împart în urmatoarele categorii :  unităţi tehnice de masura. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice). etc. dar produsele fabricate. tractoare de un anumit numar de cai putere. presupunând aceleaşi consumuri de valori (producţia cuplată sau producţia sortodimensionala). consumul specific de materii prime care se consuma pentru obtinerea tuturor produselor. care se stabilesc prin îmbinarea unei unităţi tehnice cu caracteristicile functionale sau calitative ale productiei. care se utilizeaza pentru omogenizarea calculatorie a productiei . utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogena. etc. Purtator de costuri este reprezentat de produsul finit. respectiv cu obiectul calculaţiei. costul unitar se stabileşte în raport cu unitatea de măsura fizică cea mai potrivită. Purtătorii de costuri sunt elemente care fac necesară funcţionarea unei întreprinderi. Unitatile de calculaţie convenţionale au în general calitatea de unităţi de calculaţie intermediară. indiferent de forma ei de exprimare. o piesă sau un grup de piese. globală. fie ca numar de ore de functionare a utilajului sau chiar sub forma altor unităţi de timp. fie ca numar de ore-productie. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . o maşina sau un grup de maşini. La rândul lor. În acest fel se obtin niste coeficienti sau cifre de echivalenta. şi care serveste ca baza de raportare în calculatia costurilor . denumite şi unităţi de calculaţie . perechea. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. obtinute din calcule. unităţi de calculaţie convenţionale. confruntându-se de cele mai multe ori cu rezultatele activităţilor. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. folosite atunci când producţia nu este omogena. utilizate dupa caz. lucrarile executate şi serviciile prestate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. bucata caloria. lucrarea executata sau serviciul prestat sau întreaga producţie fizică. faze succesive pe sectoare sau centre de cheltuieli şi putatori de cheltuieli. De multe ori. o comandă. cum ar fi: timpul de munca pe unitatea de produs. utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor producţiei. a carei marime se raporteaza la marimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca baza de calcul(produs etalon). o lucrare sau un serviciu.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenta.  unităţi valorice.. lucrarea sau serviciul ci unităţile de masura în care acesta se exprimă. determinate în asa fel încât sa permita evaluarea întregii productii printr-un singur indicator. El poate fi reprezentat de produsul finit. .  unităţi de timp.CONTABILITATE DE GESTIUNE 52   Purtatori de costuri şi rolul lor în contabilitatea de gestiune Obiectul calculaţiei costurilor este rezultatul activităţii ce se desfăşoară în diferite etape. constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri. La finalul calculaţiei. Unităţile de calculaţie se grupează în două mari categorii. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. obiectul calculaţiei nu este produsul.

de la caz la caz. În funcţie de conţinutul material. 2. corespunzător specificului şi caracteristicilor tehnologice şi modului de organizare a procesului de producţie. cum ar fi: semifabricate. purtătorii de cost pot fi detaliaţi pe clase de calitate . respective produsul finit. determină următoarele categorii de purtători de costuri:  în conditiile unui proces tehnologic omogen.  în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. 6. purtatorul de cost îl constituie produsul asamblat . piesele. 3. respectiv natura producţiei şi etapele în care se realizează produsul. cei enumeraţi la punctele anterioare .  purtători analitici de costuri. Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel :  purtători sintetici. din care pot rezulta produse principale. 4. purtătorul de cost îl constituie produsele cuplate . la nivelul întreprinderii. respectiv lucrarea sau serviciul . făcându-se distincţie între producţia terminata şi cea neterminata. Fundamentarea criteriilor dupa care cheltuielile se împart în directe şi indirecte au în vedere pe de o parte posibilitaţile contabilităţii analitice de a identifica aceste 2011 Universitatea Hyperion 2011 . piese. asamblare. purtătorii de cost pot fi produse destinate livrarii. În funcţie de gradul de finisare al producţiei. subansamble. sau produse destinate consumului intern. Particularităţile tehnologiei de fabricaţie. Există mai multe categorii de purtători de costuri. produsul material. astfel încât să se asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie.  daca se realizează o producţie de îmbinare.  în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. Între cheltuielile indirecte şi purtatorii de costuri legatura se realizează prin elemente esenţiale (chei de repartizare a cheltuielilor indirecte pe purtatori de cheltuieli sau centre de cheltuieli). purtătorul de cost îl constituie aceste produse . care se desfaşoara într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. produse secundare şi deşeuri. purtătorul de cost poate să-l constituie produsul obţinut într-o faza de fabricaţie . subansamble sau ansamble. Calculaţia costurilor pe purtători de costuri reprezintă etapa în care se înfaptuieşte obiectivul calculaţiei. purtatorul de cost poate fi produsul finit sau semifabricatul . gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. concret al producţiei. 5. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. sau chiar operaţia de prelucrare . În general. În funcţie de destinaţia pe care o capată rezultatele producţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 53 Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtatori de costuri. purtatorul de cost îl constituie. Clasificarea cheltuielilor directe şi indirecte este dată de modul de individualizare pe purtatori de costuri. şi anume : 1. sau produsul nematerial. Între cheltuielile directe şi purtatorii de costuri exista o legatura directă atât în faza previzionarii cât şi în faza efectuarii lor.

c) produsele. purtatori de costuri ce reprezinta multipli ai unităţii de calculatie. constituie baza centrelor de responsabilitate. lucrare. purtătorii de costuri se clasifică în: a) purtători operaţionali şi purtători intermediari.  unitatea de calculaţie este o subdiviziune a purtătorilor de costuri intermediari. c) locurile de muncă unde se consumă resurse de forţă de muncă. INTREBĂRI DE CONTROL 1. constituie baza de calcul a veniturilor. 3. c) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri primare de cheltuieli. b) reprezintă criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte. 4. constituie baza centrelor de responsabilitate. În contabilitatea de gestiune centrele de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii: a) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. Locurile de cheltuieli sunt: a) locurile de muncă unde se consumă materii prime. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. Purtătorii de costuri reprezintă: a) activitatea comercială a întreprinderii. 2. c) purtători finali şi purtători operaţionali. b) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. După rolul pe care îl au în procesul de formare a costului.CONTABILITATE DE GESTIUNE 54 cheltuieli pe purtătorii de costuri. lucrările şi serviciile obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii sale de bază. 5. c) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. b) locurile de muncă unde se consumă diverse resurse ale întreprinderii. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b) purtători finali şi purtători intermediari. Între purtatorii de costuri şi unitatea de calculaţie exista o strânsa legatura de interdependenţă:  unitatea de calculaţie ca unitate de produs. servicii coincide cu purtatorii de costuri. sau invers. iar pe altă parte legăturile care există între aceste cheltuieli şi purtatorii de costuri. Locurile de cheltuieli pot fi: a) locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. b) activitatea financiar-contabilă a întreprinderii.

constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri 2011 Universitatea Hyperion 2011 . de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează. acestea devin tot sectoare de cheltuieli. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. Unitatea de calculaţie. şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele functionale. reprezentate de spaţiile unde se execută procese. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli.  zone auxiliare de cheltuieli. De asemenea. Din punct de vedere organizatoric. Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei. Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). administrare şi conducere a procesului de producţie .  locuri structurale de cheltuieli. Din punct de vedere al structurii organizatorice şi funcţionale unitatea patrimonială se împarte în sectoare de activitate. alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. indiferent de forma ei de exprimare. operaţii privind aprovizionarea. formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute.CONTABILITATE DE GESTIUNE 55 REZUMAT Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico-productiv. Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli. programează şi urmăresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei.  compartimente funcţionale .  secţii neindustriale . sectii de productie.  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . producţia şi desfacerea bunurilor . care au la bază activitatea de organizare. unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază . care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor .

Calculaţia şi managementul costurilor. Bucureşti. Contabilitatea de gestiune.. Bucuresşti. 3 edition. Paris. Ed. Teora. Bouquin. Ristea M. exemplificaţi sectoarele de cheltuieli existente. Oprea C. Comptabilite de gestion. Atlas Press. Ed. 1999 4.. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2004 2. 2003 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Possler L. Ed.. Economica.CONTABILITATE DE GESTIUNE 56 TEME DE CONTROL 1. Cârstea G. Ed. Explicaţi funcţiile sectoarelor de cheltuieli. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Teora. H. 2001 3. Pe exemplul entităţii unde va desfăşuraţi activitatea. 2... Chadwic H. Ebbenek K.

3. studenţii trebuie: O1: să cunoască tipurile de metode de calculaţie şi a conţinutului acestora O2: să cunoască procedeele utilizate în calculaţia costurilor O3: să dobândească unele cunoştinţe şi deprinderi practice privind alegerea şi aplicarea celor mai potrivite procedee de calculaţie a costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . SISTEMUL METODELOR DE CALCULAŢIE A COSTURILOR Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 57 Unitatea de învăţare 8 3.

2011 Universitatea Hyperion 2011 . lucrărilor şi serviciilor la care se referă. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. lucrare executată sau serviciu prestat. bugetul manoperei directe). calculaţia de buget. dintre care menţionăm următoarele:a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii. Elaborarea acestor calculaţii se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 9 ”Conturi de gestiune”. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. Calculaţia de proiect se întocmeşte cu ocazia elaborării documentaţiei de înfiinţare a unei noi întreprinderi. Elaborarea tuturor acestor antecalculaţii se realizează şi se concretizează în diferitele bugete privind costurile. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). . Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. Cu ajutorul lor se determină indicatorii efectivi privind costurile de producţie. b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor (periodice şi neperiodice).bugetul cheltuielilor de circulaţie (desfacere). cum ar fi: antecalculaţiile tarif-oră-maşină. Antecalculaţiile se elaborează înainte de a începe procesul de producţie la care se referă. la primirea unor comenzi ale beneficiarilor şi la lansarea lor în fabricaţie. . defalcată pe trimestre şi luni calendaristice.bugetul cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuielile comune ale secţiei).bugetele cheltuielilor directe (bugetul consumului de materii prime şi materiale directe. În acest sens mai există şi alte antecalculaţii specifice diferitelor metode de calculaţie a costurilor.bugetul cheltuielilor generale de administraţie. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: calculaţia de proiect. calculaţia standard şi calculaţia normativă. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. Calculaţia standard şi calculaţia normativă sunt calculaţii specifice celor două metode de calculaţie.cost. etc.CONTABILITATE DE GESTIUNE 58 NOŢIUNI TEORETICE Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. şi anume: . antecalculaţiile PERT. Calculaţia de buget se întocmeşte pentru determinarea costului producţiei planificate a se executa de către întreprindere în anul următor. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie (antecalculaţii şi postcalculaţii). adică metoda standard şi metoda normativă. la introducerea în fabricaţie a unui nou produs. Postcalculaţiile se întocmesc după terminarea procesului de producţie a produselor. pe locuri de cheltuieli şi mixte). b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. .

. metoda standard. PERT. calculaţiile de fundamentare a preţurilor noilor produse. dintre care menţionăm: perioada de apariţie. Calculaţiile periodice se efectuează la intervale de timp egale. care presupune elaborarea unor bugete de cheltuieli. Aceste două criterii de clasificare le considerăm cele mai importante. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .M. calculaţii neperiodice sunt cele întocmite în cazuri speciale: calculaţiile de proiect cuprinse în documentaţia de fundamentare a unor investiţii. pag. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. Pentru a putea realiza controlul bugetar al costurilor este necesar ca la baza calculaţiilor să stea aceeaşi metodă.aplicarea aceloraşi criterii şi procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte şi calculul aceloraşi indicatori intermediari (costuri de secţie). .CONTABILITATE DE GESTIUNE 59 Se observă că de fapt există o dublă determinare a costurilor. GP). iar în momentul închiderii comenzii se întocmeşte postcalculaţia. pe faze).aceleaşi grupări privind cheltuielile de producţie şi acelaşi conţinut al diferitelor elemente de cheltuieli care determină structura costului. 3 . evaluarea costurilor. . Respectând cu stricteţe aceste cerinţe se asigură o valoare informaţională certă calculaţiei folosite. De asemenea. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. .aceleaşi procedee de determinare şi delimitare primară a cheltuielilor pe locuri de cheltuieli şi pe purtători de costuri. metoda costurilor directe.aceeaşi structură organizatorică a întreprinderi. atât în cazul antecalculaţiilor cât şi al postcalculaţiilor. cum este cazul costurilor efective calculate la întreprinderile cu producţie de masă. Calculaţiile neperiodice sunt acelea care se elaborează la intervale de timp inegale. . În practica şi teoria economică există o multitudine de metode de calculaţie a costurilor. THM. iar apoi urmărirea costurilor efective şi a eventualelor abateri de la cele normate (bugetate). De exemplu. Literatura de specialitate utilizează mai multe criterii de clasificare a acestor metode de calculaţie. literatura de specialitate prezentând şi alte criterii de clasificare ( procesul tehnologic. deci aceleaşi sectoare (centre) de cheltuieli. structura costului. metode mixte(globală. ceea ce implică aceeaşi purtători de costuri. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. rolul informaţional al costurilor.. Iacob C. prin elaborarea antecalculaţiilor şi a postcalculaţiilor. pe comenzi. formarea şi gruparea costurilor. pe locuri de cheltuieli. Drăcea R. procedeele şi tehnicile de calcul folosite)3.aceeaşi nomenclatură a producţiei pentru care se determină costul. Aceasta presupune următoarele. obiectul de calcul şi sfera de cuprindere. Editura Tribuna Economică. Contabilitatea analitică şi de gestiune.. Aceasta se datorează cerinţelor managementului întreprinderii. 1988. în cazul lansării unei comenzi se întocmeşte antecalculaţia. 185.

calculaţiile pot fi: a) calculaţii periodice şi calculaţii pe termen lung. b) calculaţii directe şi calculaţii indirecte. 4. c) în perioada de proiectare a produselor. b) calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. există două grupe de metode de calculaţie: a) metode clasice şi metode parţiale. După raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. b) după terminarea procesului de producţie a produselor. c) calculaţii pe termen scurt şi calculaţii pe termen lung. 2. metoda THM. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. pe total activitate şi metode mixte. Acestea sunt: metoda globală. Metodele absorbante includ în costul unitar toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . lucrărilor şi serviciilor la care se referă. lucrărilor şi serviciilor la care se referă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 60 c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. c) metode clasice şi metode moderne. INTREBĂRI DE CONTROL 1. c) calculaţii de proiect şi calculaţii de buget. pe total activitate şi metode mixte. 3. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. Acestea sunt: metoda direct costing şi metoda costurilor directe. pe locuri de cheltuieli şi metode mixte. metoda costurilor normate. b) metoda inventarierii şi metoda soldurilor. b) pe locuri de cheltuieli. Pentru evaluarea producţiei neterminate se pot utiliza următoarele metode: a) metoda inventarierii şi metoda contabilă. pe faze. metoda GP). 1. În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. c) metoda soldurilor şi metoda contabilă. c) pe purtători de costuri. pe comenzi. După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: a) pe purtători de costuri. metoda costului standard. calculaţiile pot fi: a) antecalculaţii şi postcalculaţii. 7. Postcalculaţiile se întocmesc: a) înainte de începerea procesului de producţie a produselor. b) metode absorbante şi metode parţiale.

lucrare executată sau serviciu prestat. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii: a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). b) cheltuielile directe ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Metodele absorbante includ în costul unitar: a) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. metoda standard. pe locuri de cheltuieli. calculaţia stocurilor şi calculaţia normativă. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. calculaţia de buget. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. 3. calculaţia standard şi calculaţia normativă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 61 2. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. c) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. calculaţia stocurilor şi calculaţia rezultatelor. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. calculaţia de buget. pe locuri de cheltuieli şi mixte). 4. PERT. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. THM. GP). pe comenzi. pe faze). Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. b) numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. metode mixte(globală. metoda costurilor directe. calculaţia de buget. REZUMAT Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar: a) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. c) calculaţia de proiect. c) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. b) calculaţia de proiect. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: a) calculaţia de proiect.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 62 TEME DE CONTROL 1. Bucuresşti. Folosind bibliografia recomandată precum şi resursele web. Explicaţi importanţa antecalculatiilor şi a postcalculaţiilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ed. Chadwic H. Paris.. Economica. Ebbenek K. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Cârstea G. Comptabilite de gestion. Contabilitatea de gestiune. 2001 3. Calculaţia şi managementul costurilor. 2004 2. Teora. RECOMANDĂRI BILIOGRAFIC 1. Ed.. Bucureşti.. 1999 4. 2.. Ed. Atlas Press. Ristea M. 3 edition. Oprea C.. Ed. Possler L. 2003. Bouquin. H. Teora. descrieţi una din metodele absorbante.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 63 Unitatea de învăţare 9 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

se prezintă sub 2 forme : a. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării. . totalul cheltuielilor directe.presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. puterea motoarelor etc. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători. b. Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1 Se alege un criteriu (baza) de repartizare. dupăa formula: Rj = bj x ks 1.1. gen de activitate etc Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. dar diferită ca marime.000 lei din care : Salarii directe aferente produsului A 75. valoarea utilajului. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula: ks = CH r n unde: bj j 1 ks = coeficientul de suplimentare CHr = cheltuieli de repartizat bj = mărimea bazei de repartizare în cazul unui produs. prezintă urmatoarele date : Total cheltuieli indirecte 50.000 lei Salarii directe aferente produsului B 25. 1. varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi. gen de activitate etc N = numarul produselor.2. Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) . numărul de ore maşină. suprafaţa ocupată.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 . forma cifrelor relative de structură.se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi. Sectoarelor de cheltuieli. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global.sector de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 64 NOŢIUNI TEORETICE 1.000 lei Total salarii directe 100. cum ar fi: salariile directe. calculat dupa formula de mai sus Problemă rezolvată O societate care fabrică două produse. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII .

000 x 0.000 100. cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie.250 lei 2011 50. Rezolvare Baza de repartizare este dată de salariile directe.5 = 37. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu.5 ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 250 x 125 = 31.500 lei Total ch.5 = 12. Indirecte 50.CONTABILITATE DE GESTIUNE Să se efectueze repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentării prin coeficient unic. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori.000 lei Cheltuieli cu intreţinerea şi reparaţiile 20.250 kw Bazele de repartizare alese sunt : Suprafaţa secţiilor pentru cheltuielile cu amortizarea Puterea motoarelor pentru cheltuielile cu energia electrică şi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile Reaprtizarea cheltuielilor cu amortizarea Se calculează coeficientul de repartizare : 50. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe subgrupe.3.000 lei 1. prezintă următoarele date : Cheltuieli cu energia electrică 30. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli.000 x 0. Se calculeaza coeficientul de repartizare: 65 ks Se calculează valoarea cheltuielilor indirecte repartizate pe produse : Produsul A : 75. Problemă rezolvată O entitate care deţine 2 secţii de producţie.000 lei Cheltuieli cu amortizarea 50.500 lei Produsul B : 25.000 kw Putere motoare secţia 2 : 1.000 125 400 Universitatea Hyperion 2011 .000 0.000 lei 2 Suprafaţă secţia 1 : 250 m Suprafaţă secţia 2 : 150 m2 Putere motoare secţia 1 : 1. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta.000 lei Total cheltuieli indirecte de producţie 100.

750 lei 50. Explicaţii Ch. indirecte 50.000 lei 66 Repartizarea cheltuielilor cu energia electrică şi a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile Deoarece ambele cheltuieli au aceeaşi bază de repartizare.000 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE Secţia 2 : Total ch. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli.2222 2.777. Amortizare 150 x 125 = 18.000 5. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.4.000 lei Se calculează coeficientul de repartizare : ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 1. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.000 2. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie).000 15.000 lei 1. aferente procesului de fabricaţie.000 50. precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr.000 8. Indirecte de producţie. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS).2222 = 27.Crt.000 300 Total 23.2222 = 22.222. Pentru simplificarea calculului. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie). Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.22 lei Secţia 2 : 1.250 x 22. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat.78 lei Total ch. din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt. 1. se sumează valoarea lor.250 22.000 3.000 3. Total ch.000 x 22.000 400 Secţia 3 8.000 3. CIFU Secţia 1 10.000 500 Secţia 2 5.000 7. Indirecte de repartizat : 50.

400 3. sector etc faţă de total bază. 2011 Universitatea Hyperion 2011 ..000 1.066. sector etc.200 1.383. CGS bP1 bp2 bp3 300 100 100 300 100 100 100 300 100 250 200 50 200 100 150 100 50 - 67 3.000 Total de control 15.250 750 3.000 4.000:300 16.000 8.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.400 1.600 14.150 15.000 1.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3.000 1.000 2. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie.5 7.000 3.68 Produs C 2.32 Produs B 3.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.783.000 3.68 2.000 Chr 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt.000 23.000 5.600 400 2.000 9783.600 2.666.066.000 1.000 1. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.32 4.333.150 1.68 5.6666 16. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.066.000 1.32 3.6666 Total Chr 3. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi.68 2.000:500 14 3.550 2.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.6666 3. faţă de total bază.000:400 7.5 2.400 Chr 4. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.400 7.32 1.

CONTABILITATE DE GESTIUNE bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.000 lei Baza de repartizare – ch. Explicaţi de ce există mai multe variante ale procedeului suplimentării.000 lei Total 10.000 gA = b. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10.000 4.000 lei RB = 0.000 = 2.2 1.000 lei INTREBĂRI DE CONTROL 1.produs A 1. Care din formele procedeului suplimentării consideraţi că este mai potrivită pentru a fi aplicată? 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 5. Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0. Rezolvare a. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile.2 x 10. 2.000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs.000 4.8 x 10. 68 Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B.000 4.000 0.8 1.000 = 8. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) . după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică.000 gB = 0.000 lei.000 1. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1.produs B 4. din care . sectorul. sector etc. j = produsul.000 lei .000 4. cu salariile directe 5.000 5.

cum ar fi: salariile directe. dar diferită ca marime. Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii. b. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe 2011 Universitatea Hyperion 2011 .pt. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula:ks = CH r n unde: bj j 1 Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. dacă baza de repartizare pentru produsele A. valoarea utilajului.CONTABILITATE DE GESTIUNE 69 TEME DE CONTROL Problema 1 O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu.pt. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: . totalul cheltuielilor directe. Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1. Produsul B 272 lei .157 lei. Produsul C 241 lei REZUMAT PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi. în sumă de 1. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 10. numărul de ore maşină. se prezintă sub 2 forme :a.pt. şi anume: pentru produsul A 500 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei. după formula:Rj = bj x ks Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) Presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. Se alege un criteriu (baza) de repartizare. suprafaţa ocupată. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global.000 lei. Produsul A 328 lei . Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori. calculat dupa formula de mai sus Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta. puterea motoarelor etc. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării. varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători. forma cifrelor relative de structură. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli. Problema 2 Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi.

Bucureşti. Ebbenek K. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). Chadwic H. Possler L. cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie. Contabilitatea de gestiune. Economica. Ed. Bouquin. Teora. Ristea M.. Calculaţia şi managementul costurilor. Ed. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.. 3 edition. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. 2001 3. Atlas Press. Bucuresşti.. Cârstea G. Teora.. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Paris. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 gj = 70 bj n unde: bj j 1 Etapa 2 Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE subgrupe. Ed. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . H. 2004 2. Ed. Comptabilite de gestion. 2003. Oprea C.. 1999 4.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 71 Unitatea de învăţare 10 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt.000 400 300 100 250 200 50 Secţia 3 8. precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr.000 2. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. 3. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie).000 3. Explicaţii Ch. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.CONTABILITATE DE GESTIUNE 72 NOŢIUNI TEORETICE 2.000 500 300 100 100 300 100 100 100 Secţia 2 5. aferente procesului de fabricaţie. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi. Pentru simplificarea calculului. Indirecte de producţie.000 5. CIFU bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt. 1. care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.000 3.000 3.000 7.000 2. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse. CGS bP1 bp2 bp3 Secţia 1 10. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS).4.000 300 200 100 150 100 50 Total 23. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.Crt.000 15.000 8.

000 8.000 1.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.066. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile.400 3.32 4.5 2.000 1.32 3.68 5.CONTABILITATE DE GESTIUNE 73 K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.600 2.066.6666 3. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .6666 Total Chr 3.000:300 16.000 1.066.383. faţă de total bază.600 14.000:500 14 3.32 1.68 2.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3.5 7.000 1. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.000 9783.000 3.000 Total de control 15.200 1.68 Produs C 2.000 23.250 750 3.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.000 Chr 2.000 2. j = produsul.400 1.000:400 7.783. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.550 3.400 Chr 4.000 1.000 4.000 5.666.32 Produs B 3. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .. după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică.6666 16.150 15.400 7. sector etc. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.000 3.150 1. sector etc faţă de total bază.68 2.333. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.600 400 2. sector etc.000 1. sectorul.

000 Total 6.000 4. în sumă de 1. Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe.000 = 4.000 gA = TEME DE CONTROL 1.000 = 8.3333 x 6.8 x 10.000 lei Total 10.produs A 1.pt. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: .000 300 20 RA = 100 x 20 = 2.000 1.000 lei.000 lei Problemă rezolvată O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B. Produsul C 241 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 RB = 0. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 6.000 lei.6667 100 200 300 RA = 0.000 4.8 1.000 Total 6.3333 100 200 300 200 200 gB = 0.000 lei RB = 0.000 4.pt. Rezolvare a.000 4.000 gB = 0.000 = 2.6667 x 6. şi anume: pentru produsul A 100 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei.000 100 100 0.produs B 4.2 x 10. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii: Forma clasică Forma cifrelor relative de structură 6. Produsul B 272 lei .000 lei . cu salariile directe 5. Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi.000 gA = 74 b.157 lei.000 = 2.000 lei Baza de repartizare – ch.000 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B.pt. Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0.2 1. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10. Produsul A 328 lei .000 RB = 200 x 20 = 4.000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs.000 5.000 Ks = 100 200 6.000 5. dacă baza de repartizare pentru produsele A. din care .

Bouquin. Ed. sector etc. Teora. Oprea C. Comptabilite de gestion. 3 edition. Ed. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) . 2003. Ebbenek K.CONTABILITATE DE GESTIUNE 75 REZUMAT Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie). Teora. Cârstea G. Calculaţia şi managementul costurilor. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. sector etc. Contabilitatea de gestiune.... H. faţă de total bază. Ristea M. Bucureşti. Bucuresşti. Possler L. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. Chadwic H. aferente procesului de fabricaţie.. Ed. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs. Ed. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sectorul. 2004 2. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs. Paris. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs.. Economica. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici. Pentru simplificarea calculului. sector etc faţă de total bază.. Atlas Press. după formula: Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). j = produsul. 1999 4. 2001 3.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să cunoască importanţa delimitării cheltuielilor în variabile şi fixe O2: să cunoască procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O3: să aplice practic procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O4: să argumenteze modul în care cunoaşterea mărimii cheltuielilor variabile şi fixe oferă suport porcesului decizional 2011 Universitatea Hyperion 2011 . PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 76 Unitatea de învăţare 11 4.

n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Etapa 5 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu Ch t t 1 n Qt Q Ch t Ch X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch.n): n Qt Q t 1 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 77 NOŢIUNI TEORETICE 1.990..120. Indirecte de productie Cht 1.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 ..000 1.000 1. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1.700 39.000 8. totalet – CVT Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7.300.200 7.000 1.000 9.270.000 5.000 1.900 Chelt.100.000 8.200.

400 400 1.128.000 800.150.000 400.000 Xt 608.200 1.400 960. din fiecare perioada de gestiune faţă de volumul mediu al producţiei 4.000 900.200 (XY)t .000 828.040. Calculul abaterii vol. Rezolvare 1.900 Chelt.960.000 1.000 400.400 518.000 700.Calculul cheltuielilor variabile unitare Chv = sum (XY)t /sum(X*X)t Chv = 312.800. dacă volumul acestei producţii va fi de 9.270.000 870.020 720 Yt 1.120.800 3. var 720. Calculul abaterii cheltuielilor de producţie din fiecare perioadă faţă de volumul mediu al cheltuielilor Volum productie Q 7.300. Indirecte de productie Cht 1.000 1.200 1.000 5.000/5 Chmed = 119.000 1. prod.000 Ch fixe 400.000.700 39.080.000 .000 - Luna Xt 780 980 20 1.000 1.596.000 400.203.144.000 8.804.000 Chv= 100 6.100. Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune oarecare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Calculul volumului mediu al productiei Qmed = sum(Qi)/n Qmed = 39.156.000 9.200 1.800.990.900/5 Qmed = 7.000 312.780.000 Ch.Ch var 8.000 1.000 400.000/3.000 8.200.CONTABILITATE DE GESTIUNE 78 Să se calculeze folosind metoda celor mai mici pătrate care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie.400 3.200 7.500 bucăţi.000 Ian Feb Mar Apr Mai 5. Calculul cheltuielilor medii ale perioadei Chmed = sum(Cht)/n Chmed = 599.200 980. Calculul cheltuielilor fixe Ch fixe = Cht . Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune Ch var = Q * ch var 7.980 2.000 21.180.604.128.

000 .000 3.120.000 .000 CVTpl = Să se calculeze folosind procedeul punctelor de maxim şi minim.(100*7. Calculul cheltuielilor variabile unitare.000 + 100*9.000) ch var = 200. dacă volumul acestei producţii va fi de 9.000 8.000 8. totale min Ch.200.7. dupa relaţia: ch var = ( Ch max .000 1.(ch var* Qt) Ch fixe = 1.000 . care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie.500 Chs = 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 79 Ch st = Ch fixe + (ch var * Q s) Ch s = 400.700 39.000 5.000 ch var = 100 2.000/2. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch. totale max .Calculul cheltuielilor indirecte de productie standard 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 1.2000 Ch fixe = 400.990.500 bucăţi.000 1.Ch.200 7. 1.000 2.Ch min) / (Qmax .300.300.100.270.900 Chelt.Q min) ch var = (1.000 1.350. Indirecte de productie Cht 1.100.1. Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie şi producţia unei secţtii principale au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7.000) / (9. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare Ch fix = Ch . var.120. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl Observaţie Dacă se doreşte o reducere a cheltuielilor variabile cu un anumit procent CVT * % de reducere care se va scade din CVT.000 9.

REZUMAT 1.500* 100) Ch st = 1. n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Ch t Ch Etapa 5 Ch t t 1 n Qt Q Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch. totalet – CVT 2.. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1.000 INTREBĂRI DE CONTROL 1.000 + (9. Care este importanţa clasificării cheltuielilor in variabile şi fixe? 2.350. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care din metodele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe consideraţi că este mai facil de aplicat? Argumentaţi.CONTABILITATE DE GESTIUNE 80 Ch st = Ch fixe + (ch var*Qs) Ch st = 400..n): n Qt Q t 1 .

000 460.000 390.600 Ch ind Ch t 600.000 495.000 530.000 425.000 2.000 460. totale max .000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 495. nivelul cheltuielilor ocazionate de un volumul de activitate 4.000 425. var.900. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl TEME DE CONTROL Problema 1 Cheltuielile indirecte de producţie şi volumul de activitate au avut următoarea evoluţie: Luna Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod 600 500 450 400 350 300 Ch ind 600.000 390. Rezolvare 1.000 530. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Q 600 500 450 400 350 300 2.Ch.000 Să se determine folosind metoda celor mai mici pătrate şi procedeul punctelor de minim şi de maxim.800 ore previzionat pentru luna ianuarie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 81 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch. totale min Ch.

415.000 2.000 buc Rezolvare 1.400.000 2.400 Ch ind Cht 2.320 6.430.409.000 2.460.350 6.445.000 2.000 2.300 6. Ch ian = Ch ian = 82 3 2. Ch med = Ch med = 4.000 2.000 2.445.427.000 2. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Qt 6.250 6.385.000 2.100 6.000 2.340.150 6. Metoda punctelor de minim si maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch ian = Ch ian = 2.000 2. Ch fixe = Ch fixe = 3 Problema 2 Cheltuielie de desfacere ale unei entităţi şi volumul producţiei obţinute sunt date în tabelul de mai jos: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod Qt 6.200 6.400 6.350 6.430.400.340 6.355.280 6.415.000 2.421.250 6.CONTABILITATE DE GESTIUNE n=6 1 Qmed = Q med = ch var = ch var = 2.370.000 Să se determine cheltuielile ocazionate de volumul vanzarilor anului viitor a cărui producţie va fi de 80.050 6.000 2.300 6.450 Ch ind Cht 2.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Ianuarie Februarie Martie Aprilie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 2.

200 6. Possler L. Ristea M. Ed. Cârstea G.340.000 2. Paris. Atlas Press. Economica. Bucuresşti.000 28.. Bucureşti. Ed. 2003. Teora.100 6. Calculaţia şi managementul costurilor.000 2.409.280 6.320 6. Comptabilite de gestion. Metoda punctelor de minim şi maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch fixe = Ch fixe = Ch st = Ch st = 2 3 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 83 Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 6.. 3 edition.190 2. Oprea C. 2001 3.000 2..460.421.427. Teora.000 2. Ed.000 1 Q med = Qmed = ch var = ch var = 2 Ch med = Ch med = 3 4 Ch prev = Ch prev = 2.450 75.. 2004 2.050 6.857.150 6.. Ebbenek K.370.000 2. 1999 4.000 2.340 6. Contabilitatea de gestiune. Bouquin. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.000 2. H. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Chadwic H. Ed.355.385.

4. PROCEDEE DE EVALUARE ŞI CALCULARE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCŢIA DE FABRICAŢIE INTERDEPENDENTĂ Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 84 Unitatea de învăţare 12 4. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de delimitare şi calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă O2: să cunoască modul în care procedeele de calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă pot fi aplicate O3: să explice importanţa acestor procedee în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

din care pentru: secţia A 2. pentru secţia C 345 de ore. pe de altă parte. sunt de 41. pentru secţia B 295 de ore.205 mii lei.150 km. secţia C 5. centrală termică.. care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45.450 km. pentru sectorul de transport: 20 de ore. Dar. şi sectorul de transport.valoarea prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii către sectorul de transport: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . fabrică de oxigen.Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 980 de ore. Activitatea acestor secţii are drept scop să servească secţiile de bază.500 km.CONTABILITATE DE GESTIUNE 85 NOŢIUNI TEORETICE Secţiile cu activitate interdependentă sunt de fapt secţiile auxiliare din cadrul unei întreprinderi (atelier de întreţinere şi reparaţii. pe de o parte. a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. se pune problema determinării costurilor la care se face decontarea producţiei între secţiile auxiliare. procedeul iteraţiilor. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare. sector de transport.) Problemă rezolvată În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele.000 lei/km. astfel: . Astfel. centrală termică. Se determină valoarea prestaţiilor reciproce. din care: pentru secţia A 265 de ore. pentru sectorul de transport: 3. exprimată în costuri standard.400 km.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13. pentru administraţia generală a întreprinderii 55 de ore.000 lei/oră. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. . procedeul algebric.815 mii lei la sectorul de transport. pot exista şi schimburi de activităţi între secţiile auxiliare sau chiar livrări în exteriorul întreprinderii. secţia B 4. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1.500 km. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: . şi de 41. centrală de apă etc). centrală de apă etc. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii. În literatura de specialitate sunt prezentate următoarele procedee pentru evaluarea costurilor la secţiile cu activitate interdependentă: evaluarea prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare.

23) în care: gij – reprezintă greutatea specifică a producţiei secţiei „i” furnizată secţiilor „j”. Contabilitate de gestiune. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Qi – volumul total de activitate al secţiei furnizoare „i”. după deducerea prestaţiilor reciproce. Editura Marineasa.500 km * 3. Se aplică tot în cazul secţiilor cu producţie omogenă şi constă în parcurgerea următoarelor etape: . în costurile secţiilor beneficiare. conform relaţiei: gij = qij × 100 Qi ( 3. Calculele se repetă („se riterează”) până când se obţin diferenţe nesemnificative (neglijabile).500 =44. în totalul producţiei obţinute. conform relaţiei: Cti gij ( 3.500 mii lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 86 20 ore*45. 161.valoarea prestaţiilor sectorului de transport pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 1. 2002. cij = După fiecare decontare reciprocă între secţii greutatea specifică a producţiei livrate următoarei secţii beneficiare (gij) se recalculează. Pentru determinarea costului unitar al activităţilor auxiliare ce se vor deconta secţiilor de bază (cui) se utilizează relaţia4: 4 .205 mii lei. . pag.000 lei/km =4. Cti – costurile totale ale secţiei furnizoare „i”.24 ) 100 în care: cij – reprezintă cota-parte din cheltuielile secţiei „i” preluate în costurile secţiei beneficiare „j”. Ineovan F.se determină cota-parte de cheltuieli aferente producţiei furnizate de secţia „i” către fiecare dintre secţiile beneficiare „j”..costurile sectorului de transport = 41.determinarea greutăţii specifice a producţiei livrate fiecărei secţii beneficiare în parte.costurile atelierului de întreţinere şi reparaţii = 41. se fac următoarele calcule: . b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare. Pentru stabilirea costurilor fiecărui sector auxiliar. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate. Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. Trif V..205 – 900 + 4.000 lei/oră =900 mii lei .815 – 4.805 mii lei. .500 + 900 = 38. Timişoara. qij– producţia secţiei „i” furnizată secţiilor „j”.

Aceasta constă în parcurgerea în cadrul fiecărei iteraţii a următorilor patru paşi: 1) calcularea costului unitar al sectorului B neţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul A. pag. prin sistemul decontările reciproce.04 % gST/AM = (1.500 : 13.25 ) în care: Ci – reprezintă cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce. notat cu ST: gAM/ST =(20 : 980)*100 =2.(11) % în care: gAM/ST – reprezintă ponderea producţiei atelierului mecanic livrată către sectorul de transport. cij – cheltuielile decontate de la secţia furnizoare „i” către secţiile beneficiare „j”... care în exemplul considerat de noi sunt: atelierul de întreţinere şi reparaţii.Pe baza relaţiei nr.23) se determină ponderile producţiei auxiliare livrate între sectoarele activităţilor auxiliare. qij volumul de producţie decontat către secţiile beneficiare „j”. 4) recalcularea costului unitar al sectorului A evaluând prestaţiile primite de la sectorul B la costul unitar al pasului trei. (3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 87 cui = Ci cj cij Qi qij ( 3. care îl vom nota cu AM(prescurtarea vine de la atelierul mecanic) şi sectorul de transport. Băbăiţă V. 3) recalcularea costului unitar al sectorului B evaluând prestaţiile primite de la sectorul A la costul unitar al pasului 2. Grosu C. În literatura de specialitate se prezintă şi o altă modalitate practică de r ealizare a acestor iteraţii5. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 6 . Contabilitate şi control de gestiune. 211. Problemă rezolvată Pornind de la datele din aplicaţia anterioară pentru stabilirea prestaţiilor reciproce se efectuează următoarele iteraţii: . Epuran M. 2) calculul costului unitar al sectorului A ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul B. Bucureşti. Editura Economică.. cj – cheltuielile preluate de la secţiile auxiliare „j”. Iteraţiile se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile. evaluate la costul unitar al pasului 1. 1999.500) *100 =11. Qi – volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i” (exclusiv consumul propriu).

(11) mii lei în care: . În continuare se va determina costul unitar al prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază.398 mii lei În runda a treia cotele de cheltuieli primite în runda a doua se vor repartiza astfel: CAM/ST =93.CST/AM – reprezintă cota de cheltuieli ale sectorului de transport ce se preia în costurile atelierului mecanic. Aceste cote de cheltuieli primite în cadrul primei runde se vor repartiza în runda a doua asupra sectoarelor beneficiare.905 * 11.205 * 2.(11) * 2.111 93.646. .04% =840.582 94. utilizând relaţia (3.398 10.78 1.582 * 11.78 * 11. astfel: CAM/ST =10.212) (840.Pe baza relaţiei (3.(11)% = 0.25): costul unitar al prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii (cuAM) va fi: cuAM = 41205 (4646.531 0.78 mii lei CST/AM = 840.04% = 1. . astfel: CAM/ST =41.(11)% = 93. calculele se vor opri aici.398 * 2.24) se determină cota de cheltuieli aferentă producţiei livrate între secţiile auxiliare.646.04 % = 94.905 mii lei CST/AM =94.CONTABILITATE DE GESTIUNE 88 gST/AM – reprezintă ponderea producţiei sectorului de transport livrată atelierului mecanic.212 mii lei Deoarece după runda a patra de iteraţii rezultatele obţinute sunt nesemnificative.815 * 11.costul unitar al prestaţiilor sectorului de transport (cuST) va fi: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .905 0.472 : 960 = 47.215 mii lei CST/AM =1.582 mii lei CST/AM = 41.04% = 0.CAM/ST – reprezintă cota de cheltuieli ale atelierului mecanic ce se preia în costurile sectorului de transport.(11)% = 10. astfel: CAM/ST = 4.771 mii lei/oră .53(1) * 2.215) 980 20 45860.(11) % = 4.53(1) mii lei În runda a patra se vor repartiza cotele de cheltuieli primite în runda a treia.

8929 mii lei/oră) : 13500 km = 3.893 mii lei/oră. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .23 : 12000 = 3.1669 mii lei/km ) : 980 ore = 46.582 94.531 0. neţinând seama de prestaţiile primite de la atelierul mecanic: cuST = 41815 mii lei : 13500 km = 3.786 mii lei/oră 3) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului doi: cuST = (41815 mii lei + 20 ore * 46.212) 13500 1500 38002.215) (4646.893 mii lei/oră 7) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului şase: cuST = (41815 + 20 ore * 46.893 mii lei/oră) : 13500 km = 3.1667 mii lei/km 4) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului trei: cuAM = ( 41205 + 1500 km * 3. În acest caz se parcurg următorii „paşi”: 1) Calcularea costului unitar al sectorului de transport (cuST).786 lei/oră) : 13500 km =3.1669 mii lei/km 6) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului cinci: cuAM = (41205 + 1500 km * 3.în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii: cuAM = 46.398 10. costurile unitare ale prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază vor fi: .905 0.1669 mii lei/km Se observă că între costul unitar al sectorului de transport obţinut după pasul şapte şi cel obţinut după pasul cinci nu există diferenţe.167 mii lei/km.8929 mii lei/oră 5) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului patru: cuST = (41815 + 20 ore * 46.1667 mii lei/km) : 980 ore =46.78 1. Această aplicaţie poate fi rezolvată şi după al doilea procedeu prezentat anteri or.097 mii lei / km 2) Calculul costului unitar al atelierului mecanic ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul de transport. Deci. evaluate la costul calculat anterior: cuAM =( 41205 mii lei + 1500 km * 3.097 lei/km) : 980 ore =46.111 93.CONTABILITATE DE GESTIUNE 89 cuST= 41815 (840.

X şi Y – sunt necunoscutele sistemului de ecuaţii şi reprezintă costul unitar al prestaţiilor celor două secţii auxiliare. 893 mii lei/oră Y = 3. astfel: Qi × X = Ci + qj × Y Qj × Y = Cj + qi × X ( 3.1669 mii lei/km.1669 mii lei/km.cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: .Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 1000 de ore.26 ) în care: Qi – reprezintă volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i”. pentru secţia C 400 de ore. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare. respectiv „j”.volumul de prestaţii primit de către secţia „j” de la secţia „i”. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare.în cazul sectorului de transport: cuST = 3. pentru administraţia generală a întreprinderii 30 de ore. qj – volumul de prestaţii primit de către secţia „i” de la secţia „j”. Qj . În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. pentru secţia B 300 de ore. sistemul de ecuaţii va fi următorul: 980 * X = 41205 + 1500 * Y 13500 * Y = 41815 + 20 * X Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii se obţine: X = 46.CONTABILITATE DE GESTIUNE 90 . pentru sectorul de transport: 20 de ore. TEME DE CONTROL În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare. Problemă rezolvată Luând în calcul situaţia prezentată în aplicaţia anterioară. şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. pe de altă parte. Cj . „i” şi. Ci . în cazul când prestaţiile reciproce se face între un număr mare de sectoare auxiliare.volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „j”.cheltuielile secţiei „j” înainte de decontările reciproce. qj . şi sectorul de transport. din care: pentru secţia A 250 de ore. pe de o parte. Metoda se pretează utilizării mijloacelor electronice de calcul. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1. Ed.. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate. care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45.. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. Bucureşti. centrală de apă etc. H. Economica. 2004 2. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Contabilitatea de gestiune.500 km. Ebbenek K.000 mii lei la sectorul de transport. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare. Ristea M.000 mii lei. după deducerea prestaţiilor reciproce e se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile.150 km. Paris. Comptabilite de gestion. 3 edition. pentru sectorul de transport: 3. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute.CONTABILITATE DE GESTIUNE 91 .. a) Să se determine valoarea prestaţiilor reciproce. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. Chadwic H. exprimată în costuri standard b) Să se stabilească costurile fiecărui sector auxiliar. Ed. Possler L. Teora. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei/km. 2001 3. în costurile secţiilor beneficiare. Oprea C. Bucuresşti. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare. sunt de 50..500 km. Teora. secţia B 4.) b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare.450 km.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13. din care pentru: secţia A 2. c) Să se rezolve problema folosind procedeul algebric. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii.. secţia C 5. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare. Cârstea G. Bouquin. 1999 4.000 lei/oră. Atlas Press. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare. 2003. Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. Ed. şi de 60. Calculaţia şi managementul costurilor. REZUMAT a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. centrală termică. Ed.400 km.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 92 Unitatea de învăţare 13 4. studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .5.

Procedeul diviziunii simple 3.420 = 76.cheltuieli cu salariile directe 30.056 lei/buc.CONTABILITATE DE GESTIUNE 93 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR Există cinci procedee de determinare a costului unitar. Chi =cheltuieli pe articole de calculaţie. unde: Q cu = costul unitar.420 lei Se calculează costul unitar de producţie: cu = 76.000 bucati au fost înregistrate următoarele cheltuieli: . Se calculează cheltuielile totale de producţie: Chtp = 45.400/ 25.cheltuieli indirecte 16. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 6.000 + 16.000 lei . Q = cantitatea de produse.1.420 lei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 5. n Chi Formula de calcul: cu i 1 .000 = 3. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE Se utilizează atunci când producţia este perfect omogenă.cheltuieli cu materii prime şi materiale 45. în funcţie de specificul activităţii: 2. Procedeul valorii rămase 1. Procedeul cantitativ 4.000 + 30. i = articol de calculaţie Problemă rezolvată Să se calculeze costul unitar de producţie dacă pentru un volum de 25.000 lei .

000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75. Etapa 1 n Se calculează costul mediu unitar prin procedeul diviziunii simple: Chi C i 1 m unde: Qp p 1 C = costul unitar mediu pe produs. din electroliza clorurii de sodiu.000 2.2. PROCEDEUL CANTITATIV Se foloseşte atunci când din producţie rezultă şi produse asociate sau simultane.000 lei In urma procesului de producţie.500 2.000 tone.000 tone de apa. 2. rezulta 50.6238 lei/tona Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.500 8.000 tone de soda caustica. ponderată cu costul mediu per tonă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 1. Chi = cheltuieli pe articole de calculatie. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 94 1.500 tone de clor si 2.500 tone. Q p = cantitate produs “p” Etapa 2 Se calculează costul unitar pentru produsele care înregistrează pierderi tehnologice: Cu C qT qT q pt qT = cantitatea totala de produse.000 lei o reparatii utilaje 50.000 lei o salarii indirecte 100.000 54. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 2. q pt = cantitatea de produse care prezinta pierderi tehnologice Problemă rezolvată O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 100.000 50. care au valori de întrebuinţare apropiate şi pot fi tratate global.000 lei o salarii directe 125. Rezolvare Se determină costul mediu per tonă produs: C 470.000 lei o amortizare echipamente 20.000 470.

I ei = indice de echivalenţă Indicii de echivalenţă calculaţi ca raport invers se folosesc atunci când cheltuielile indirecte se află într-un raport invers proporţional cu marimea unui parametru reprezentativ. Etapa 2 Se detremină cantităţile exprimate în unităţi echivalente corespunzătoare fiecărui produs.) sau economici (valoarea materiilor prime consumate. salariile directe...7797 lei/tona clor 2. etc.3. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ Se foloseşte atunci când din procesul de producţie rezultă semifabricate sau produse diferite.500 8. laţime.).500 Cu/tona clor = 1. greutatate. p b = parametru produs de baza (reprezentativ) b) indici de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct (utilizează doi sau mai mulţi parametri) I ei p1 p 2 .6238 = 11.etc.6238 =10. baza de comparaţie trebuie să fie produsul cu parametrul cel mai mic. p n 1 n pb pb . Etapa 1 Se determină indicii de echivalenţă.000 Cu/tona apa = 8.4984 lei/tona apa 1... în funcţie de indicii de echivalenţă corespunzători fiecărui produs.000 2. pb c) indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers I ei pb pi p i = parametru produs “i”. care au ca scop omogenizarea producţiei în vederea repartizării costurilor. Obligatoriu... suprafaţă... Quei Qi I ei Q i = cantitatea din produsul “i”. densitate. 2011 Universitatea Hyperion 2011 ..CONTABILITATE DE GESTIUNE 95 2. Procedeul presupune determinarea unor parametri comuni tuturor categoriilor de produse obţinute. unde: pb p i = parametru produs “i”. Determinarea indicilor de echivalenţă se poate face în mai multe moduri: a) indici de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct I ei pi ... p b = parametru produs de bază (reprezentativ). Parametrii utilizaţi pot fi tehnici (lungime.

000 6. B.000 4.000 6.000 5. Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi 4.000 10.700 30.CONTABILITATE DE GESTIUNE 96 Quei = cantitati exprimate in unitati echivalente aferente produsului “i”.000 6.000 6.67 Unităţi echivalente 6. D).000 4. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 10. este produsul C.000 Salarii directe 4.000 şi I1 = Chref 6.000 3.67 I2 = 0.5 I3 = 1 I4 = 0. iar parametrul de echivalare este dat de salariile directe normate.900 1. I4 = 6.000 3.000 5.700 2.5 .000 Salarii directe 4. I ei = indicele de echivalenta al produsului “i” Etapa 3 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CheltuieliTotale unde C = cost unitar echivalent UE C UE n Quei i 1 Etapa 4 Se determină costul unitar al fiecărui produs Cuu CUE I ei Etapa 5 Se determină costul total aferent fiecărui produs Cti Cui Qi Problemă rezolvată Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A.000 15. I2 = 3.000 0.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs. Produs A B C D Total Cantitate produsă 10.000 lei.000 Indice de echivalenţă I1 = 0. diferite datorită caracteristicilor tehnice. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 10.67 .000 1 . Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 40. I3 = 6.000 0.000 0.000 6. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente.000 4.67 . Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.500 15.000 15. C.

500 buc. Consumul de materii prime este direct proporţional cu cantitatea de produse fabricată iar salariile directe sunt invers proporţionale cu volumul producţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 2.8673 0. Să se determine costul unitar în funcţie de valorile a doi parametri – lungime şi lăţime.000 5.00 0.3 = 15..2945 1. după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant.000 x 0.700 buc.1 = 10. Qec. Qec.i = Qpi x Ii şi Qec.000 x 0.673.8673 10.2 = 5.5 = 2.2945 1. B şi C) obţine la sfârşitul lunii 50. Cheltuielile ocazionate de fabricarea produselor au fost de 200. Determinarea cantităţilor echivalente Qec.2945 lei 30.900 Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs.673.67 0.67 = 6.000 10.000 t produs C. folosind procedeul diviziunii simple 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei.000 salarii directe. 25.25 40.000 cheltuieli cu materii prime şi materiale şi 75.2945 0.000 1.25 3. ale căror valori sunt date în tabelul de mai jos: Produs A B C Lungime (cm) 5 6 8 Latime (cm) 4 5 6 Rezolvare Se determină costul unitar al materiei prime pe produs.000 8.000 15..000 t produs A..000 Problemă rezolvată O entitate care fabrică trei tipuri de produse.000 t produs B şi 10.417. (A.5 1.67 0. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total 1..2945 1.2945 0. Qec.6472 1.000 x 0.67 = 6.700 buc.000 buc. 97 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE Chtotale n Quei i 1 CUE = 40.000 x 1 = 15. din care 125.236 19.5 8.4 = 10.

Lungime (cm) L 5 6 8 Latime (cm) l 4 5 6 Parametru L*l 20 30 48 Ie 20/20=1 20/30=0.000 25.0571 lei/produs 70.0571 1.42 1.7083 0.7083 0.000 Ie 1 0.42 Produs A B C Se determină cantităţile exprimate în unităţi echivalente: Produs A B C TOTAL Cantitati (Q) buc 50.000 25.5277 2.prime = 125.4706 lei/kg 50.4706 1.0571 Cost unitar pe produs 1.4440 Cost unitar total (lei/kg) 2.4706 1.000 Se determină costului unitar aferent salariilor directe.4440 Se determină costurile unitare totale pe produse: Cost unitar materie prima (lei/kg) 1.950 Se determină costul unitar echivalent: 75.950 Se determină costul unitar al fiecărui produs: Produs A B C Cost unitar echivalent Ie 1 0.000 10.000 10.0571 1. alegându-se obligatoriu ca produs reprezentativ produsul cu parametrul cel mai mic ca lungime.CONTABILITATE DE GESTIUNE 98 Cumat.67 20/48= 0.000 1.000 16.4706 Cost unitar prelucrare (lei/kg) 1.0571 0. (produsul A).0571 0. care necesită determinarea indicilor de echivalenţă ca raport invers (se ponderează parametrul lungime cu parametrul latime.000 Cu echivalent = = 1.1789 1.67 0.42 Cantitati echivalente 50.200 70.9146 Produs A B C Se determină cheltuielile totale aferente produselor: Produs 2011 Cantitati (Q) - Cost unitar total Cheltuieli totale Universitatea Hyperion 2011 .67 0.750 4.

Se determină costul mediu per tonă produs: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.000 lei o reparatii utilaje 20.000 (lei/kg) 2.145 200.000 lei In urma procesului de producţie.000 lei o chirii 20. din electroliza clorurii de sodiu.000 10.000 lei . şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 900 tone.1789 1.alte cheltuieli indirecte de producţie repartizate 500 lei Problema 2 O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 50.000 lei o salarii indirecte 100.000 lei .5277 2.000 lei o salarii directe 100.materii prime 5.000 tone de apă. ponderată cu costul mediu per tonă: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .200 lei .9146 (lei) 126.CONTABILITATE DE GESTIUNE buc 50.energie electrică 800 lei din care 200 lei consumată de echipamentul de producţie .471 19.800 tone.amortizare linie de producţie 300 lei .000 tone de sodă caustică. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 1. rezultă 30.000 tone de clor şi 1.000 jucării de pluş au fost înregistrate următoarele cheltuieli: .000 25.000 99 A B C TOTAL TEME DE CONTROL Problema 1 Care este costul unitar de producţie dacă pentru obţinerea unui număr de 1. 2.salarii directe 4. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75.384 54.materiale consumabile 1.

000 lei.000 10. diferite datorită caracteristicilor tehnice. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 5.000 8. iar parametrul de echivalare este dat de consumul de materii prime. D).000 10. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 50.000 Materii prime 5. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 10.000 8.000 20.000 8.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs.000 6.000 8.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 Salarii directe 5. C.CONTABILITATE DE GESTIUNE 100 Problema 3 Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A.000 6. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente. este produsul B.000 10. Produs A B C D Total Cantitate produsă 5.000 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = I4 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi şi Chref ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente Qec. B.000 20.

Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor trei produse sunt de 60. C). este produsul B.000 20.000 15. Cantităţile produse în perioada analizată şi parametrul lăţime sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C Cantitate produsă 10. Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente. după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant.000 Lăţimea 2 4 3 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs. Produs A B C Total Cantitate produsă 10.000 lei. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 20. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total Problema 4 Producţia unei entităţi este formată din trei produse principale (A. diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 15.CONTABILITATE DE GESTIUNE CUE Chtotale n 101 Quei i 1 CUE = ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs. B.000 Lăţime 2 4 3 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iar parametrul de echivalare este lăţimea.

3 edition.. Comptabilite de gestion. Ed. H. Teora. Teora. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente: Qec. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Economica. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 4. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 1999 4. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Paris. Ed. Bouquin. Chadwic H. Atlas Press. Oprea C.. Possler L. Calculaţia şi managementul costurilor. Ed. Procedeul cantitativ 3. 2001 3. Cârstea G. Ebbenek K. Bucuresşti. Ristea M. Bucureşti. 2004 2. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 A B C D Total REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar. Procedeul diviziunii simple 2.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 102 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE = ____________________________________________________________ Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă 1 2 3 Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant. 2003. Contabilitatea de gestiune. Ed.. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 5. în funcţie de specificul activităţii: 1...

CONTABILITATE DE GESTIUNE 103 Unitatea de învăţare 14 PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 104 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR 1. Etapa 1 Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal: QS / P QS E Q S / P = cantitate produs secundar. QS / P = cantitate de produs secundar transformata in produs principal. 4. QT / P QP QS / P QT / P = cantitate teoretica de produs principal. E = relatia de echivalare Etapa 2 Se determină cantitatea teoretică de produs principal. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITTIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Procedeul se aplică în entităţile care obţin din procesul de producţie un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare. QP =cantitate produs principal Etapa 3 Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: ChS Cheltuieli Totale QT / P QS / P ChS = cheltuieli aferente produsului secundar Etapa 4 Se determină cheltuielile aferente produsului principal: ChP CheltuieliTotale ChS ChP = cheltuieli aferente produsului principal Etapa 5 Se determină costul unitar al produsului secundar: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

considerat produs secundar se echivalează cu producţia de ţiţei considerat produs principal.4 lei/m3 Problemă rezolvată O entitate obţine în cursul unei luni 1000 kg produs principal şi 200 kg produs secundar.000.040 kg.000 = ChT – 800 x ChT 25.000 tone ţiţei şi 800.152 lei Se calculează costul unitar al produsului secundar 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Se calculează costul unitar al cantităţii teoretice de produs principal C = 6.000 m3 gaze sondă. -Ch. secundar = 10.000 lei = 320.000 = 800 t titei Se determină cantitatea teoretică de produs principal: 25. Cunoscând costul pe unitate de produs principal de 400 lei / tonă.000 lei / 800. Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal qs/p = 800. aferent prod.800 t titei Se determină cheltuielile aferente produsului principal: Chs = ctu/p * Qp = 400 * 25.000 lei Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: Ch. Producţia de gaze de sondă. principal = Total chelt.040 kg = 6. Cheltuielile de producţie aferente celor două produse sunt 6. să se calculeze cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse şi costul pe unitatea de produs secundar.400 lei. Secundar 10. prod.000 lei .000 t = 10.400 lei : 1.320.1538 lei-kg Se calculează cheltuielile aferente produsului secundar Cqs = 40 x 6. Rezolvare Se transformă producţia secundară în producţie principală Qs = 200 : 5 = 40 kg produs principal Se calculează cantitatea totala teoretică produsă Qpt= 1. prod. după relaţia: 1000 m3 gaze = 1 tona titei.CONTABILITATE DE GESTIUNE CU / S ChS QS 105 Etapa 6 Se determină costul produsului principal: CU / P ChP QP Problemă rezolvată O sonda petroliera produce 25. secundar = 320.000. af. af. iar relaţia de echivalenţă este 5 kg produs secundar = 1 kg produs principal.800 ChT = 10. Să se calculeze costul unitar de producţie al produsului principal si secundar.000 kg+ 40 kg = 1.000 lei Chelt.000.1538 = 246.000 m3 gaze / 1.000 t titei + 800 t titei = 25.000 m3 = 0.10.320.000 lei Cost unitar prod.

CONTABILITATE DE GESTIUNE Cqs = 246. (cheltuielile de producţie sunt evidenţiate global) Relaţia de calcul a costului unitar: CU / P ChT Ch S QP Etapa 1 Se determină preţul de vânzare unitar Etapa 2 Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinue din vânzarea tuturor produselor. şi nu există posibilitatea separării cheltuielilor pe fiecare produs în parte.preţul de evaluare al producţiei secundare „i” Qp .cantitatea produselor principale 2011 Universitatea Hyperion 2011 .153. formula de determinare a costului unitar pentru produsul principal se determină raportând cheltuielile rămase după ce acestea au fost diminuate cu valoarea produselor secundare la cantitatea de produse principale: n CT C up i 1 qi * pi Qp unde: qi .848 : 1.000 kg = 6.848 Se calculează costul unitar de producţie al produsului principal Cpp = 6. PROCEDEUL VALORII RĂMASE Se utilizează în entităţile care obţin din procesul de producţie cuplat şi un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare. Etapa 4 Se determină costul unitar complet.cantitatea de produse secundare „i” pi . prin procedeul diviziunii simple Cu CT Q Sintetic.153848 lei 106 1.2308 lei Se determină cheltuielile de producţie aferente produsului principal Cpp = 6400 lei – 246.152 lei = 6.152 : 200 = 1. 5.153. Etapa 3 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs.

Costurile pentru desfacerea prodului A sunt de 20.000 lei şi de 10.8039 1.000 lei pentru produsul A şi 2.9608 2011 Universitatea Hyperion 2011 .9608 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.000 22.000 lei pentru produsu B. Să se determine costul total şi unitar de producţie pentru fiecare din produsele fabricate.00 Cost unitar complet (lei/tona) 10. Rezolvare Se determină preţul de vânzare unitar: Venituri din vanzarea Produs produselor A 100. Costul total al productiei cuplate este de 200.000 1.000 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 - Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinute din vânzarea celor trei produse: KS 200.CONTABILITATE DE GESTIUNE 107 Problemă rezolvată O entitate obţine din procesul de producţie o cantitate de 20.000 t produs secundar B.8039 1.9608 Cost unitar desfacere per produs (lei/tona) 1.000 t produs principlal A şi 2.000 2.000 Cantitati obtinute (tone) 20.00 5.000 B 2.8039 6.000 TOTAL 102.000 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs: Produs A B Coeficient de suplimentare 1.000 lei.9608 1.000 lei pentru desfacerea produsului B.9608 Se determină costul unitar complet: Produs A B Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.9608 102. iar veniturile obţinute din vanzarea produselor sunt de 100.

700 lei. Să se calculeze costul unitar al produsului principal şi al produsului secundar. o entitate înregistrează: · 18. 4. Relaţia de echivalenţă între cele două produse este 5 kg urdă = 1 kg telemea de vacă.000 m3 = 1 tona. 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 108 TEME DE CONTROL Problema 1 În cadrul unei ferme pentru obţinerea simultana a 500 kg telemea de vacă (produs principal) şi 100 de kg urdă (produs secundar) se efectuează cheltuieli de producţie în sumă de 5. 3.000 m3 produs secundar B. materii prime si materiale directe manopera directa: CIFU: CGS: TOTAL 50. ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Problema 2 În urma procesului de producţie o entitate obţine 400 t produs principal A şi 80.500 lei 19. Cheltuielile de productie aferente celor doua produse sunt urmatoarele: 1. Cheltuielile de producţie aferente perioadei de gestiune analizate sunt: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 kg produs principal A.000 kg produs secundar B. · 7. · 10.000 lei 114.000 kg produs secundar C. Relaţia de echivalare este: 1. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Problema 3 La finele unei perioade de gestiune.000 lei 25.000 lei Să se determine costurile unitare ale produselor A si B pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.000 lei 20.

000 lei 40.000 lei 20.000 lei 25.000 lei 30. cât şi al celor două produse secundare. iar cheltuielile de desfacere cuprinse în costul unitar complet sunt: · pentru produsul B: 0.000 lei 35. 7 lei/kg pentru produsul C.000 lei 109 Preţurile posibile de valorificare pentru produsele secundare sunt: 4.000 lei 200. · pentru produsul C: 0.3 lei/kg.25 lei/kg. pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE materii prime şi materiale directe: semifabricate din productie proprie: manopera directa: CIFU: CGS: CGA: TOTAL: 50. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .5 lei/kg pentru produsul B. Ambele produse secundare au un profit prestabilit de 10%. Să se determine costul unitar al produsului principal A.

Bucureşti. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bucuresşti. Paris. în funcţie de specificul activităţii: 6. Calculaţia şi managementul costurilor. 2004 2. Ed. Oprea C.. 3 edition. Chadwic H. Ed. Ristea M. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Atlas Press. Possler L. 2003. Comptabilite de gestion.. Ebbenek K. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Teora. H... Contabilitatea de gestiune. Procedeul cantitativ 8. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 9. Cârstea G. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 110 ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar. Bouquin. Ed. 2001 3. 1999 4. Procedeul diviziunii simple 7.. Economica. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 10. Teora. Ed.

c) stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor. c) normată. realizării unui c) informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare. 2.Unul dintre obiectivele enumerate. b) informaţii destinate management performant. serviciilor. 4. b) materii prime şi materiale directe. lucrărilor şi serviciilor executate. 3. Care dintre elementele menţionate nu se includ în costul producţiei: a) retribuţii directe. din punct de vedere reglementatoriu: a) obligatorie. lucrărilor. d) funcţia de măsurare a consumurilor. d) adaosuri şi penalităţi plătite. 5. c) funcţia de controlul şi analiza comparativă. d) întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi. Care din următoarele funcţii nu caracterizează contabilitatea de gestiune: a) funcţia de optimizare. d) informaţii privind dividendul pe acţiune. b) funcţia de personal. nu este specific contabilităţii de gestiune. c) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricaţie. b) flexibilă şi supletivă. în continuare. b) calcularea cifrei de afaceri.CONTABILITATE DE GESTIUNE 111 TESTE DE AUTOEVALUARE TESTUL 1 1. aşa cum este prevăzut în Legea contabilităţii nr 82/1991: a) calcularea costurilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care din următoarele categorii de informaţii nu sunt furnizate de contabilitatea de gestiune: a) informaţii legate de costul bunurilor. Una din trăsăturile următoare nu caracterizează contabilitatea de gestiune. d) nenormată.

c) salariile personalului de conducere. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli variabile: a) consumul de materii prime. b) cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor din secţiile principale de producţie. contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie. b) consumul de materii prime. b) consumul de energie în scopuri tehnologice. b) consumul de materiale auxiliare. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli directe: a) consumul de materii prime. b) cu uzura obiectelor de inventar. 5. c) de administraţie şi de conducere. b) remuneraţiile directe. economic şi de altă specialitate. c) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. d) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli monoelementare: a) cheltuieli cu salariile. 2. c) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli materiale: a) cheltuieli cu salariile. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli încorporabile: a) dobânzile la creditele bancare c) cheltuielile financiare şi cele extraordinare. administrativ şi de conducere. d) cheltuieli privind consumul de materii prime.CONTABILITATE DE GESTIUNE 112 Testul 2 1. d) de administraţie şi de conducere. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli de bază (cheltuieli tehnologice): a) cheltuieli cu salariile. tehnic. 6. 4. d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. d) cheltuielile personalului tehnic. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . c) consumul de materii prime. 3.

2011 Universitatea Hyperion 2011 . ouălor şi glazurii de ciocolată din biscuiţi. care este responsabil de organizarea şi desfăşurarea producţiei pe ansamblu.CONTABILITATE DE GESTIUNE 113 Testul 3 1. g) Costul instalaţiei de aer condiţionat pentru întregul atelier de panificaţie. h) Costul făinii. b) Salariile fondatorilor societăţii comerciale c) Tăviţele de carton folosite pentru ambalarea seturilor de biscuiţi de specialitate d) Salariul designerului grafic care face ilustraţiile şi machetarea noului produs e) Contractul de întreţinere anuală a instalaţiei de ambalare în vid. f) Salariile plătite muncitorilor liniei de producţie care amestecă ingredientele pentru Snicker pe loturi. Clasificaţi articolele de cost de mai jos în directe (D) sau indirecte (I) şi fixe (F) sau variabile (V) în raport cu departamentul de producţie (daţi câte două răspunsuri pentru fiecare articol: D sau I şi V sau F) a) Salariul managerului departamentului de producţie.

Conform normelor contabile româneşti.Conform normelor contabile româneşti. contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” poate funcţiona astfel: a) 933 = 921 c) 933 = 924 b) 933 = 923 d) 925 = 933 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” poate funcţiona astfel: a) 901 = 921 c) 901 = 923 b) 901 = 922 d) 923 = 901 2. contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” poate funcţiona astfel: a) 921 = 902 c) 923 = 902 b) 922 = 902 d) 902 = 921 5. Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” poate funcţiona astfel: a) 903 = 901 c) 903 = 902 b) 903 = 921 d) 924 = 903 6. contul 925 „Cheltuieli de desfacere” poate funcţiona astfel: a) 921 = 925 c) 903 = 925 b) 901 = 925 d) 902 = 925 3. contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” poate funcţiona astfel: a) 924 = 903 c) 903 = 924 b) 921 = 924 d) 901 = 924 4.CONTABILITATE DE GESTIUNE 114 Testul 4 1.

000. B:1510000 c) 902=921 A: 1080000. la sfârşitul perioadei 90.000 lei. B: 4.610.000 lei. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2.250.000.000 lei. B: 4.000.000. La repartizarea cheltuielilor indirecte pe produs se are în vedere ponderea cheltuielilor directe ale fiecărui produs în totalul acestora. iar produsul B în secţiile I şi II. B:1510000 b) 901=931 A:1080000.000 d) A: 3.000.000 b) A: 4.600.200. Costul de producţie planificat pentru produsul B este de 500.000 lei.000 c) A: 5.000 lei.000 lei. B = 3.000 lei.240.520. B: 6325000 d) A: 6. B: 1510000 d) 902=921 A: 1000000. 800. B: 5. B: 4. B: 1510000 2.000 lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 115 Testul 5 1. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B: a) A: 5.125.000 lei.460.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iar produsul B în secţiile I şi II.250. iar ale secţiei II. Produsul A se fabrică numai în secţia I. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 500.000 lei. Producţia neterminată la începutul perioadei la produsul A este 40. produsul B = 1. 800.000.000 b) A: 3.000. Cheltuielile comune de secţie sunt de 300. la începutul perioadei.460. B: 5. producţia neterminată.725. Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul perioadei pentru produsul A = 800.000 lei.240.000.000 Care este costul efectiv de producţie al produselor finite A şi B şi cum se înregistrează decontarea acestuia : a) 931=902 A: 1080000.000 lei. B: 3.000 lei. Care este valoarea diferenţei de preţ înregistrată la produsul B şi reflectarea acestuia în contabilitatea de gestiune: a) 903=902 75000 c) 902=903 75000 b) 903=902 -15000 d) 902=903 -15000 3. producţia neterminată.000 lei.000. cheltuielile comune pe secţie în cursul perioadei sunt în valoare de 600.325. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe. La produsul A.000 lei.000 c) A: 6. la începutul perioadei. B: 3. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 5.000 lei. Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în funcţie de ponderea cheltuielilor directe. este 50. B = 3. Producţia neterminată la finele perioadei pentru produsul B este de 60. La produsul A.600.000 4.000.000 lei. este 75. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B? a) A: 6.610. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2.000 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe.000. La o societate comercială se fabrică două produse A şi B. iar pentru produsul B.000. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 4.000 lei iar la sfârşitul perioadei la produsul B este 50.660.000. reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Produsul A se fabrică numai în secţia I. iar ale secţiei II.000.

m. Dispuneţi de următoarele date privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II Secţia III 15. Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II 5140u.000 u. 3800 u.000 u. Nov.m.000 u.m.m.m. 3.m. 5. 250 u. Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale de producţie şi producţia obţinută în semesstrul al II-lea au avut următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Iul. 3. 1200 u. 800 u.m.m. 150 u.m. Dec.000 u.m. 4360 u.m.m. 400 u. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Aug. Oct. 1. 1800 u. O întreprindere realizează trei sortimente de produse în trei secţii.000 u. O întreprindere fabrică trei produse în două secţii.m.m. 2800 u. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe.m.000 u. Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z- Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? Testul 7 1. 5. Total Producţia fabricată Cheltuieli totale 55800 9180 54000 9000 63900 9990 72000 10800 81000 11700 70200 10620 396900 61290 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii ianuarie a anului următor care va fi de 88200 ore.m.m.m. 8.m. Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 116 Testul 6 1.m. 1. 1500 u.500 u. 500 u.m.000 u. 1300 u. Sep. 2.m.000 u.

200 lei/buc. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe.: a) 454. iar cheltuielile suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor este 1. Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit următoarelor informaţii: cheltilelile totale 462. 1140lei d) 1140 lei. Într-o fabrică s-au obţinut trei tipuri de produse în următoarele cantităţi: A=2. Testul 8 1. 1140 lei.300 lei/buc.000 buc. cunoscându-se că preţurile de vânzare unitare ale produselor sunt: A=1. Total Producţia fabricată (ore) Cheltuieli totale 27900 4590 27000 4500 31950 4995 36000 5400 40500 5850 35100 5310 198530 30645 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii iulie a anului următor care va fi de 44100 ore.500 lei/buc. iar costurile de producţie totale sunt de 10.CONTABILITATE DE GESTIUNE 117 2. 2100 lei. Care este costul efectiv unitar de producţie. C=1. C=1.500 lei. B=2. 1425 lei b) 1140lei. B=3. Iun. Într-o întreprindere industrială. Procedeul reiterării se utilizează pentru: a) determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători b) decontarea prestaţiilor reciproce c) determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie d) repartizarea cheltuielilor generale de administraţie 2. 2175 lei c) 1425 lei. 2185 lei. Mai.000 buc.000 tone.000 lei.: a) 2200ei. Mar.6 lei/tona 2011 c) 450.000 buc. Febr. producţia fabricată din produsul principal 1. Apr. 1425 lei.6 lei/tona Universitatea Hyperion 2011 . destinaţia producţiei secundare este următoarea: 100 tone este consumată în întreprindere şi 200 tone este livrata terţilor la preţul de valorificare de 30 lei /tonă. 1425 lei 3. cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au înregistrat următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Ian. iar producţia fabricată din produsul secundar 300 t.260.100 lei.

5 lei/t.5 lei/tona. 32 lei.000 16.400. 250lei/t b) 400 lei/t.000 16 cm B 140.5 lei/tona 4.000 Februarie 81.700 13. 56 lei d) 32 lei.000 t clor.985.640.000 lei.5 lei/tona d) 440.000 20 cm C 175.400. Într-o societate comercială cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi producţia vândută au avut următoarea evoluţie: Luna Volumul producţiei (ore) Cheltuieli de desfacere (lei) Ianuarie 83.000 lei b) 20.600 15.CONTABILITATE DE GESTIUNE 118 b) 450. 56 lei b) 40 lei.000 t hidrogen şi 400.000 Martie 95. 400 lei/t 5. O societate comercială cu profil producţie realizează trei produse A.500. 250 lei/t c) 312.240.930.500 17.000 13. 400 lei/t.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Pe timpul depozitării produselor intervin pierderi la cantităţile de hidrogen şi clor fabricate. iar producţia obţinută este formată din 500. a) 312 lei/t. 56 lei 6. 445.200. 400 lei/t.440. 32 lei c) 30 lei.000 lei c) 20. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliză a clorurii de sodiu sunt de 225.000 t clor. 312.000 Să se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările lunii iulie a anului respectiv. a cărei producţie vândută va fi de 150.000 lei t leşie de sodă caustică.850 14. fiind utilizate 1. 42 lei.770. Determinaţi costul unitar al fiecărui produs.000 ore.000 lei şi care se diferenţiază între ele prin lungimea produselor: Produs Cantitate (buc) Lungimea produselor A 70. a) 20.000 28 cm Care sunt costurile unitare ale produselor utilizând procedeul indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct şi luând ca produs etalon produsul B? a) 56 lei.600 t hidrogen şi 250.550. 40 lei. 250 lei/t d) 250 lei/t. 312 lei/t.5 lei/t. B şi C pentru care s-au efectuat cheltuieli în valoare de 17. 40 lei.000 Iunie 111. 2.000 Aprilie 108.000 lei d) 24.000 Mai 121.500.

d).d). 2.c). c). 4. a) D-F. b). 5.c). b). 3. 4. 4. Testul 4 : 1. 3. c). 4. e) D-F. d). 2. 6. c) I-V. d). b). b) I-F. Testul 2: 1. 3.c). d). 5. f) D-V g) I-F. 2. d). 4. 3. b).a). c). d). 5. 2. Testul 3: 1. b). h) D-V. 3.a) Testul 8: 1. a) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . d). d) I-F. 6. a). 6. d). 2.d). Testul 5: 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 119 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE Testul 1 : 1. 5. a). a).

Editura Arc. 1. Tribuna Economică. 1998. Contabilitatea analitică şi de gestiune. *** OMFP nr 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. Monitorul Oficial al României. Trifan Adrian.. Editura Tribuna Economică.2004. Possler L. Oprea Călin (coordonator) – Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor. Calu Artemisa Daniela. 2008. trad. 2005. o abordare managerială. Contabilitatea de gestiune.P. Dumitru Mădălina. 23/12. Paris. 1.. Bucuresşti. Partea I. Ed. Trifan Adrian. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Tribuna Economică. Bucureşti. *** O. Mihaela Drăcea. Partea I.. H. R.F.080 bis/ 30. ***Teste grilă pentru examenul de acces la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat.). 2004. Leviţchi. Economica. Horngren Charles. 2006. Bucureşti. Bucureşti.01. Comptabilite de gestion. Editura Economică. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Chadwic H. Calculaţia şi managementul costurilor. 1999 Constantin Iacob. Oprea Călin. Editura Contaplus. Ed. Editura CECCAR. Teora. Contabilitatea de gestiune.M. nr. Bucureşti. 2003. Foster George.CONTABILITATE DE GESTIUNE 120 BIBLIOGRAFIE SUPORT CURS Bouquin.2005. 2004 Capotă Anişoara. Teora. 2006. 2007. Ristea M. Datar Srikant. 2001 Firescu Victoria. nr. Contabilitatea costurilor standard în industrie. Editura Infomarket. Bucureşti. nr. Ed. Monitorul Oficial al României. Braşov. 2002.. Cârstea Gheorghe. Oprea Călin (coord.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Contabilitatea de gestiune. Bucureşti. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.11. Bucureşti. 2002. Contabilitatea costurilor. Ebbenek K. 3 edition. Braşov. Ploieşti. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE

121

NOTIŢELE CURSANTULUI _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

122

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

123

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE 124 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 125 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 126 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 127 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 128 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 129 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 130 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful