CONTABILITATE DE GESTIUNE

1

CONTABILITATE DE GESTIUNE
(MODULUL I)
- SUPORT DE CURS ÎN FORMAT ID -

AUTORI: Lect.univ.dr. Vuţă Mihai Lect.univ.drd. Mitroi Andreea

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

2

CUPRINS
Unitatea 1 Obiectul şi funcţiile contabilităţii de gestiune............................................................................... Unitatea 2 Principiile şi rolul contabilităţii de gestiune ................................................................................. Unitatea 3 Formarea costului de producţie .................................................................................................... Unitatea 4 Clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie ........................................................ Unitatea 5 Cheltuieli fixe şi variabile ............................................................................................................. Unitatea 6 Costuri medii şi costuri marginale ................................................................................................ Unitatea 7 Sectoarele de cheltuieli şi purtătorii de costuri ............................................................................. Unitatea 8 Sistemul metodelor de calculaţie a costurilor ............................................................................... Unitatea 9 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (1) ..................................................................... Unitatea 10 Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte (2) ..................................................................... Unitatea 11 Procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în fixe şi variabile ........................................ Unitatea 12 Procedee de calcul a costului producţiei de fabricaţie interdependentă ....................................... Unitatea 13 Procedee de calculaţie a costului unitar (1) .................................................................................. Unitatea 14 Procedee de calculaţie a costului unitar (2) .................................................................................. Teste de autoevaluare ................................................................................................................. Bibliografie suport curs .............................................................................................................. 5

13

23

31

37

43

48

57

63

71

76

84

92

103 111 119

Raspunsuri teste de autoevaluare .............................................................................................. 120 Notiţele cursantului ....................................................................................................................
2011

121

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

3

INTRODUCERE – (GHID DE STUDIU) Cursul se adresează studenţilor anului III ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune, ID. Conceperea cursului s-a făcut pornind de la obiectivele generale ale obiectului de studiu Contabilitate de gestiune în contextul obiectivelor generale ale Facultăţii de Ştiinţe Economice, şi anume:
Conţinutul Suportul de curs elaborat pentru disciplina Contabilitate de gestiune a fost astfel elaborat încât să dezvolte următoarelor competenţe generale:

1. Competenţe de cunoaştere Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor şi noţiunilor specifice contabilităţii de gestiune Cunoaşterea principalelor metode şi tehnici utilizate în contabilitatea de gestiune 2. Competenţe funcţional acţionale Dezvoltarea aptitudinilor de aplicare a metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de interpretare şi de analiză critică a rezultatelor obţinute prin rezolvarea problemelor specifice contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul economic prin alegerea celor mai potrivite metode specifice contabilitate de gestiune Dezvoltarea aptitudinilor de execuţie generate de stăpânirea metodelor şi tehnicilor specifice contabilităţii de gestiune Formarea abilităţilor de analiză critică constructivă a tranzacţiilor şi evenimentelor Emiterea de judecăţi de valoare privind operaţiunile contabile ale entităţilor din perspectiva contabilităţii de gestiune Dezvoltarea spiritului inovator în domeniul contabilităţii de gestiune 3. Competente de specialitate Definirea si descrierea principalelor noţiuni specifice contabilităţii de gestiune, a metodelor şi procedeelor specifice acesteia Realizarea de analize ale ale rentabilităţii şi profitabilităţii din perspectiva contabilităţii de gestiune şi interpretarea rezultatelor Intelegerea şi aplicarea metodelor contabilităţii de gestiune în vederea elaborării deciziilor manageriale Dezvoltarea capacitătii de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile Formarea abilităţilor de analiză independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese Aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor specifice contabilităţii de gestiune pentru formularea de demersuri profesionale Toate competenţele descrise anterior, sunt particularizate la nivelul fiecărui Modul de studiu prin Obiectivele specifice aferente.

2011

Universitatea Hyperion 2011

Fiecare Unitate de învăţare conţine timpul mediu necesar pentru studiu. în conformitate cu calendarul disciplinei. Cursul este structurat pe Unitaţi de învăţare organizate în capitole. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . obţinerea acestora fiind condiţionată de promovarea examenului şi predarea temelor de control la datele stabilite de calendarul disciplinei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 4 Disciplina Contabilitate de gestiune studiată în primul semestru are un numar de 6 credite. precum şi o schemă de parcurgere a materialului în care trebuie bifate elementele parcurse pe masură ce acţiunile sunt efectuate. obiectivele operaţionale pe care studenţii trebuie să le urmărească de-a lungul studiului.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 5 Unitatea de învăţare 1 OBIECTUL ŞI FUNCŢIILE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească obiectul contabilităţii de gestiune O2: să cunoască funcţiile contabilităţii de gestiune O3: să explice rolul contabilităţii de gestiune în activitatea unei entităţi O4: să argumenteze modul în care contabilitate de gestiune fundamentează procesul de elaborare a deciziilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

Abordarea franceză priveşte contabilitatea managerială ca fiind „un sistem de informaţii contabil care are în vedere să ajute managerii şi să înfluenţeze comportamentele prin modelarea relaţiilor dintre resursele alocate consumate şi finalităţile urmărite. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 6 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială sunt ramuri ale contabilităţii al căror scop este furnizarea de informaţii specifice. Paris. 3 e edition. care include pe lângă calcularea costului de producţie şi activitatea de bugetare. Contabilitatea managerială este definită ca fiind procesul de „identificare. reducerea timpului necesar creării produselor şi serviciilor precum şi creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite. şi a cunoscut două etape în dezvoltarea ei ca ramură ştiinţifică: . 2004. caracterizată de apariţia termenului de contabilitate managerială. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. Apărută la sfârşitul secolului XVIII. diferitel or categorii de utilizatori. analiza. Printre motivele care au condus la evoluţia contabilităţii de gestiune. E d Economică. în care se foloseşte termenul de contablitate de producţie şi se calculează costul de producţie . Comptabilite de gestion. O comparaţie între cele două ramuri ale contabilităţii este făcută în lecţia 2 din prezentul modul.etapa postbelică. analiză. şi controlul costurilor precum şi elaborarea deciziilor. În viziunea americană.”1 Profesorul Mihai Ristea defineşte contabilitatea de gestiune ca fiind „reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderilor care produc transformări 1 Bouquin. H.. se remarcă necesitatea satisfacerii totale a clienţilor. prelucrare.” (Institultul contabilitatii de gestiune american). pp. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia. contabilitatea de gestiune este de provenienţă anglo-saxonă.etapa interbelică. colectare.11-12.

.„de ce probleme trebuie să se intereseze?” .să ajute la soluţionarea problemelor „dintre diferitele soluţii. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune. organizare. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. menţinerea unor linii de producţie etc. Obiectivele generale ale contabilităţii de gestiune se referă la: Calculul şi contabilizarea costului de producţie şi a altor categorii de costuri Controlul şi auditarea costurilor Analiza şi controlul bugetar Prin rezultatele obţinute de aplicarea metodelor şi procedeelor specifice contabilităţii de gestiune. referitoare la metodele de producţie.A. Houston. Herbert Simon2 (laureat al premiului Nobel pentru economie) sintetizează necesităţile informaţionale ale managerilor care pot fi satisfăcute de informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune: . care este cea mai bună?” 2 Simon H. control etc.” Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este deci o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor. în cunoştinţă de cauză. Scholar Cook Co. Descentralization in Organizing the Controller)s Department. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar.să atragă atenţia . Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. 1978 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Centralization vs. ca beneficiari interni. se urmăreşte: Stabilirea preţului de vânzare Cunoaşterea diferitelor categorii de costuri utile în procesul decizional Determinarea eficienţei activităţilor Elaborarea de decizii manageriale corecte. producerea sau cumpărarea.să permită o constatare „lucrurile merg bine sau rau ?” . elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. care trebuie să raspundă la întrebarea cum să aloce şi să utilizeze resursele întrebuinţate de investitori pentru a realiza performaţa.).CONTABILITATE DE GESTIUNE 7 calitative şi cantitative în masa matrimoniului. Informaţia construită este destinată administratorilor.

2. Determinarea acestora se face pe baza normelor de consum şi de muncă ştiinţific fundamentate cât şi pe baza analizei cheltuielilor înregistrate în ultimele perioade de gestiune (5-10 ani). Funcţia de înregistrare analitică curentă Înregistrarea analitică presupune colectarea şi înregistrarea tuturor cheltuielilor efectuate pe destinaţii în mod analitic şi în momentul efectuării acestora. pe baza documentelor justificative. Rolul contabilităţii de gestiune constă în: determinarea costului unitar şi total pe purtător şi pe sectoare. întocmirea bugetului cheltuielilor de producţie. utilizând procedee şi metode de calculaţie specifice activităţii desfăşurate posibilitatea comparării în dinamică a costurilor unui anumit produs planificarea şi prognoza activităţii. În acest fel orice cheltuială efectuată. prin determinarea structuraii antecalculate (standard) a costurilor pe purtători şi pe sectoare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . ca parte componentă a bugetului de venituri şi cheltuieli al unităţii identificarea măsurilor necesare modificării proceselor tehnologice. 3. în scopul reducerii cheltuielilor de producţie identificarea şi eliminarea cheltuielilor care nu au legătură cu producţia. Funcţia de analiză şi control Funţia de analiză şi control se realizează numai cu condiţia îndeplinirii primelor două funcţii. care atestă efectuarea operaţiunii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 8 Funcţiile contabilităţii de gestiune 1. recuperarea eventualelor pagube şi luarea de măsuri pentru a preîntâmpina în viitor asemenea deficienţe. va fi înregistrată în momentul efectuării. bugetare. valorile fiind luate în date comparabile. şi presupune determinarea abaterilor dintre costul prestabilit şi costul efectiv. Funcţia previzională Funcţia previzională se referă la determinarea costurilor standard antecalculate. care priveşte producţia.

In cei doi ani de la premierea companiei Compaq. deşi ca mărime era mai mare decât aceasta. Deoarece achiziţia a fost extrem de scumpă şi complicată. iar la nivel zonal. În următorii doi ani.CONTABILITATE DE GESTIUNE 9 STUDIU DE CAZ In anul 1998. Astfel. şi directorul ei general (premiat anterior) a fost concediat. Compaq a incercat şi ea. coordonându-şi eforturile cu cele ale furnizorilor. Compania Digital Equipment. a fost achiziţionată de Compaq. s+au afirmat pe piaţa americană doua companii: Dell Computer şi Digital Equipment. microprocesoare). a putut sa expedieze computere în două zile de la preluarea comenzii. Dirctorul general Pfeiffer a sperat că prin această achiziţie va crea noi oportunităţi mărcii Compaq. produse (servere. revista Forbes a desemnat Compaq Computers ca fiind compania anului. inclusiv CEO-ul Eckhard Pfeiffer. cumpărătorii putând să-şi comande calculatorul în configuraţia dorită atât telefonic cât şi prin intermediul internetului. Compania Dell Computer a dezvoltat o nouă strategie de marketing şi de producţie. Titlul primit de companie s-a datorat faptului ca aceasta a fost cel mai mare vanzător de computere personale în acel an. dar fără succes abordarea companiei Dell. servicii. mulţi dintre directorii companiei. şi a simplificat procedura de preluare a comenzilor şi pe cea de producţie. vânzările şi profiturile au început să-şi revină. specializată atât în serviciile tehnice oferite cât şi pentru produsele oferite. Dar în primele luni ale anului 1999. consultanţă oferită. Istoria anului 1999 însă nu este una din cele mai fericite pentru Compaq Computers. o forţă majoră în materie de depozite. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . şi motoare de căutare (Altavista). compania Compaq a fost obligată să fuzioneze cu compania Hewlwtt-Packard. Între timp. fie au demisionat fie au fost forţaţi de investitori să o facă. compania a înregistrat pierderi de 2 milioane de dolari. pentru a supravieţui. După depăşirea unei crize generate de stocurile mari de PC-uri şi finalizarea Compaq a doua companie în domeniul producţiei de calculatoare. şi va transforma compania dintr-o companie producătoare într-o companie de servicii globale.. Dell şi-a regândit lanţul de furnizori.

şi ale cărui costuri de producţie s-au estimat a fi reduse. conducerea companiei este schimbată. Urmare a problemelor existente. O primă incercare de relansare este făcută prin conceperea paginii de internet Compaq. Sursa: For Compaq. Presario 3500. eliminând costurile intermediarilor. deoarece compania nu are capabilitatea de a vinde direct aşa cum o are compania Dell de exemplu. a declarat analistul James Gruener Aberdeen. compania s-a orientat în direcţia dezvoltării de noi produse (servere Pentrium III. şi o alta incapabilă de producerea şi distribuirea de produse simple şi avantajoase suficiente pentru a concura cu competitorii direcţi. Joe Wilcox. Compaq se lupta să supravieţuiască.cnet. cu un preţ destul de mic (începand de la 499 dolari). cum ar fi Dell Computer.CONTABILITATE DE GESTIUNE 10 pregătind scena pentru una din dramele cele mai remarcabile din industria high-tech a anului 1999. Aveastă vânzare a fost prima dintr-o serie de vânzări. Analistii au identificat două aspecte antagonice ale companiei Compaq: o societate cu o tehnologie de vârf şi o bază solidă pentru dezvoltarea de noi produse. şi echipamente de calcul pentru companii. urmate de încercarea de epurare şi apoi de o perioadă de incertitudini. Staff Writer. CNET News.3 miliarde dolari. Compaq a acceptat să vândă AltaVista companiei CMGI pentru 2. În loc să fie o companie (a cărei valoare era de 50 miliarde dolari) care să rivalizeze cu IBM sau Hewlwtt-Packard.com/For-Compaq-1999-was-the-year-that-wasnt) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . iPaq-ul s-a dorit un produs elegant. (http://news. 1999 was the year that wasn't. noul director de operaţiuni încercând un plan de restructurare care a avut la bază separarea activităţii companiei în trei domenii largi: consumabile.iPaq etc) Un produs important. care fie se va restabili fie va dispărea". La sfărşitul lunii iunie 1999. Vănzarea iPaq+ului va fi făcută direct. Pe tot parcursul anului 1999.com ca avangarda a unei noi strategii de vânzare. computere personale. prin care Compaq a încercat să se întoarcă la o structură simplă. fabricarea produsului a reprezentat un sfârşit promiţător al unui an în care vechea conducere a fost blocată în negare şi practivi greşite de diverse naturi. De asemenea. "Anul viitor va fi decisiv pentru Compaq. eliberănd afacerea de activităţi aducătoare de pierderi sau care să distragă atenţia de la activitatea de bază. care a avertizat compania că nu mai are mult timp pentru remedierea problemelor sale. dar această strategie va aduce noi probleme.

folosind informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune? 3. Dar aceşti socotitori vor râde pănă la urmă. Care dintre funcţiile manageriale (planificare. coordonare. Este contabilitatea de gestiune utilă oricărei categorii de entităţi. Analizaţi în ce mod informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune îşi găsesc utilitatea în elaborarea deciziilor manageriale ale companiei Compaq.CONTABILITATE DE GESTIUNE 11 1. control) exercitate de conducerea companiei Compaq credeţi că a fost exercitată în încercarea de redresare a companiei? 3. În întreprinderea anului 1999. Lor li se reproşează toate inconvenientele care afectează industria americană. Definiţi contabilitatea de gestiune. INTREBĂRI DE CONTROL 1. „Contabilii nu au o foarte bună presă în această perioadă. Noua contabilitate de gestiune va trebui să fie mai corect 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care consideraţi că sunt cele mai importante trei obiective ale contabilităţii de gestiune? 5. 2. calcularea costului de producţie sau bugetarea activităţii credeţi ca rezultatele ar putea fi influenţate prin nerespectarea eticii profesiei de contabil? TEME DE CONTROL Comentaţi una din afirmaţiile: 1. 4. 2. Elementele vor fi contate altfel. contabilitatea va juca un rol mai important. În care dintre cele doua arii. Identificaţi cateva tipuri de decizii manageriale care au fost elaborate de compania Compaq în vederea recâştigării poziţiei de piaţă. In ce mod îşi pot exercita managerii funcţiile specifice. indiferent de domeniul ei de activitate? Argumentaţi.

Comptabilite de gestion.. 3 edition. 2004 2. analiză. evaluare şi control în cadrul entităţilor şi pentru asigurarea utilizării corespunzătoare a resurselor acesteia.. serviciilor sau lucrărilor executate în scopul elaborării deciziilor manageriale. colectare. Funcţia previzională 2. Cârstea G. Economica. masurarea performanţelor şi exercitarea controlului gestionar. interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare şi nefinanciare utilizate de manageri pentru realizarea funcţiilor de planificare. Teora. Paris. sau a exercitării funcţiilor manageriale (previziune. H.. Informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt necesare determinării costului de producţie. Bucuresşti. elaborării bugetelor şi stabilirii abaterilor. „Contabilitatea managerială este ramura contabilităţii care oferă informaţii „Elaborarea deciziilor este cea mai importantă funcţie a managementului. Bouquin.. Este valabilă afirmaţia lui Druker şi în zilele noastre? 2. Contabilitatea de gestiune (contabilitatea costurilor) este o componentă a contabilităţii manageriale al cărei obiect de studiu este determinarea costurilor produselor. Funcţia de înregistrare analitică curentă 3. Funcţia de analiză şi control RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Atlas Press. Ed. Calculaţia şi managementul costurilor. Contabilitatea de gestiune. Functiile contabilităţii de gestiune: 1. Chadwic H. Ed. Possler L. 2003. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .” 3. Ed. diferit esenţial de cea anterioară în privinţa conceptelor fundamentale. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Ea vizează integrarea producţiei şi a strategiei. Ebbenek K. Bucureşti. prelucrare. constituind punctul de pornire în elaborarea deciziilor pe termen lung. 2001 3. 1990. 1999 4.” (Institultul contabilitatii de gestiune american).” economice tuturor categoriilor de utilizatori. REZUMAT Contabilitatea managerială este „procesul de identificare.). Ed. Teora. Ristea M.” Peter Druker. Oprea C.CONTABILITATE DE GESTIUNE 12 denumită economie a producţiei.. control etc. organizare.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 13 Unitatea de învăţare 2 PRINCIPIILE ŞI ROLUL CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să cunoască principiile contabilităţii de gestiune O2: să explice modul în care principiile contabilităţii de gestiune contribuie la corecta ei exercitare O3: să exemplifice modul în care principiile contabilităţii de gestiune sunt aplicabile în activitatea unei entităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

în perioada de gestiune respectivă. Principiul eficienţei calculaţiei. Principiul creşterii sferei costurilor individuale. lucrările şi serviciile care se execută. Universitatea Hyperion 2011 . literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: a. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . cheltuieli preliminate . cheltuieli ale perioadei curente . Principiul contribuţiei de acoperire. Acest lucru se realizează în principal în cadrul contabilităţii financiare. conturile de cheltuieli. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. Pe lângă aceste principii. Principiul cauzalitaţii. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . Individualizarea cheltuielilor de producţie . 3. cu ajutorul clasei de conturi 6. cheltuielile de producţie se grupează în 3 categorii : cheltuieli anticipate sau efectuate în avans . accidentale şi cu caracter special . Acest principiu se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. c. Principiul documentării. 4. f.CONTABILITATE DE GESTIUNE 14 NOŢIUNI TEORETICE Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: 1. b. 2011 1. Potrivit acestui principiu. doar pentru consumurile de valori aferente perioadei respective . d. e. Principiul calculaţiei unice. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie. 2. Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie .

locaţiile plătite pentru nedescărcarea în termen a vagoanelor . în vederea reducerii. suportându -se din rezervele create . pierderile din rebuturi . dar şi urmărirea dinamicii cheltuielilor de producţie. chiriile care se plătesc anticipat pe o perioadă mai lungă. Exemple de cheltuieli cu caracter neproductiv : dobânzile majorate. percepute de bănci pentru împrumuturile restante din cauze subiective . Aplicarea corectă a principiului delimitării în timp a cheltuielilor de producţie permite efectuarea unei calculaţii corecte. Acest principiu este important pentru cunoaşterea mărimii si structurii cheltuielilor. 2. putem delimita două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. eliminarii şi prevenirii consumurilor neutre. Acest principiu priveşte mai ales post-calculaţiile de costuri. Tot din această categorie mai fac parte şi cheltuielile constatate la închiderea exerciţiului financiar ca fiind aferente exerciţiului următor. care afectează nejustificat costul productiei şi influenţând astfel rezultatele financiare finale ale întreprinderii. reparaţiile curente si cele tehnice. care urmează a fi alocate eşalonat pe costuri în baza unui scadenţar pentru perioadele viitoare . Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. pierderile din întreruperea procesului de producţie . care se efectuează în perioada de gestiune în care se fabrică producţia la care se referă . Conform acestui principiu. abonamentele. asigurările . Cheltuielile preliminate sunt acelea care se includ în costul producţiei în perioada curentă. pe un şir de perioade de gestiune consecutive . De exemplu.CONTABILITATE DE GESTIUNE 15 Cheltuielile anticipate sunt cheltuielile efectuate în perioada de gestiune care precede perioada în care se fabrică producţia la care se referă. cheltuielile privind reparaţiile capitale neprevizibile. accidentale şi cu caracter special. dar care practic se efectuează în perioadele viitoare de gestiune. Cheltuielile perioadei curente cuprind majoritatea cheltuielilor de producţie. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . accidentale şi cu caracter special .

accidentale si cu caracter special trebuie identificate şi excluse din sfera cheltuielilor de producţie. Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. denumite şi unităţi de calculaţie . kilogram. ci unităţile de masură în care acesta se exprimă. ci ele exprimă gradul de utilizare neeficientă şi conducerea defectuoasă a întreprinderii. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice). dar produsele fabricate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. bucată . consumurile neutre. si altele. kilowatt. de exemplu: metru. o maşină sau un grup de maşini. Cheltuielile directe se vor imputa produsului care este obiectul calculaţiei. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele. 3. Astfel. Unitatile de calculatie se grupează în două mari categorii. sau o comandă. ele fiind înregistrate numai în contabilitatea financiară. o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. presupunând aceleaşi consumuri de valori . Individualizarea cheltuielilor de producţie Potrivit acestui principiu. astfel încat aplicând procedeele de repartizare. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . De multe ori. o lucrare sau un serviciu. o piesă sau un grup de piese. Obiectul calculaţiei costurilor poate fi reprezentat de produsul finit.CONTABILITATE DE GESTIUNE 16 salariile plătite în condiţiile legii pentru timpul nelucrat din vina conducerii . unitatea de calcul. lucrare sau serviciu efectuate. fiecare produs fabricat. unităţi de calculaţie convenţionale. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogenă . în momentul în care pot fi identificate. trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. acestea se împart în urmatoarele categorii : 2011 Universitatea Hyperion 2011 . depăşirile de consumuri specifice de materiale. Observaţie: nici consumul de valori şi nici consumul de muncă nu au nici o legatură cu obiectul producţiei. fiecărui obiect de calculaţie să-i revină numai cota de cheltuieli indirecte ocazionate de fabricarea acelui produs. Cheltuielile indirecte se localizează cât mai aproape de producţie. obiectul calculaţiei nu este produsul. La rândul lor. este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. folosite atunci când producţia nu este omogenă.

La finalul calculaţiei. etc. determinate în aşa fel încât să permită evaluarea întregii producţii sau calitative ale producţiei. fie ca număr de ore-productie. globală sau marfă. costul unitar se stabileşte ca raport între producţia obţinută şi unitatea de masură fizică cea mai potrivită . fizică. utilizate după caz. fie întreaga producţie. respectiv natura productiei şi etapele în care se realizează produsul. fie ca număr de ore Unităţile de calculaţie conventionale sunt în general unităţi de calculaţie de functionare a utilajului. care se utilizează pentru omogenizarea calculatorie a producţiei . determină urmatoarele categorii de purtător de cost : 2011 Universitatea Hyperion 2011 .  printr-un singur indicator. de exemplu: costul la suta de mii de lei producţie marfă. consumul specific de materii prime care se consumă pentru obţinerea tuturor produselor. Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtători de costuri. şi anume : a) În funcţie de gradul de finisare al producţiei.  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenţă. fie semifabricatul . Purtătorii de costuri servesc ca bază de raportare în calculaţia costurilor şi reprezintă fie produsul finit. intermediară. la costul de producţie . constituie elementul de baza al calculaţiei. obţinute din calcule. În acest fel se obţin nişte coeficienţi sau cifre de echivalenţă. corespunzator specificului şi caracteristicilor tehnologice. indiferent de forma ei de exprimare. . utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor productiei . Unitatea de calculaţie. pe purtători de costuri . de exemplu: tona de brânză cu 10% grăsime. purtătorul de cost constituindu-l fie produsul finit. a cărei mărime se raportează la mărimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca bază de calcul. cum ar fi: timpul de muncă pe unitatea de produs. ca rezultat material concret al procesului de productie. sau chiar sub forma altor unitati de timp.CONTABILITATE DE GESTIUNE  17 unităţi tehnice de măsura. care se stabilesc ţinând seama de caracteristicile funcţionale unităţi valorice.  unitaţi de timp. b) Particularităţile tehnice de fabricatie. Există mai multe categorii de purtători de costuri. se face distincţie între producţia terminată si cea neterminată. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor.

subansamble sau ansamble. d) In functie de destinaţia pe care o capătă rezultatele producţiei. respective cel finit. piesele. de la caz la caz. în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. asamblare. dacă se realizează o producţie de îmbinare. c) In funcţie de conţinutul material concret al producţiei. purtătorul de cost poate fi produsul obţinut într-o fază de fabricaţie . cum ar fi: semifabricate. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. sau chiar operaţia de prelucrare . produsul material. gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. purtătorul de cost il constituie produsul asamblat .CONTABILITATE DE GESTIUNE 18 în condiţiile unui proces tehnologic omogen. In general. respeciv lucrarea sau serviciul . purtătorul de cost îl constituie aceste produse . purtătorul de cost il constituie produsele cuplate . produse secundare şi deşeuri. repartizarea cheltuielilor de producţie asupra locurilor care le-au ocazionat. sau produsul nematerial. In literatura de specialitate. e) pot fi detaliaţi pe clase de calitate . care se desfăşoară într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. purtători analitici de costuri. subansamble. astfel încăt să asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie . Potrivit acestui principiu. acest principiu mai este cunoscut şi sub denumirea de “Delimitarea în spaţiu şi pe feluri de cheltuieli de productie” sau “Principiul localizarii costurilor” . sau produse destinate consumului intern . f) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . purtătorii de cost Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel : purtători sintetici. din care pot rezulta produse principale. de exemplu: piese. purtătorii de cost Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. la nivelul întreprinderii. se face astfel: pot fi produse destinate livrarii. purtătorul de cost îl constituie. cei enumerati la punctele anterioare .

desfacere si administraţie. cheltuielile se împart în patru grupe : 1. cheltuieli de fabricatie propriu-zisa . 2. Din punct de vedere organizatoric. în vederea stabilirii acestora la nivelul fiecarei activităţi . 3. tehnico -productivă şi funcţională a întreprinderii. care generează consumuri de valori şi care sunt avute în vedere la normarea şi urmărirea efectivă a cheltuielilor de producţie . şi constituie : elemente concrete de delimitare si sectorizare a cheltuielilor de producţie. baza centrelor de responsabilitate pe linia controlului cheltuielilor şi a producţiei obţinute . sectoare ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . cheltuieli de desfacere . grupe de maşini şi maşini . cheltuieli de administratie . localizarea cheltuielilor de producţie pe feluri de activităţi. organizatoric si administrativ al unei întreprinderi. 3. criteriul de comparabilitate între subunităţile cu structuri similare în ceea ce priveşte producţia obţinută şi cheltuielile aferente acesteia . pe locuri de muncă . de bază . de deservire . Zonele sau sectoarele de cheltuieli desemnează subdiviziunile sistemului tehnicoproductiv. producţie. ateliere. auxiliare .CONTABILITATE DE GESTIUNE 19 localizarea cheltuielilor de producţie pe sfere diferite de activitate. pe sectoare. pe servicii. Ele au un caracter obiectiv şi rezultă din structura organizatorică. şi anume : 1. unitatea patrimonială se împarte in: sectoare ale activităţii de bază . birouri . cheltuieli de aprovizionare . In acest caz. 2. 3. sectoare neindustriale . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . zone şi locuri generatoare de cheltuieli 1. 4. cum ar fi: aprovizionare. localizarea cheltuielilor de producţie pe sectoare. 2.

Mai multe locuri de cheltuieli formează o zonă sau sector de cheltuieli. subansamblurilor şi a semifabricatelor finalizate . Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei. producţia şi desfacerea bunurilor . reperele. urmată de evaluarea valorică a acesteia. folosindu-se diferite procedee. şi anume : locuri operaţionale de cheltuieli. Tinând seama de baza lor. din evidenţa operativă şi a altor date. şi poate avea caracter tehnologic sau caracter funcţional. control. sau se aproximează făcându-se apel la următoarele procedee : procedee de evaluare în raport cu gradul de finisare tehnică . subdiviziunile aflate în curs de prelucrare. Listele de inventar se completează cu produsele. trebuie executată recepţia pieselor. In acest scop. locuri structurale de cheltuieli. zone auxiliare de cheltuieli. şi la rândul lor. care au la bază activitatea de administrare şi conducere a procesului de producţie . transport sau de depozitare în ateliere şi secţii. Acest principiu urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Metoda directă presupune determinarea producţiei neterminate obligatoriu prin inventariere. 4. ele se împart în două categorii : zone principale de cheltuieli. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. Pentru determinarea producţiei neterminate se utilizează două metode : metoda directă . care corespund secţiilor de baza şi subdiviziunilor lor . Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de muncă denumit loc generator de cheltuieli sau loc de post. Gradul de prelucrare a producţiei neterminate se stabileşte pe seama evaluarilor directe. locurile de cheltuieli se împart în două categorii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 20 compartimente funcţionale . care au la bază locurile de muncă unde se execută operaţii privind aprovizionarea. în funcţie de activităţile desfăşurate . metoda indirectă .

Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie se referă la afectarea fiecărei perioade de gestiune numai cu acele cheltuieli care privesc produsele care se fabrică. accidentale şi cu caracter special . Principiul calculaţiei unice. fiecare produs fabricat. lucrare sau serviciu efectuate. precum şi o nomenclatura riguroasă a cheltuielilor de productie . literatura de specialitate mai menţioneză şi următoarele principii: Principiul documentării. Principiul contribuţiei de acoperire. format din soldul producţiei neterminate de la începutul lunii plus cheltuielile de producţie colectate în cursul lunii se scad pe baza unor criterii conventionale . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. accidentale şi cu caracter special se referă la delimitarea a două tipuri de cheltuieli: cheltuieli productive sau cheltuieli incorporabile şi cheltuieli neproductive sau neincorporabile. Separarea cheltuielilor de producţie de consumurile neutre. Principiul eficienţei calculaţiei. trebuie afectat numai cu cheltuielile de producţie ocazionate de obţinerea sau de producerea lui. Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei . REZUMAT Contabilitatea de gestiune se bazează pe următoarele principii: Delimitarea în timp a cheltuielilor de producţie . Individualizarea cheltuielilor de producţie. Din totalul cheltuielilor de producţie înregistrate pe articole de calculaţie în debitul contului 921 ("Cheltuielile activitatii de baza"). ea fiind folosită mai ales pentru necesităţi statistice. cu semifabricatele din producţia proprie. Potrivit acestui principiu. restul reprezentând cheltuielile cu producţia în curs de execuţie .CONTABILITATE DE GESTIUNE 21 procedee de evaluare pe baza costului mediu al unei om/ore normate . cheltuielile efectuate cu produsele finite. indiferent de momentul în care au fost efectuate cheltuielile . Caracterul aproximativ al acestei metode conduce la folosirea ei în mică măsură. Astfel se determină cu precizie obiectul calculaţiei. Metoda indirectă constă în determinarea producţiei neterminate pe seama datelor oferite de contabilitate. Principiul cauzalitaţii. drept pentru care se mai numeste metoda contabilă . unitatea de calcul. în perioada de gestiune respectivă. Pe lângă aceste principii. şi valoarea productiei reziduale obţinute în luna respectivă. lucrările şi serviciile care se execută. Individualizarea cheltuielilor de producţie . Principiul creşterii sferei costurilor individuale.

Ebbenek K. Ristea M.. Care este rolul principiilor în practicarea contabilităţii de gestiune? 3. Ed.. Bucuresşti. 2004. Teora. Oprea C. Contabilitatea de gestiune.. Comptabilite de gestion. Ed. 3. 2. Atlas Press. Bouquin. Calculaţia şi managementul costurilor. Teora. Possler L. 1999. 3 edition. Este posibilă o ordonare a principiilor contabilităţii de gestiune în funcţie de importanţa lor?Argumentaţi. Chadwic H. ceea ce impune mai întâi o evaluare cantitativă a producţiei neterminate. H. Ed. 4. Pe exemplul companiei în care vă desfăşuraţi activitatea. Ed.. urmată de evaluarea valorică a acesteia. Paris. 2001. Care sunt principiile generale aplicabile în contabilitatea de gestiune? 2. 2003. Economica. TEME DE CONTROL 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 22 Inventarierea producţiei în curs de execuţie şi delimitarea cheltuielilor aferente ei urmăreşte prevenirea denaturărilor pe care costurile produselor fabricate le pot suferi din cauza cheltuielilor care privesc producţia neterminată. Cârstea G. folosindu-se diferite procedee. Precizaţi o modalitate efectivă de individualizare a cheltuielilor de producţie pentru activitatea de panificaţie. 2.. Bucureşti. identificaţi modul în care se aplică sau s-ar putea aplica principiile contabilităţii de gestiune. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . INTREBĂRI DE CONTROL 1. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.

FORMAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 23 Unitatea de învăţare 3 2. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . studenţii trebuie: O1: să definească costul de producţie şi costul complet O2: să cunoască tipurile de costuri care nu se includ în costul de producţie O3: să explice modul în care se delimitează cheltuielile între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune O4: să calculeze costul de producţie şi costul complet în diverse situaţii particulare.1.

Gen. Astfel. astfel încât stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Directe + Ch. diferentele de curs valutar aferente împrumuturilor într-o moneda straina. în medie. De desfacere repartizate Costul de producţie este un cost definit în contabilitatea financiară. fixe şi variabile. O asemenea capacitate exprima "productia estimata a fi obtinuta. În exercitiile în care se înregistreaza o producţie neobisnuit (anormal) de mare. costurile cu regiile generale sau costul produselor destinate anumitor clienti) ( + ) Pot fi incluse: costurile cu împrumuturile atribuite în mod direct construirii sau producerii unui activ pe termen lung (dobânzile. costul de producţie. variabil sau direct. Definirea costului de producţie este făcută in contabilitatea financiara în IAS 2 – Stocuri: Costul de achizitie al materiilor prime şi materialelor consumate Costurile directe cu manopera Costurile cu regia de producţie. de exemplu. costul raţional şi costul direct. fiind utilizat în evaluarea şi decontarea imobilizarilor şi stocurilor provenite din producţie proprie. Nivelul actual de producţie folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala. de-a lungul unui anumit numar de perioade sau sezoane. În mod corespunzator se diferenţiază următoarele forme de costuri: costul complet comercial. Directe + Ch. costul variabil. având în vedere şi pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului. Indirecte repartizate + Ch. alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de  (+) (+) prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. Costul complet comercial cuprinde toate cheltuielile angajate direct sau indirect. modelul clasic (tradiţional) al costului este definit de relaţia: Costul de producţie = Ch. amortizarea cheltuielilor complementare realizate în scopul obtinerii împrumuturilor. De administraţie + Ch. (alocarea regiei fixe se face pe baza capacitatii normale de producţie) ( + ) Alte costuri (numai în masura în care sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul şi stadiul în care se gasesc. Valoarea regiei fixe alocata fiecarei unitati produse nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor active. valoarea regiei fixe alocate fiecarei unitati produse este diminuata. în conditii normale. amortizarea reducerilor sau primelor aferente împrumuturilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 24 NOŢIUNI TEORETICE Costul unui produs sau activitati poate fi mai mult sau mai putin complet. Indirecte raţional repartizate Cost complet = Ch. Regia nealocata este recunoscuta drept cheltuiala în perioada în care a aparut. în masura în care acestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda) ( = ) COSTUL DE PRODUCŢIE Potrivit IAS 2.

ele sunt evaluate la valoarea realizabila neta şi aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. pe valoarea de vânzare relativa pe fiecare produs. fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile. cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie. costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale. alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale. costurile generale de administraţie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent. pentru fiecare produs în parte. în cea mai mare parte. manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct. Alocarea se poate baza. Acelasi standard prevede ca în situatia "în care un proces de producţie poate duce la obtinerea simultana a mai multor produse. Prin natura lor. produselor cuplate sau cazul în care un produs este principal şi altul este un produs secundar). cheltuieli fixe. În aceste cazuri. fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe). Este cazul. aplicate cu consecventa. valoarea contabila a produsului principal nu difera în mod semnificativ fata de costul sau". de exemplu. cheltuielile de deplasare. acestea se aloca pe baza unei metode raţionale. de exemplu. fie în momentul finalizarii procesului de producţie. fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt. majoritatea produselor secundare au o valoare semnificativa. Ca urmare. Nu se includ în costul de producţie. În conditiile în care se menţine opţiunea pentru gruparea cheltuielilor în costuri directe şi costuri indirecte . formula de ierarhizare a costurilor devine: I. repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global. Regia variabila este alocata fiecarei unitati produse pe baza folosirii reale a facilitatilor productive". anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie. Cheltuieli incluse în costul de producţie a) Cheltuieli directe de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) cheltuieli fixe imputate raţional b) Cheltuieli indirecte de producţie cheltuieli variabile angajate (constatate) 2011 25 Universitatea Hyperion 2011 . costurile de desfacere.CONTABILITATE DE GESTIUNE decât costul lor.

cheltuielile de exploatare sunt costuri incorporabile. daca se refera la perioada de fabricaţie II. Cheltuieli neincluse în costul de producţie a) Costurile de subactivitate privind cheltuielile directe fixe b) Costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie fixe c) Cheltuielile generale de administratie d) Cheltuielile de desfacere e) Cheltuielile de cercetare şi dezvoltare f) Alte cheltuieli neeficiente Delimitarea cheltuielilor între contabilitatea financiara şi contabilitatea de gestiune Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara c are determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. Costurile incorporabile figurează atât în contabilitatea financiară cât şi în cea de gestiune.clienti. contabilitatea de gestiune furnizeaza informatia necesara evaluarii imobilizarilor. provizioanele pentru deprecierea conturilor de creanţe . prin calcularea costului produsului. Costurile adăugate sau supletive reprezintă o structură utilizată pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune. în schimb cheltuielile financiare sunt parţial incorporabile. dobânzile calculate pentru capitalul mediu 26 2011 Universitatea Hyperion 2011 . De regulă. Costurile neincorporabile nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune. anumite cheltuieli de exploatare apreciate ca independente de costul de producţie sunt considerate a fi cheltuieli neincorporabile. Soluţia folosită în acest sens este cea a grupării cheltuielilor în costuri incorporabile. Situaţia prezentata mai sus impune delimitarea raporturilor dintre cele două secţiuni ale contabilităţii privind analiza şi formarea rezultatelor. iar cheltuielile extraordinare.CONTABILITATE DE GESTIUNE cheltuieli fixe imputate raţional c) Dobânzi aferente împrumuturilor de finantare a producţiei cu ciclu lung. pierderile din creante anulate etc. Asa cum s -a aratat mai înainte. De exemplu. fără a se regăsi în contabilitatea financiară. De asemenea. remuneraţia întreprinzatorului individual. deoarece sunt în cea mai mare parte independente de activitatea curentă. De exemplu. în contabilitatea de gestiune cheltuielile şi veniturile preluate din contabilitatea analitica sunt ventilate în functie de destinatia lor. stocurilor şi posturilor de regularizare din contabilitatea financiara. sunt costuri neincorporabile. Totodata. costuri neincorporabile şi costuri supletive.

relaţia de articulare la rezultatul calculat în contabilitatea financiară capătă forma:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (+) Costurile din contabilitatea financiara (=) Venituri din contabilitatea financiara sau  Costurile din contabilitatea de gestiune (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Cheltuieli din contabilitatea financiara Fara ca modelele analitice de calcul al rezultatelor sa fie reglementate. amortizarea suplimentara calculata pentru depasirea numarului de ore normale (stabilite potrivit normelor de amortizare) de exploatare a mijloacelor fixe în procesul de producţie etc. Prezenţa celor trei categorii de costuri impune următoarea legătură între rezultatul din contabilitatea financiara şi cel din contabilitatea de gestiune. Astfel.CONTABILITATE DE GESTIUNE imobilizat. schema simplificata a modelului de calcul al rezultatului analitic se prezinta astfel:  Pretul de vânzare al produselor sau serviciilor vândute în cadrul perioadei ( ) Costul de producţie al produselor vândute. în continuare. din care Costuri directe de producţie (din care. cu deosebire cea industriala. relaţia de mai sus trebuie formulata astfel:  Rezultatul din contabilitatea financiara (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) Veniturile nerecunoscute de contabilitatea de gestiune ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitica Pentru contabilitatea de gestiune din România. rezultatul analitic al marfurilor vândute se calculeaza pe baza relatiei:  Venituri din vânzari 2011 27 Universitatea Hyperion 2011 . care nu înregistreaza şi calculeaza rezultatul analitic. pe articole de calculatie) Costuri indirecte de producţie (din care. pe baza literaturii de specialitate. pe articole de calculatie) Marja bruta de producţie (=) ( ) Costul în afara producţiei. din care Costurile de desfacere (pe articole de calculatie) Costurile generale de administratie (pe articole de calculatie) Costurile financiare incluse în costul produsului Rezultatul (profit sau pierdere) analitic pe produs sau servicii (=) Pentru întreprinderea comerciala.  Rezultatul din contabilitatea financiară (+) Costurile neincorporabile Costurile supletive ( ) (=) Rezultatul din contabilitatea analitică Întrucât în contabilitatea de gestiune nu există produse care sa fie reţinute ca venituri financiare şi venituri exceptionale şi alte venituri. sunt redate unele scheme ce pot fi folosite în acest sens. pentru întreprinderea producatoare.

Cp în care: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . n în care: ci . partial sau variabil. dupa caz În măsura în care costul produsului nu este un cost complet. implicit de eficienţă.C in care: CA . C = qici i = 1.…. care poate fi complet. sunt de forma: a) rezultatul total ( R ) R =CA .cifra de afaceri Ccostul total al produselor şi serviciilor incluse în cifra de afaceri A = qipi.costul produsului “i”. n în care: qi .pretul de vânzare al produsului “i”. relaţia de calcul al rezultatului în contabilitatea de gestiune devine: Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) . Relaţiile de calcul. i = 1. combustibil şi alte consumuri similare + Costuri administrativ . telegraful.cantitatea din produsul “i” vânduta. telefonul şi telexul + Comisioanele pentru operatiile de vânzare + Alte costuri de desfacere Costuri generale de administratie. din care Remuneratia personalului general de administratie + Amortizarea şi chiriile mijloacelor fixe de interes general de administratie + Energie. din care Costurile cu transportul + Costurile de ambalare + Remuneratii + Costurile cu asigurarile şi protectia sociala + Costurile cu publicitatea şi reclama comerciala + Costurile cu posta. din care Costul de cumparare al stocului de la începutul perioadei + Costul stocurilor cumparate Costul de cumparare al stocurilor de la începutul perioadei (cheltuieli privind cumpararile) Costul bunurilor disponibile pentru vânzare = Marja bruta comerciala (profit brut din vânzari) Costuri de desfacere.CONTABILITATE DE GESTIUNE ( ) ( ) (=) ( ) Reduceri comerciale acordate Returnari de marfuri Cifra de afaceri Costul bunurilor vândute. ….gospodaresti + Alte costuri generale de administratie Profit sau pierdere din exploatare 28 (=) ( ) ( ) (=) Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune Contabilitatea de gestiune este centrată pe determinarea costurilor şi rezultatelor analitice. pi .

CONTABILITATE DE GESTIUNE Cp - costul perioadei Pornind de la relaţia privind marja bruta se poate aprecia ca activitatea este rentabila daca se verifica inegalitatea, qi (pi – ci) > Cp Contabilitatea interna asigura şi controlul de gestiune, relaţia folosita în acest sens fiind de forma: R – R = (qi – qi) (ci – ci) – (Cp – Cp) în care semnul indica marimea standard (normala).

29

INTREBĂRI DE CONTROL 1. Care este deosebirea între costul de producţie şi costul complet? 2. Enumeraţi cinci tipuri de cheltuieli care nu se includ în costul de producţie.

TEME DE CONTROL 1. Daţi exemplu de trei cheltuieli incorporabile şi trei cheltuieli neincorporabile pentru producţia de mobilier. 2. Explicaţi modul în care clasificarea cheltuielilor în incorporabile, neincorporabile şi supletive influenţează procesul de elaborare a deciziilor privind preţul unui produs.

REZUMAT Costul de producţie = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate Cost complet = Ch. Directe + Ch. Indirecte repartizate + Ch. Gen. De administraţie + Ch. de desfacere repartizate Potrivit IAS 2, alocarea costurilor privind regia fixa de producţie asupra costurilor de prelucrare se efectueaza pe baza capacitatii normale de producţie. Nu se includ în costul de producţie, fiind recunoscute drept costuri ale perioadei: costurile de subactivitate privind cheltuielile indirecte de producţie (întrucât cheltuielile indirecte de producţie sunt, în cea mai mare parte, cheltuieli fixe, repartizarea în functie de gradul de activitate se poate face în mod global, fara împartirea prealabila în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe); costurile generale de administratie care nu participa la aducerea activelor în forma şi la locul în care se gasesc în prezent; costurile de desfacere; costurile de cercetare şi dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor necorporale; cheltuielile de deplasare, cu exceptia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie; alte costuri neeficiente cum sunt pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise.

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE Contabilitatea de gestiune îsi extrage costurile din contabilitatea financiara care determina şi analizeaza rezultatul în mod global în functie de natura cheltuielilor şi veniturilor. Costurile incorporabile figureaza atât în contabilitatea financiara cât şi în cea de gestiune. Costurile neincorporabile, asa cum s-a aratat mai sus, nu formeaza obiectul înregistrarii şi analizei în contabilitatea de gestiune. Costurile adaugate sau supletive - structura utilizata pentru a delimita cheltuielile înregistrate în contabilitatea de gestiune, fara a se regasi în contabilitatea financiara. Relaţia de eficienţă a contabilităţii de gestiune R =CA - C Rezultatul sub forma de marjă bruta R = qi (pi – ci) Rezultatul sub forma de profit sau pierdere R = qi (pi – ci) - Cp

30

RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bouquin, H., Comptabilite de gestion, 3 edition, Ed. Economica, Paris, 2004 2. Ebbenek K, Possler L., Ristea M., Calculaţia şi managementul costurilor, Ed. Teora, Bucuresşti, 2001 3. Chadwic H., Contabilitatea de gestiune, Ed. Teora, Bucureşti, 1999 4. Oprea C, Cârstea G., Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Ed. Atlas Press, 2003,

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

31

Unitatea de învăţare 4 2.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR CARE FORMEAZĂ COSTUL DE PRODUCŢIE

Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore

Bifează sarcinile de lucru rezolvate, pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei, studenţii trebuie: O1: să cunoască clasificarea cheltuielilor care formează costul de producţie O2: să identifice modul în care pot fi clasificate diverse tipuri de cheltuieli O3: să explice conţinutul categoriilor de cheltuieli existente în contabilitatea de gestiune O4: să argumenteze modul în care diferite tipuri de clasificare oferă informaţii relevante în calculul costului de producţie

2011

Universitatea Hyperion 2011

când se face calculaţ ia costurilor se repartizează pe obiecte de calculaţie pe baza unor cote procentuale. energia . ca de exemplu : salariile. cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte. amortizarea . Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile . cheltuielile cu materiile prime. cheltuieli generale de administraţie. consumurile de obiecte de inventar . Cheltuielile directe sunt acelea care se identifica de la început . pe obiecte de calculaţie . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul producţiei . şi contributiile la asigurarile şi protectia sociala suportate de intreprindere . în momentul efectuării lor ele se evidenţiaza în conturi separate de cheltuieli indirecte . consumurile de energie şi apa . cum sunt : cheltuielile comune seciilor . b) dupa natura şi . cheltuieli de desfacere . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor . cheltuielile se clasifică astfel : cheltuieli de aprovizionare . dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . astfel : a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere. amortizarea imobilizarilor . de unde la sfîrşitul perioadei de gestiune. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . respectiv . Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima şi materiale consumabile . din momentul efectuării lor . impozitele .CONTABILITATE DE GESTIUNE 32 NOŢIUNI TEORETICE Cunoaşterea criteriilor de clasificăre a cheltuielilor are o mare importanţă pentru organizarea evidenţei cheltuielilor şi a calculaţiei costurilor . cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . Cheltuielile indirecte sunt acelea care nu se identifica de la inceput pe obiecte de calculatie . cheltuieli de producţie. Cheltuielile simple sunt acelea formate dintr-un singur element de cheltuiala . Clasificarea cheltuielilor se face după mai multe criterii . Cheltuielile complexe sunt acelea care nu au continut omogen fiind formate din mai multe elemente de cheltuieli simple .

CONTABILITATE DE GESTIUNE

33

e) în funcţie de momentul efectuării şi cel al includerii în costul producţiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans (anticipate) Cheltuielile efectuate în avans sunt cele care se efectueaza în perioada curentă, dar care privesc perioa-dele viitoare de gestiune, introducându-se eşalonat în costul producţiei, cum sunt : cheltuieli cu chiriile ,cu abonamentele, cu reparatiile efectuate în avans . f) în funcţie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al producţiei fabricate, chel-tuielile se împart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli convenţional–constante .

Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul corespunzator modificarii volumului fizic al producţiei obţinute. De exemplu : consumurile de materii prime , materiale consumabile , energie , apa. . Cheltuielile fixe sunt acelea a caror marime rămâne relativ neschimbată , sau se modifică în funcţie de creşterea sau scăderea producţiei obţinute în mărimi nesemnificative. De exemplu: cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor , cu chiriile platite , cu salariile personalului administrativ şi de conducere .

PROBLEME PROPUSE 1. Să se clasifice următoarele cheltuieli în costuri directe (materii prime şi salarii directe), costuri indirecte şi costuri ale perioadei:
Element Costuri directe Costuri indirecte Costuri ale perioadei

salariile personalului tehnic care întreţine linia de producţie asigurarea echipamentelor cheltuielile de reparaţii amortizarea liniei de producţie salariile muncitorilor care asamblează componente cuie, clei folosite în producţie lemnul folosit in producţie lemnul folosit pentru repararea unei magazii comisioane acordate pentru vânzare costuri de reclamă şi publicitate costuri de cercetare-dezvoltare costuri aferente unei linii de credit

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE
cheltuieli de protocol

34

4.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri variabile şi costuri fixe.
Costuri Variabile Materii prime directe Salarii directe Chiria cladirii Salariile super-vizorilor Comisioanele agenţilor de vânzare Costuri Fixe

5.

Clasificaţi următoarele costuri în costuri directe şi costuri indirecte:
Directe Salarii directe ale secţiei de producţie Salariul directorului secţiei de producţie Salariul directorului de operaţiuni Costurile generale de administraţie Costurile generate de dobanzi şi comisioane aferente unei linii de credit Indirecte

6. Clasificaţi costurile din tabelul de mai jos:
Cost diferenţiat Decizia de a urma un master in favoarea acceptării unui serviciu. Costul acceptării unei comenzi speciale, la un preţ mai mic, generat de lipsa serviciilor de ambalare şi livrare. Costul unui echipament achiziţionat cu zece ani în urmă şi care nu mai este funcţional. Costul producerii unei piese comparat cu costul achiziţionării respectivei piese de la furnizori. Costul utilizării unui echipament pentru producerea unei piese, atunci cand respectivul echipament ar putea fi folosit pentru producerea unei alte piese care ar putea genera profit. Cost de oportunitate Cost scufundat

2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

35

REZUMAT

Clasificarea cheltuielilor se face dupa mai multe criterii: a) în funcţie de fazele mari ale circuitului mijloacelor economice din intreprindere , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli de aprovizionare , cheltuieli de productie , cheltuieli de desfacere . b) Dupa natura şi , respectiv , dupa conţinutul lor economic cheltuielile se clasifică în cheltuieli cu munca materializată şi cheltuieli cu munca vie . c) Dupa componenţa (omogenitatea sau neomogenitatea ) lor , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli simple şi cheltuieli complexe . d) Dupa modul de identificare şi repartizare în costul productiei , cheltuielile se clasifică în : cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte e) în functie de momentul efectuarii şi cel al includerii în costul productiei , cheltuielile se impart în : cheltuieli curente şi cheltuieli efectuate în avans ( anticipate ) f) în functie de raportul dintre volumul cheltuielilor şi volumul fizic al productiei fabricate , chel-tuielile se impart în : cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe sau cheltuieli conventional –constante.

TEME DE CONTROL

1. Separaţi costurile de mai jos în costuri ale produsului şi costuri ale perioadei:
Costuri ale produsului Costuri aferente vânzărilor Costuri administrative Costuri indirecte Costuri de publicitate Salarii directe Materii prime Costuri ale perioadei

(4 puncte)

2. O companie înregistrează următoarele costuri: a. materii prime şi materiale 50.000 lei b. utilităţi aferente liniei de fabricaţie 3.000 lei c. amortizarea cladirii de birouri 1.000 lei d. salarii muncitori productivi 6.000 lei e. asigurarea autoturismelor 4.000 lei f. salariile supervizorilor liniei de producţie 8.000 lei Să se clasifice costurile în tabelul de mai jos:
2011

Universitatea Hyperion 2011

2003. Ebbenek K. Oprea C. 2001 7. 3 edition.. Teora. Economica. Bucuresşti.. 1999 8.. Ristea M.CONTABILITATE DE GESTIUNE 36 Costuri de producţie Materiale directe Salarii directe Costuri indirecte a b c d e f (5 puncte) RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 5. Teora. H. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Bucureşti. Possler L.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ed. Ed.. 2004 6. Ed. Calculaţia şi managementul costurilor. Ed. Contabilitatea de gestiune. Comptabilite de gestion. Bouquin. Atlas Press. Paris. Cârstea G. Chadwic H.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 37 Unitatea de învăţare 5 CHELTUIELI FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească cheltuielile fixe şi variabile O2: să delimiteze cheltuielile fixe de cheltuielile variabile în situaţii particulare luate din activitatea productivă O3: să explice importanţa acestui tip de clasificare O4: să argumenteze modul în care delimitarea cheltuielilor în variabile şi fixe fundamentează procesul de elaborare a deciziilor privind costul de producţie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei: CVT = f (Q). acestea pot fi grupate în:  cheltuieli proporţionale  cheltuieli degresive  cheltuieli regresive  cheltuieli flexibile Pentru a încadra cheltuielile în variabile şi fixe se va calcula indicele de variabilitate (grad de reacţie): C1 C 0 *100 C0 IC . Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. Mărimea lor depinde de factorul timp: CF = f (t). C VT f (Q) C Vu Q Q Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile operaţionale deoarece sunt dependente de volumul şi structura producţiei apărând odată cu activităţile şi dispărând odată cu ele. Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. respectiv reacţia lor la o variaţie a volumului producţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 38 NOŢIUNI TEORETICE Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv 2011 Universitatea Hyperion 2011 . IV Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Indicele de variabilitate este expresia comportamentului cheltuielilor. Chelt Chelt Q Evoluţia cheltuielilor fixe totale Q Evoluţia cheltuielilor fixe unitare Revenind la cheltuielile variabile.

Cauze de apariţie: încadrarea masivă cu lucrători fără calificare corespunzătoare. Chelt. Efectul rezultatului este 0. progresive Chelt. cu salariile directe Chelt. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului.CONTABILITATE DE GESTIUNE 39 Evoluţia costurilor antrenează diferite efecte asupra rezultatului care se pot determina cu ajutorul următoarelor relaţii: Q E C0 1 1 1 IV Q0 E E C u 0 Q1 Q1 C u 0 Q0 1 IV C u1 Cheltuielile proporţionale au IV = 1. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. Ex.: cheltuielile cu materialele directe. proporţionale Evoluţia cheltuielilor progresive totale Evoluţia cheltuielilor progresive unitare 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Chelt Q Evoluţia cheltuielilor proporţionale totale Evoluţia cheltuielilor proporţionale unitare Q Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. progresive Chelt. etc. Generează pierderi şi evidenţiază o proastă gestionare a resurselor. creşterea tarifului de salarii fără creşterea corespunzătoare a producţiei muncii. proporţionale Chelt.

2. la o creştere a producţiei scad. adică subproporţional. Pe unitatea de produs ele scad. Ex. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . degresive Evoluţia cheltuielilor degresive totale Evoluţia cheltuielilor degresive unitare Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care.CONTABILITATE DE GESTIUNE 40 Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. CIFU Chelt. Definiţi cheltuielile fixe şi cheltuielile variabile.: cheltuielile cu salariile muncitorilor. Explicaţi reprezentarea grafică a cheltuielilor degresive şi regresive. degresive Chelt. proporţionale Chelt. Evoluţia cheltuielilor regresive totale Evoluţia cheltuielilor regresive unitare INTREBĂRI DE CONTROL 1. proporţionale Chelt. benefic. efectul în rezultat este pozitiv. Ele scad şi pe unitatea de produs. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată.

Pe exemplul societăţii în care va desfăşuraţi activitatea. adică subproporţional. cresc în totalitatea lor sau descresc în aceeaşi proporţie cu creşterea sau descreşterea volumului fizic al producţiei. exemplificaţi cateva tipuri de cheltueili progresive. IV > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Ele scad şi pe unitatea de produs. regresive şi proporţionale. Cheltuielile degresive cresc într-o proporţie mai mică decât volumul fizic al producţiei. progresive IV < 0 cheltuielile sunt variabile cu comportament regresiv Cheltuielile proporţionale au IV = 1. în totalitatea lor într-o perioadă de timp dată.CONTABILITATE DE GESTIUNE 41 REZUMAT Cheltuielile variabile îşi modifică volumul în mod corespunzător şi în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic al producţiei. 1) cheltuielile sunt variabile cu comportament subproporţional. Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care. (4 puncte) 2.(4 puncte) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ele pot fi tratate ca şi o funcţie a volumului fizic al producţiei. Cheltuielile progresive au un ritm de creştere superior faţă de volumul fizic al producţiei. Q1 Q 0 IQ *100 Q0 Dacă Q este crescător: IV = 0 cheltuielile sunt fixe IV = 1 cheltuielile sunt variabile de tip proporţional IV (0. la o creştere a producţiei scad. Efectul rezultatului este 0. benefic. C1 C 0 *100 C0 IC Indicele de variabilitate (grad de reacţie): I V . TEME DE CONTROL 1. deci degresive IV > 1 cheltuielile sunt variabile cu comportament peste proporţional. efectul în rezultat este pozitiv. Pe unitatea de produs ele scad. Cheltuielile fixe sau convenţional constante sunt cheltuielile a căror mărime nu se modifică în funcţie de evoluţia volumului fizic al producţiei. Daţi exemplu de 4 cheltuieli fixe şi 4 cheltuieli variabile în cazul producţiei de încălţăminte.

2001 3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 42 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 3 edition. Ed. 2004 2. Bucureşti. Ed. Possler L. Teora. Comptabilite de gestion. Ed... Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Cârstea G. 1999 4. Bucureşti. 2003. Atlas Press.. Oprea C. Calculaţia şi managementul costurilor.. Bouquin. Contabilitatea de gestiune. Economica. Paris. Teora.. Ristea M. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Chadwic H. Ed. H. Ebbenek K.

4. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Răspunde la întrebările de control Rezolvă studiul de caz Răspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 43 Unitatea de învăţare 6 2. studenţii trebuie: O1: să definească noţiunile de cost mediu şi cost marginal O2: să exemplifice tipuri de costuri medii şi costuri marginale O3: să explice importanţa categoriilor de cost mediu. COSTURI MEDII ŞI COSTURI MARGINALE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. cost marginal O4: să calculeze costul mediu şi marginal pentru diverse activităţi 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CF CMF Q Evoluţia costului mediu fix Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. CV CMV Q Pentru un nivel dat al costurilor de producţie. Distingem trei categorii de costuri medii: costuri medii fixe. costuri medii variabile şi costuri medii totale. Costul mediu fix (CMF). Dacă volumul producţiei este depăşit de valoarea costurilor totale. şi. CMV descreşte o data cu creşterea volumului producţiei în ritm mai accelerat decât creşterea costului variabil. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CF CMF Q Pe măsură ce cantitatea de produse se măreşte. creşterea costului mediu fix are loc în situaţia diminuării producţiei. reciproc. reprezintă raportul dintre costurile globale şi producţia realizată. Mărimea costului mediu diferă în timp şi spaţiu atât de la un produs la altul cât şi de la un producător la altul. CMV creşte. Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV 2011 Universitatea Hyperion 2011 . sau de la o perioadă la alta.CONTABILITATE DE GESTIUNE 44 NOŢIUNI TEORETICE Costul mediu sau costul unitar. valoarea costului mediu fix descreşte.

variaţia costului total egalează variaţia costului marginal. costul mediu total egalează costul marginal cand costul mediu total ia valoarea minimă. CT Cmg Q Pe termen scurt. avand valori mai mici decât acesta. astfel CV încât putem scrie: Cmg = . Cunoaşterea costului marginal este p informaţie utilizată în elaborarea deciziilor legate de stabilirea capacităţilor optime de producţie sau de compunere mai eficientă a programelor de producţie. costul mediu total creşte atunci când costul marginal este crescător. Q Între costul mediu total şi costul marginal există o relaţie de dependenţă.CONTABILITATE DE GESTIUNE 45 CTM CVM CFM CTM CVM CFM Q Graficul costurilor unitare Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi suplimentare de producţie. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . costul mediu total descreşte dacă are loc o diminuare a costului marginal.

Rezultă că pentru orice nivel al producţiei pentru care costul marginal este mai mic decât costul total mediu. producţia poate fi mărită în condiţii de rentabilitate. Dacă valorile costului marginal sunt mai mici decât cele ale costului total şi ale costului variabil pe unitatea de produs. Punctul de intersecţie al costurilor marginale şi totale pe unitatea de produs. În situaţia în care costul marginal este ami mare decât costul total pe unitatea de produs. Valoarea minimă a costului total mediu este 240 şi se observă că şi costul marginal atinge aceeaşi valoare. iar pentru valori mai mari decât acest punct. Cantitate Q 1 2 3 4 5 Cost fix CF 400 400 400 400 400 Cost variabil CV 160 280 360 560 800 Cost total CT 560 680 760 960 1200 Cost mediu fix CFM 400 200 133 100 80 Cost mediu variabil CMV 160 140 120 140 160 Cost mediu total CTM 560 340 253 240 240 Cost marginal Cmg 120 80 200 240 R: O creştere a volumului producţiei contribuie la modificarea tuturor costurilor medii. asa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos. Nivelul optim al producţiei este dat de valoarea pentru care cele două valori sunt egale. semnifică limita inferioară până la care poate fi redus preţul de vânzare fără ca firma să înregistreze pierderi. costul marginal şi cel total mediu încep să crească iar producţia nu mai este rentabilă. atingând un punct de minim. orice dreştere a producţiei duce la creşterea costului unitar. al costului total mediu şi al costului marginal este întâi descrescătoare şi apoi crescatoare. creşterea cu o unitate a producţiei determină reducerea în continuare a costurilor unitare. Micşorarea costului fix medu are loc datorită raportării costului fix la o cantitate crescătoare a producţiei. inclusive costul fix mediu. Dacă preţul de vânzare va fi superior acestui punct minim întreprinderea îsi va recupera costurile si va înregistra profit. Acest fapt are loc datorită creşterii costurilor variabile şi totale într -un ritm mai rapid decât creşterea producţiei. iar comportamentul costului variabil mediu. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 46 STUDIU DE CAZ Să se comenteze relaţia dintre diferitele tipuri de costuri înregistrate de o firmă.

Possler L. Chadwic H. relaţia dintre costul mediu şi costul marginal. Comptabilite de gestion. În ce consta legătura dintre costul mediu şi costul marginal? RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Analizaţi interdependenţele dintre costul variabil.CONTABILITATE DE GESTIUNE 47 INTREBĂRI DE CONTROL 1. H. 2001 3. Teora. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. REZUMAT CF Q Costul mediu variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs. Bucuresşti. Paris. Atlas Press. 3 edition. CV CMV Q Costul mediu total (CMT) reprezintă costul global total pe unitatea de produs: CV CMV Q CMT = CMF + CMV Costul marginal (Cmg) reprezintă variaţia costului total necesară obţinerii unei unităţi CT suplimentare de producţie Cmg Q Costul mediu fix (CMF).. Bucureşti. Oprea C. costul marginal şi costul mediu. 2003. Ed... reprezintă raportul dintre costurile variabile şi producţia executată. Teora. 2. Contabilitatea de gestiune.. Cârstea G. Ristea M. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 1999 4. Economica. 2. Ed. 2004 2.. Ed. Explicaţi folosind un exemplu concret. Ed. Bouquin. Ebbenek K. reprezintă costul fix pe unitatea de produs: CMF TEME DE CONTROL 1. Explicaţi dependenţa costului total de volumul producţiei. Calculaţia şi managementul costurilor.

CONTABILITATE DE GESTIUNE 48 Unitatea de învăţare 7 SECTOARELE DE CHELTUIELI ŞI PURTĂTORII DE COSTURI Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să definească sectoarele de cheltuieli O2: să cunoască funcţiile sectoarelor de cheltuieli şi clasificarea acestora O3: să explice rolul sectoarelor de cheltuieli în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.

În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii. Sectoarele de cheltuieli sunt fixate pe structura organizatorică a întreprinderii. alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. reprezentate de spaţiile unde se execută procese. formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute. şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă. care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor . programează şi urmaresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei. în funcţie de activităţile desfăşurate .  zone auxiliare de cheltuieli. administrare şi conducere a procesului de producţie . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Din punct de vedere organizatoric. producţia şi desfacerea bunurilor .  secţii neindustriale . unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază .  compartimente funcţionale . Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei. Delimitarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este dificilă şi greu de suportat financiar. În consecinţă. aferente secţiilor auxiliare şi anexe .  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . Componenta organizatorică de bază în care are loc efectiv consumul de valori este locul de munca denumit loc generator de cheltuieli sau loc de cost şi poate avea caracter tehnologic ce ţine de tehnologia de fabricaţie sau caracter funcţional. Fiecare loc de muncă constituie pentru întreprindere un loc de cheltuieli. operaţii privind aprovizionarea. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. care au la bază activitatea de organizare. locurile de muncă în calitatea lor de locuri de cheltuieli se reunesc în sectoare de cheltuieli.  locuri structurale de cheltuieli.CONTABILITATE DE GESTIUNE 49 NOŢIUNI TEORETICE Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico -productiv. Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli. de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează.

Numărul şi mărimea zonelor (sectoarelor) şi locurilor de cheltuieli sunt variabile în funcţie de gradul de informare urmarit şi de resursele care pot fi alocate în domeniul evidenţei şi calculaţiei costurilor producţiei. O prima grupare a centrelor poate fi dupa nevoile analizei şi astfel avem:  centre de lucru sau de activitate  centre de responsabilitate  centre de cost  centre de profit  centre de investiţii Centrul de lucru sau de activitate este acel centru care rezultă dintr-o organigramă a unei unităţi patrimoniale şi care corespunde unei diviziuni a acesteia (secţii. Împărţirea unităţii în centre de analiză corespunde cererilor emise de contabilitatea de gestiune. birouri. ateliere organizate în vederea îndeplinirii funcţiilor economice de administraţie. Centrul de analiza se poate defini ca fiind o subdiviziune contabilă a întreprinderii în care sunt analizate şi regrupate elementele de cheltuieli indirecte înainte de includerea lor în costuri. ateliere). Cheltuielile de producţie colectate nu se suprapun în toate cazurile cu această structură organizatorică şi funcţională sau ele nu pot fi identificate în aceasta formă. constituite pe structura secţiilor ori activităţilor de deservire. sectoare secundare sau auxiliare de cheltuieli. Din punct de vedere al structurii organizatorice şi functionale unitatea patrimoniala se împarte în sectoare de activitate. în funcţie de nivelele la care pot fi constituite. financiare. şi anume: sectoare principale de cheltuieli. Crearea centrelor de analiza presupune respectarea urmatoarelor criterii:  centrul de analiză trebuie să corespundă pe cât posibil unor structuri organizatorice şi funcţionale reale ale unităţii patrimoniale. sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele funcţionale.  cheltuielile de producţie colectate de un centru de analiză trebuie să aibă un comportament comun şi să fie posibilă determinarea unei unităţi de măsură a activităţii fiecărui centru de analiză.CONTABILITATE DE GESTIUNE 50 Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli. aceste sectoare de cheltuieli. Activitatea 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Din aceste cauze pentru localizarea cheltuielilor de producţie în calculaţie se foloseşte noţiunea de centru de analiză. ajutătoare şi anexe. acestea devin tot sectoare de cheltuieli. Centrele de analiza mai pot fi definite ca fiind centre de lucru ale întreprinderii: birouri. Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli. magazine. magazine. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). umane şi de o putere de negociere asupra obiectivelor. se împart în două categorii. De asemenea. La rândul lor. producţie şi distribuţie. Centrul de responsabilitate corespunde unui centru de analiză în care a fost desemnat un responsabil ce dispune de o delegare de autoritate asupra resurselor materiale. sectii de productie. constituite pe seama secţiilor de bază şi a subdiviziunilor lor.

Bazele de repartizare cele mai frecvent utilizate sunt:  ore manopera directă. Fiecare centru de analiză trebuie să regrupeze elemente de cheltuieli şi să realizeze aceeaşi operaţie în scopul de a putea măsura activitatea printr-o unitate reprezentativă numita unitate de lucru sau unitate de muncă sau unitate de baza de repartizare(UBR). Acestor centre de analiză le sunt afectate cheltuielile directe şi le sunt imputate cheltuielile indirecte. Cheltuielile centrului sunt în esenţă cheltuieli de structură şi existenţa lor nu este legată de nivelul activităţii. este denumit şi centru de administrare şi finanţare. De exemplu: cifra de afaceri realizată.  ore de lucru maşină. Ansamblul acestor operaţii se efectuează într-un cadru unic numit tabloul de repartizare a cheltuielilor indirecte. Aceasta unitate reprezinta unitatea de măsura a activităţii diferitelor centre de analiza şi permite urmatoarele: . Al doilea criteriu de clasificare grupeaza centrele de analiza în:  centre operaţionale  centre de structură Centrul operaţional corespunde unui centru de analiza a carui activitate poate fi măsurată în unităţi fizice: cantitatea de material prelucrat. volumul salariilor directe.  cantitatea de produse obţinută în centru. număr ore manoperă şi aceste cheltuieli sunt operaţionale.fracţionarea costului unui centru de analiză şi obţinerea costului unităţii de bază de repartizare potrivit coeficientului de repartizare. legate de nivelul activităţii. Uneori este imposibil sa se determine o bază de repartizare fizică pentru un centru de analiză şi în acest caz se va folosi o bază monetară pentru exprimarea activităţii centrului.repartizarea unei părţi din costul unui centru de analiză asupra costurilor produselor pe baza numărului de unităţi de bază de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. Centrul de structură corespunde unui centru de analiză a cărui activitate nu poate fi măsurată cu o unitate fizica semnificativă. El vizează în general o categorie de cheltuieli sau o anumită cheltuială care se efectuează şi poate fi comparată cu o previziune în scopul determinării abaterilor. Centrul de profit corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de profit. În acest centru veniturile sunt ataşate la cheltuieli şi exista mijloace de comparare a acestora. Centrul de cost corespunde unui centru de responsabilitate pentru care obiectivele contabilităţii de gestiune sunt stabilite în termeni de cost. costul de producţie al produselor vândute. .CONTABILITATE DE GESTIUNE 51 centrului trebuie sa poata fi măsurată cu scopul de a controla rezultatele şi de a le compara cu previziunile făcute pentru eliminarea eventualelor diferenţe sau pentru a le corecta. Centrul de investiţii este un centrul de profit în sensul că acţionează pe principiul variabilelor determinate de venituri şi cheltuieli în valoare şi volum dar şi a capitalurilor care îi sunt necesare. Numărul centrelor de analiză este stabilit în funcţie de mărimea unităţii patrimoniale şi de tipul de activitate. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

utilizabile numai în anumite etape ale calculaţiei costurilor producţiei. În acest fel se obtin niste coeficienti sau cifre de echivalenta. kilogram. unităţi de calculaţie convenţionale. fie ca numar de ore de functionare a utilajului sau chiar sub forma altor unităţi de timp. Purtator de costuri este reprezentat de produsul finit. În aceste cazuri se folosesc unităţi de masura tehnice sau naturale de exemplu: metru. folosite atunci când producţia nu este omogena. consumul specific de materii prime care se consuma pentru obtinerea tuturor produselor. şi anume : unităţi de calculaţie naturale (fizice).. utilizate de unităţile patrimoniale cu producţie omogena. La rândul lor. lucrarea sau serviciul ci unităţile de masura în care acesta se exprimă. fie ca numar de ore-productie. obtinute din calcule. o maşina sau un grup de maşini. presupunând aceleaşi consumuri de valori (producţia cuplată sau producţia sortodimensionala). lucrarea executata sau serviciul prestat sau întreaga producţie fizică. kilowatt. Unitatile de calculaţie convenţionale au în general calitatea de unităţi de calculaţie intermediară. Pentru a obţine prin calculaţia costurilor informaţii cât mai fidele este necesar ca obiectul calculaţiei să fie exprimat în cele mai adecvate unităţi de măsura. cum ar fi: timpul de munca pe unitatea de produs. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Purtătorii de costuri sunt elemente care fac necesară funcţionarea unei întreprinderi. Unităţile de calculaţie se grupează în două mari categorii. De multe ori. faze succesive pe sectoare sau centre de cheltuieli şi putatori de cheltuieli. Unitatea de calculaţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 52   Purtatori de costuri şi rolul lor în contabilitatea de gestiune Obiectul calculaţiei costurilor este rezultatul activităţii ce se desfăşoară în diferite etape. etc. lucrarile executate şi serviciile prestate se leagă între ele prin tehnologie şi organizare. confruntându-se de cele mai multe ori cu rezultatele activităţilor. obiectul calculaţiei nu este produsul. luându-se în considerare un element comun tuturor produselor. constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri. determinate în asa fel încât sa permita evaluarea întregii productii printr-un singur indicator.  unităţi de timp. tractoare de un anumit numar de cai putere. costul unitar se stabileşte în raport cu unitatea de măsura fizică cea mai potrivită. a carei marime se raporteaza la marimile corespunzatoare celui mai reprezentativ produs sau celui luat ca baza de calcul(produs etalon). şi care serveste ca baza de raportare în calculatia costurilor . o fază de fabricaţie sau un stadiu de fabricaţie. dar produsele fabricate. .  unităţi exprimate sub forma cifrelor de echivalenta. o comandă. bucata caloria. o lucrare sau un serviciu. respectiv cu obiectul calculaţiei. utilizate dupa caz.  unităţi valorice. globală. denumite şi unităţi de calculaţie . o piesă sau un grup de piese. El poate fi reprezentat de produsul finit. La finalul calculaţiei. etc. de exemplu: tona de lactate cu anumite procente de grasime. care se stabilesc prin îmbinarea unei unităţi tehnice cu caracteristicile functionale sau calitative ale productiei. perechea. acestea se împart în urmatoarele categorii :  unităţi tehnice de masura. care se utilizeaza pentru omogenizarea calculatorie a productiei . indiferent de forma ei de exprimare.

Particularităţile tehnologiei de fabricaţie. determină următoarele categorii de purtători de costuri:  în conditiile unui proces tehnologic omogen. Calculaţia costurilor pe purtători de costuri reprezintă etapa în care se înfaptuieşte obiectivul calculaţiei. purtătorii de cost pot fi detaliaţi pe clase de calitate . respectiv natura producţiei şi etapele în care se realizează produsul. purtatorul de cost poate fi produsul finit sau semifabricatul .  daca se realizează o producţie de îmbinare. corespunzător specificului şi caracteristicilor tehnologice şi modului de organizare a procesului de producţie. 4. asamblare.  în cazul proceselor de producţie care se finalizează cu obţinerea de produse independente. purtătorul de cost îl constituie aceste produse . făcându-se distincţie între producţia terminata şi cea neterminata. Între cheltuielile directe şi purtatorii de costuri exista o legatura directă atât în faza previzionarii cât şi în faza efectuarii lor. purtatorul de cost îl constituie. din care pot rezulta produse principale. sau chiar operaţia de prelucrare . Există mai multe categorii de purtători de costuri. În funcţie de gradul de finisare al producţiei. 2. şi anume : 1. În general. sau produsul nematerial. 6.CONTABILITATE DE GESTIUNE 53 Majoritatea întreprinderilor îşi organizează calculaţia costurilor pe purtatori de costuri. cum ar fi: semifabricate. Purtătorii de cost mai pot fi grupaţi şi astfel :  purtători sintetici. respective produsul finit. 5. respectiv lucrarea sau serviciul . subansamble sau ansamble. concret al producţiei. Daca produsele sunt diferenţiate din punct de vedere calitativ. de la caz la caz. Între cheltuielile indirecte şi purtatorii de costuri legatura se realizează prin elemente esenţiale (chei de repartizare a cheltuielilor indirecte pe purtatori de cheltuieli sau centre de cheltuieli). produse secundare şi deşeuri. Clasificarea cheltuielilor directe şi indirecte este dată de modul de individualizare pe purtatori de costuri.  în cazul producţiei cuplate sau a celei sortodimensionale. ca rezultat al proceselor de fabricaţie. 3. care se desfaşoara într-o succesiune de faze sau stadii de prelucrare. În funcţie de conţinutul material. piesele.  purtători analitici de costuri. purtătorii de cost pot fi produse destinate livrarii. cei enumeraţi la punctele anterioare . astfel încât să se asigure unitatea între latura naturală şi cea valorică a procesului de producţie. Fundamentarea criteriilor dupa care cheltuielile se împart în directe şi indirecte au în vedere pe de o parte posibilitaţile contabilităţii analitice de a identifica aceste 2011 Universitatea Hyperion 2011 . piese. purtatorul de cost îl constituie produsul asamblat . În funcţie de destinaţia pe care o capată rezultatele producţiei. purtătorul de cost poate să-l constituie produsul obţinut într-o faza de fabricaţie . subansamble. gradul de detaliere a purtătorilor de costuri se stabileşte în fiecare caz în parte. la nivelul întreprinderii. purtătorul de cost îl constituie produsele cuplate . sau produse destinate consumului intern. produsul material.

2. b) reprezintă criterii de repartizare a cheltuielilor indirecte. sau invers. constituie baza centrelor de responsabilitate. În contabilitatea de gestiune centrele de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii: a) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. iar pe altă parte legăturile care există între aceste cheltuieli şi purtatorii de costuri. c) locurile de muncă unde se consumă resurse de forţă de muncă. c) purtători finali şi purtători operaţionali. 4. purtatori de costuri ce reprezinta multipli ai unităţii de calculatie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 54 cheltuieli pe purtătorii de costuri. INTREBĂRI DE CONTROL 1. c) reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare. constituie baza centrelor de responsabilitate. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. lucrările şi serviciile obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii sale de bază. b) locurile de muncă unde se consumă diverse resurse ale întreprinderii. purtătorii de costuri se clasifică în: a) purtători operaţionali şi purtători intermediari. Între purtatorii de costuri şi unitatea de calculaţie exista o strânsa legatura de interdependenţă:  unitatea de calculaţie ca unitate de produs. b) purtători finali şi purtători intermediari. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Locurile de cheltuieli pot fi: a) locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. b) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. Purtătorii de costuri reprezintă: a) activitatea comercială a întreprinderii. constituie baza de calcul a veniturilor. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. b) activitatea financiar-contabilă a întreprinderii.  unitatea de calculaţie este o subdiviziune a purtătorilor de costuri intermediari. 3. lucrare. 5. După rolul pe care îl au în procesul de formare a costului. Locurile de cheltuieli sunt: a) locurile de muncă unde se consumă materii prime. asigură posibilitatea comparării cheltuielilor efectuate şi a producţiei obţinute în întreprinderi cu structuri similare. servicii coincide cu purtatorii de costuri. c) locuri funcţionale de cheltuieli şi locuri primare de cheltuieli. c) produsele.

unitatea patrimonială se împarte în :  secţii ale activităţii de bază . formeaza fundamentul centrelor de resposabilitate stabilite pentru controlul cheltuielilor şi al producţiei obţinute. alcatuiesc criterii de bugetare internă şi urmarire analitică a tuturor cheltuielilor. administrare şi conducere a procesului de producţie . sectii de productie. operaţii privind aprovizionarea. ele constituie locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic. care corespund secţiilor de bază şi subdiviziunilor lor .  compartimente funcţionale . sectii auxiliare şi sectii neindustriale la care se adauga compartimentele functionale. Compartimentele funcţionale pot fi urmarite ca zone distincte de cheltuieli. aferente secţiilor auxiliare şi anexe . Unitatea de calculaţie. În funcţie de particularităţile organizării şi tehnologiei locurile de cheltuieli se împart în două categorii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 55 REZUMAT Sectorul de cheltuieli reprezintă o subdiviziune a cadrului tehnico-productiv. de conducere şi administrativ al întreprinderii în raport cu care se organizează. Din punct de vedere organizatoric. programează şi urmăresc analitic cheltuielile care formeaza costul producţiei.  secţii ale activităţii auxiliare (ajutătoare) . Un anumit număr de astfel de compartimente formează un sector de cheltuieli.  locuri structurale de cheltuieli. reprezentate de spaţiile unde se execută procese.  secţii neindustriale . acestea devin tot sectoare de cheltuieli. şi anume :  locuri operaţionale de cheltuieli numite şi locuri de producţie sau de muncă. dacă în cadrul secţiilor de producţie (sau atelierelor) există aţa numite centre de producţie (constituite din una sau mai multe maşini ori locuri de munca manuale unde se execută aceeaşi operaţie de producţie etc). Funcţiile sectoarelor de cheltuieli: reprezintă repere pentru delimitarea tuturor cheltuielilor care se cuprind în costul producţiei. indiferent de forma ei de exprimare. De asemenea. Din punct de vedere al structurii organizatorice şi funcţionale unitatea patrimonială se împarte în sectoare de activitate.  zone auxiliare de cheltuieli. care au la bază activitatea de organizare. producţia şi desfacerea bunurilor . constituie elementul de bază al calculaţiei pe purtători de costuri 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Mai multe locuri de cheltuieli formează o zona sau sector de cheltuieli care în funcţie de rolul pe care îl au în realizarea obiectului unităţii patrimoniale se împart în două categorii :  zone principale de cheltuieli.

. H. Cârstea G. 2004 2. Calculaţia şi managementul costurilor. Teora. 2003 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 2. Contabilitatea de gestiune.. Bouquin. Ed. Paris. Chadwic H. Ed. Ebbenek K. Ed. Possler L. Bucureşti. 1999 4.. Comptabilite de gestion. Teora. Ristea M. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.. 2001 3. Atlas Press. Economica. Ed. 3 edition. Oprea C. exemplificaţi sectoarele de cheltuieli existente. Bucuresşti.CONTABILITATE DE GESTIUNE 56 TEME DE CONTROL 1. Explicaţi funcţiile sectoarelor de cheltuieli. Pe exemplul entităţii unde va desfăşuraţi activitatea.. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.

3. SISTEMUL METODELOR DE CALCULAŢIE A COSTURILOR Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.CONTABILITATE DE GESTIUNE 57 Unitatea de învăţare 8 3. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să cunoască tipurile de metode de calculaţie şi a conţinutului acestora O2: să cunoască procedeele utilizate în calculaţia costurilor O3: să dobândească unele cunoştinţe şi deprinderi practice privind alegerea şi aplicarea celor mai potrivite procedee de calculaţie a costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

2011 Universitatea Hyperion 2011 . bugetul manoperei directe). şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie (antecalculaţii şi postcalculaţii). la introducerea în fabricaţie a unui nou produs. Postcalculaţiile se întocmesc după terminarea procesului de producţie a produselor.bugetul cheltuielilor de circulaţie (desfacere). .cost.bugetul cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuielile comune ale secţiei). Calculaţia de buget se întocmeşte pentru determinarea costului producţiei planificate a se executa de către întreprindere în anul următor. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. adică metoda standard şi metoda normativă. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: calculaţia de proiect. calculaţia standard şi calculaţia normativă. Elaborarea acestor calculaţii se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 9 ”Conturi de gestiune”. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. În acest sens mai există şi alte antecalculaţii specifice diferitelor metode de calculaţie a costurilor. calculaţia de buget. lucrare executată sau serviciu prestat. Elaborarea tuturor acestor antecalculaţii se realizează şi se concretizează în diferitele bugete privind costurile. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). Antecalculaţiile se elaborează înainte de a începe procesul de producţie la care se referă. cum ar fi: antecalculaţiile tarif-oră-maşină. Calculaţia de proiect se întocmeşte cu ocazia elaborării documentaţiei de înfiinţare a unei noi întreprinderi. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. Cu ajutorul lor se determină indicatorii efectivi privind costurile de producţie. . b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor (periodice şi neperiodice). antecalculaţiile PERT. şi anume: . dintre care menţionăm următoarele:a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. Calculaţia standard şi calculaţia normativă sunt calculaţii specifice celor două metode de calculaţie.bugetul cheltuielilor generale de administraţie. etc. Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii. defalcată pe trimestre şi luni calendaristice. . la primirea unor comenzi ale beneficiarilor şi la lansarea lor în fabricaţie.CONTABILITATE DE GESTIUNE 58 NOŢIUNI TEORETICE Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri.bugetele cheltuielilor directe (bugetul consumului de materii prime şi materiale directe. pe locuri de cheltuieli şi mixte).

cum este cazul costurilor efective calculate la întreprinderile cu producţie de masă. Drăcea R. THM. 3 . 185. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. iar în momentul închiderii comenzii se întocmeşte postcalculaţia.aceleaşi grupări privind cheltuielile de producţie şi acelaşi conţinut al diferitelor elemente de cheltuieli care determină structura costului. De exemplu. Contabilitatea analitică şi de gestiune. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. GP). Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. procedeele şi tehnicile de calcul folosite)3. obiectul de calcul şi sfera de cuprindere. metode mixte(globală.. Iacob C. Literatura de specialitate utilizează mai multe criterii de clasificare a acestor metode de calculaţie. Pentru a putea realiza controlul bugetar al costurilor este necesar ca la baza calculaţiilor să stea aceeaşi metodă. calculaţiile de fundamentare a preţurilor noilor produse. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. formarea şi gruparea costurilor. metoda standard. calculaţii neperiodice sunt cele întocmite în cazuri speciale: calculaţiile de proiect cuprinse în documentaţia de fundamentare a unor investiţii. atât în cazul antecalculaţiilor cât şi al postcalculaţiilor. pag. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. deci aceleaşi sectoare (centre) de cheltuieli. Aceasta se datorează cerinţelor managementului întreprinderii. metoda costurilor directe. De asemenea. care presupune elaborarea unor bugete de cheltuieli. Editura Tribuna Economică. . Aceste două criterii de clasificare le considerăm cele mai importante.M. . pe locuri de cheltuieli. Calculaţiile periodice se efectuează la intervale de timp egale.aceeaşi nomenclatură a producţiei pentru care se determină costul. literatura de specialitate prezentând şi alte criterii de clasificare ( procesul tehnologic. pe comenzi. PERT.aceleaşi procedee de determinare şi delimitare primară a cheltuielilor pe locuri de cheltuieli şi pe purtători de costuri. ceea ce implică aceeaşi purtători de costuri. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . rolul informaţional al costurilor. evaluarea costurilor. dintre care menţionăm: perioada de apariţie.aceeaşi structură organizatorică a întreprinderi. . În practica şi teoria economică există o multitudine de metode de calculaţie a costurilor. pe faze). structura costului. 1988.CONTABILITATE DE GESTIUNE 59 Se observă că de fapt există o dublă determinare a costurilor. prin elaborarea antecalculaţiilor şi a postcalculaţiilor.. iar apoi urmărirea costurilor efective şi a eventualelor abateri de la cele normate (bugetate). Aceasta presupune următoarele. Respectând cu stricteţe aceste cerinţe se asigură o valoare informaţională certă calculaţiei folosite. .aplicarea aceloraşi criterii şi procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte şi calculul aceloraşi indicatori intermediari (costuri de secţie). în cazul lansării unei comenzi se întocmeşte antecalculaţia. . Calculaţiile neperiodice sunt acelea care se elaborează la intervale de timp inegale.

Acestea sunt: metoda globală. pe comenzi. 2. INTREBĂRI DE CONTROL 1. c) metoda soldurilor şi metoda contabilă. calculaţiile pot fi: a) calculaţii periodice şi calculaţii pe termen lung. Postcalculaţiile se întocmesc: a) înainte de începerea procesului de producţie a produselor. b) calculaţii directe şi calculaţii indirecte. pe faze. 4. Acestea sunt: metoda direct costing şi metoda costurilor directe. metoda THM. pe total activitate şi metode mixte. c) calculaţii pe termen scurt şi calculaţii pe termen lung. pe total activitate şi metode mixte. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Pentru evaluarea producţiei neterminate se pot utiliza următoarele metode: a) metoda inventarierii şi metoda contabilă. 1. pe locuri de cheltuieli şi metode mixte. După raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie. În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. b) după terminarea procesului de producţie a produselor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 60 c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar. metoda costurilor normate. 3. c) pe purtători de costuri. După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: a) pe purtători de costuri. c) metode clasice şi metode moderne. b) metode absorbante şi metode parţiale. există două grupe de metode de calculaţie: a) metode clasice şi metode parţiale. Metodele absorbante includ în costul unitar toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. c) calculaţii de proiect şi calculaţii de buget. c) în perioada de proiectare a produselor. lucrărilor şi serviciilor la care se referă. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. b) calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. b) metoda inventarierii şi metoda soldurilor. b) pe locuri de cheltuieli. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. 7. metoda costului standard. calculaţiile pot fi: a) antecalculaţii şi postcalculaţii. metoda GP). lucrărilor şi serviciilor la care se referă.

metode mixte(globală. pe faze şi metoda coeficienţilor de echivalenţă) şi moderne ( metoda costului normat. b) obiectul de calcul (pe purtători de costuri. 3. metoda standard. Metodele parţiale iau în calculul costului unitar: a) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. pe faze). c) După sfera de cuprindere a costurilor în costul unitar există două grupe de metode. Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. calculaţia de buget. metoda costurilor directe. a) În funcţie de raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie la care se referă acestea există: antecalculaţii şi postcalculaţii. calculaţia stocurilor şi calculaţia rezultatelor. În funcţie de rolul lor în procesul managerial există următoarele forme ale antecalculaţiilor: a) calculaţia de proiect. pe locuri de cheltuieli şi mixte). Metoda de calculaţie a costurilor cuprinde totalitatea procedeelor de colectare şi de repartizare a costurilor pe locuri de ocazionare şi pe purtători de costuri. b) cheltuielile directe ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. Aceste metode se pot clasifica după mai multe criterii: a) perioada de apariţie (metode clasice şi metode moderne). REZUMAT Calculaţia costurilor reprezintă totalitatea instrumentelor matematice utilizate pentru determinarea costului întregii producţii şi pe unitatea de produs. calculaţia de buget. b) calculaţia de proiect. 4. a) După perioada de apariţie metodele de calculaţie se clasifică în clasice (metoda globală. Calculaţiile privind costul producţiei se pot clasifica după două criterii. lucrare executată sau serviciu prestat. b) numai anumite costuri ocazionate de producţia şi comercializarea produselor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe comenzi. calculaţia stocurilor şi calculaţia normativă. THM. b) După obiectul de calcul metodele de calculaţie pot fi: pe purtători de costuri. calculaţia de buget. c) cheltuielile indirecte ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. pe locuri de cheltuieli. şi anume: metode absorbante (full-costing) şi metode parţiale. c) sfera de cuprindere(absorbante şi parţiale). c) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor. PERT. b) În funcţie de intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor există: calculaţii periodice şi calculaţii neperiodice. GP).CONTABILITATE DE GESTIUNE 61 2. c) calculaţia de proiect. calculaţia standard şi calculaţia normativă. şi anume: a) după raportul dintre momentul elaborării calculaţiilor şi perioada în care are loc procesul de producţie şi b) după intervalul de timp la care se repetă efectuarea lor. Metodele absorbante includ în costul unitar: a) toate cheltuielile ocazionate cu producerea şi comercializarea produselor.

. Economica.. descrieţi una din metodele absorbante. Explicaţi importanţa antecalculatiilor şi a postcalculaţiilor. Ed. Bucureşti. Calculaţia şi managementul costurilor. Oprea C. Bouquin. Contabilitatea de gestiune. 1999 4. Folosind bibliografia recomandată precum şi resursele web. H.. Possler L.CONTABILITATE DE GESTIUNE 62 TEME DE CONTROL 1. 2003. Ed. Ristea M. 2001 3.. RECOMANDĂRI BILIOGRAFIC 1. Cârstea G. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Teora. Comptabilite de gestion. 3 edition. 2. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Teora. Atlas Press.. 2004 2. Ed. Bucuresşti. Ed. Ebbenek K. Paris. Chadwic H.

pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 63 Unitatea de învăţare 9 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII .presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. prezintă urmatoarele date : Total cheltuieli indirecte 50. valoarea utilajului. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători.1. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. gen de activitate etc N = numarul produselor.000 lei Total salarii directe 100. dar diferită ca marime. Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1 Se alege un criteriu (baza) de repartizare. cum ar fi: salariile directe. Sectoarelor de cheltuieli.000 lei din care : Salarii directe aferente produsului A 75. suprafaţa ocupată. puterea motoarelor etc. 1. numărul de ore maşină.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 . varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi.se prezintă sub 2 forme : a. b. dupăa formula: Rj = bj x ks 1. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global. Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) . totalul cheltuielilor directe. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula: ks = CH r n unde: bj j 1 ks = coeficientul de suplimentare CHr = cheltuieli de repartizat bj = mărimea bazei de repartizare în cazul unui produs. .2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 64 NOŢIUNI TEORETICE 1.sector de cheltuieli. forma cifrelor relative de structură.000 lei Salarii directe aferente produsului B 25. calculat dupa formula de mai sus Problemă rezolvată O societate care fabrică două produse. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării.se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi. gen de activitate etc Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector.

000 x 0. cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie.000 100. Problemă rezolvată O entitate care deţine 2 secţii de producţie.3.500 lei Produsul B : 25.000 x 0. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe subgrupe. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori.5 ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 250 x 125 = 31.000 lei Cheltuieli cu amortizarea 50.000 125 400 Universitatea Hyperion 2011 . Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli.5 = 37.000 lei Cheltuieli cu intreţinerea şi reparaţiile 20.250 kw Bazele de repartizare alese sunt : Suprafaţa secţiilor pentru cheltuielile cu amortizarea Puterea motoarelor pentru cheltuielile cu energia electrică şi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile Reaprtizarea cheltuielilor cu amortizarea Se calculează coeficientul de repartizare : 50. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta.250 lei 2011 50. Indirecte 50.000 0.000 lei 2 Suprafaţă secţia 1 : 250 m Suprafaţă secţia 2 : 150 m2 Putere motoare secţia 1 : 1. Rezolvare Baza de repartizare este dată de salariile directe.000 lei 1.500 lei Total ch. prezintă următoarele date : Cheltuieli cu energia electrică 30.000 kw Putere motoare secţia 2 : 1.000 lei Total cheltuieli indirecte de producţie 100. Se calculeaza coeficientul de repartizare: 65 ks Se calculează valoarea cheltuielilor indirecte repartizate pe produse : Produsul A : 75.5 = 12.CONTABILITATE DE GESTIUNE Să se efectueze repartizarea cheltuielilor indirecte folosind procedeul suplimentării prin coeficient unic.

şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.000 15. 1.000 lei 1. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS).78 lei Total ch.222. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie).750 lei 50. Total ch. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie).000 lei 66 Repartizarea cheltuielilor cu energia electrică şi a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile Deoarece ambele cheltuieli au aceeaşi bază de repartizare.2222 = 27.000 7.000 400 Secţia 3 8. Pentru simplificarea calculului. care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat. Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli.000 50.2222 = 22.000 300 Total 23.250 x 22. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt.000 2. Explicaţii Ch.CONTABILITATE DE GESTIUNE Secţia 2 : Total ch.4.000 x 22.000 2.22 lei Secţia 2 : 1.000 5.2222 2. Indirecte de producţie.000 lei Se calculează coeficientul de repartizare : ks Se calculează valoarea cheltuielilor cu amortizarea repartizate pe secţii : Secţia 1 : 1. aferente procesului de fabricaţie. Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.000 8. Amortizare 150 x 125 = 18.250 22.000 3.Crt. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .777. CIFU Secţia 1 10.000 3. se sumează valoarea lor. Indirecte de repartizat : 50. precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr.000 3.000 500 Secţia 2 5. indirecte 50.

400 1.000 8.400 Chr 4.400 3.000 2. CGS bP1 bp2 bp3 300 100 100 300 100 100 100 300 100 250 200 50 200 100 150 100 50 - 67 3.6666 Total Chr 3.000 1.333.250 750 3.5 2.68 Produs C 2.68 2.68 5.066.600 14.000:400 7.000 1.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5. sector etc. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi.000 1..000 Total de control 15. sector etc faţă de total bază.000 3.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.550 2.600 400 2.666.32 1.150 1.32 3. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.066.400 7.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.000 Chr 2.68 2. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.000:300 16.000 1.000:500 14 3.150 15.CONTABILITATE DE GESTIUNE bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt.000 5.000 4.200 1.000 3.6666 3.6666 16. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie.000 9783.32 Produs B 3.783.383.32 4.5 7.066.000 1. faţă de total bază.000 23.000 1.600 2.

după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică.000 lei.000 gB = 0.8 1.000 lei RB = 0. sectorul. 68 Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B. Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0.000 lei Total 10.000 = 8.000 4. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1.000 0.000 5.000 lei Baza de repartizare – ch.2 x 10. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .000 gA = b. j = produsul. Care din formele procedeului suplimentării consideraţi că este mai potrivită pentru a fi aplicată? 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 4.000 = 2. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile.000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs. din care . cu salariile directe 5.000 4.000 lei . determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.produs B 4.000 4.000 1. 2. sector etc.2 1. Rezolvare a.8 x 10. Explicaţi de ce există mai multe variante ale procedeului suplimentării.CONTABILITATE DE GESTIUNE bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10.000 5.produs A 1.000 lei INTREBĂRI DE CONTROL 1.

calculat dupa formula de mai sus Procedeul suplimentarii prin coeficienţi diferenţiaţi Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul unor coeficienţi care diferă de la un fel de cheltuială la alta. Aceasta variantă se foloseşte în special pentru reaprtizarea cheltuielilor indirecte (comune) asupra sectoarelor de cheltuieli. valoarea utilajului. pe sectoare sau zone de cheltuieli şi în ultimă instanţă pe purtători. forma cifrelor relative de structură.CONTABILITATE DE GESTIUNE 69 TEME DE CONTROL Problema 1 O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B. varianta coeficienţilor diferenţiaţi şi varianta coeficienţilor selectivi. dacă baza de repartizare pentru produsele A. Se alege un criteriu (baza) de repartizare. după formula:Rj = bj x ks Procedeul suplimentarii prin coeficient unic sau global (forma clasică) Presupune repartizarea unei intregi categorii de cheltuieli comune (indirecte) pe purtatori. şi fiecare coeficient de suplimentare se determină în raport cu alt criteriu.pt. Procedeul se utilizeaza si pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pe purtatori.pt. dar diferită ca marime. cu ajutorul unui singur coeficient de suplimentare. Produsul B 272 lei .157 lei. se prezintă sub 2 forme :a. numărul de ore maşină. puterea motoarelor etc. cum ar fi: salariile directe. dacă entitatea foloseşte delimitarea cheltuielilor indirecte pe 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Problema 2 Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi. în sumă de 1. comună ca natură tuturor produselor care constituie obiectul repartizării. Produsul A 328 lei . suprafaţa ocupată. forma clasică a procedeului suplimentării în variantele: varianta coeficientului unic sau global. Etapa 2 Se calculează coeficientul de suplimentare după formula:ks = CH r n unde: bj j 1 Etapa 3 Se caclulează cota de cheltuieli R ce revine unui produs j sau unui sector. Forma clasică a procedeului suplimentării Etapa 1. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: .pt.000 lei. totalul cheltuielilor directe. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii. b. şi anume: pentru produsul A 500 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 10. Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe. Produsul C 241 lei REZUMAT PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII se foloseşte pentru repartizarea şi delimitarea cheltuielilor comune (indirecte) pe genuri de activităţi.

Possler L. Bucuresşti. Atlas Press. Ed.CONTABILITATE DE GESTIUNE subgrupe.. Teora. Ed. Cârstea G. Bucureşti.. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. Teora. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Paris. Ristea M. 2003. 2004 2. 1999 4. Ed. Ebbenek K.. Comptabilite de gestion. Chadwic H. Contabilitatea de gestiune. Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Oprea C. Calculaţia şi managementul costurilor. H. Ed. 2001 3. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 gj = 70 bj n unde: bj j 1 Etapa 2 Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 3 edition.. Economica. cum ar fi: cheltuieli de intreţinere şi funcţionare a utilajului şi cheltuieli generale de secţie. Bouquin.

studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O2: să cunoască modul în care se aplică procedeele de determinare a cheltuielilor indirecte O3: să explice importanţa determinării cheltuielilor indirecte în calculaţia costurilor 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Citeşte şi rezolvă studiul de caz Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 71 Unitatea de învăţare 10 PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR INDIRECTE (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

Problemă rezolvată O entitate care deţine 3 secţii de prodcţie fabrică 3 produse. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. Indirecte de producţie. 3. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli.000 400 300 100 250 200 50 Secţia 3 8.000 3. CIFU bP1 bp2 bp3 Mărimea bazei de repartizare pt. 1.000 3.Crt.000 15.000 8. Pentru simplificarea calculului. CGS bP1 bp2 bp3 Secţia 1 10.CONTABILITATE DE GESTIUNE 72 NOŢIUNI TEORETICE 2. precum şi mărimea bazelor de repartizare: Nr. Să se repartizeze cheltuielile indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi cheltuielile generale de administraţie. Explicaţii Ch.4. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie). din care: CIFU CGS Mărimea bazei de repartizare pt.000 500 300 100 100 300 100 100 100 Secţia 2 5. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici.000 3. care au urmatorul parcurs tehnlogic: Produsul A: Sectia 1 Secţia 2 Secţia 3 Produsul B: Secţia 1 Secţia 3 Produsul C: Secţia 1 Secţa 2 În tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile indirecte (pe secţii) de repartizat. aferente procesului de fabricaţie. Rezolvare Calculăm coeficienţii de repartizare pe secţii şi pe produse: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie).000 2.000 5. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs.000 7.000 300 200 100 150 100 50 Total 23. folosind procedeul suplimentării prin coeficienţi selectivi.000 2.

Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) .32 4.6666 3.000 3.000 8. după formula: Rj = gj x CHr Observaţie: repartizarea cheltuielilor indirecte cu ajutorul cifrelor relative de structură determină rezultate finale identice cu cele obţinute prin procedeul suplimentării în forma clasică.400 7.666.600 2.000:300 10 Secţia 2 Formulă Valoare 3.783.000 4.5 Secţia 3 bj K 200 100 16.600 14.000:150 20 Repartizarea cheltuielilor indirecte pe categorii şi pe produse: Secţia 1 bj K CIFU P1 P2 P3 Total CGS P1 P2 P3 Total 300 100 100 14 14 14 Secţia 2 bj K 300 100 7.6666 16.68 2.000 1.000 Chr 2.066.000:250 8 Secţia 3 Formulă Valoare 5.000 2.250 750 3. faţă de total bază. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs.333. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs.383.5 7.600 400 2. j = produsul.000 Total de control 15.32 1.32 Produs B 3.000 1.000:500 14 3.000 1.000:300 16. sector etc. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs. sector etc. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs.000 3.000 9783.000 1. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile.400 3.400 Chr 4.066.68 Produs C 2.150 15. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .400 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 73 K KCIFU KCGS Secţia 1 Formulă Valoare 7.6666 Total Chr 3.000 5.5 2.550 3.000 23.68 2..200 1.000 100 100 100 10 10 10 200 50 8 8 100 50 - 20 20 - CIFU CGS Total Produs A 9.000 1.150 1.32 3. sector etc faţă de total bază.000 1.68 5. sectorul.000:400 7.066.

Baza de repartizare o reprezintă cheltuielile directe.000 lei Total 10. şi anume: pentru produsul A 100 lei si pentru produsul B in suma de 200 lei.2 x 10. dacă baza de repartizare pentru produsele A.000 Total 6.000 gB = 0.000 4. Determinarea cotelor de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs: RA = 0.8 x 10.000 lei Baza de repartizare – ch. din care .000 lei Să se determine cota de cheltuieli indirecte corespunzătoare fiecărui produs.pt. Produsul A 328 lei .pt. Să se repartizeze chletuileile indirecte pe obiecte de calculaţie prin ambele forme ale procedeului suplimentarii: Forma clasică Forma cifrelor relative de structură 6.produs B 4.000 = 4. Produsul C 241 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 RB = 0.000 = 8.000 lei .000 Ks = 100 200 6.000 Total 6.000 5.000 gA = TEME DE CONTROL 1.produs A 1.8 1. B si C o constituie costul raţional de productie ale carui valori sunt: .000 100 100 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE Problemă rezolvată O entitate care fabrica două produse A şi B.3333 100 200 300 200 200 gB = 0.157 lei.6667 x 6.000 4.pt. Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs: 1. Rezolvare a.000 = 2.000 300 20 RA = 100 x 20 = 2.000 lei.000 RB = 200 x 20 = 4.000 4. cu salariile directe 5.000 lei Problemă rezolvată O entitate inregistrează pentru fabricarea a două produse A si B.6667 100 200 300 RA = 0. cheltuieli indirecte de productie în sumă de 6. în sumă de 1.000 5.2 1. Produsul B 272 lei .000 = 2.000 lei.000 lei RB = 0.000 4.3333 x 6.000 0.000 gA = 74 b.000 1. prezintă următoarele date: Cheltuieli indirecte de repartizat: 10. Să se repartizeze cheltuielile generale de administratie ale unei entităţi.

H. 2001 3. Atlas Press. după formula: gj = bj n unde: bj j 1 g = ponderea bazei de repartizare corespunzătoare unui produs. Comptabilite de gestion.. Cârstea G. Ed.. Ed. Etapa 2 Coeficienţii se aplică asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării ( CHr) . Bucureşti. Economica. după formula: Rj = gj x CHr RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. sector etc faţă de total bază. sector etc. Bucuresşti. activitatea asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile. faţă de total bază. Ed. 1999 4. pentru fiecare secţie calculându-se coeficienţi de repartizare specifici. sectorul. sector etc. Contabilitatea de gestiune. Teora. bj = mărimea bazei de reaprtizare corespunzătoare unui produs. Oprea C. Calculaţia şi managementul costurilor. Forma cifrelor relative de sturctura Etapa 1 Se determină ponderea bazei de repartizare corespunzătoare fiecărui produs. aferente procesului de fabricaţie. Bouquin. 2004 2. trebuie identificate în mod exact acele cheltuieli indirecte care participă la realizarea fiecărui produs. Ristea M. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .. Ebbenek K. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Paris. şi alegerea produselor asupra cărora se repartizează respectivele cheltuieli. j = produsul. cheltuielile indirecte de productie (cheltuieli comune ale secţiei) se împart în doua categorii: cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a utilajelor (CIFU) şi cheltuieli generale ale secţiei (CGS). Procedeul constă în alegerea unor baze (criterii) de repartizare diferite pe tipuri de cheltuieli. determinându-se cotele de cheltuieli indirecte ce revin fiecărui produs. Teora. Deoarece produsele pot avea tehnologii de fabricaţie diferite (ceea ce presupune şi itinerarii diferite în cadrul secţiilor de productie).. Possler L.CONTABILITATE DE GESTIUNE 75 REZUMAT Procedeul suplimentarii prin coeficienţi selectivi Se foloseşte exclusiv pentru repartizarea pe purtatori a cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli comune de secţie). Ed. 2003. Pentru simplificarea calculului... Chadwic H. 3 edition.

studenţii trebuie: O1: să cunoască importanţa delimitării cheltuielilor în variabile şi fixe O2: să cunoască procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O3: să aplice practic procedeele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe O4: să argumenteze modul în care cunoaşterea mărimii cheltuielilor variabile şi fixe oferă suport porcesului decizional 2011 Universitatea Hyperion 2011 .3. PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN FIXE ŞI VARIABILE Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 76 Unitatea de învăţare 11 4.

200.000 8. n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Etapa 5 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu Ch t t 1 n Qt Q Ch t Ch X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch.990.000 1.000 1.000 9.700 39.000 1.270.CONTABILITATE DE GESTIUNE 77 NOŢIUNI TEORETICE 1.000 5.120. Indirecte de productie Cht 1.n): n Qt Q t 1 .900 Chelt.000 1..200 7.000 8.300.. totalet – CVT Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1.100.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

000 5.270.200.200 1.400 400 1.000 312. Calculul cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune Ch var = Q * ch var 7.000 1.000 8. prod.000 Ch fixe 400.000 400.200 7.128. Calculul abaterii cheltuielilor de producţie din fiecare perioadă faţă de volumul mediu al cheltuielilor Volum productie Q 7. Calculul abaterii vol. Indirecte de productie Cht 1.128. Calculul cheltuielilor medii ale perioadei Chmed = sum(Cht)/n Chmed = 599. Calculul cheltuielilor de productie standard pentru o perioada de gestiune oarecare 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 400.000 Chv= 100 6.000 1. var 720.800 3.000 400.500 bucăţi.040.Calculul cheltuielilor variabile unitare Chv = sum (XY)t /sum(X*X)t Chv = 312.700 39.400 960.000 - Luna Xt 780 980 20 1.000 900.000.000 9.200 (XY)t .000/5 Chmed = 119.900 Chelt.800.156.900/5 Qmed = 7. din fiecare perioada de gestiune faţă de volumul mediu al producţiei 4.000 1.020 720 Yt 1.000 828.000 700.000 Ch.000 Ian Feb Mar Apr Mai 5.300.000 .800.596.804.980 2.180.144.100.000 Xt 608.000 8.000 800. Rezolvare 1.000 1.000 1.000 21.604.150.780.200 980.080.000 400.200 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 78 Să se calculeze folosind metoda celor mai mici pătrate care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie.120.400 518.000/3.200 1.203. Calculul volumului mediu al productiei Qmed = sum(Qi)/n Qmed = 39.Ch var 8.000 870. dacă volumul acestei producţii va fi de 9.400 3.990.960. Calculul cheltuielilor fixe Ch fixe = Cht .

900 Chelt.000/2.2000 Ch fixe = 400. Calculul cheltuielilor fixe ale unei perioade de gestiune oarecare Ch fix = Ch .000 + 100*9.000 2.700 39.000 8. totale min Ch. Calculul cheltuielilor variabile unitare.350. dupa relaţia: ch var = ( Ch max .000 5.000) / (9.100.CONTABILITATE DE GESTIUNE 79 Ch st = Ch fixe + (ch var * Q s) Ch s = 400.000 .Calculul cheltuielilor indirecte de productie standard 2011 Universitatea Hyperion 2011 .120.500 Chs = 1.(ch var* Qt) Ch fixe = 1.000 8.000 1.000 .000 .990.000 3.Ch. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch.500 bucăţi. 1.000 1.000 9.1. totale max . dacă volumul acestei producţii va fi de 9.200.(100*7.000 1.100.000 ch var = 100 2. var.120. Indirecte de productie Cht 1.270.7.000) ch var = 200.000 CVTpl = Să se calculeze folosind procedeul punctelor de maxim şi minim.200 7.300. Problemă rezolvată Cheltuielile indirecte de producţie şi producţia unei secţtii principale au avut următoarea evoluţie: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Volum productie Q 7.Q min) ch var = (1.Ch min) / (Qmax .300. care va fi nivelul cheltuielilor indirecte de producţie ocazionate de producţia lunii iunie. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl Observaţie Dacă se doreşte o reducere a cheltuielilor variabile cu un anumit procent CVT * % de reducere care se va scade din CVT.000 1.

350. Care este importanţa clasificării cheltuielilor in variabile şi fixe? 2.500* 100) Ch st = 1.n): n Qt Q t 1 ... REZUMAT 1. Procedeul celor mai mici pătrate Etapa 1 Determinarea volumului mediu de activitate pe o anumită perioadă „t” (t = 1.000 + (9.CONTABILITATE DE GESTIUNE 80 Ch st = Ch fixe + (ch var*Qs) Ch st = 400.000 INTREBĂRI DE CONTROL 1. totalet – CVT 2. Procedeul punctelor de maxim şi minim Etapa 1 2011 Universitatea Hyperion 2011 . n – numărul perioadelor Etapa 2 n n Determinarea cheltuielilor medii (CV + CF = C) pe acceeaşi perioadă: Ch Etapa 3 Aabaterea de volum de activitate(Xt): X t Etapa 4 Abaterea de cheltuieli (Y): Y Ch t Ch Etapa 5 Ch t t 1 n Qt Q Determinarea cheltuielilor variabile unitare: C Vu X t Yt X2 Etapa 6 Determinarea cheltuielilor variabile totale: CVT = CVu * Qt Etapa 7 determinarea cheltuielilor fixe totale: CFT = Ch. Care din metodele de delimitare a cheltuielilor în variabile şi fixe consideraţi că este mai facil de aplicat? Argumentaţi.

var.900.000 460. totale max .000 2. totale min Ch.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 390.600 Ch ind Ch t 600.000 530.Ch.000 390.000 460. C Vu Q max Q min Q Etapa 2 Determinarea cheltuielilor variabile totale ale perioadei planificate: CVT = CVu * Qpl TEME DE CONTROL Problema 1 Cheltuielile indirecte de producţie şi volumul de activitate au avut următoarea evoluţie: Luna Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod 600 500 450 400 350 300 Ch ind 600.000 425. nivelul cheltuielilor ocazionate de un volumul de activitate 4.000 425.000 495.000 495.000 530. Rezolvare 1.800 ore previzionat pentru luna ianuarie. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Q 600 500 450 400 350 300 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE 81 Determinarea cheltuielilor variabile unitare: Ch.000 Să se determine folosind metoda celor mai mici pătrate şi procedeul punctelor de minim şi de maxim.

445.300 6. Ch ian = Ch ian = 82 3 2.370.000 2.300 6.460.000 2.CONTABILITATE DE GESTIUNE n=6 1 Qmed = Q med = ch var = ch var = 2.320 6.250 6.000 2.450 Ch ind Cht 2.421.000 2.400 Ch ind Cht 2.100 6.000 2.250 6.340 6. Metoda celor mai mici patrate Luna Qprod Qt 6.415.000 2.355.400.000 2.000 2.427.150 6.000 2.200 6.409.000 buc Rezolvare 1.340.400 6.000 Să se determine cheltuielile ocazionate de volumul vanzarilor anului viitor a cărui producţie va fi de 80.445.385.350 6.000 Xt Yt (XY)t Xt*Xt Ch var Ch fixe Ianuarie Februarie Martie Aprilie 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 2.000 2.050 6.415.000 2. Ch med = Ch med = 4.350 6.400.430. Ch fixe = Ch fixe = 3 Problema 2 Cheltuielie de desfacere ale unei entităţi şi volumul producţiei obţinute sunt date în tabelul de mai jos: Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie Qprod Qt 6.280 6. Metoda punctelor de minim si maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch ian = Ch ian = 2.430.000 2.000 2.

3 edition. Ed..000 1 Q med = Qmed = ch var = ch var = 2 Ch med = Ch med = 3 4 Ch prev = Ch prev = 2.200 6.000 2. H. Cârstea G.CONTABILITATE DE GESTIUNE 83 Mai Iunie Iulie August Septembrie octombrie Noiembrie Decembrie 6.421..000 2. Possler L. Economica. Ed.. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor..320 6. Atlas Press.450 75. Paris.355.280 6. Ristea M.000 2. Metoda punctelor de minim şi maxim 1 ch var = ch var = ch var = Ch fixe = Ch fixe = Ch st = Ch st = 2 3 RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1.409.340 6.460. Bouquin. Ed. Bucureşti. Teora.100 6.150 6. 2004 2. Chadwic H.. Teora. Calculaţia şi managementul costurilor. 2001 3.370. 1999 4.000 28.427. Contabilitatea de gestiune.857.340.000 2. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .050 6. Comptabilite de gestion.385. Bucuresşti.000 2.000 2. 2003. Ebbenek K. Ed. Oprea C.190 2.000 2.

4.CONTABILITATE DE GESTIUNE 84 Unitatea de învăţare 12 4. studenţii trebuie: O1: să definească procedeele de delimitare şi calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă O2: să cunoască modul în care procedeele de calculare a producţiei de fabricaţie interdependentă pot fi aplicate O3: să explice importanţa acestor procedee în contabilitatea de gestiune 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. PROCEDEE DE EVALUARE ŞI CALCULARE A COSTURILOR PRIVIND PRODUCŢIA DE FABRICAŢIE INTERDEPENDENTĂ Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

secţia B 4.205 mii lei. secţia C 5. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: . centrală de apă etc. din care pentru: secţia A 2. din care: pentru secţia A 265 de ore. Dar. şi de 41. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele. centrală de apă etc). atelierul de întreţinere şi reparaţii 1. exprimată în costuri standard. şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. sector de transport.815 mii lei la sectorul de transport. pe de o parte.400 km. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare. Activitatea acestor secţii are drept scop să servească secţiile de bază. şi sectorul de transport.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13. centrală termică. pentru secţia B 295 de ore.. se pune problema determinării costurilor la care se face decontarea producţiei între secţiile auxiliare. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. procedeul iteraţiilor. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare. fabrică de oxigen. pentru administraţia generală a întreprinderii 55 de ore. pot exista şi schimburi de activităţi între secţiile auxiliare sau chiar livrări în exteriorul întreprinderii. În literatura de specialitate sunt prezentate următoarele procedee pentru evaluarea costurilor la secţiile cu activitate interdependentă: evaluarea prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. Astfel.) Problemă rezolvată În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare.450 km. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară. procedeul algebric. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii. Se determină valoarea prestaţiilor reciproce. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare.150 km. centrală termică.500 km.CONTABILITATE DE GESTIUNE 85 NOŢIUNI TEORETICE Secţiile cu activitate interdependentă sunt de fapt secţiile auxiliare din cadrul unei întreprinderi (atelier de întreţinere şi reparaţii. pentru sectorul de transport: 20 de ore. pe de altă parte.Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 980 de ore.500 km. sunt de 41. astfel: .000 lei/oră.000 lei/km. pentru secţia C 345 de ore. care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45. pentru sectorul de transport: 3. a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit.valoarea prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii către sectorul de transport: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . .

Trif V.000 lei/oră =900 mii lei . Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare.CONTABILITATE DE GESTIUNE 86 20 ore*45.costurile sectorului de transport = 41.205 mii lei.500 km * 3.24 ) 100 în care: cij – reprezintă cota-parte din cheltuielile secţiei „i” preluate în costurile secţiei beneficiare „j”.determinarea greutăţii specifice a producţiei livrate fiecărei secţii beneficiare în parte. în costurile secţiilor beneficiare.815 – 4. Pentru stabilirea costurilor fiecărui sector auxiliar. după deducerea prestaţiilor reciproce. 161. Cti – costurile totale ale secţiei furnizoare „i”.500 + 900 = 38.000 lei/km =4. Editura Marineasa. Pentru determinarea costului unitar al activităţilor auxiliare ce se vor deconta secţiilor de bază (cui) se utilizează relaţia4: 4 .valoarea prestaţiilor sectorului de transport pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 1. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pag. Ineovan F.500 mii lei. conform relaţiei: gij = qij × 100 Qi ( 3.500 =44. . Se aplică tot în cazul secţiilor cu producţie omogenă şi constă în parcurgerea următoarelor etape: . conform relaţiei: Cti gij ( 3. Calculele se repetă („se riterează”) până când se obţin diferenţe nesemnificative (neglijabile).205 – 900 + 4. cij = După fiecare decontare reciprocă între secţii greutatea specifică a producţiei livrate următoarei secţii beneficiare (gij) se recalculează. în totalul producţiei obţinute. Contabilitate de gestiune. . 2002.costurile atelierului de întreţinere şi reparaţii = 41. se fac următoarele calcule: ... qij– producţia secţiei „i” furnizată secţiilor „j”. Timişoara.805 mii lei.se determină cota-parte de cheltuieli aferente producţiei furnizate de secţia „i” către fiecare dintre secţiile beneficiare „j”. Qi – volumul total de activitate al secţiei furnizoare „i”. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate.23) în care: gij – reprezintă greutatea specifică a producţiei secţiei „i” furnizată secţiilor „j”.

care în exemplul considerat de noi sunt: atelierul de întreţinere şi reparaţii. În literatura de specialitate se prezintă şi o altă modalitate practică de r ealizare a acestor iteraţii5. 1999. Iteraţiile se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile. evaluate la costul unitar al pasului 1. 211.(11) % în care: gAM/ST – reprezintă ponderea producţiei atelierului mecanic livrată către sectorul de transport. cij – cheltuielile decontate de la secţia furnizoare „i” către secţiile beneficiare „j”. Contabilitate şi control de gestiune. Problemă rezolvată Pornind de la datele din aplicaţia anterioară pentru stabilirea prestaţiilor reciproce se efectuează următoarele iteraţii: . Editura Economică. Epuran M. 3) recalcularea costului unitar al sectorului B evaluând prestaţiile primite de la sectorul A la costul unitar al pasului 2. 4) recalcularea costului unitar al sectorului A evaluând prestaţiile primite de la sectorul B la costul unitar al pasului trei. Qi – volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i” (exclusiv consumul propriu).CONTABILITATE DE GESTIUNE 87 cui = Ci cj cij Qi qij ( 3.. (3. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .500) *100 =11. 2) calculul costului unitar al sectorului A ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul B. qij volumul de producţie decontat către secţiile beneficiare „j”. notat cu ST: gAM/ST =(20 : 980)*100 =2. Grosu C... Aceasta constă în parcurgerea în cadrul fiecărei iteraţii a următorilor patru paşi: 1) calcularea costului unitar al sectorului B neţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul A.04 % gST/AM = (1. Bucureşti. care îl vom nota cu AM(prescurtarea vine de la atelierul mecanic) şi sectorul de transport.Pe baza relaţiei nr.500 : 13. prin sistemul decontările reciproce.25 ) în care: Ci – reprezintă cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce. cj – cheltuielile preluate de la secţiile auxiliare „j”. 6 . Băbăiţă V. pag.23) se determină ponderile producţiei auxiliare livrate între sectoarele activităţilor auxiliare.

utilizând relaţia (3.53(1) mii lei În runda a patra se vor repartiza cotele de cheltuieli primite în runda a treia. În continuare se va determina costul unitar al prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază.78 * 11.costul unitar al prestaţiilor sectorului de transport (cuST) va fi: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .53(1) * 2.78 mii lei CST/AM = 840.(11) % = 4.(11) * 2.582 94. .25): costul unitar al prestaţiilor atelierului de întreţinere şi reparaţii (cuAM) va fi: cuAM = 41205 (4646.(11) mii lei în care: .398 * 2.205 * 2. .(11)% = 0.04% = 0.815 * 11.212) (840. astfel: CAM/ST = 4.771 mii lei/oră .472 : 960 = 47.24) se determină cota de cheltuieli aferentă producţiei livrate între secţiile auxiliare.646.(11)% = 10.04% =840.Pe baza relaţiei (3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 88 gST/AM – reprezintă ponderea producţiei sectorului de transport livrată atelierului mecanic.212 mii lei Deoarece după runda a patra de iteraţii rezultatele obţinute sunt nesemnificative.582 * 11.398 mii lei În runda a treia cotele de cheltuieli primite în runda a doua se vor repartiza astfel: CAM/ST =93.78 1.582 mii lei CST/AM = 41.(11)% = 93.905 * 11.905 mii lei CST/AM =94.215 mii lei CST/AM =1. astfel: CAM/ST =41.CST/AM – reprezintă cota de cheltuieli ale sectorului de transport ce se preia în costurile atelierului mecanic.CAM/ST – reprezintă cota de cheltuieli ale atelierului mecanic ce se preia în costurile sectorului de transport. calculele se vor opri aici. Aceste cote de cheltuieli primite în cadrul primei runde se vor repartiza în runda a doua asupra sectoarelor beneficiare.646.215) 980 20 45860.531 0.398 10.111 93.04% = 1. astfel: CAM/ST =10.905 0.04 % = 94.

097 lei/km) : 980 ore =46. costurile unitare ale prestaţiilor secţiilor auxiliare către secţiile de bază vor fi: .097 mii lei / km 2) Calculul costului unitar al atelierului mecanic ţinând cont de prestaţiile primite de la sectorul de transport.905 0.1669 mii lei/km Se observă că între costul unitar al sectorului de transport obţinut după pasul şapte şi cel obţinut după pasul cinci nu există diferenţe. În acest caz se parcurg următorii „paşi”: 1) Calcularea costului unitar al sectorului de transport (cuST).1667 mii lei/km) : 980 ore =46.167 mii lei/km.893 mii lei/oră.531 0.893 mii lei/oră 7) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului şase: cuST = (41815 + 20 ore * 46.212) 13500 1500 38002.111 93. evaluate la costul calculat anterior: cuAM =( 41205 mii lei + 1500 km * 3.23 : 12000 = 3.8929 mii lei/oră) : 13500 km = 3. Această aplicaţie poate fi rezolvată şi după al doilea procedeu prezentat anteri or. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .1669 mii lei/km ) : 980 ore = 46.CONTABILITATE DE GESTIUNE 89 cuST= 41815 (840.8929 mii lei/oră 5) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului patru: cuST = (41815 + 20 ore * 46.786 mii lei/oră 3) Recalcularea costului unitar al sectorului de transport evaluând prestaţiile primite de la atelierul mecanic la costul unitar al pasului doi: cuST = (41815 mii lei + 20 ore * 46. Deci.398 10.215) (4646. neţinând seama de prestaţiile primite de la atelierul mecanic: cuST = 41815 mii lei : 13500 km = 3.1669 mii lei/km 6) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului cinci: cuAM = (41205 + 1500 km * 3.582 94.în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii: cuAM = 46.893 mii lei/oră) : 13500 km = 3.1667 mii lei/km 4) Recalcularea costului unitar al atelierului mecanic evaluând prestaţiile primite de la sectorul de transport la costul unitar al pasului trei: cuAM = ( 41205 + 1500 km * 3.78 1.786 lei/oră) : 13500 km =3.

qj – volumul de prestaţii primit de către secţia „i” de la secţia „j”.cheltuielile secţiei „j” înainte de decontările reciproce. Metoda se pretează utilizării mijloacelor electronice de calcul. pentru administraţia generală a întreprinderii 30 de ore. „i” şi. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare. din care: pentru secţia A 250 de ore. pe de altă parte. în cazul când prestaţiile reciproce se face între un număr mare de sectoare auxiliare.1669 mii lei/km. şi sectorul de transport. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. Fiecare dintre acestea prestează următoarele servicii: .26 ) în care: Qi – reprezintă volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „i”. pentru secţia C 400 de ore. şi anume: atelierul de întreţinere şi reparaţii. Problemă rezolvată Luând în calcul situaţia prezentată în aplicaţia anterioară. TEME DE CONTROL În cadrul unei întreprinderi există două sectoare auxiliare. Ci . sistemul de ecuaţii va fi următorul: 980 * X = 41205 + 1500 * Y 13500 * Y = 41815 + 20 * X Prin rezolvarea sistemului de ecuaţii se obţine: X = 46. 893 mii lei/oră Y = 3.în cazul sectorului de transport: cuST = 3.volumul fizic al producţiei obţinută de către secţia auxiliară „j”.volumul de prestaţii primit de către secţia „j” de la secţia „i”.Atelierul de întreţinere şi reparaţii prestează un volum de 1000 de ore. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. X şi Y – sunt necunoscutele sistemului de ecuaţii şi reprezintă costul unitar al prestaţiilor celor două secţii auxiliare. pentru secţia B 300 de ore.CONTABILITATE DE GESTIUNE 90 . Cj . 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pentru sectorul de transport: 20 de ore. astfel: Qi × X = Ci + qj × Y Qj × Y = Cj + qi × X ( 3. pe de o parte. qj . Qj .cheltuielile secţiei „i” înainte de decontările reciproce.1669 mii lei/km. respectiv „j”.

Economica.450 km.. iar costurile totale ale fiecărei secţii se consideră egale cu suma dintre costurile iniţiale plus valoarea prestaţiilor primite de la celelalte secţii auxiliare. Paris. Procedeul se aplică cu precădere în cazul secţiilor cu producţie omogenă (fabrică de oxigen. Teora. Bucureşti.. Ebbenek K. Ristea M. 2004 2.. pentru sectorul de transport: 3. Chadwic H. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. după deducerea prestaţiilor reciproce e se continuă până când diferenţele pentru calculul prestaţiilor reciproce devin neglijabile. Calculele se repetă până când se obţin rezultate care să reflecte influenţe reciproce nesemnificative. Ed. Pentru evaluarea prestaţiilor reciproce se folosesc costurile standard calculate în perioada anterioară.Sectorul de transport a prestat servicii în sumă totală de 13. 1999 4. Atlas Press. H. evaluate la cost prestabilit (standard) şi adăugarea lor la cheltuielile secţiei beneficiare.) b) Procedeul iteraţiilor constă în efectuarea unor calcule repetate de preluare a cote-părţi din costurile secţiilor furnizoare. c) Procedeul algebric presupune utilizarea unui sistem de ecuaţii liniare pentru calculul prestaţilor reciproce dintre secţiile auxiliare. 2001 3. din care pentru: secţia A 2. a) Să se determine valoarea prestaţiilor reciproce. Calculaţia şi managementul costurilor. Cârstea G.CONTABILITATE DE GESTIUNE 91 . sunt de 50. proporţionale cu volumul fizic al prestaţiilor furnizate. Ed.. secţia C 5. în costurile secţiilor beneficiare. exprimată în costuri standard b) Să se stabilească costurile fiecărui sector auxiliar.500 km.000 mii lei. În cadrul acestui sistem de ecuaţii costurile unitare ale prestaţiilor reciproce se consideră necunoscute. centrală de apă etc.500 km. centrală termică.150 km. care sunt următoarele: pentru atelierul de întreţinere şi reparaţii: 45.400 km. secţia B 4.000 mii lei la sectorul de transport. Comptabilite de gestion. Bucuresşti. Costurile proprii ale celor două sectoare auxiliare.. în cazul atelierului de întreţinere şi reparaţii.. Possler L. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . c) Să se rezolve problema folosind procedeul algebric.000 lei/km. REZUMAT a) Procedeul evaluării prestaţiilor reciproce la un cost prestabilit. Ed. Ed. Contabilitatea de gestiune. 3 edition.000 lei/oră. atelierul de întreţinere şi reparaţii 1. Oprea C. presupune deducerea din cheltuielile secţiei furnizoare a produselor şi serviciilor livrate altor secţii auxiliare. RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. Bouquin. Teora. fără a fi luate în considerare prestaţiile reciproce dintre ele. 2003. şi de 60.

PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (1) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate. studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la întrebările de control Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 92 Unitatea de învăţare 13 4.5.

care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele.1. Chi =cheltuieli pe articole de calculaţie. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 6.000 + 16.400/ 25. i = articol de calculaţie Problemă rezolvată Să se calculeze costul unitar de producţie dacă pentru un volum de 25.000 bucati au fost înregistrate următoarele cheltuieli: .420 lei.000 = 3.000 lei .cheltuieli cu materii prime şi materiale 45. Q = cantitatea de produse. Procedeul valorii rămase 1. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE Se utilizează atunci când producţia este perfect omogenă.cheltuieli indirecte 16. n Chi Formula de calcul: cu i 1 .420 lei Se calculează costul unitar de producţie: cu = 76. unde: Q cu = costul unitar. Procedeul cantitativ 4.cheltuieli cu salariile directe 30. în funcţie de specificul activităţii: 2. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 93 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR Există cinci procedee de determinare a costului unitar.000 lei .420 = 76. Procedeul diviziunii simple 3. Se calculează cheltuielile totale de producţie: Chtp = 45.000 + 30.056 lei/buc. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 5.

500 tone.000 2.6238 lei/tona Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 2. Rezolvare Se determină costul mediu per tonă produs: C 470.000 lei o salarii directe 125.000 lei o amortizare echipamente 20.500 2. şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE 94 1. 2.000 470. Etapa 1 n Se calculează costul mediu unitar prin procedeul diviziunii simple: Chi C i 1 m unde: Qp p 1 C = costul unitar mediu pe produs. ponderată cu costul mediu per tonă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . PROCEDEUL CANTITATIV Se foloseşte atunci când din producţie rezultă şi produse asociate sau simultane.000 lei o reparatii utilaje 50.000 tone de apa. Chi = cheltuieli pe articole de calculatie.000 50.000 lei In urma procesului de producţie.2. Q p = cantitate produs “p” Etapa 2 Se calculează costul unitar pentru produsele care înregistrează pierderi tehnologice: Cu C qT qT q pt qT = cantitatea totala de produse.500 tone de clor si 2.000 54. din electroliza clorurii de sodiu.000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75.000 tone de soda caustica.500 8.000 lei o salarii indirecte 100. care au valori de întrebuinţare apropiate şi pot fi tratate global. Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei. rezulta 50.000 tone. q pt = cantitatea de produse care prezinta pierderi tehnologice Problemă rezolvată O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 100.

Etapa 2 Se detremină cantităţile exprimate în unităţi echivalente corespunzătoare fiecărui produs.000 2. Quei Qi I ei Q i = cantitatea din produsul “i”. în funcţie de indicii de echivalenţă corespunzători fiecărui produs..000 Cu/tona apa = 8.. densitate.)..etc.. unde: pb p i = parametru produs “i”. p b = parametru produs de bază (reprezentativ). Procedeul presupune determinarea unor parametri comuni tuturor categoriilor de produse obţinute. salariile directe.4984 lei/tona apa 1.3... Obligatoriu. etc. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . p n 1 n pb pb .) sau economici (valoarea materiilor prime consumate. p b = parametru produs de baza (reprezentativ) b) indici de echivalenţă complecşi calculaţi ca raport direct (utilizează doi sau mai mulţi parametri) I ei p1 p 2 .6238 = 11. Etapa 1 Se determină indicii de echivalenţă.500 Cu/tona clor = 1. Parametrii utilizaţi pot fi tehnici (lungime.CONTABILITATE DE GESTIUNE 95 2.. I ei = indice de echivalenţă Indicii de echivalenţă calculaţi ca raport invers se folosesc atunci când cheltuielile indirecte se află într-un raport invers proporţional cu marimea unui parametru reprezentativ.6238 =10. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ Se foloseşte atunci când din procesul de producţie rezultă semifabricate sau produse diferite.. greutatate..7797 lei/tona clor 2. suprafaţă. laţime. Determinarea indicilor de echivalenţă se poate face în mai multe moduri: a) indici de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct I ei pi . pb c) indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers I ei pb pi p i = parametru produs “i”.. care au ca scop omogenizarea producţiei în vederea repartizării costurilor.. baza de comparaţie trebuie să fie produsul cu parametrul cel mai mic.500 8.

diferite datorită caracteristicilor tehnice.700 30.000 6. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .500 15. B.000 5.5 I3 = 1 I4 = 0.000 6.000 6.000 10.67 .700 2.000 3. Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 10.000 Salarii directe 4.5 .000 15.000 0.000 1 . I3 = 6. I ei = indicele de echivalenta al produsului “i” Etapa 3 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CheltuieliTotale unde C = cost unitar echivalent UE C UE n Quei i 1 Etapa 4 Se determină costul unitar al fiecărui produs Cuu CUE I ei Etapa 5 Se determină costul total aferent fiecărui produs Cti Cui Qi Problemă rezolvată Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A.67 I2 = 0.000 10. Produs A B C D Total Cantitate produsă 10. I2 = 3.000 6.000 5.CONTABILITATE DE GESTIUNE 96 Quei = cantitati exprimate in unitati echivalente aferente produsului “i”.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs. iar parametrul de echivalare este dat de salariile directe normate.67 .000 şi I1 = Chref 6. C. D).000 6.000 Indice de echivalenţă I1 = 0. I4 = 6. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 40.000 4.000 0. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente.000 3.000 Salarii directe 4.000 lei.000 4. este produsul C.000 4.000 15.900 1.67 Unităţi echivalente 6. Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi 4.000 0.

.673.000 t produs A.2945 lei 30.4 = 10. 97 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE Chtotale n Quei i 1 CUE = 40. 25.1 = 10.3 = 15..67 = 6.000 x 0. (A.67 0. Determinarea cantităţilor echivalente Qec. B şi C) obţine la sfârşitul lunii 50.2945 1.000 t produs B şi 10.2 = 5.5 1. după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant. Qec.000 cheltuieli cu materii prime şi materiale şi 75.2945 1. Qec.000 salarii directe.673.700 buc.000 10.417. Consumul de materii prime este direct proporţional cu cantitatea de produse fabricată iar salariile directe sunt invers proporţionale cu volumul producţiei.2945 1.5 = 2.000 Problemă rezolvată O entitate care fabrică trei tipuri de produse.2945 0.CONTABILITATE DE GESTIUNE 2.2945 0. Qec. ale căror valori sunt date în tabelul de mai jos: Produs A B C Lungime (cm) 5 6 8 Latime (cm) 4 5 6 Rezolvare Se determină costul unitar al materiei prime pe produs.000 8.5 8. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total 1.900 Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs.500 buc.000 buc. din care 125.. Cheltuielile ocazionate de fabricarea produselor au fost de 200.000 1.6472 1. folosind procedeul diviziunii simple 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 t produs C.00 0. Să se determine costul unitar în funcţie de valorile a doi parametri – lungime şi lăţime.000 lei.25 3.000 x 0.i = Qpi x Ii şi Qec.8673 10.000 x 1 = 15.700 buc.8673 0.000 15.236 19.67 = 6.67 0.25 40.000 5.000 x 0..

4706 1.67 20/48= 0.prime = 125.000 Se determină costului unitar aferent salariilor directe.950 Se determină costul unitar al fiecărui produs: Produs A B C Cost unitar echivalent Ie 1 0.42 1.4706 1.000 Ie 1 0.67 0.000 16.000 10.4440 Cost unitar total (lei/kg) 2.000 Cu echivalent = = 1. care necesită determinarea indicilor de echivalenţă ca raport invers (se ponderează parametrul lungime cu parametrul latime.0571 Cost unitar pe produs 1.42 Cantitati echivalente 50.7083 0.000 10.CONTABILITATE DE GESTIUNE 98 Cumat.000 25.4706 lei/kg 50.0571 0.0571 1. (produsul A).7083 0.0571 1.42 Produs A B C Se determină cantităţile exprimate în unităţi echivalente: Produs A B C TOTAL Cantitati (Q) buc 50. Lungime (cm) L 5 6 8 Latime (cm) l 4 5 6 Parametru L*l 20 30 48 Ie 20/20=1 20/30=0.0571 lei/produs 70.4706 Cost unitar prelucrare (lei/kg) 1.5277 2.750 4.000 25. alegându-se obligatoriu ca produs reprezentativ produsul cu parametrul cel mai mic ca lungime.4440 Se determină costurile unitare totale pe produse: Cost unitar materie prima (lei/kg) 1.000 1.67 0.1789 1.950 Se determină costul unitar echivalent: 75.0571 0.9146 Produs A B C Se determină cheltuielile totale aferente produselor: Produs 2011 Cantitati (Q) - Cost unitar total Cheltuieli totale Universitatea Hyperion 2011 .200 70.

Să se determine costul unitar pentru producerea clorului şi apei.5277 2.000 lei o materiale de natura obiectelor de inventar 75. din electroliza clorurii de sodiu. 2.000 (lei/kg) 2.000 lei o salarii directe 100.800 tone. şi cantitatea efectiv utilizată de apă este 900 tone.alte cheltuieli indirecte de producţie repartizate 500 lei Problema 2 O entitate înregistrează în cursul unei perioade de gestiune următoarele cheltuieli: o materii prime 50.000 lei o salarii indirecte 100.145 200.200 lei . rezultă 30.000 tone de sodă caustică.000 lei o reparatii utilaje 20.1789 1.471 19.000 tone de apă.000 25.000 lei In urma procesului de producţie.000 10.energie electrică 800 lei din care 200 lei consumată de echipamentul de producţie .000 lei o chirii 20.CONTABILITATE DE GESTIUNE buc 50. Cantitatea efectiv utilizată de clor este de 1.000 lei .salarii directe 4.000 tone de clor şi 1.amortizare linie de producţie 300 lei .materiale consumabile 1.000 lei .000 99 A B C TOTAL TEME DE CONTROL Problema 1 Care este costul unitar de producţie dacă pentru obţinerea unui număr de 1. Se determină costul mediu per tonă produs: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se determină costul unitar per tona de clor şi de apă prin raportarea cantităţii totale obţinute la cantitatea efectiv utilizată.materii prime 5.000 jucării de pluş au fost înregistrate următoarele cheltuieli: . ponderată cu costul mediu per tonă: ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .384 54.9146 (lei) 126.

este produsul B. Rezolvare Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente.000 8.000 6. D).000 Materii prime 5.CONTABILITATE DE GESTIUNE 100 Problema 3 Producţia unei entităţi este formată din patru produse principale (A. diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 8.000 20. iar parametrul de echivalare este dat de consumul de materii prime. B.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Cantităţile produse în perioada analizată şi salariile directe normate sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C D Cantitate produsă 5. C.000 6.000 10. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = I4 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă Ii = Chi şi Chref ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente Qec.000 lei.000 10. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor patru produse sunt de 50.000 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs.000 10.000 8.000 10.000 8.000 20. Produs A B C D Total Cantitate produsă 5.000 Salarii directe 5.

diferite datorită caracteristicilor tehnice.000 15.000 Lăţime 2 4 3 Indice de echivalenţă I1 = I2 = I3 = Unităţi echivalente Determinarea indicilor de echivalenţă: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . după formulele Cui Qi CUE I e şi Cti i Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant. Se determină indicii de echivalenţă şi cantitatea de produse fabricată exprimată în unităţi echivalente. Cantităţile produse în perioada analizată şi parametrul lăţime sunt prezentate în tabelul de mai jos: Produs A B C Cantitate produsă 10.000 20. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 1 2 3 A B C D Total Problema 4 Producţia unei entităţi este formată din trei produse principale (A. este produsul B. iar parametrul de echivalare este lăţimea. Produs A B C Total Cantitate produsă 10.000 20. B.000 lei. Produsul considerat bază de referinţă sau etalon.000 Lăţimea 2 4 3 Să se determine costul de producţie unitar şi total aferent fiecărui produs. C).CONTABILITATE DE GESTIUNE CUE Chtotale n 101 Quei i 1 CUE = ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Cuu Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs.000 15. Cheltuielile totale de producţie înregistrate pentru fabricarea celor trei produse sunt de 60.

. Comptabilite de gestion.i = Qpi x Ii şi ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ 102 Se calculează costul unitar mediu al unei unităţi echivalente CUE = ____________________________________________________________ Se determină costul unitar şi total al fiecărui produs Produs Cost ue Coeficient de echivalenţă 1 2 3 Cost/unit fizică 4 =2 x3 Cant.. 1999 4. Ebbenek K. 3 edition. 2001 3. Ed. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 5. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. în funcţie de specificul activităţii: 1. Ristea M.. Cârstea G. Atlas Press. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Ed. Bucureşti. Procedeul diviziunii simple 2. Bouquin. Bucuresşti. Teora. Paris... Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 4. Procedeul cantitativ 3.CONTABILITATE DE GESTIUNE ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Determinarea cantităţilor echivalente: Qec. Chadwic H. fabricată 5 Cost TOTAL 6=4x5 A B C D Total REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar. 2003. Economica. Contabilitatea de gestiune. 2004 2. Oprea C. Ed. Possler L. H. Ed. Calculaţia şi managementul costurilor. Teora.

studenţii trebuie: O1: să cunoască procedeele de calculaţie a costului pe unitatea de produs O2: să aplice procedeele adecvate de calculaţie a costului unitar în diverse situaţii O3: să explice importanţa determinării costului unuitar în contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară O4: să argumenteze modul în care informaţiile obţinute prin calcularea costului unitar pot influenţa procesul de elaborare a deciziilor. pe măsura parcurgerii lor: Parcurge obiectivele Citeşte conţinutul lecţiei Raspunde la Testul de autoevaluare Recapitulează cunoştinţele Pregăteşte Tema de control OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfarşitul parcurgerii lecţiei. 2011 Universitatea Hyperion 2011 .CONTABILITATE DE GESTIUNE 103 Unitatea de învăţare 14 PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI PE UNITATEA DE PRODUS (2) Timp mediu necesar pentru studiu: 2 ore Bifează sarcinile de lucru rezolvate.

QT / P QP QS / P QT / P = cantitate teoretica de produs principal.CONTABILITATE DE GESTIUNE 104 NOŢIUNI TEORETICE PROCEDEE DE DETERMINARE A COSTULUI UNITAR 1. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITTIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Procedeul se aplică în entităţile care obţin din procesul de producţie un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare. Etapa 1 Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal: QS / P QS E Q S / P = cantitate produs secundar. E = relatia de echivalare Etapa 2 Se determină cantitatea teoretică de produs principal. 4. QP =cantitate produs principal Etapa 3 Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: ChS Cheltuieli Totale QT / P QS / P ChS = cheltuieli aferente produsului secundar Etapa 4 Se determină cheltuielile aferente produsului principal: ChP CheltuieliTotale ChS ChP = cheltuieli aferente produsului principal Etapa 5 Se determină costul unitar al produsului secundar: 2011 Universitatea Hyperion 2011 . QS / P = cantitate de produs secundar transformata in produs principal.

Se transformă cantitatea de produs secundar în produs principal qs/p = 800. considerat produs secundar se echivalează cu producţia de ţiţei considerat produs principal.000 lei . Rezolvare Se transformă producţia secundară în producţie principală Qs = 200 : 5 = 40 kg produs principal Se calculează cantitatea totala teoretică produsă Qpt= 1. după relaţia: 1000 m3 gaze = 1 tona titei.000.000 t = 10. Se calculează costul unitar al cantităţii teoretice de produs principal C = 6.000 lei = 320. principal = Total chelt.000 t titei + 800 t titei = 25. Secundar 10.10.000 m3 = 0.152 lei Se calculează costul unitar al produsului secundar 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 lei Chelt.000.000 = 800 t titei Se determină cantitatea teoretică de produs principal: 25.000 lei Cost unitar prod.400 lei.000 kg+ 40 kg = 1.400 lei : 1. secundar = 10.320.1538 = 246. iar relaţia de echivalenţă este 5 kg produs secundar = 1 kg produs principal.000 tone ţiţei şi 800.000. af. să se calculeze cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse şi costul pe unitatea de produs secundar. prod. Cheltuielile de producţie aferente celor două produse sunt 6. Cunoscând costul pe unitate de produs principal de 400 lei / tonă.000 m3 gaze sondă.000 lei Se determină cheltuielile aferente produsului secundar: Ch.320. af.000 m3 gaze / 1.CONTABILITATE DE GESTIUNE CU / S ChS QS 105 Etapa 6 Se determină costul produsului principal: CU / P ChP QP Problemă rezolvată O sonda petroliera produce 25. Producţia de gaze de sondă.000 lei / 800.040 kg = 6.1538 lei-kg Se calculează cheltuielile aferente produsului secundar Cqs = 40 x 6. Să se calculeze costul unitar de producţie al produsului principal si secundar. prod.000 = ChT – 800 x ChT 25.800 ChT = 10.040 kg.4 lei/m3 Problemă rezolvată O entitate obţine în cursul unei luni 1000 kg produs principal şi 200 kg produs secundar. aferent prod.800 t titei Se determină cheltuielile aferente produsului principal: Chs = ctu/p * Qp = 400 * 25. -Ch. secundar = 320.

5.CONTABILITATE DE GESTIUNE Cqs = 246. prin procedeul diviziunii simple Cu CT Q Sintetic. Etapa 3 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs.153. PROCEDEUL VALORII RĂMASE Se utilizează în entităţile care obţin din procesul de producţie cuplat şi un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare.153848 lei 106 1.152 : 200 = 1. şi nu există posibilitatea separării cheltuielilor pe fiecare produs în parte.preţul de evaluare al producţiei secundare „i” Qp .152 lei = 6. (cheltuielile de producţie sunt evidenţiate global) Relaţia de calcul a costului unitar: CU / P ChT Ch S QP Etapa 1 Se determină preţul de vânzare unitar Etapa 2 Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinue din vânzarea tuturor produselor.848 : 1. formula de determinare a costului unitar pentru produsul principal se determină raportând cheltuielile rămase după ce acestea au fost diminuate cu valoarea produselor secundare la cantitatea de produse principale: n CT C up i 1 qi * pi Qp unde: qi .2308 lei Se determină cheltuielile de producţie aferente produsului principal Cpp = 6400 lei – 246.cantitatea de produse secundare „i” pi . Etapa 4 Se determină costul unitar complet.000 kg = 6.153.cantitatea produselor principale 2011 Universitatea Hyperion 2011 .848 Se calculează costul unitar de producţie al produsului principal Cpp = 6.

000 Cantitati obtinute (tone) 20. iar veniturile obţinute din vanzarea produselor sunt de 100.000 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 - Se determină coeficientul de suplimentare ca raport între costul total al procesului cuplat şi veniturile totale obţinute din vânzarea celor trei produse: KS 200.000 1.000 TOTAL 102. Rezolvare Se determină preţul de vânzare unitar: Venituri din vanzarea Produs produselor A 100.000 lei pentru desfacerea produsului B.000 lei pentru produsul A şi 2.000 lei pentru produsu B.00 5.8039 1.000 lei.9608 102.CONTABILITATE DE GESTIUNE 107 Problemă rezolvată O entitate obţine din procesul de producţie o cantitate de 20.000 22.9608 Cost unitar desfacere per produs (lei/tona) 1.00 Cost unitar complet (lei/tona) 10.9608 Pret de vanzare unitar (lei/tona) 5 1 Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.9608 Se determină costul unitar complet: Produs A B Cost unitar proces cuplat (lei/tona) 9.000 t produs secundar B.8039 6. Costul total al productiei cuplate este de 200.000 lei şi de 10. Să se determine costul total şi unitar de producţie pentru fiecare din produsele fabricate. Costurile pentru desfacerea prodului A sunt de 20.000 t produs principlal A şi 2.000 B 2.9608 1.9608 2011 Universitatea Hyperion 2011 .8039 1.000 2.000 Se determină costul procesului cuplat pe fiecare produs: Produs A B Coeficient de suplimentare 1.

000 lei Să se determine costurile unitare ale produselor A si B pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.500 lei 19. Cheltuielile de productie aferente celor doua produse sunt urmatoarele: 1.000 kg produs secundar B.000 kg produs principal A.CONTABILITATE DE GESTIUNE 108 TEME DE CONTROL Problema 1 În cadrul unei ferme pentru obţinerea simultana a 500 kg telemea de vacă (produs principal) şi 100 de kg urdă (produs secundar) se efectuează cheltuieli de producţie în sumă de 5. 3.000 kg produs secundar C. materii prime si materiale directe manopera directa: CIFU: CGS: TOTAL 50. · 10. Cheltuielile de producţie aferente perioadei de gestiune analizate sunt: 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 m3 = 1 tona. Relaţia de echivalare este: 1. ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ ______________________________________________________________________________ Problema 2 În urma procesului de producţie o entitate obţine 400 t produs principal A şi 80. o entitate înregistrează: · 18.700 lei. 4. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ Problema 3 La finele unei perioade de gestiune. · 7.000 lei 20. Să se calculeze costul unitar al produsului principal şi al produsului secundar.000 lei 114.000 m3 produs secundar B. Relaţia de echivalenţă între cele două produse este 5 kg urdă = 1 kg telemea de vacă. 2.000 lei 25.

000 lei 109 Preţurile posibile de valorificare pentru produsele secundare sunt: 4.000 lei 35. cât şi al celor două produse secundare.25 lei/kg. Ambele produse secundare au un profit prestabilit de 10%. iar cheltuielile de desfacere cuprinse în costul unitar complet sunt: · pentru produsul B: 0.000 lei 40.5 lei/kg pentru produsul B. ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 . · pentru produsul C: 0.000 lei 20. 7 lei/kg pentru produsul C. Să se determine costul unitar al produsului principal A.000 lei 25.000 lei 30.CONTABILITATE DE GESTIUNE materii prime şi materiale directe: semifabricate din productie proprie: manopera directa: CIFU: CGS: CGA: TOTAL: 50.3 lei/kg.000 lei 200. pe total şi pe fiecare articol de calculaţie.

Chadwic H. 2001 3.. Procedeul diviziunii simple 7. 3 edition. Economica. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. Ebbenek K. Atlas Press.CONTABILITATE DE GESTIUNE 110 ________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________ REZUMAT Există cinci procedee de determinare a costului unitar.. Bucureşti. Ed. Oprea C. Procedeul valorii rămase RECOMANDĂRI BILIOGRAFICE 1. 2004 2. H.. Possler L. care se pot utiliza independent sau în combinaţie unele cu altele. Ristea M. Contabilitatea de gestiune. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenţă 9. Paris. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal 10. Comptabilite de gestion. Calculaţia şi managementul costurilor. 1999 4. Cârstea G.. Bouquin. Ed. în funcţie de specificul activităţii: 6. Bucuresşti. Procedeul cantitativ 8. Ed. Ed. 2003. Teora. Teora..

Care din următoarele funcţii nu caracterizează contabilitatea de gestiune: a) funcţia de optimizare. b) calcularea cifrei de afaceri. c) normată. nu este specific contabilităţii de gestiune. Una din trăsăturile următoare nu caracterizează contabilitatea de gestiune. d) informaţii privind dividendul pe acţiune. Care din următoarele categorii de informaţii nu sunt furnizate de contabilitatea de gestiune: a) informaţii legate de costul bunurilor.Unul dintre obiectivele enumerate. c) dobânzi aferente împrumuturilor la produsele cu ciclu lung de fabricaţie. c) stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor. 4. c) funcţia de controlul şi analiza comparativă. aşa cum este prevăzut în Legea contabilităţii nr 82/1991: a) calcularea costurilor.CONTABILITATE DE GESTIUNE 111 TESTE DE AUTOEVALUARE TESTUL 1 1. serviciilor. b) informaţii destinate management performant. d) adaosuri şi penalităţi plătite. d) nenormată. 2. b) flexibilă şi supletivă. din punct de vedere reglementatoriu: a) obligatorie. 3. lucrărilor. 5. în continuare. Care dintre elementele menţionate nu se includ în costul producţiei: a) retribuţii directe. d) întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi. lucrărilor şi serviciilor executate. b) funcţia de personal. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . b) materii prime şi materiale directe. realizării unui c) informaţii care stau la baza bugetării şi controlului activităţii de exploatare. d) funcţia de măsurare a consumurilor.

d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. b) consumul de materii prime. b) cu uzura obiectelor de inventar.CONTABILITATE DE GESTIUNE 112 Testul 2 1. d) cheltuieli privind consumul de materii prime. 4. d) de administraţie şi de conducere. d) cheltuielile personalului tehnic. 2. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . 3. b) remuneraţiile directe. c) consumul de materii prime. b) consumul de energie în scopuri tehnologice. d) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. b) consumul de materiale auxiliare. tehnic. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli directe: a) consumul de materii prime. b) cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor din secţiile principale de producţie. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli monoelementare: a) cheltuieli cu salariile. c) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. d) cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor. 6. administrativ şi de conducere. c) salariile personalului de conducere. c) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv. c) de administraţie şi de conducere. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli de bază (cheltuieli tehnologice): a) cheltuieli cu salariile. economic şi de altă specialitate. 5. contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli încorporabile: a) dobânzile la creditele bancare c) cheltuielile financiare şi cele extraordinare. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli materiale: a) cheltuieli cu salariile. Care din următoarele categorii de cheltuieli nu sunt cheltuieli variabile: a) consumul de materii prime.

Clasificaţi articolele de cost de mai jos în directe (D) sau indirecte (I) şi fixe (F) sau variabile (V) în raport cu departamentul de producţie (daţi câte două răspunsuri pentru fiecare articol: D sau I şi V sau F) a) Salariul managerului departamentului de producţie. ouălor şi glazurii de ciocolată din biscuiţi. care este responsabil de organizarea şi desfăşurarea producţiei pe ansamblu. f) Salariile plătite muncitorilor liniei de producţie care amestecă ingredientele pentru Snicker pe loturi. g) Costul instalaţiei de aer condiţionat pentru întregul atelier de panificaţie. b) Salariile fondatorilor societăţii comerciale c) Tăviţele de carton folosite pentru ambalarea seturilor de biscuiţi de specialitate d) Salariul designerului grafic care face ilustraţiile şi machetarea noului produs e) Contractul de întreţinere anuală a instalaţiei de ambalare în vid. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . h) Costul făinii.CONTABILITATE DE GESTIUNE 113 Testul 3 1.

Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” poate funcţiona astfel: a) 933 = 921 c) 933 = 924 b) 933 = 923 d) 925 = 933 2011 Universitatea Hyperion 2011 . contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” poate funcţiona astfel: a) 921 = 902 c) 923 = 902 b) 922 = 902 d) 902 = 921 5. Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. Conform normelor contabile româneşti. contul 901 “Decontări interne privind cheltuielile” poate funcţiona astfel: a) 901 = 921 c) 901 = 923 b) 901 = 922 d) 923 = 901 2. Conform normelor contabile româneşti. contul 924 „Cheltuieli generale de administraţie” poate funcţiona astfel: a) 924 = 903 c) 903 = 924 b) 921 = 924 d) 901 = 924 4. contul 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” poate funcţiona astfel: a) 903 = 901 c) 903 = 902 b) 903 = 921 d) 924 = 903 6.CONTABILITATE DE GESTIUNE 114 Testul 4 1. contul 925 „Cheltuieli de desfacere” poate funcţiona astfel: a) 921 = 925 c) 903 = 925 b) 901 = 925 d) 902 = 925 3.

000 b) A: 3.000. Cheltuielile comune de secţie sunt de 300.125.000 lei. producţia neterminată. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 5. iar ale secţiei II. B:1510000 b) 901=931 A:1080000.000.000 lei.000 lei.660.460.000.000 lei.250.600.000 4. B: 1510000 d) 902=921 A: 1000000. iar produsul B în secţiile I şi II. La o întreprindere se fabrică produsele A şi B pentru care cheltuielile directe de producţie sunt: A = 4. Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B? a) A: 6. Produsul A se fabrică numai în secţia I.240. La o societate comercială se fabrică două produse A şi B.000 d) A: 3. la începutul perioadei.250.000 lei.460. la începutul perioadei. este 50.000.000 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Care este costul de producţie efectiv al produselor A şi B: a) A: 5. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2. producţia neterminată. Costul de producţie planificat pentru produsul B este de 500. Care este valoarea diferenţei de preţ înregistrată la produsul B şi reflectarea acestuia în contabilitatea de gestiune: a) 903=902 75000 c) 902=903 75000 b) 903=902 -15000 d) 902=903 -15000 3.000 lei. B: 5. 800. B: 4. B: 3. B = 3. la sfârşitul perioadei 90. 800. La repartizarea cheltuielilor indirecte pe produs se are în vedere ponderea cheltuielilor directe ale fiecărui produs în totalul acestora.240. produsul B = 1. Cheltuielile comune ale secţiei I sunt de 2.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei.000 lei. este 75. reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe.000.CONTABILITATE DE GESTIUNE 115 Testul 5 1. B = 3. Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli directe înregistrate în cursul perioadei pentru produsul A = 800. Producţia neterminată la începutul perioadei la produsul A este 40. iar pentru produsul B.000.000 lei. B: 1510000 2.000. iar ale secţiei II.000 lei iar la sfârşitul perioadei la produsul B este 50. B:1510000 c) 902=921 A: 1080000. cheltuielile comune pe secţie în cursul perioadei sunt în valoare de 600.000 lei. Repartizarea cheltuielilor comune pe produse se face în funcţie de ponderea cheltuielilor directe.000. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 500.600.610. B: 4.000.000. B: 5. Produsul A se fabrică numai în secţia I.000 lei.610.000. B: 6325000 d) A: 6.000. La produsul A.000 lei. B: 4. B: 3.000 lei.725.000 Care este costul efectiv de producţie al produselor finite A şi B şi cum se înregistrează decontarea acestuia : a) 931=902 A: 1080000.200.000 c) A: 6. Producţia neterminată la finele perioadei pentru produsul B este de 60.000 lei.520. La produsul A.000 b) A: 4. iar produsul B în secţiile I şi II. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe.000 lei. Baza de repartizare a cheltuielilor de secţie sunt cheltuielile de producţie directe.000.000 c) A: 5.000.325.

m.m. 5. 800 u. 2.m. 400 u.m. O întreprindere fabrică trei produse în două secţii.m. 1200 u.500 u. 3. 1300 u.m.CONTABILITATE DE GESTIUNE 116 Testul 6 1.m. Total Producţia fabricată Cheltuieli totale 55800 9180 54000 9000 63900 9990 72000 10800 81000 11700 70200 10620 396900 61290 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii ianuarie a anului următor care va fi de 88200 ore.m. 1500 u.m. Oct. 3. 1. 8.m.m. 150 u. Cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale de producţie şi producţia obţinută în semesstrul al II-lea au avut următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Iul. 3800 u. Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II 5140u.m. Sep. Dec.m.m.m.m. 4360 u. O întreprindere realizează trei sortimente de produse în trei secţii. Cheltuieli indirecte Baza de repartizare -X-Y-Z- Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? Testul 7 1.m. 1.m. Aug. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe. Dispuneţi de următoarele date privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse: Secţia I Secţia II Secţia III 15. 500 u.000 u.m.000 u.000 u. Nov.000 u.000 u.m. Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare -A -B -C Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de producţie repartizate asupra produselor şi înregistrările contabile aferente ? 2.000 u. 2800 u.000 u. 250 u. 5. 1800 u.m.000 u.m.

100 lei. 2185 lei. 1425 lei. iar costurile de producţie totale sunt de 10. iar cheltuielile suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor este 1.300 lei/buc.000 lei. 1425 lei 3. Într-o fabrică s-au obţinut trei tipuri de produse în următoarele cantităţi: A=2. B=2. Iun. 1140 lei. Testul 8 1. destinaţia producţiei secundare este următoarea: 100 tone este consumată în întreprindere şi 200 tone este livrata terţilor la preţul de valorificare de 30 lei /tonă. Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit următoarelor informaţii: cheltilelile totale 462. Total Producţia fabricată (ore) Cheltuieli totale 27900 4590 27000 4500 31950 4995 36000 5400 40500 5850 35100 5310 198530 30645 Se cere: Să se determine cheltuielile indirecte de producţie standard ce vor fi ocazionate de producţia lunii iulie a anului următor care va fi de 44100 ore. 2100 lei. producţia fabricată din produsul principal 1. Apr. Febr. cunoscându-se că preţurile de vânzare unitare ale produselor sunt: A=1. folosind ambele procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe.000 tone.000 buc. Într-o întreprindere industrială.: a) 2200ei. Mar. C=1. iar producţia fabricată din produsul secundar 300 t.6 lei/tona 2011 c) 450.200 lei/buc. 1425 lei b) 1140lei.CONTABILITATE DE GESTIUNE 117 2.260.6 lei/tona Universitatea Hyperion 2011 . 1140lei d) 1140 lei. Care este costul efectiv unitar de producţie. cheltuielile indirecte de producţie ocazionate de activitatea unei secţii principale şi producţia obţinută au înregistrat următoarea evoluţie: Nr crt Luna 1 2 3 4 5 6 Ian.: a) 454.500 lei.500 lei/buc. Procedeul reiterării se utilizează pentru: a) determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători b) decontarea prestaţiilor reciproce c) determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie d) repartizarea cheltuielilor generale de administraţie 2. B=3. 2175 lei c) 1425 lei.000 buc.000 buc. C=1. Mai.

640. Într-o societate comercială cheltuielile de desfacere ocazionate de vânzări şi producţia vândută au avut următoarea evoluţie: Luna Volumul producţiei (ore) Cheltuieli de desfacere (lei) Ianuarie 83.000 ore. 445. Pe timpul depozitării produselor intervin pierderi la cantităţile de hidrogen şi clor fabricate.000 lei b) 20.5 lei/tona.000 Martie 95.000 Februarie 81.000 Să se determine cheltuielile de desfacere standard ce vor fi ocazionate de vânzările lunii iulie a anului respectiv.770. 312. 42 lei. Determinaţi costul unitar al fiecărui produs. 40 lei. 32 lei. B şi C pentru care s-au efectuat cheltuieli în valoare de 17.600 15. 250lei/t b) 400 lei/t.000 lei şi care se diferenţiază între ele prin lungimea produselor: Produs Cantitate (buc) Lungimea produselor A 70.000 lei t leşie de sodă caustică. 56 lei d) 32 lei.700 13.500 17. 250 lei/t c) 312.440. 400 lei/t 5.200. 2. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliză a clorurii de sodiu sunt de 225. O societate comercială cu profil producţie realizează trei produse A.000 lei d) 24.000 16.000 t clor.240. 56 lei b) 40 lei. iar producţia obţinută este formată din 500.000 16 cm B 140.500. 250 lei/t d) 250 lei/t.000 lei 2011 Universitatea Hyperion 2011 .000 Mai 121.000 t clor.000 Iunie 111.850 14.930. a cărei producţie vândută va fi de 150.000 lei c) 20.000 t hidrogen şi 400. 56 lei 6.000 13. 400 lei/t.400.5 lei/t.000 lei. a) 312 lei/t.550.000 28 cm Care sunt costurile unitare ale produselor utilizând procedeul indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct şi luând ca produs etalon produsul B? a) 56 lei. fiind utilizate 1. a) 20. 312 lei/t.5 lei/tona 4.500.5 lei/tona d) 440.985.5 lei/t.CONTABILITATE DE GESTIUNE 118 b) 450. 400 lei/t.600 t hidrogen şi 250.400.000 Aprilie 108. 40 lei.000 20 cm C 175. 32 lei c) 30 lei.

4. d).c). a). 4. 4. 5. b). 5.a) Testul 8: 1. b). c) I-V. d). 3. 2. 3. d).a). c). d). c). 3.CONTABILITATE DE GESTIUNE 119 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE Testul 1 : 1. d).d). Testul 4 : 1. 6. 5. 4. b). d) I-F. b). 3. 2. c). b). a). d). f) D-V g) I-F. 4. 2. 3. a). d). a) D-F.c). 2. d). h) D-V. 5. Testul 2: 1. e) D-F. Testul 3: 1. 6. b) I-F. 6.c).d). 2. a) 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Testul 5: 1.

01.080 bis/ 30. 2004 Capotă Anişoara. *** O. Contabilitatea de gestiune. Contabilitatea analitică şi de gestiune. Editura Infomarket.. Leviţchi. Trifan Adrian. Contabilitatea de gestiune. Possler L. Bucureşti. 2001 Firescu Victoria. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. 2002. Ebbenek K. 2002.CONTABILITATE DE GESTIUNE 120 BIBLIOGRAFIE SUPORT CURS Bouquin. R. Contabilitatea de gestiune. Ploieşti. Foster George. Editura Economică. Horngren Charles.. 1999 Constantin Iacob. Tribuna Economică. Bucureşti. Teora. Ed. Teora. 2006. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor.2004. 1. Braşov. Paris. Bucuresşti. Calculaţia şi managementul costurilor. ***Teste grilă pentru examenul de acces la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat.M. 2003. Monitorul Oficial al României. 2007. Editura Contaplus. 23/12. Comptabilite de gestion. 3 edition..752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Dumitru Mădălina. Bucureşti. Chadwic H. 2006. 1998. Ed.11.F. Braşov. Ristea M. *** OMFP nr 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. Editura Tribuna Economică. Partea I. Editura CECCAR. Partea I. 2008. Bucureşti.P. nr. Editura Arc. 1.). nr. Oprea Călin (coordonator) – Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor. Bucureşti.. Tribuna Economică. Contabilitatea costurilor. Contabilitatea costurilor standard în industrie. 2005.2005. Calu Artemisa Daniela. Datar Srikant. Cârstea Gheorghe. Economica. Trifan Adrian. H. 2011 Universitatea Hyperion 2011 . Oprea Călin (coord. trad. Bucureşti. Bucureşti. 2004. nr. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor. o abordare managerială. Monitorul Oficial al României. Mihaela Drăcea. Ed. Oprea Călin.

CONTABILITATE DE GESTIUNE

121

NOTIŢELE CURSANTULUI _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

122

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE

123

_____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________
2011

Universitatea Hyperion 2011

CONTABILITATE DE GESTIUNE 124 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 125 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 126 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 127 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 128 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 129 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .

CONTABILITATE DE GESTIUNE 130 _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ 2011 Universitatea Hyperion 2011 .