r"11

:"'1.'"
1-"'
I

Descrierea elP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei Chid de nursing cu tehnici de evaluarc ~i ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale / Lucrelia Titircii (coord.), Elena Dorobantu, Gherghinica Gal. ... _

.

I I I
.1<.
....•.

Ed. a 7-a. - Bucure~ti : Viala Medicalii Romaneascii, 20082 vol. ISBN 978-973- I 60-0 I 0-9 Vol. 1 : Tehnici de evaluare ~i ingrijiri corespunziitoare nevoilor fundamentale. - 2008. - ISBN 978-973- I 60-009-3

AUTORI: .LUCRETIA TITIRCA GEORGETA BALTA ELENA DOROBANTU LUDMilA RACHIERU GHERGHINICA GAL LIANA pARVU MONICA SEUCHEA VALERIA GHIDU MARIA ZAMFIR COLABORA TORI:
MARIANA ARDELEANU MARIUCA IVAN LAURA MUNTEANU IULIANA VISOVAN ILEANA CARMEN DINDELEGAN

1. Titircii, Lucrelia (coord.) II. Gal, Gherghinica III. Dorobanlu, Elena

614.253.5

i~
,

'("J4~:~1 .. t7fte;:'d~)-"~~~Q~Y
'.
I

GHI DE URSI
CU TEHNICI DE EVALUARE 51iNGRlJlRI CORESPUNZATOARE NEVOILOR FUNDAMENTALE
I

I
,
il •

I:

[(~--~J-0

VoL I

[ ,(I.'.
::

Coordonator lucrare

LUCRETIA , TITIRCA
1 ~
~

",i:. [

I
d

II

.I
\

Redactor de carte: Tehnoredactor: Tehnoredactare computerizata ~i coperta: Corector:

Dr. Mihail MIHAILIDE loan DUMITRENCO Gina MANCIU Constanla MARINESCU

II
r

EDITURA "VIATA MEDICALA ROMANEASck Bucure~ti, sector 1, str. Ion Brezoianu nrc 27, etc 2, cod 010131
TELEFON: 315.61.09; FAX: 315.69.80
,-.r.'

i~;'

~,
l
.

EDI:T"URAVIATA MEDICAlA Bucure!j)ti

ROMANEAscA

-:y{j;¥.il:Mo~i;1!j9'l'J'..,.".;.tff.~;'.:~:<:rr:.r. .•~,'.-r -~-

n

c
~

m

o

:r: :z

~C\

0'-0 _c
~~O
Z
->

~~J: c::»-".V"m c-

;:
~:'.

~
. ;
~~'.

!~ ,.
;,",

c:ZZ
fA

»~C s:c ..••
m$",..,

:z ~ n

»0c
•••••••••

v.

I:;:;~Z

~C\
:z

d »
;ll:J

»c

m

••

<

~

_

•••

,,',.....

• •••••

'N

•••

'.......

•..••

..

,,"

, ..'~.,,'

v",.'"\,,

"

"r

"-'I';,~',.

, ,

. ":'~" ... :

(.1':,';'

;,,""'

","(,';,'w,;.o,,;

,'.'.i,', ,•..•,.

'I""""'''''''~~-"
f

<'1

I

I I I I I I I I I I I', .~ I
.

NURSINGUL LA INCEPUT DE MILENIU
Tin sa apreciez dintru Ineeput aparitia "Ghidului de nursing eu tehnici de evaluare !,>i ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale" $i sa mullumese totodata, bine eunoscutei autoare Lucretia Titirca $i la fel de valoroaselor sale colaboratoare, pentru aceasta luerare atat de utila nu numai Invalamantului de nursing de la noi din lara, ci $i tuturor asistentelor $i asistenlilor medicali oriunde s-ar aHa, studenlilor In medieina, medicilor de familie $i oricarei persoane interesate sa previna Imbolnavirile, sa aeorde primul ajutor sau sa trateze $i sa vindece multe dintre Imbolnavirile cu care ne confruntam astazi. Mullumese, de asemenea, Editurii "Viafa Medica/a RomaneasCi!i" atat de receptiva In editarea $i difuzarea aeestor manuale de baza pentru dezvoltarea $i aprofundarea studiilor de nursing. Au trecut doua decenii de cand OMS a' Iansat sloganul "Sana tate pentru toti in anu/ 2000" In cadrul Sesiunii internalionale de atunci, la care au participat 134 de lari membre, a fost subliniat loeul aparte pe care-I ocupa cadrele sanitare medii, ca flind grupul cel mai important, mai apropiat de populalie $i care poate influenla legatura Intre sisteme $1cerinle. lata ea, acum, In pragul mileniului III, omenirea nu se poate felicita ca a eradicat principalele boli intecto-contagioase $i cu extindere In masa $i nici ca a stavilit drumul spre cronicizarea foarte multor maladii (bali cardiovasculare, oncologice etc.), care determina scaderea duratei medii de viala $i a speranlei de supravieluire. Reorientarea eatre profilaxiaprimara impune noi metodologii In conceptul de pregatire, inclusiv pentru munca de prevenire $i combatere a bolilor infecto-contagioase, cum ar fi: hepatitele (A, B, C, 0), tuberculoza, BTS (boli cu transmitere sexuala), bolile ocazionate de deprinderi noeive - utilizarea aleoolului,a fumatului $i a drogurilor majore. Toate aeestea se petree cu 0 recrudescenla nebanuita In perioada de tranzilie c~i.tre integrarea In UE a larilor din sud-estul Europei, printre care $i Romania. lata de ce nevoia de formare a cat mai multor absolvente In eadrul $colilor de nursing devine cu atat mai acuta eu cal $i larile cu un standard de viala mai ridicat din Vest solicita cu insistenla asemenea profesioni$ti, mai cu seama din lara noastra. Exista, astazi, foarte multe punete pe giobul pamantesc in care se eonsuma tensiuni sociale $i politiee sau au loc razboaie, terorismul fiind Inca activ in numeroase zone ale lumii. Exista 0 ere$tere a pragmatismului $i a competiliei loiale - dar $i neloiale - In via!a sociala. Exista $i 0 polarizare a nivelului de trai al oamenilor, 0 cre$tere a criminalitalii (organizate), a penetralici consumului de droguri, 0 revolulie a sexualizarii (In sensuI rau al cuvantului). a delincvenlei minorilor $i a tulburarilor psihice, ca 0 consecinla a tuturor celor menlionate anterior . Programele dorite terapeutiee, profilaetice sau recuperatorii In domeniul oerotirii sanatalii nu se pot realiza fara munea In eehipa $i tara prezenla bralelor devotate $i calde ale nurselor.

~

:~

';j
i,

.1'

5

------------~

r
De curajul. abnegatia ~i daruirea acestora este atiH de mare nevoie acum. pentru ca lata lumii sa lie ceva mai luminoasa. $coala Sanitara Postliceala "Carol Davila'; care are 34 de filiale Tnjudetele tarii, se poate m€mdri cu faptul de a Ii lost admisa In Consiliul European de Nursing - Tnliintat Tn 1899, cu sediul la Londra -. Tnanul 1999. ~i aceasta datorita standardelor pe care le-a onorat anual prin prezenta delegatilor sai la manilestarile internationale. A trecut un secol pe parcursul caruia obiectivul sau de baza a lost urmarit cu consecventa: mentinerea TngrijirilorJ\~,,?statii proprii cadrelar medii sanitare) la eel mai Tnalt nivel Tn toate tarile lumii - memOre ~i nemembre - prin educatie. legi ~i practica prolesioni~tilor. De-a lungul anilor. Comitetul International pentru Nursing s-a preocupat. Tmpreuna cu asociatiile, de studiul activitatilor deosebite privind nursingul. a Tncurajat activitatea publicistica ~i a initiat numeroase actiuni alaturi de alte loruri nationale ~i internalionale (OMS, UNESCO, UNICEF etc.). Depunerea juramantului la absolvirea ~colii a lost un timp practicata ~i Tnlara noastra ~i reluata ~i de catre $coala Sanitara PosUiceatia "Carol Davila" dupa decembrie 1992. Unul dintre texte, denumit Tn semn de mare preluire "Juramantul lui Florence Nightingale". este urmatorul: "Ma leg cu trup $i suflet, In fala lui Dumnezeu $i faJa de aceasta adunare, ca-mi voi petrece viaJa In cinste $i ca voi practica profesia mea cu loialitate . . Ma voi feri de tot ceea ce este diu $i daunator $i nu voi lntrebuinta $i nu voi da cu buna $tiinJa vreun leac vatamator. Vol face tot ce sta In putlnta mea spre a pastra $i ridica drapelul profesiei mele $i voi fine In tai!Ja tot ceea ce ml se va IncredinJa, precum $i tot ce voi afla din treburile familiale In timpul profesiei mele. Ma voi stradui sa-i ajut cu loialitate pe medici In tri:itamentul prescris de ei $i ma voi devota celor pe care Ii lngrijesc". Mi-a~ mai Tngadui sa adresez prin aceasta prelata un apel catre cele trei departamente: Ministerul Sanatatii ~i Familiei, Ministerul Educatiei ~i Cercetarii, Miriisterul Muncii ~i Solidaritatii Sociale, sa Tncurajeze Tnvatamantul de nursing ~i, Tn urma controlului CNEAIP (Consiliul National pentru Evaluarea ~i AcrecJitarea Invatamantului Preuniversitar). sa creasca numarul de locuri In Invatamantul postliceal sanitar la toate disciplinele. inclusiv Tn cel de Asistenta sociala.

I
,

nV1BINAREA STIINTEI CU VOCATIA DE NU'RSA
fndreptaru/ Conceptul Henderson, de faNi se adreseaza prezentat aid in ega/a masura (profesori cursanJilor de la $colile elaborat de Virginia Acest $i sanitare postliceale $i asistenJi/or medica/i de nursing sau practicieni). de speda/itate.

de ingrijire completa!,

are la baza modelul

cu e/emente dintr-o larga blbliografie sa of ere ingrijiri

mode/ ii poate ajuta pe asisten/ii medicali sa se apropie $i sa-i cunoasca mai bine p.e benefidarii ingrijiri/or, mai bune, individualizate, complete continue. De altfel, aceasta este direcJia in care se orienteaza inva/amantul in formarea de baza $i continua. Elaborarea acestei lucrari a presupus mult cura) din partea autoarelor. dat fiind faptul ca dupa 1989.au aparut la noi in Jara 0 serie de surse de informaj,i despre nursing $i procesul de ingrijire, /ucrari elaborate de autori americani, englezi, francezi $i care au fost folosite in cadrul $colilor $i in educaJia continua a asisten/ilor medicali. Riscam prin urmare sa fim acuzaJi (mai mult sau mai puJin cu buna credinJa) ca nu am c1arificat $i aprofundat nursing, de planul de ingrijire, for. de nursing au fost atelierele-curs ai profesiunii de perfec/ionare, cu in suficienta masura noJiunile legate de procesul de acestora. Este lnsa greu de cu toate implica/iile sanitar,

I I I I I
.

.1

I I

crezut ca in cateva pagini s-ar putea c1arifica $i epuiza toate modelele conceptuale, cu nuanJe/e /egatura


i,
,i

~ ~ ~

;;~

~.

Felicitand Inca 0 data pe autoare ~i pe reprezentantii Editurii "ViaJa Medicala Roma{,,,asca" per-ill! illunca lor deosebita, ,C doresc ace I atribut pe care medicina Antichitatii 11 asimileaza celui mai elieient tratament: zambetul. "Un zambet nu costa nimic, dar poate oleri mull. EI ia numai 0 clipa. dar amintirea lui dainuie uneori pentru todeauna. Un zambet aduce lerieire Tncasa, bunavointa Tnmunca. este semnul prieteniei. Un zambet nu poate Ii Tmprumutat, cumparat sau cer~it. pentru ca el nu are valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit". Unii oameni sunt prea obositi ca sa mai daruiasca un zambel. Daruiti-Ie voi unul pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie decal cel care nu-I mai poate darui.

$1 impfica/iile

Pana acum, singurul teren comun de informare a asisten!ilor din Jara noastra In cu noile no/iuni sprijinul Ministerului materia/ele postliceale. Sanata/ii $i Familiei. Prin aceste ate/iere au putut fi pregati!i de asistent medical. Oricum,

doar un mic numar de reprezentan/i bibliografice nu sunt sufidente

primite sau aduse de asisten/ii care au fost in strainatate ca elaborarea unei lucrari care sa constituie care sa ajute /a cu orientari/e actuale in

pentru zeci/e de mii de asisten/i $i cursanJi de la $colile sanitare un ABC al nursingului,

De aceea, am considerat asisten/ilor

I I I
I. I.

- a$a cum reiese din tit/u - un indreptar,

• Sit.
8

Dr. Mioara MINCU,
medic primar, director general al $colii Sanitare Postliceale "Carol Davila"

formarea $i informarea

medicali in conformitate

i
~
'.,:,:,"..""-.' .,:~ -~".-c-;'.;'~:".i,".;:..•;.t.:."v~ . ",>;.;,;"),,,.

~

acest domeniu, ar putea fi de mare uti/itate, un sprijin important pentru elevii $colilor sanitare $i chiar pentru asistentele practiciene.

6
t.:.".,
c;, ~,,,~:a::I~;:,~,'jk:".,~""' •. ';'" .7 . ,-:

7

,,>I

client. hipoxie etc. cu rolpropriu. de lngrijire individualizata. sa predea si temele de tehnica ingrijirii bolnavului . Noua tendin/a ce se manifesta azi In lume In domeniul nursingului.j/. Anexele la lucrare provin din surse bibliografice diferite. .. ar putea. tratament etc.>. In baza caruia aceasta lSi planifica anumite ac/iuni (lngrijirea cavita/ii bucale.teme la care nu se poate renun/a. iar profesorul de nursing poate. Aceasta ~l~ I 'I~ i:. lntr-un tiraj suficient de mare.•"~~/.::. ajutandu-i sa Ie puna in aplicare cu cel mai lnalt profesionalism. Autonomia asistentei In procesul de lngrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de 0 judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza. Nu este atat de importanta terminologia utilizata. hidratarea repetata cu lichide.orinlimbaars3 etc. sa faca mai multe exerci/ii: sa aprofundeze nojiunile $i..or tehnici de lngrijire. De exemplu. un fir conducator ce poate fi continuat sl dezvoltaf cu noi cunostin/e acumulate de fiecare asistenta medicala cu preocupari Si responsabilifa/i In educa/ie $i formare. Si nimic mai mult: un ajutor pentru Inva/area teoretica a nursingului. ri'. Aceasta Ii da posibilitatea profesorului de nursing sa dezvolte $i sa completeze temele cu alte informajii necesare. Odata dovedita utilitatea noului concept. Am subliniat $i in contextulprezentarii temelor ca exista multe aspecte de care asistenta medicala trebuie sa tina seama atunci cand formuleaza diagnosticul de •• I i:: 8 ~ .. sa exprime 0 serie de observa/ii pertinente. se pot face observajii competente... care prezinta hipertermie. completa si umana. beneficiar. Deocamdata poarta este doar lntredeschisa. mai ales in predarea nursing-ului.Competen/a profesionala se demonstreaza . bolnav. £Ievii au In acest indreptar un model conceptual care poate constitui un punct de pomire pentru reflexie.orin cunostin/e teoretice aprofundate si capacitatea de a Ie aplica lntr-o activitate creatoare.. standardizat. ajutorul acordat acesteia pentru menjinerea starii de sanatate. Dar riscul de deshidratare legat de hipertermie (manifestata . ea urmareste doar sa incite la creativitate. ale diagnosticului de nursing .• " . chiar dadi are concomitent responsabilitaji si activita/i independente.persoana ingrijita'~ Noi am folosit cu precadere termenul de "pacient" sau "persoana" in loc de individ. acestea raman In continuare atribu/ii proprii ale medicului.' ~>:. Lucrarea lncearca mai ales sa raspunda nevoii ca fiecare elev sa aiba la dispozijie 0 bibliografie care sa 11poata orienta In lnjelegerea $i cfarificarea nojiunilor de baza.. oferind elemente de orientare pentru aplicarea In practica a unui concept teoretic adoptat astazi In majoritatea /arilor. in cadrul orelor de curs. Este un lucru firesc.. dar fiecare poate fi consultata Si folosita pentru a ne obisnui cu depistarea problemelor persoanei lngrijite.i timp.. soc.. To/i cei care au lncercat. Pentru aceasta etapa. dar nu au avut curajul sau timpul necesar sa-si sintetizeze eforturile lntr-un asemenea ghid. cheama asistentele sajoace un rol nou.'. ". personalizata.. in acelasi timp cuno$tin/ele tehnice (investiga/ii. ci implica lntregul efort de asigurare a unei stari de bine persoanei lngrijite. pe buna dreptate.~j.'. Prezenta lucrare este doar un ghid ce nu are pretenjia de a fi impus obliga!oriu ca singurul modelposibil. autonomia nu inseamna ca asistenta pune un diagnostic medica! sau prescrie un tratament. in acela. si noi suntem constien/i de faptul ca se pot aduce multe completari necesare. ne adresam persoanelor de buna credin/a cu rugamintea de a primi aceasta lucrare drept ceea ce se doreste.. ajungfmdu-se la situa/ia ..:. complexitatea aspectelor procesului de nursing. al asistentei medicale. pentru ca exista $i alte modele bune care ar putea fi studiate. cu condi/ia sa fie publicate In limba romana. I I I I I I I I I I I: Ii t Diversitatea informaliilor a produs deruta.teme care In literatura straina de specialitate sunt tratate pe sute $i mii de pagini.. la un pacient cu diagnostic medical de pneumonie. in vederea confruntarii cu realitatea noastra.. '. * •• Lucrarea de fa/a ofera elevilor din scolile sanitare principiJIe care stau la baza actului de lngrijire. este necesar sa asiguram posibilitatea introducerii si folosirii acestuia In practica asistentei medica/e.poate exagerat spus .' .. cu elaborareadiagnosticului de lngrljire.. exista mai multe variante in felul de a descrie "procesul de ingrijire". 0 lncercare de a fixa un limbaj profesional comun.'~.). asistenta are obligaJia sa aplice tratamentul prescris de medic pentru afecjiuni.) legrBe de rolul delegat al asistentei sunt indispensabile: nu se poate In nici un caz renun/a la aceste cuno$tin/e In pregatirea elevilor de la $colile sanitare postliceale.. nici numarul de etape propuse pentru a defini procesul de ingrijire: este importanta logica in care este aplicata metoda sistematica de lucru pentru abordarea problemelor de sanatate.In care avem "ciUe scoli atatea modele de predare a nursingului~ De aceea am spus mai sus ca a fost nevoie de mult curaj pentru a lncerca sa c1arificam. lngrijiri preventive pentru evitarea escarelor etc. ce nu poate fi redus la simplul act de executare a un. Lucrarea de fa/a nu urmareste sa impuna 0 linie de conduita rigida (pentru ca nu au putut fi clarificate toate aspectele)."~~:. de practicare a unor lngrijiri autonome.) fundamenteaza un diagnostic de lngrijire. pentru ca asistenta colaboreaza cu medicul si are obliga/ia sa execute tratamentul prescris de acesta. De asemenea. pentru usurarea comunicarii Si c1arificarea concluziilor _ lntr-un cuvant. Chiar $i 1:7acest lndreptar sunt abordari diferite.. sa c/anfice unele dintre subiectele abordEJfede noi.. Exista mu!te contra verse in legatura cu termenul cel mai potrivit pentru a defini . Ambele categorii de lngrijire (cele decurgand din rotul delegat $i cele decurgand din rolulpropriu) sunt la fel de importante. cu diverse ocazii.•. a planului de lngnjiri..In cateva pagini.

cauzele. Competen/a $i abilitatea asistentei constituie cheia aplicarii realiste a procesului de mgrijire dupa un model $tiinlific.mijlocul cel mai eficient de comunicare intre persoanele din 9chipa de ingrijire. in fond. Lucretia TITIRCA PARTEA INTAI NURSA procesul de ingrijire (de nursing] I I I I I I. ci este nevoie de a gandire logic/i. Trebuie sa poata distinge dar intre diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat. care sa ramana undeva scris.1:':.ingrijire.dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate? Trebuie deci sa se determine problemele de dependen/a. procesul de ingrijir€l are drept scop 0 ingrijire $tiin/ifica $i incepe cu culegerea datelor . Este $tiut. Cate nu s-ar mai fi putut spune? Ramane poarta deschisa pentru oricine dore$te sa dezvolte problema. obiectivele potrivite $i atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. care sa permita utilizarea practica a planului de ingrijire . I I I I I I I ~\ '":-:. pentru ca nu toate aceste probleme se regasesc in diagnosticul de ingrijire autonoma. Am repetat atat pe parcursul temelor scrise. sa ofere spre publicare lucran: Le a$teptam deci cu nouta/i care nu sunt cuprinse in manualele existente. . cat $i in acest cuvant inainte ca nu am putut sa aprofundam anumite capitole. Pentru ingrijiri de calitate nu este insa suficienta cunoa$terea teoretica a diagnosticului de ingrijire. noi nu facem decat sa regularizam a situa/ie de fapt. nursingului.

._-_.~---'-----"... . . in aceasta lucrare vom folosi atat termenul de nursa.r:.N. insa. :'_'~~:e. -Astazi cu toata vechimea pe care 0 are .- . i . Tn 1860.-. asistenta ajuta medicul.. •• :' -.<.. _--------- - - dar sa nu faca 0 procedura • ___--~-~--~..car.'/:(F.. ~.ti.. odata cu Tnfiintarea primei $coli de catre f}.._--"-"'~-~'--"-"Medicali.9.. cu pr~g._-'... .rolul asistentei medicaleeste perceput $i descris divers.LJ.. ..I.-.-~.gg.. data cand Incepe istoria profesiunii noastre de Ingrijire a bolnavului (sora-nursa-asistenta medical a).- . rolul celor ce Ingrijesc bolnavul a continuat $i continua sa evolueze.-----.procedurisi care su~puse de Tr19rJjirea~~-nat~tii--in-~ri~e-sTtu-atiTs:ar afla.. Consiliul interna/ional al infirmierelor (C.ea $i experi~1119_sa.Medicali.EL19-.C.•._" . NURSA Reproducem c~Heva definitii ale nursei: ~OIlrsa* AsIA definita de I....e. cand femeile pansau rani!e barbatilor Tntor$i din lupta sau de la vanatoare.ste'C atllilrfzat-a lo __ ln. mai mult de 1 milion asisten/i. mai aproape de noi.- pentru care nu este calificata .. 'AsistenJii medicaii denumiJi in literatura anglofona "registred nurse" iar in cea francofona "infirmiere diplomee".rn~~!ft:lL 1 .'-'_''' . In concordanta ---.?l~..--- __ '.'" _ j'. "Consiliul internaJional al nurselor (I..----._..misiunea sa sociala nu este totdeauna clara.:. Timp Tndelungat.'. ea practica 0 proiesiune autonoma. Pentru aitii.~-.J. Pentru unii.-.MeQiGaji-.ilLLJi - A~istenlilQL. -'" _ ]ndepline$te standardele stabilite de 9QQsiJiul Asistentilor Medic~.:r:D.)....@..----_ este autorizata ~~..C.. -.~ trecut cu succes examenela ..c..--~ __ --------------------------------------•.~e 0 persoaoa. cat $i cel de asistenta medicala. .miloL. cuprinde 103 asociaJii din intreaga lume. 1.Qr?.11 ~"'''--. t .. ea nu s-a simtit obligata sa se defineasca.s. '" n. Ul)f1ii _ "e.1abilite--de. ..••.).~€.I. . . Ambele definesc aceea$i profesie.h!inqalfl.-----.deglinirea acelor..-. .orenpe Nirz..01gL9JQst aprobat de Consiliul Asiste.~.E?l.~.-Cons... 13 .. Intre aceste doua extreme .{~~Il~'<~"'~ CAPITOLUL I INTRODUCEREA IN PROFESIE Ingrijirea bolnavului se pierde Tn negura timpurilor: In trecutul Indepartat..-..£lj£~.:_ -_a parcurs un progr~_S2!DQ!..~g~tg_Rr()fesie asa cum este definiilideconsiliul Asistentilor .

. promovC!~anata.sa aiM preocuparea de a in/elege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie) I .R!._c![~..>1 In oate . Prezentam concepti a ..Codul pentru.M. Ingrijirea este orientata asupra individului.sa aiM cunofdinle de psihologie (sa $tie sa Incurajeze) .. -Prgg[a. stabile$te ca: 1) Nursingul este 0 parte integranta a sistemului de ingrijLr~_ a sanatatll cuprmzand:'~-~'.j'J+--GomunjtaJ~} ...BaLU~_.A. prevenirea imbolnay.sa aibA.< c: I I .!!!_-q~p!in.lala. dar $i pentru categoriile auxiliare.1iL. --:Erom~re~.l i.bic.<3.. NURSEI 3) A. Nursa i~nd: este pregatit? __p.@If!J.lDitatil.. '..~3r:grjj).asistenta raspunde nu numai pentru ce face. ci are scopul de a mentine Si a stimula sanatatea populaliei.JLilluta persaana bolnava sau sanatoasa.r- Asistentele medicale raspund de propria lor activitate.iSill.H.I~: privind rolul I I I I.. Din aceasta definitie reiese ca interventiile nursei nu se orienteaza doar spre pacientii individuali.eaBfmfJ.iLs!'}!!. familie sau diverse grupuri. definilia Virg1iiiei Aenderson De reJinut! ~. 4 (palru) respon?aqilit~j1. .:~~_"~I. de practica lor. -l'"!9itiir. Definitia prezentata de a. 2) Virginia Henderson define$te nursingulastfel: .individuale . denumita "mama pJofe- \]![ \\~~ I' :M. I I I I I I I ------- .. Virgillj~i"l1enderEion ese'nfalaEislstenteJ: m.canJ'!.prevenirea bolii .e~V~Jn .IfJ}enli~--sau redl$t._J. c_onfQ[m n~_v.tLsal1i1are_~_e-._.. --prevenirea imbolnavirilor ersoanelor bolnave {fizls. De . isau 'i:mume: ..-a~e.familia/e $i grup la problemele actuale sau potentiale de -i 3./iJabiJir.. ci cuprind $i mediul social. 15 ~ " .QS. Asistenla." 1.~~tiile imp0r:!a_nt~ $i . sa:. supravegheaza ingrijirile auxiliare $i pregatirea elevilor. studil1 . Nursa aplica diverse metode pentru a mentine Si stimula sanatatea. vointa sau cunoa$terea.jls.1ndeRlLQf.tiL. .~ I.P~. sa-$i afle calea spre sanatate sau recuperare.~dis. cu conditia ca acesta sa aiba taria. $i sa actioneze Tn asa fel incat acesta sa-$i poarte de grija singur cat mai curand posibil".!ormele de aSlstenta s~~ala. Fenomenele urmarite in special de asistenta rnEWicalasl..r:iLb. - . sa ajuti individul. indiferent de varsta $i in orice unitate sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.data ar fi avut fOr/a. "A:N. 4'~SlJhLioJeL~ 3. :1:'. coordoneaza activitatea in acest domeniu $i stirnuleaza continuitatea.~_~ill91oL~t acee~~. fie bolnav sau sanatos.Je.JJ!L r~C1n-le-:----'-----~.fnsu$irea competenlelorde baza si nu numai cunostintele .!£J.ErJ~9Rijlhl~s!~!:T1enta.._.1a~g.9_Cl:!~a fost sionTsta".llt.S. $i l. medicala trebuie sa indeplineasca aceste func!ii astfel incat pacientul sa-$i reca$tige independenla cat mai repede pos/bil': V. Aceasta definitie a devenit cunoscuta $i acceptata in toata lumea $i In prezent este utilizata $i in Romania pentru descrierea nursingului. ~ Jlj. Oeci .M.1D~i._-------_.ft de vedere fizic.ojJor-copiluJui .()ll1?v\-!1\.!flirea sfJ!E!nilorp!!.. ..lrllor f. 14 .... 'i .promovarea sanatatii .. Nursa generalista presupune: .crie __ <.ur.e sa~it~re.. Ingrijiril(.!fJ...Wfi. au un caracter continuu. definilia 2. 2.~'"' L --:Rolul esenlial al asistentei medicale consta in. ... '_Important!_ .ultimele sale"cli'per-pdri "In ee..ge ~iiU sa-I asiste in.ingrijirea .N. NURSING deiinTtla--'a.=----$. sa-$i foloseasca fiecare acliune pentru a promova sanatatea sau recuperarea..c:fir:.rn I de ~ .(JQ u ni..rirlt[~un..!_prg'!21[Q. __ hi!ndi: te c. atitudine potrivita fata de pacient $i familia sa ....-.tfJ.teren. necesare pentru a 0 face.~~JJ~L .J_~__~~_em~_E:l_~ . afectiv $i fizic al --'acestora. " I" I~ 2.eajc. mental.D&~G.S.~ent~L..de sanatate._. a celor cu deficiente. de!? tVarst~nJQate '.e.NA (North American Association) da urmatoarea definitie pentru nursingul comunitar: Nursingul comunitar nu este numai 0 sinteza a practicii de nursing $i a educarii Tn domeniul sanatalii.JD. mai_diverse . voinla sau cuno$tinliile necesare.Saajuti Illarvldur:fiEJ'acesta 6'OTnai sJinatos.L.~ Ea este ca 0 mama ce actioneaza $i t~~.s. a$~~~""I' -comunitare.e--::ar!!. Scopul ei este $i acela de a-I apropia pe indivizi.9&fi. a familiei sau a grupului Si contribuie astfella sanatatea intregii populatii a zonei respective (sau oras).hnifa.a.

de a $ti sa comunici.M.. -. educatiy. ~.c. ----oe-aceea.atatii.:! l' I.<...~---_...__. "-. de asemenea..9:lo!i d~.~'~'.\!\. ~.~@.sLlJni."._. .~@~~9~~~!l1L_ Fu nc~iile --fJ!tnat. ro/u/ nursei in . medicale.\L.---.~ --_.a-.'~~.jm~ I~ " H.S. {:~"I.ipa..i . c) .-'~. ."'-'"'-' .-. alaturi de calitalipsihologice $i ..J1m:.la.?'...=~eQ!. asculta pacientul $i il sustine.9. Copenhaga. 5.911~p[Qte.gendellia. 17 ~!!~!..~~!ic:.actiuni de depistare a tulburarilor fizic.G1:!Qa ae pacielltjQ~~. profesionala --:. asigurarea sa.educativa b )!.. ce/e de economie. s?e<:l. I! I I I I I I I I I.nta sanilara . domeniul sanitar.LJPl'rare2. .j~."menU1/e' (psihice) $i socia/e.inde.LaJ2. de alte dificultati. ..~ I funclii: 4. ~i psihosociale ale vietii.e_..~~admjnistr-ativ~etc.Qin .prevenireajmb.[P. asistenta uti/izeaza in practica profesiona/a cuno$tinfe/e teoretice $i practice medica/e.ezvoltee~agticanursingului pe baza gandirii critice $i a cercetarrr:'. ve a e~." sS!lJfJJ?J. 'a1ti~fllille. informatica. --== .actiuni privind organizarea $i gestionarea centrelor sau unitatilor de ingrijire..dependenta De aici se desprind cateva functii specifice care sunt in statutul asistentei medicale ....actiunide rezolvare a problemeior psihosociale.l:1ducativa.rpeQ1Lr1. . Raport la 0 reuniune a. j!l: ....tur.'--' . tamilii $i grupliil:j/LQ{)fjilli?fgfL2L . sociale. '~<~:. '... sa<:l. L .::r.-----.. . .<1L~.... de a ~ti sa fii convingator. dependenta $i interdependenta. psihologie.[4:':.c.lJ.-.~ •• ..a-dep~~_.. .. -..:t~~'.ea .atunci candel nU-$i poate indeplini independent anumite functii..<? . pedagogie etc... psihic sau social.stabile$te relatiide incredere cu persoana ingrijita $i cu apartinatorii (apropiatii).gf?PCl~tIg. ingrijire...de argin .lJLdjre. . ~. ....pacLeQllL..gflrtene.-'tehnica".icare se regasesc in cadrul funcliilor de natura: independenta..". 3.este yorba de rolul cel maUmpilllilOi.-.~rir ecfiilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insu. fizice. I . -.pentru mentinerea unei bune sanatati..QIm __ E ~ NURSEI __ J - £U_IJ. deoarece acestea afecteaza sanatatea. descrie. preventiva eli de umanizare a tehnicii • de psihoiog.Q~. . .'.[ea~<\. (Din "Dezvoltarea NurseiGeneraliste". ~:~ Precizare....Cl.ceredin partea asistentei: 1 .. social..-..~..tCite Aceasta functie presupune.-. aptitudini pedagogice .L_alaturide 1t1t:r. asistenta ce se refera la sanatate ca $i la boala $i care privesc intreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.ROiUi nl!ffiflLln~SQCleIare. observa la padent modificarile provocate de boala sau tratament $i Ie transmite medicului.s.situatiaJrnQQlnavirii ~i rec.L!.--_.. atectate semriifi6at/v pdF! schimbaria/e starii des{lniltate".nursing in activitatile de ._--_ asista pacientul dirU?XomLfLioLtiativa. persona~e-nursif. . Aceasta.!lyjijild~'p'endenta ___ w.l.Jl.~a. \.!lrlliI~..~~stesfi' asfstelndivizi.i nu poate~' Aici sunt cupnnse TunctHre':'. ca $i iuncliile din codul asistentei medicale: .!JVLna. Aceasta implica persollalul de .!q!!C1. invataminte..Jgite. .educe..$L_participal~ activitali l!.si.--~'-'"'._-"'--" societate ::::-$Lacestaeste Importantpentru noi: . nursingul folose$te cuno$tinte $i tehnici din $ti:ntele fizice.. _~-_....1'2~egrezef)jncfi!1iilfiice.este alaturi de indivizi $i coiectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata $i sanatate. de natura dependenta La indicatia medicului aplica metodele de observatie..'2.lg_JLLG.. de natura bolii. Precizare: Pentru a raspunde nevodor persoane/or $i grupuri/or carora /i se adreseaza ingrijirile. unde este cazul.J... a) --:~D.QGLJpatii. b) . familia sa vor trebui sa fie implicate in toate aspectele .aslst~nteL(l1edicale...U[lg!jji!~9..-"""-..-~----_.~atatii in actiyltatUnrl..(i'ffi!yjn: . sa participe pienar la'aetivltatea echipei de asiste. __ • __ •• ~_ •• _ de natura independenta Asistenta -.. .--.':'.!2p-ggllil!LJ~~it!. d) . februarie 1990).sunt de natura: .S. ..-'---~"-~-----..---.a=~lJ . .-... boala si moartea.g1!~~" f?entr~2anii._ .an.-O. ..a.~i)/. psihice sau sociale.actiuni de educalie pentru sanatate. biologice $i umaniste (arta $i $tiinta).~ .fLf!ltLprofesioni$ti din sistemul sanatatii 4.' Individul $i.QLc.fQ!1.?l aSls en .c. Subliniem astfel: a funcfia profesiona/a .M... de sensibilizare asupra responsabilitatii $i asupra drepturilor pe care Ie are populatia in materie de sanatate..tempo.~'. de tratament sau de readaptare..~2. '-EXemplu: .~.iO. 2: ~~. Nursingul se ocupa deci de..u.J:U~. __ Func~ia de natura interdependenta de natura interdependenta Asistenta col~~z. __ .l::>[ompxarea$Lmentiner.. Ajutorulgsistentei este in functie de varsta.Ie transmite informatii..olna:\lirilor...

cercetare de nursing. Copenhaga..ca participanta In echipa de cercetare alaturi de medic . asistenta (Iucreaza) colaboreaza cu personal din alte compartimente (administrativ.i atribuliile :.Q@_car~~. Pentru a face tala solicitarilor..e.U. leagane .Lf!li~~L !!nei1o!e~ a proJ2lemelor. logopeii. 1 sunt definitedetaliat alte functii.~~~=. precum :. cologie etc.a: I I I I I ..Q!l2iI.toria IogrijirHQI. 15~re.C_hirhJ. mi' ~: 18 19 .~t?!iQ. .S.ambulatoriu -~Stfel. In cartea sa "Note despre nursing".. e. cu alIi profesioni:.QestlOnarea serviciului. Medicii au delegat 0 parte din actele (sarcinile) lor .ESiJ-L.g.!. economic..'eaiizeaza comportamentul etic.i.oare :.lli1rillLY_r !~... practicanti.J~~.r." ..Jnc/ia economica - de gestionare organizarea etc.Demografig. in cadrul functiei de natura interdependenta.considerate'l. Apoi dezvoltarea rapida a :. LOCI..:.i din relatiile de munci'l cu personalul 'In subordine.. -- sa 5.Lu ._ ASlstenta trebuie sa cunoasca "global" individul.---..L ACTIVITATE pluridisciplinara): I ---"---'-I . Qflzata pe gEm.ne-II...'... cre:.1 DE INGRIJIRE [ALE NURSINGULUI) ~_. in. 3.dispensar . tehnice.te.. 1. ci pe sarcinHe ce trebuiau Tndeplinite. precum :.i morale superioare.i aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale :.urbC!O. adica realizarea lor Tn serie.l._ .IDL Ingrijirile au fost tributare mai ales Pana la jumatatea secolului al XX-lea conceptiei religioase... fapt care-i permite sa desfa:..Educatie i.. .. p:ntr:i~:Prif!1a oare) in is.nt..oara (multifactoriala.. -. profesori).!!h. a trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe pacient. serviciul plan-profesional)..istentageneralista (cu pregatire Q. in comunitate $i ambul?!9. economica c) f(.: \iJ: ri'. Raport la reuniunea a. --$o.!itara~ 19i~0. Dom8Hii de activitate pentr!la. mai ales.r:I9.aceasta treb! lie cedez-e-loclll dire. a tehnicii au contribuit la trecerea pacientului pe planul al doilea.rural . in SlaPona'Ls.. Din aceasta cauza.:$COli.g.~OMEN!!:::..M.nce Nightingale.L. .£Lp~_.X9". it.errJ.e viata) '-'''' '-'.. . psihologi.&J)E 1.Factorul decisiv pentru elaborarea unui cadru conceptual privind Ingrijirile a tost orientarea catre 0 noua conceplie:._ persoana ingrijite'l . Asistenta .uJ1YLL .::.. . Prin activitatea pe care 0 desfa:.i activitati de cercetare. Nota: in "Nursingul Tn actiune" de Jane Salvage. in anexa nr. 1990).ti (educatori.Cercetare. Florence Nightingale descrie aceste ingrijiri.. Cu toate ca formarea surorHor medicale a Inceput .a A Ins[Stat pe laptul ca:- cautat sa elibereze Ingrijirile de impr~_re~gi()asa.!!!1it~I~.QIJ:lj.surorilor. studenti (educarea personalului de nursing). pr<:l«Ji9~acord~rii Tngrijirilor devine oblectul "gandlrll".i anume: ingrijiri centrale nu pe sarcinL.. de cercetare d) corelarea 2. YL.tiintelor medicale. -:Ad mi o.. bolnavul.competenta era limitata.~---------------.i multi sectorial a). . Ingrijirile au fost reorganizate dupa principiul taylorismului.. mo:..g '~.r Rolul educativ reiese :. ':'-!_i&-Igienic im ~'.p~diatrie.!!l9~J~. dar :. Inspe~J~~~£!J(L~:'l~!!lie sCl.iE. I.. multidisciplinara :. 1992..i responsabilitatilenursei (Din "Dezvoltarea Nursei Generaliste".. dm 1859.G_ (c:.ci. timpului. ~~P~CTE TEORETICE ALE_ PAOC. ---.Tngrijirile nu pot sa demonstreze .amine batrfmi - II' I Obs!:.tenite din trecut..i din relatiile pacient-asistent :.policlinica .) funclia de cercetare ACWsta funclie impune dezvoltarea unor calitati specifice. punandu-se accentul pe aspectele medicale. sunt descrise patru functii majore ale nursei. asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare :. I . I~ri I I I ~. ~'utia ingrij. care pan a atunci era In centrul preocuparHor.. prin precizarea ei cu -MONCA I). incepand din 1930.devine 0 componenta importanta..cial-ecQD.i.i comunitatea In care acesta traie:. Penuria de surori accentueaza aceasta situatie). progresele medicinii.!?~IJ. chirurgiei au modificat continutul prafesiei. dO~. prioritatilor de aprovizionare de Functia economicase'. gradinite." ..

.Q..\{ .rea ceror 38 de obiective reglonale~~--'-'----'. O. ci pe persoana ingrijita) is-a acordat mare importanta.teoria sa se bazeaza pe relatia dintre om $i mediul inconjurator. grupurile $i societatea. Guprinde165 de tari.1977)-14 NevoiEundamentale. = ..S. 5) Rezolutia Adunarii Mdndialea Sanatatii 45.~.... JEAN WATSON (n.. n'' .•.2. "I I I I I I I I I I I If.....-nH"'" "'.este 0 institutie specializata a Natiunilor Unite. nursingului.. 1923) ._. M. ic!entificarea._'0 __'_" ••• ~_ ••.9_Qg~Q1LJ... '--4) onenn a de la Viena 21-24 i~!l1i:J198~~ql}. ..._.". studierea $i intelegerea nursingului ca $tiinta a ingrijirii. SORA CALLISTA ROY (n.-'_"_'-~----"~.•.eg?l!l:. exploatarea.-A1. ' •• ~.Ata:' ._ ._~ ..•.) . intel.Comunitatea.~~..1fJ78.:'cuparticiparea lor plenara.----- .. . Acestei conceptii noi (adica ingrijiri centrate nu pe sarcini. MARTHA ROGERS (n...' •• _ ...L!?.!1Lnta.teoriile sale sunt centrate pe relatia terapeutica dintre nursa $i pacien!.•. printre care $i Romania.~P!e~ceie~J --Reamintim ca la Conferinta dela Alma-Ata (1978) a fast enunlat principiull.'7 _ •.••.~ . Astfel..'s. repartizate in 6 birouri regionale..''''' ••... _ ..•••.. < iii 20 - -.M. indeosebi din cele care $i-au dobandit independenta..6..de\l9J911~gt\L._". ."..M... curentul revalorizarii relatiei dintre ee! ingrijit $i eel ce ingrije$te influenteaza surorile belgiene .. DOROTHEA OREM . 2. ._~" .•.creata in 1948 . ". asistenta: .gratie lucrarilor Virginiei Henderson care a descris necesitatile fundamentale aleomului. .. H"..-----.S"(ingrijiri primare de sanKtate)prin "Declar.S. careia ii revine pe plan international responsabilitatea principala in probleme sanitare $i de sanatate publica..' ._.sa posede cuno$tintele necesare pentru tanara mama (Principii de baza.._.: .•..Nursingul in actiune" de J.utilizand ca $i concept major persoana. Pentru reorientarea ser.publica lucrari legate de nursingultranscultural. .. MYRA E.!a-s~ sensibilizeze nursele din toata 'Europa asupra modificarilor-cerute In practica defngrijlre'-penfru-mingi"..£eluiJipsiLde_GQn. KING (n...._ . Este $tiul ca nu putem (este imposibil) sa cunoa$tem fiecare pacient atata timp cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem taylorian).. I. "'"..dragostea de viata pentru eel ce incearca sa se sinucida . 1939) . retragerea.. 3. uiteljQ( ~~f~:.i@.••••..••..!jfL~Q@rl$~cundar~ -Iasateadesea in sarcina ajutoarelor necalificate S-a ajuns abia tarziu la revalorizarea relaffeTIi1fFe:'--'..• ..~tiinta .P.". ••_~ __ -~~.. 'c". King introduce trei sisteme dinamice ce interactioneaza: individul...-. -. "'~ __ "_ .••... LEININGER .". -_.••• __ .. 1940) ..mana pentru eel caruia i-a fost amputata . adoptata .3) in 1984 statele membre-ale'regiunii europeneau adaptatcele . _. -g~L9~I[lgrjjf:l~lEJ~ Catre sfar$itul anilor '70. 1909) .• ~••. pe care 11 respinge.p]). .• ~"' .• __ .' _'Hu .P.---'---=~g~Lllig[ijit.. 1920) . Virginia Henderson). .• "'. 21 . . cele patru secvente identificate de Peplau in cadrul acestei relatii interpersonale fiind: orientarea. .. (numar in continua cre$tere..teoria sa estedeosebita prin enuntul celor patru principii (interventiile pacientului se bazeaza pe: 1.. Dar pentru'descoperirea acestor necesitati trebuie sa intri in relatie cu persoana ingrijita.a. nursingul trebuie sa fie centrat pe individ $i sistemul sau adaptativ..teoriile sale se bazeaza pe ~onceptul de mediu inc.. VIRGINIA HENDmSOr'LLL897.Qlllliiirt~---.icii/or de saniitate sunt importante urmatoarele hotarari: ..t~~E) __da "cj. ca baza a ingrijirilor (publicatii in anul 1955.a._.. .sillltiaLe de S~f}atCl~~ . 2.• _AuJ..•~p.mDe. IMOGENE M..5 din 1992 (vezi .:-..-. _.atifuje la A1mct.. pe conservarea integritatii personale (psihice) a pacientului $i 4. conservareaenergiei pacientului.. -"~Iansarea strategiei mondJ"S'a-nte pour tOl.. HILDEGARD PEPLAU (n. se spnjina pecolTiilili!'ill~~'-~""'~~ ... tot mai multe state.". 1) Conferinla de 19.--'....au 41lli~QraIe:JimU:Lijr:~"-<"" ..($ana. 1:. considerand 3...i abordarea deductiva. M..$U:Je ICN~. 1 .. undes-a enuntat principiuLI._.conform teoriei sale.. . adica in loc sa se repartizeze sarcini. 1914) . Astfel.. ~'-T""'-"_. LEVINE (n..g~. conservarea integritatii structurale a pacientuiui. . Salvage).P. -~i la un pretoe cost aboraablfcomunitatii ~i tarii._J?117J... apoLJ96.e!initia.. . -'--.folose$te prima explicit termenul de autonomie in nursing.... ceea ce a facut ca nursele sa-$i organizeze munca in all mod.""~ __ .. .• . iNGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (I.. .-- 11 .• ~..".•~. n Organizatia Mondiala a Sanatatii (O. .. pe conservarea integritatii sociale a pacientului $i prin introduce rea cuvantului TROPHICOGNOSiS propus in locul termenului "diagnostic nursing". BETTY NEUMAN .. n' . tate periITuTOti~na in anul 2000)':~~---"-"'" .autorul identifica zece factori care influenteaza structura. ingrijirile sun!: .•...linl.~_~ __. '" Alte concepte de nursing De-a lungul anilor s-au conturat numeroase teorii ale nursingului: FLORENCE NIGHTINGALE (1820-1910) ..f_l..38 de obiective" (scopiJrT)a1e sflll~ii'-entriilQtC' ..-'-'<--'~'-=-i~.) •..'. prioritatea nr.!~Le. . sa se repartizeze bolnavi. Activitatea sa fie astfel centrata pe PERSOANA. =_ .'..S.S. '.__ .•• "~''•• 'r..._~.•.teoria sa este influentata de conceptul de stres idescris de Hans Selye $i propune doua instrumente pentru sludiul nursingului: gandirea inductiva . REORIENTAREA SERVICIILOR DE SANATATE ..ochiul pentru eel care $i-a pierdut vederea de curand . '_.lsd:icitan2000". Biroul regional al Europei (unul din cele 6 birouri regionale) cuprinde In prezent 50 de state membre. "---' ..Lapoi:.sit fie~~r:'. urmand sa faca parte din Organizatie).tacceptabile .accesibile tuturor persoanelor $i familiilor din comunitate -"prin mijloace ce Ie su-.

.. 1.QXsg'tL~~!1atatlLp~~D1~i_ p~~y~~irea imbolnavirilor Interveotia asistfiO!ei urmare~te" .----agravarii sau a complicalli!2!::.----------_.mediu de mL!!l~~----: __ ?-_._--~---_ . caracteristicile populatiei..S.. .-_.P. Prevenirea tertiara urmar~te recu.de..9_QnlJ1Qj@ii(rne.P...S. 2.S...ycas. . .I~~. •• _' •. Identificarea a ceea ce inseamna I.l.tery~nlia.Jrl!el~g~LP.LQJPE~ckiQ.p.C::lJ!.rnentinerea..ea. Aceasta Ie impune: .r.) . de asemenea.. .._.s... nivelul de educatie a populatiei.S. In9lae61a ~revaJ~6Ig~ir}Q~_~C!'IC. --~"'---"-----.I I I'. --'-"'-'-'- --'~-------------------.lGee~ ce inseamna I.P. perltr:. nu pentru populatie.!.Citi.S. se considera ea 0 buna asisten/a medicala (0 buna ingriji"re)presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora Ii s-a acordat un loc pri.~.$i_p[.'_-' ••• _ _' •• Pregatirea lucratorilor sanitari $i sociali pentru a lucra cu populatia.liLcugr0purrs~ci~lIe $i institutii.. ..~ndu-$i rolul de baza in procesul de ingrijire._.._ a) .rrE~I9.{JrijjLL.r:_e~~ . --.-- 2. Atentie! Este necesar sa se faca 0 distinclie intre I.~ng rijiril~..•"_..ja _qa Tm copartener $i nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii. 1) ingnJm d~gY. Initierea personalului'sanrra~r.. I' I I I I I I I I 1 I ._ --------.}ispiritual~ate ~ci!!:.ingrijirile erau limitate /a partea medica/a $i in acest caz asistenta era un executant a/ indicatiilor medicale.. _ .educatia sanitara (din toate punctele'de vedere . In I sanltar si a meqll:rspltaHgesc sau :?~lJDlp~l!?Qn£l[(f~lrl"l@re--:':-_:----''! consumato-'--Este indispensabil ca ace$tia sa cunoasca diterite medii -"I' rilor de I. pierz.fiHle sa~lz... .nijie.•• .o. Dar ingrijirile persoanei nu presupun numai funclii tehnice.illill... . .. _-~~. j?ersonalului _ indiferent ca ?. in comunitate . avand 0 forma de' gesti une admi rrlembriisaiauir1!e. in ~~...-etea_Y?5?rvi._urgentele ....sa $tie sa asculte . ci $i cele de nursing.sj~tentei esle sa sustina persoana lngrijita pentru a se adapta la aiferite dificultati cauzate de problemele de sanatate .. r-- nrstrativ~:Tar innriiiri rle .fudr.P.---------.. . ca.!I(f~. grupuri) 22 23 I .~c.. contraceptie etc.- Nivelurile ~ pIe\lenire primara de interven1=ii: 1....~le (sustinerea familiei etc.aTe. petrecerea tim~ull:li.~i ingrijiri de pre venire primara (noliune care este.i 9i de jn..illDiliaL..-I.ce$tia..9-PI.mediu ~colar --> copii u.peunJe[itgr.~-----~-. temeilor ..a.~E!()r d~_ san~_ .. familii.rrHmlt~J«:!-..rn.--~-.cDlllp1eJitJagjobtind: ._.(l]gL~.••••-•• " .QJ:>j5'n uite . ~~creaz-(r de . __ .Q.alte medii --> cultural.. Pentru asigurarea dezvoltarii I.d._ . Sa facem cunoscuta valoarea sociala $i econ~aTP.care au primit 0 importan/a mai mare dupa Conferinla de la Alma-Ata .-. 2) fngrijiri de Pleveni!~~s_ecundCJ[g __ ~ ':3)'frig~ prevenire ter1ia1-a_.--.. cu. .L. ----~~ -- ingrijil:i~ ~~ire te!1lara 3.. Wi'--m~iu extraspitalicesc. 3. protilaxia unor boli) .sunt denu' .-:..ografic determinat. prin controaleperiodice etc...urente __ $j..lY!L~~!nterventii $i anume .interventii curative .. Prevenirea secundara urmare$te: . oritar in dauna ingrijirilor menite sa menlina sanatatea.-l.sa fie capabili sa inteleaga propunerile facute (de indivizi..S. io rfiri de sanatate ~Q. -~te'locurae unde'preac~l..boJlIQcl~r~.-Rolul f._. de care estelegalprlri'rnferese $ivalori comune. ii cautam noi. 1.p1[gita partlc ar~.P.::!:-domicJllldt _.'2.9.:. Prin prevenirea primara'intelegem: .a. ~ _-~.pentru tratamentul bolilor $i prevenirea .S. familiile $i grupurile i$f asigura singuri responsabilitatea actiunilor de sanatate. in conceplia actuala.-=--~----=. .JIC!W.actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva bolii. ..• .••. . __~.••••••.-._-.._--~ .).S.._.• _ .__._. .e~:.. ~L ... prevemre se6lii1dara 2.il.-.P. viata pentru colaborarea cu I.CO~JLe. favorizeaza ilJ.--a cOhsum'atoriiorIn I.. a!1JJmeconc~p!ia dinainte de.ciimatul. resurse de c!Q.wega!irea lucra~ilor sanitari pentru a... indivizii..Qerarea"... categorii s(icl~1~~~Q3SLL~$i~Q9QO[llice.----.p~veni!ila im lLQJl:!.se acorda 0 pondere mai mare refacerii sanatatii $i nu mentinerii $i dezvoltarii ei..S.. .P..iu"rural.I Defin~tia comunitalil _..) . ~ r~ 15rJncomunitate in~elegem ansamblu!-':!.prevenirea specifica (vaccinari..racterui5an--s.-._.. cu!lli@.. . definita mai sus).P.)dentifi~.~ . ..-----.Y. --.!. sunt necesare trei domenii de studiu -. ctivitatea barbatilor..----~-----.nu a$teptam sa ne caute oamenii..9JLniv~LL(Ratru2.$... _.rT)_~di uI f..--natu'ra-'muncii efectuata de b~rbat $i f~meie...re. via/a) trecerea deci la IPS I. Conferinta de la Alma-Ata cand: ". ce ne obliga sa gandim. Rolul asistentei este sa descopere problemele la timp (prin vizite acasa. (vezi ~i definilia) . ---necesit.. p~~mov~~i~~atatii .--_.P....ilJ ge. Se poate vorb. Pentru realizarea acestei strategii s-a considerat ca este necesara schimbarea vechii concepfij de asistenta medicala.~J)P.mI?J:ilor aceS1ela):=-IS'eciomuljn gfobalitate'a' sa..J.rol in recuperarea persoanei.. ..iJJ. Necesitatea cunoa$terii $i studierii unui Intreg ansamblu de caracteristici: .I]~Lp.. O_".gnir~LP.alimentatie.S.

Pf. Nu po ate sa fie altfel...... __ .g~.•.. t..~copul profesiei_ conceptuaij .-.QhLrnb aI:e ..... provizorie sau definitjv~l.~e.~ --'- ~~anelor . ..c:esita/ilor de san~ta.~n£lmI~-:i~~ LP.. 24---"-'''-'"". conducator $i salariat Concep!ia individului dupa Virginia Henderson: "Individul este a entitate biopsiho-sociala formand un TOT indivizibil (no/iune privind globalitatea individului). fizice. Au fost formulate -.ga.J....Qg bine fizic. 9mt.... valori $i eLemente:-----Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni .a.~.clJ~~!ly~ __ psi~Lce. . :-..•... . CADRUL CONCEPTUAL AL iNGRIJIRILOR Orice $tiintifice.a.C::()l11e~nsa $icjepa$i boala. rc~.. armoniei. C-uno$t1nleie acu[l1ufate~'~-I 1. (Ll!cre~e)SQ.----"~- --------.._.~_ .--~--~----~ 3. ~~. -'-~-""-'. dotar~-r------' peroson~_.este necesar ma.~.!~imiJl. c.~ . ..:. _ ._!':eJ~.X. .--.. la )~ml)tij (I()~uri de f11LJ~~~[[cilQGlIr.sa $tie sa alcatuiasca un plan de Tngrijire (sau actiuni sanitare stabilite cu populatia) ...sLc~. 2: telul activit~~~: 1'\"..tor"II. ute in moj:lClutonom. familiei.fa.oJ.lJJe pregatita.. mobilizabilel2~n!U!_C!TlJtr.~. Sa se recu- noaseavaloa= rea socjala"~i ":. un semnal de alarma tradus prin suferintalTz"lca~psihica._ce nu const~_n~m?-iJn absenta bolii sau a infirmitatii"... Conceptii privind " sanatatea... " '.~.-.te.. ' .o. ale ...n€!. competen/a: j 2. ..EE~E.. a.. Este un eveniment putand merge pana la respingerea social a a omului din anturajul sau. EI tinde spre autonomie Tn satisfacerea necesita/ilor sale': sanat"$["'''~' Modele sociale stabilite pe relalii de ega/itate $i recunoa$tere renunje la complexele de superioritate sau de inferioritate intre diferitele categorii prafesiona/e... 0 fiinta responsabila.. b) .--...~anatatea ege 0 stara.'" dufafa.s.-fQf!tinua $. .:e'atl~=:::-_'.L." ~ . ingrij(re Definilie: '/n mQdel conceptual este un ansamblu de. mai multe definitii .Conceplia des(Jfe boa/a: este ruperea echilibrului._' ~'.f~.Q~D_?F£iClr~~ ..-pufu . O"mlJ. ..mijloacere"$rtehnoTo~ime-riec'esare Cfj~~t0~lULQ.1UCJ..onf "Sanataieaest'eostare"de' tlcFiflTI:)ru bio-psffiO=-Sclc~arsr'SWdiuaLstare.gu mediul sau IncQQjurator..P?PlJlat~L-=. Important Asistenta generalista . - x :b.S. terea unui 4. incidenta economica a I. .tfn:..taTrJ.'.()ss!~t:G'a .-. _-= '-~ Practicarea unor Tngrijiri de calitate presupune multe cuno$tinte $i e/emente de de-iTiTJnc. . a II 3.POR.-~-.Li..!:lVandJJevoLbioIQgicel psihologlce. I . o imagine mentala care favoriz?..c .J.S.. "Sanatatea reprezinta ansamblul fortelor biofizice. . _-.--~------_..- ~f.-._.. Intai sa se precizeze urmatoarele elemente: 1.LJntCi'.neGe$itatlle_s!-Lnt sa!L$.. a saaa@fL . Persona/uhdin sistemu/ sanitar trebuiesa inveje sa 2. .SJIDDa~... tinand cant de: j' 5.' ici $coala.operez~.$[ soCiale.'-(Virginia/:fmlc!fm.w. colectivitatii $i sociqtatii. 1.9.n..'A1fe Cietmijil:---------"SarllitateCi este 0 stare Tn car~. noastra)...."..._.I~.J . libera $i capabila de a se adapta.Ta--aomidffu.• '.... mental 9-i?_o~ial. ~delul-conceptual (cadrul este' '(feCi 0 dimensiune esentiala de baza care ne permite sa aplicam "filosofia noastra" privind ingrijirile. este osta're-CiinamTca ce-aa posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediui extern $i intern" (Dinamica se refera la capacitatea individului de adaptare la modificarile mediului intern $i extern.'" .SI~~~~. Asistentele trebuie sa abordeze Ingrijirile de a$a natura. Sa Inve/e sa cunoasca valoarea sociala a persoanelor care Indep/inesc alte profesii._qY'2..' . _. deoarece cadrul conceptual este stabilit pe baza de postulate. Incat sa satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului.._ -. Personalul din sistemul sanitar sa nU-$i asume un comportament de domina/Ie fa/a de consumatorii de presta/Ii spunandu-!e ce au de facut . .l. nu selimitecci"ia-absenta boITf'.) .oricare ar fi campul ei de actiune ._ "-'..-. .M.1 i'l I I I I I I I I I I I ."'".".•.' It 1. sanatatea $i (nursingul).l. '-" c.---. E/ are necesita!i fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care $i Ie satisface singur daca se simte bine. --aerrmrrao. "i:. s. _-~. Conceptul despre om: e.GPDQC!$j~.@Q..-"------~---- . -.$1 TninteractLu~.!@!l~.l'-----.~--"..sa Tnvete sa munceasca cu alte modele sociale diferit de cel ce Tngrije$te$i cel Tngrijit. lucratoni sanitari '----.sa $tie sa utilizeze informatiile .a carei activitCite?edesfa$oara In comU-fiifaTe~'tre6we-samerltlna cont?~tl? n3gulClt~cu Persoane~ famTm.fara sa-i asculte macar ce au de spus..grupu'n... '-~-~~~" COMPETEN1'A ASISTENTEI MEDICAlE '~~~~""------' -' _. 0 dificultate sau 0 inadaptare la 0 situatie noua.e. "!!IQfJe[~Qil=_ ceptu'!.ULo-iiinla .u "1 rocipraca. __ '~~~~(lEu Sa studieze costul._S~ce.__ . ingrijirile activitate ce se dore$te a fi profesionala urmare$te sa se sprijine pe baze Cu toata diversitatea teoriilor $i conceptelor despre Tngrijiri (In profesiunea ele toate au 0 anumita Tntelegere privind persoana Tngrijita. Cunoa$terea unui model conceRtual de Tngrijire (de nursing) -_.fara a fi egala cu absenta bolii sau a infirmitatii -.'" -.P.. .L~~_. In . - ..J:l.si a __ ..-. itarj$L care Ie acordil ....S.aza reprezentar€??If![1ljtatii. SQclal.de Cl1Jgnomie $i independenta. 7 _.

~g:Ei:r~JlmJ~r u~~oe::lo.. cuno~tirif8le relationale .Q. prieteni).-. -:B: I I . tet7h7ee----. ~ de interpretare.." .Cunoo{iterea de'ii1ers ulu i '"'$liintific .sa)~[Je.ndividului in satisfacerea acestor nevoi' 01ulaSiS~fin~eu~pa.. . 0 creatie a spiritului.ursuLformarii asistente~~~J~~!:11~.~'''''''--'. explicatii asu-pramediUluniiic~jsociaL"--'- Al VIRGINIEI HENOEBS..~-"-" . mulate _" $tiin!ificfL .J I I I . Legislative cuno$tiniefe legislative . in vederea protejarii asistentei ~i a pacientului.------ I I 1-<..D!?i..ESENTIALE ALE UNUI MODEL CONCEPTUAL----. de a ~ti sa colaboreze cu anturajul pacientului (familie.~.. . . sporirea fortei) . ~.illlQf3. .postulate '--=--valori -.----Onmodel conceptualpentru 0 profesie reprezinta (a~a cum am mai spus) 0 imagine mentala a profesiei..E.~: .-moael de nursing -.~t~SLJPli~ea a ceea ce el nu poate sa faca singur...Individul bolnav sau sanatos este vazLl. al nursingului) CAPITOlUllI MODELUL --- CONCEPTUAL --------.~U.gL):OQ~::teLl..14 ~evoi fundamentale e c r e. "intreg'':'Jnaepe-ndent''. .I I I I ..n tot complet prezent~nd.. De asemenea..£aracterizatprin nevoi fundamentale .de.... suplinire. de planificare $i de evaluare a ingrijirilor. ecadrueonce-ptuar" • -model conceptual .tuaL.-.. -.6._..ostulatele Re e se bazeaza modelul Vir iniei Hend~r~qD_sunt: -:-orice fiinta umana tinde~~.c_lJP-A{sursele de dificultate puse Tn evidenta de asistenta ._..Eg!!c::QPtului_Jr:n. de a crea un c1imat propice unor relatii calde de umanitate..3.=.devin cadnj( sau 'conceptual (sau modelul sau conceptual .:notfW1i ~i abilitati tehnice . intarirea fortei. Cunol.cons~~.. __ .orgal)izeaza intr-o structura teoretica gloBala . ---:: candJ.. -.OI\L_..... de asemenea.legate de: lipsa de forta fizica. 0 conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.QQPul profesieL .ltintele acu:.r?. ..lUa..ana!iza. -..-. natura interv~iei acoidat~Lpacielltl. (0"11 sau ~:~ Tnt~e la p'!9. . .se refera la procedeele metodice ~i ~tiintifice care servesc la promovarea sanatatii ~i combaterea bolilor...QlD nevoi ramane nesatisfacuta.. Relaponale .cand "se.-.!E:!_ .. individul nu este "complet".g:H1.~.-- 2. Instrumentul logic ~i sistematic pe care-I utilizeaza nursingul este demersul $tiinjific. . telul activitatii (ben~J~I) c) rolul activitatii d) dificultati iiitalnife-dEfpaCient (sursa de dificultaw) ..!5L~.curiO~tintele etice ... Demersul$tiintific esteuninstrument de investigatie.-I'£Q!'~q~ la cun~tere~..urmji!Q9Le. .elemente a):.o-cJ. Ele sun! recunoscute ~i acceptate (nu trebuie demonstrate).E:!Jufnizeaza.rryL~oretic~L..JILJ i conceR.-o. Etice ..$glj~t~G~... vointa sau lipsa de cuno~tinte) 5..-_!ll'~_ul: concept de ingrijife este sinonim cu:'---.. in ependenj~..~~..copul ingrijirilor este de a pa~au a restal?lliJDsJ-W. intelectuale ~i afective.. .referitoare mai ales la reglementarile ~i directivele incluse in lugi. Un model conceptual este 0 abstractie. 1J:OMPONENTEbE .-- 26 27 '---.'..~:---'-' --.9d13lului concep uall de ing!!JILe-.sur:l:t-SlJPQ.._-----~_ _.acumulate pe parG.--.--.Qe car£LS~9.....£.c no i tele C'tiintifice . ~Componentele esenjiale ale unui model conceptual sUi1l. Postulate De re!inut ~ale com~nlel..---..buLe.---..JllJJjde:Tnlocuire.-. __ •• ~ 'C • Post! 1lalete .sunt legate de ansamblulde norme ~i principii referitoare la valorile morale ale persoanei ~i profesiei ~i care regleaza buna conduita a asistentei.individul formeaza u!:!Jot.. .---.~Jji!llJ1Lc. .in cazul nostru.gei actiuni ~e!()<:'ente .se refera la capacitatea asistentei de a stabili relatii cu pacientii.L~f\J:l. . '~raacoraafa:---' f) consecintele --. .._~~Q1ensiurliIe -S-ale tlzlce. Cunoa~terea demersului~tiintific aplicat in ingrijirea individualizata a pacientilor ii va permite asistentei sa ajunga la continuitate ~i la planificarea unor ingrijiri de calitate...... de a lucra intr-o echipa multidisciplinara ~i de a IUi~rain comunitate.~J. Precizarea conceptelor-cheie ale acestui model: ..:._..- ._. ajutare.nyJ1turi pentru sustinerea altor enunturi.

~"---".=sJe vOIDIL .~..~-.llui. a._---_. . Rolul profesiei .as~-~~J3nici ~n-aIt-perS()Pi:l1 .~-- S:~~...-._ 5. care trebuie satisfacute pentru a atinge un nivel optim de bunastare. a dormi $i a se odihni 6 .. 11. 7.~La~!!ira:fi(aJf) fiinfejumane .ep./~~~~~~~~: . CadruI c()!:1~&llliJ?l_~!_ Virgjnl.JJ.~.numite nevoi fundamel1t.mi$ca.'.' 9"i~gIi~glEi[e.r~~_I" "scopului.'$t..'. dar $i de faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul..!3. .Cl.!le.e. ' "--".??U s..s. ')0 ._~'-=---"._--- .~ire~lC:l~il easca ...st?'!r~.~-~~~_._~~~~_~ste.. Consecinlele .u a restabili independenta persoanelor lngrijite.de a asista muribundul spre un slar$itQ?mn.. '.-"'Rolul asiste. NEVOILE FUNDAMENTALE __ . .. -..--_.~ _.2i a~~~ bU~~~~!~.o.'-'. Valori sau _-----_ .r~..rituale---. . bolnav sau sanatos.?_~L~~'poata sa-$i satisfaca nevoile -- -> "ameliorarea" ' 2.t:spirasi Cl avea o~a circ_\!._lQ~~'--9..de a pracljca reliqia ~"'. cu componentele bio-psiho-sociale. ' "'-.naTn~~.".IIt'E:J.~!..~. 6....QQdi • cand aSlstenta preia din ~ediCl. Fara lndoiala. ' ' .-.-.€:l_SRre.. 0_- _... :. . a fi curat.r.mJp-~iL<it.[ .FClr~nlJ..'~=~'------"-' _~----~-~~ 1O. asistenta trebuie sa $tie ca: 0 nevoie fundamentala este 0 necesitate vitala..nt~. l12.. neputand sa-I atinga ..profesITlfnd'spreLJri'-ideal.!~$.e. a lnvata cum sa-ti pastrezi sanatatea ~'---'-_.~I~]iDJiilica.. care fac ca persoana sa nu QoataraSpunde~.. In apararea fizica $i mentala.~LSQrLP-Q[OE.~{P!irrie.---~~_ .. Este initiativa noastra proprie.ea Ced€:lClZa 0 parte din functiile sale unuiper~Q.. .J::lrofesionale este bene1icia~lJ~--adica..sa.- ----'"_.!__Q~_la. . ~:\ ::.lma. --~----- .SUSi.e. lngrijit.. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul prolesiei de asistenta medicala.. 5. Obiectivu/ ac~ita1li. indreptata Nevoile fundamentale si dimensiy_nih~ blo-psiho-sociale.-ie-'" .--'--_.!:rn?ll3_ 8..nic~.de foria . de a proteja tegumeqtele ~imucoasele ..:~~.?fj.ndanta.j.'~~~~:~i~UI. - Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori: • asistenta poseda functii care sunt Qr..LJie nd.e'rnbrii profgsLeC:::-. a.grup.llevoile dsLojiP:S(L.~L.a_. ~~~Q9Lla~sau. pe .ur~le-~i spi. ~:$i menline temperatura corpulu!JrUimlte. Interventia va Ii 6fientata asupra "Iipsei.l!Jtervenlia aplicata persl:!~lJ.------_.!~LpaciE!D..dl. ?R 12~ fi preocupat Tn vedere~ realizarii 13.. 2.u~~~fna spori (cre$te) independenta persoanei.. --". " '--.. Generaiitati _.....fQ!!lU.9.iru:l. cull. '~._--~-_..accepta sa desfa$oare activitati limitate care au scopul de a conserva sa... ':!--'7.'~-' I.-..geSEJillOeazaroIuL$o.c::(m~::l au . exista anumite nevoi fundamentale comune tuturor fiintelor umane. .sunt rezultatele oblinute depe~:C~$l~lr~pe~den~-=~-ati~g. . .E..la..9.---.U~g[~Q?D.asistenta nu trebuie sa piarda din veaere -omur"Tn--globalitatea sa.. .Elemente Cele $ase elemente care dau sens vietii profesionale: 1.saje~s... a actiona conforrnjlropriilor conving(:!. .elimina 4..~~~.credj. Membrii aceste.. .se.!:i.~i\l9Iori.~a obiectivului se fine cont de faPt~. a. prlllm:!D. culturale $i spirituale ale individului...-~". formeazaun tot cu nevoi comune tuturor fiinfelor umane.~.de cuno$tinte Ac-este dificulta/I Ph de competenfa asistentei $i este important de $tiut de care lipsa este data sursa de dificultate. 4.£~~~.?::.js:icietatea a$teapta""uri'servic]udTn Rartea asistentelor. de gJavoJiza vindecarea. Fiind lnsa reali$ti.~-. .bea $i a manca .lat~.~LLJ. necesit~fi !~zJoJofJ!q£!. l~t~. 3. 3. 2.f. -----------~-~-. .dezbr:iic..uL<if. Dar dificultafile [ntalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea noastra. Sursa de dificu/tate Dilicultatilelfira17ii'reTapacient."' ....." . ..1!dLS!l:.. P2_C!-tE.. Scopul profesiei este: ~. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson.lp_~n(t~llt~L (a ceea ce nu ~~~~~it:t~~j~~iJ}~~:~~r~~~n: _~nacet~~ cerinlele mai u~or $i fara hanaicap.~liiif~?i -. 14. -." - -_ __ .JDJ~cauzatJi __ -<~-~~------ Cadrul conceptualal Virginiei Henderson se bazeaza pe definii'ea celor 14 revoi fundamentale..~----. -.9L?! J)EJ._-----.crea. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. esenfiala a fiin/ei umane pentru a-$i asigura starea de bine.

!?~E?~a _InJr.:. NEVOIA SI H~MEOSTAZIA o in c1asificarea nevoilor. --. ~ echilibru ~i de.djYj~[~~..f~i:'"'..facerea nevoii. Nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila de-aavea:rep-ercuSlUilT"iaOl'la-saU-mar-m[me-rYe\roi:'-""-. Exemplu cu efect mai putin favorabilln procesul de autoreglare: 0 persoana eare nu se poate mi~ea va avea apetitul scazut. obiceiuri personale ~i culturaje.'r-recar~ nevoie prezinta componente bio-fizico-psiho-socio~culturale. scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei In satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale..'" 31 I I I I I I .Q~__ dorimaTdorit. ..nevoia de intimitate pe care 0 resi'11tepersoana sau tensiunea nervoasa care se repercuteaza. autoreg@.i la ~o-s~ice~~------'--'~-"'"-'-''-'-'---'''''-''' -..0 dimensiune sociologica .i deci homeostazia proceselor fiziologice ~i psihologice poate Ii perturbata. • 0 alta problema carenue"sto"specificat~ ceste sexualitate~~onside~~ ca -.. ---::. . _~ nevoiL. vrut}. • Asistenta care vrea sa personalizeze Ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele dimensiuni implicate ~i de interactiunea Intre nevoL Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinfe asupra satisfacerii sau nesatisfacenl celorlalte nevoi.::. azi se vorbe~te de . eapacitatea pulmonara redusa.'" ".Qata fiind Insa legatura fiziologica care une~te functia '-:Qa-rdiorespiratorie ._ordin bio-fiziologic. AsHel.0 eliminare insuficienta a acidului uric poate provoca un oarecare grad de addoza metabolica pe care nevoia de a respira va Incerca sa 0 compenseze printr-o respiralie rapida . moti!itatea intestinala locetinita.. CLASIFICAREANEVOILOR UMANEDUPA TEORIA LUI MAS LOW- I I I I I I' 4.. cor'lj:.:.unii prefera sil alature functia circulatorie ianevoia de a . antrenand astlel 0 mai mare eliminare de CO2 ~i 0 restabilire posibila a eehilibrului aeido-bazic.:. .':!2l!LareJQsa unui lucr~-Sie_neGesitate.:.""'factOripsihologici ca' Irica alimenteaoxietatea. dar aceasta nu inseamna ca este singura dimensiune interesatai De exemplu:nevoia ae a elimina comporta ~i 0 dimensiune psihologica . j2. Dupa concoptul Virginiei Henderson..evoie nosatisfacuta poate sa P'1ra (sau sa fie) de.-~.(t~ .e .a. -~~ Satisfacerea In ansamblu a nevoilor unei persoane permite eonservarea In stare de echilibru a diverse lor sale procese fiziologice $i psihologice. Q.. tonusul psihologie seazut. emotia.. Acest concept se extinde. niafuritatea sa.respira.. Evolutia spre0 nevoiesupmloara nu se poate realiza pe deplin d8cat atunei efmd nevoia inferioara este satisfacuta..ta .s.:.. Dimensiunea psihologtc8 .-. s~ioculturale ~i chiar religioase (spiritual e) care pot influ~tis.p ~ Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane anume: ..:...prin valoarea acordata igienei In anumite culturi ... circulatia este alatura. 75efinijia homeostaziej: _ ..:.dimensiunile pot modifica manifestarile de satisfacere a fiecareia di voi.c1ir:natulfamilial ?.3.. -----P~voia de a se alimenta reamintim factorii dimensiunii psihologiee. in concluzie . starea sa desanatcite.e. dupa Virginia Henderson.:.lu:."~'J'. de asemenea.homeostazie fiziologica ~i de -~holTleosta~siho-so~~~lqy~!: . I\ .. carnea de porc la evrei).. aceasta fiind un mijloc de combatere a solitudinii fiintei ~i de a comunica la nivelul corpului sEIU.' .~~:. a. 0 dimensiune psjhologic~ .orta ~i dimensiunea clJltural-spirituala: -.Exemplu a€auloreglare -{fransPlrafj'a-uln -le5i:~IF.sau legat de anumite obi~nuinte ~i ritualuri. Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera 0 nevoie facand abstractie de celelalte constituie 0 negatie a "totului".. eei In uen a sa IS acerea nevoilor fundamenta e..~==~ faptul de a comunica Inglobeaza sexualitatea...-.. _ .:'.imensiunea socio-culturalL .JI!Lsc.. De exemg.i profunda.=esei: ~bieeiuri alime~arelegate de familie sau culturalffiPodanta aeG g entatieL Dimensiunea spirituala (religioasa) ~strictia alimentara impusa pentruanumite religii (de exemplu.proceserrzlolo~~ gerso~mei.:. Ni se pare~~ . 30 ~". Nevoia: stare care cere un aport.... de utilitate..:.=. de asemenea.}} dimensiune biologiccL(blgfiziologica) -.. .:. .re ~~ __ ~lls. repulsia pentru anumite _'.. dim~ii" } ~ cultural-spirituala -~ Cele 14 nevoi fundamentale Imbraca forme foarte variate dupa: individ.n.. a Incorca sa sopari fizicul do psihic 0 inutil..2.

I ~ " ii. gracrae \1: '(:1' ijJ:' "j! . pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.. ~ta .nevoia de siguranla se manifesta In cazul nilor externe (pierderea locului de munca. lipsa de cunoa$tere (caod pacientul ou $tie cum sa actioneze pentru satisfacere.QLc. anularea suferintei . 0 pmteza (proteza auditiva.. permita un nivel aeeeptabill~. .nevoia de aer. nive! echilibru unui fiziologic 5.a oevoilor fundamentale).. dentara.. sac de stomie.. a se distra..' Evolutia spre 0 nevoie superioara nu se poate realiza pe deplin decat atunci cand nevoia inferioara este satisfikuta.. oculara." .-Un.t.a _ ..9logigLpilr:U!QtiuoL~e_care mdee!.---- ace.fCl.i De exemplu: 0 persoana este independenta daca folose$te Intr-un mod adecvat.. a comunica.. carja..d~.(._.de stima . In cazul unui pacient nesatisfacut prin lipsa de bani.abi. . '.~\l9i-'Q~as. lipsa de voiota (cand nu vrea).1. absenta durerii.' '. un aparat.. A$a. Originea probabilcfa acestei dependente este 0 lipsa de forta (cand pacientul nu poate). a te odihni. Ca sa-$i mentina~un echilibru fiziologic $i psihologic. mediului. ~ : .. NEVOIA DE APARTENENTA nevoia de a stapani situaliile de a apartine unui grup de a fi recunoscut $i acceptat de catre grup de a avea cui Imparta$i nevoia de putere I .'.. a competenlei . un dispozitiv.evenimente sociale etc. Dependenta apare din momentul In care persoana trebuie sa recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat.exista. membru artificial etc. de aceea este preferabil sa se spuna "problema de dependen.iE~~' ca acest lucru sa presupuna 0 depen.. de exemplu.are insatjSfacfie.~~T~~E II'bun .Ie fl... a elimina.i permite sa maoifeste 0 stare de bine . razboi etc... Depende'!1~ NEVOIA DE RECUNOA$TERE ... . _.tfer. independenla se considera $i atunci cand nevoile sunt Indeplinite cu ajutorul altora (de catre altii) In functie de faza de cre$tere $i de dezvoltare a copilului.~. Indeplinite de persoana Insa$i.. interventia asistentei este limitata.!:!-cje.:..in y_ .Qilo-r" ~seamna ca pO. e . l.S .r. ..e .tii"..9-EEI.. . '. . •..de recuno$tinta .• .l. ora$ului) . la adult ._.catastrofe.!Deste. 0 alta precizare: se considera ca este eronat sa caiificam pacientul "dependent".:. Observafie: 'Asistenta$tie ca propria sa competenta nu este suficienta In vastul domeniu al sanatatii.L. __. .__ .".. . DE ~IGURAN1A . NEVOIA. fag ajutorul l)J1~lte_p'~rsoaQ_~! ..~. fi?r:. ~ . .. Atingerea..~I I I 'I I .(nevoi fizice $i corporale elementare) .?ti$fac_e..Cl!.! .fara ajLJtorLJI unEiialte '~lliJrsoa~ Independenta este (Jecis'atisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii... fapt care.. caldura.: $i P?lO.~.deci este independenta.de iubire .?cceptabil In satishr::erea ne\l.Ua. ii' ~f" I'.Le._t.~-"-'" . a bea..?O.e sao. _ .Jo.!! . \ . de locuinta.i.oarac.de recunoa$tere a statutului.de respect ..e..~ ~~. De aceea. un dispozitiv de sustioere sau 0 proteza..Qh19ul Insu'iL(singur). IiI 32 .a manca.~~~ui_fU~~Ji~M. I I I I I I lerarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW iN sA~g..'l t... apa. . a Indeplini singur.. INDEPENDENTA 51 DEPENDENIA. . .• l .). _ .. !neapacitatea persoanei de J:J adopta eomp!!!!?!J7ente sa.. ...'-. --------- I __ I Important de tetiJE!!. I _~tiunea de "nivel... NEVOI FIZIOLOGICE . ea recunoa$te competeota altor profesioni$ti cu care lucreaza interdependent.. ru .. ~: i .a .Incat sa fie iodepencrenr. Pentru copii.s_o_aog.r. i/o.. fara ajutorul altei persoane.!cJ .

<:J~Q..~d~n-ta."._~~~_. I I I I I _ I. .---------_. ~ ImportanJa practica: Evaluarea r1Ivelului de dependenta a pacientului folose$te ca instrument de masura pentru a ne orienta In procesul de Ingrijire.r.~ d~ ~..____ de la 43'la-S5 = nivel 4 .. dUQaurmatorul tabel: . ca. __ aR~t_una _sau rrl9-LlTlulte masiTfestaride dependenta.el 3 pac-ier.... _ dependen~a Nive/4 Persoana prezinta 0 dependenta totala Nivel1 . fara sa se mai facEttotalizarea punctelor.._~..a.uce__ este In DESCHE$1 ERE -J:Q!!JlaSlstemtelin~9Elst.JunctiBL~lQ!=tE.. __ la 14 _ . ..:aup.eDdenta___ .. Manifestarea Atunci cand 0 nevoie fundamentala este nesatisfacuta din C.." ..9.. poate determina.. __ . cultural $i spiritual al fiintei umane... temporara sau permanenta.•••. .----~ Exemplu: la un pacient subalimentat. ---~-"-----_ .._-.ls.~. sau incapacitatea de a comunica poate produce. .9nent~ Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 (trei) niveluri de interventii ._"'. duce la -ro$eatasau la leziune =este 0_ manifestare de dependenla fata de aceasta nevoie. de asemenea.uar.!e patru categorii.•...-. acordand nevoii respective punctaj de la 1\a 4. ---.. Astfelea (dependenta) poate fi: moderata sau totala. de.majOJa:--.E5llsoana ~ste independenta $i autonomil Fiecare nevoie fundamentala'poate fi Incadrata Intr"una dintre::.avl0!J2!!!!e.. dar $i In raport cu durata sa (de la cateva zile la ani de zile).-dec. a ajuta l2acientul sa-$i r~9illigC!sc~_graC£~~ patru categorii de dependenla .~i.!l?._.1H!I1entele -poate.. Acestea sunt siimniiobservabile ale -_ __' ~""".-_.'.~~LdfLgJfLc-\Jltate..'_''C. Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic.• •.-ln..ea.poate U$orsa apara rO$eata sau rani prin presiune (escara). Astfel.'.•.Yita~U~!_J::>~._~---~..£~jEi cteii sLJ.tive..-----~-~_. Determinarea $i consemnarea nivelului de dependenta se pot face $i numai pentru una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute.• _ •.--_. --Permanenta --- - __ Daca In ciuda Ingdjirilor din_l::1artea asistentei problema nu poate fi corectata.~ia anumltor Tabel de coresponden~a Niveluri de -~ I a nivelurilor de Nivel2 Nivel3 ._ . social.a.a-e.dependenta este ACTUALA _ ----.".-.CCl...~ •••••••••••••••••• ~~-.b actiunile vor fi qorec. Potenliala Daca problema de dependenta este posibil sa apara din pred)sp~zitii. atunci vorbim de~ star~e_1 dependenta PO I ENTIALA... manifestari de dependenta care pot conduce la izolarea sociala..------_ persoana ind~R. Totalul de puncte obtinut permite c1asificarea pacientilor In patru categorii de dependenta.d--.._p~na = nivel 1 _. w_' -_.l:."""_'. In acela$i timp.!n~ie Clasificarea nivelurilor de deper:'d~"-~i! • __ . secundara $i tertiara..l~JQ!ill(l.deja mentionate: prevenirea primara. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta: -:"potentiala -actuala _ . 34 35 ---.'.-. .•.s/ine -. imobilizat._...•• __".9uzayngL=-~Jdr. _ - oplimaL@.deJa.. astfel: -- d~2end~N~dep'_e-n~:N~ Persoana prezinta 0 --~ --I?ersQana prezini~-o--'majora - moderata Actuala ..lm~[lgilDIEVdependenta a fiecarei nevbifun"damentale. I' I I -j' I .~ ''''''_. a actiune preventivil poate evita aceasta problema de dependenta..pg._----.J I I I:~ .-----_.-t cu deRen.. In acest caz trJ5uie planificata 0 interventie_ Nivelul de dependenlaJindicele~c!St_g.. consemnarea $i urmarirea nivelului de dependenta ne permite aprecierea rezultatului obtinut In urma tratamentului $i interventiilor de Ingrijire.._l.i_@ 28 = nivel 2 padent~~~!i. psihologic..iepen._-----_ pacient cudependent~_moderata:delCl. daca problema este erezenta..---<---. • Clasificarea Tn --___ ~ __ ~~---_...._c_-_. Jipuri ~~a ~i nivelul de intervf.-..-.. Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-$i protejeze Itel.~. canda D~- Cand dependenta pacientului __~~__ . •• . iJiieT"riiifiifiiteificapaClitIjia persoanei de a raspunde prin el insu$i la aceasta nevoie (vezi Anexa 2)...val...?9 I~ 42-=.c-e~t9Cl. ~~t progres $i de. Dependenta unei persoane trebuie sa fie considerata (apreciata) nu numai In raportcu intensitatea sa.Qendentaeste atuncIPERMANENTA-sau--' gBONICA (exemplu in-paraPieQlef-ROluT -aSISlentelesteTri acest caz suplinrreaaceea ce el nu poate face independent $i de a-I ajuta sa se adapteze In aceste limite.descrescanda ~erm.Q~D~LJlJgrlJite$e_...

aa.mo. cu familia sa.Poate fi yorba de 0 problema articuiara. cand este yorba de insuficiente cuno$tinte. Dar pot aparea manifestari de dependenla $i la alte categorii. __ ._-.oanei insatisfaclii.~~~~" .g?d~. . acliunile asistentei pot viza direct sursa de dificultate ..'Factori de ordin SRiLitJ!...Q.rlc:lL?$':Jf)rC!_ sensulUl vietii.~'\/' UJ.talfU:!!! ordinJ2$iJJQ1Qg~C?_cuprind sen!iment~ $i emotii ..l1]11Qr .!2.._. de 0 infectie.--.prin schimbarea pozitiei pacientului).~i_!!1t~I~~tualE[care pm Influ. ". Sursele de dificultate de ordin spiritual.~ Interven{ia asistentei ~oate .JQ?te ~~ (p~edlcile). .~rdin social l ~7 . cu parten~TQJ_~~ viata.LlJgY()1 ... Factori de ordin fizic 2. Exista insa situalii in care interventia asistentei poate fi la cele doua niveluri: de exemplu. salubritatea.l. -_.JLtgle .9. Sursele de dificultate de.9Ll!!1!1!..'!.-.. 4.@aJ~ .URriDQ.e.C!_$... [~~Ql.printr-o invatare (educare) adecvata a pacientului. Unde. cum poate intervent. Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala (ex.. .. de depresie. filosofic~_li!DJ. de 0 paralizie. fizic~ dauatura in~d[\sec~q!Lfr0.Q!1if!:J!1at~ __ 9jf~fL_~slJ_?$upra manifestarilor IllJ~E2_po'ate. cu prietenii. __ . Sursele de dificultate legate de lipsa cf!!.. dar ea trebuie sa $tie sa Ie recunoasca $i sa ajute pacientul....' .nta..~ndamentale. ESte yorba ~~ asf?J!.QI9-C!l~"!!:Sla r. probleme de adaptare la 0 cultura. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele genemte de aceste surse de dificultate. datorita efectului anesteziei la un pacient operat..-_.de dependenla. Alte situalii in care intervenlia asistentei asupra sursei de dificultate nu este posibila: deficitul vizual sau intelectual. ordin fizic cLJWind .!!i~l.cucolegiraEfmTH'lCa-:':'Pe scuft P[Qbl@meleJegafe=aelnseic:iiita::':ilQ. Din contra. nevo. Factori legati de insuficient~uno~tin{e (vez0nexa 4) -:-de ordin 4. .).. 'saura: -:_.. anxietatea poate cauza hiperventilatie. de 0 excrescenta care obtureaza trecerea aerului.err9I~I:C:a@-i di!1LQers.. Factori de oraln social.?-tli!a. anxietate. situatii de cri.Qt. .~J?G~tanre-sLTfletl3$ti..medi-61!t4i-soGial.Ldtl.. Aceste surse pot fi prezente pe planuri rela{ionale culturale $i economice.._. . . SURSELE DE DIFICULTATE . Factori de crdin psihologJc 3. a alimentelor. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1..r .'" 6.moble me/e g~nerat~ersOqn&I!L@PQrtj~_IL?.LSQ[Qoral~ao~-et(UK1ariffestarile de dependenla la acest nivel pot---am-em=-tbate nevoile (ex.JundarTlentale (tulburari de gandire.e..E. dar $i de sursa de dificultate .. stres.uPJg9ursl:lLc!?_~djJiG.~_i!::~~tl!!~Lr:L satLstac.) Z. care constituie problema de dependentiila pacientului. fala de 0 problema de retentie urinara.ce Influenteaza n._'-------~---~------'-----~'-'---' '~""-- .t~ in.'f=..Q!J!r.. Astfel sunt necesare informatii p-entru: cun... 0 sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii.gL 5. -psihologlc -~ .U:D... Au repercusiuni (maT ales) asupra persoanelor in v~rsta muribunzi.dltlcarea scheme. 'c'i(. Sursele de dificultate de ordin social pot sa afecteze caiitatea vietii (cu repercusiuni asupra tuturor nevoilor) ~i pot fi surse de stres. Asistentele trebuie sa deceleze nivelul igienei locuintelor.".2ursele de dificJJ1. a substantelor excretoare etc.Cl. de rnalnutritie etc.---.-...~LQrj~ltf gersoane cunQa~r.0$tinJe: .tirll? c~e-su nt nece~!:!LP._C.fi asupr?__ :3..e~J:l~vo i~~'::..lol!9j~1 sau.. aerul ambiant etc. Sursele dedificultate intrinseci provin de la indMCrulInSU$i.ti"p_~r~S>Cl. anorexie...--.se. intrebari religl.!:JE~~L~t~ .sp.area unOJ:g_~QQ$.Astfel... pansament compresiv.!... diaree.~ frzrc:-- 1.. de 0 problema metabolica..:s?. un pacient cu escara datorita imobilizarii (asistenta se ocupa de rana.. ea poate actiona doar asupra retentiei.s-illisfa~C3:~]nl. '. asistenta nu poate actiona asupra sursei. -:th 5.orc!in__ ~oQgLc. gJ----nosTInte despre saoaf8tesi~bo-a1£'''cunoa$ter~. 0 imobilizare etc..tii~'CQDlu_iJitate.. perturbarea capacitatii de comunicare etc. -lipsa de .H~j51c •. sentiment de respingere etc. ASlsfenta poate ~Qien1uLhcl1$1iQ.~sis_tellt~? ---~_.. $omaj) dificultati de comunicare. .a»tereade sine.~.-UneonfiiSa .gatl~cer~?un~@_?S!!.---.3>Sur:seJ£Ld8-dific-I:Jltate-de . Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social (serviciu nou..!JIi"C'ii I il I I I I I: I: -------- Sursele de dificultate'se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care lmpiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie 0 sursa de dificultate.

Demersul de Ingrijire este centrat pe reacfiile particulare ale fiecarui individ (sau grup de indivizi) la 0 modificare reala sau potentia/a de sanatate. b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor (pentru atingerea rezultatelor). procesul de Ingrijire reprezinta aplicarea modului $tiinfific de rezolvare a problemalor. pentru a raspunde nevoilor fizice.t~ PROCESUL DE INGRIJIRE Prezentare generala 3. Intr-un centru de sanatate. asupra suferintei. debutul procesului de Ingrijire de la care Incepe derularea acestui demers. Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. Demersul constituie deci un instrument: . e Dupa Genevieve 5.tabilirea prioritafii'l I I I I. daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) $i daca au aparut noi date In evolutia starii pacientului (care trebuie notate) $i. a analizei situatiei. Ce este procesul (sau demersul) de Ingrijire? • Este 0 metoda organizata $i sistematica. planificata a Ingrijirilor. Infavoarea unor Ingrijiri individualizate. care permite acordarea de Ingrijiri individualizate. In scopul de a ajuta persoana sa-$i recapete autonomia (pe cat posibil). psihosociale ale persoanei. eventual. Analiza $i interpretarea date/or ne permit sa punem In lumina problemele specifice de dependenta $i sursa de dificultate care le-a generat. Acesto date permit sa se vada situatia Tn ansamblul ei $i sa se aprecieze nevoile reale ale fiecarui pacient considerat ca 0 persoana diferita $i unica In sine.2 :. coo~d. adecvate. 2. o alta calitate a demersului consta Tnfaptul ca informaiiile constituie 0 resursa foarte utila pentru controlul calitatii de Ingrijire. CULEGEREA DE DATE SAU APRECIEREA prima etapa a demersului (procesului) de ingrijire Culegerea datelor este faza initiala. Analiza $i interpretarea lor (probleme. Culegerea de date 2. adica elaborarea "diagnosticului de Ingrijire".Incepand de la sosirea pacientului In spital sau Tnmomentul contactuiui initial cu personalul de Ingrijire. de a intreba $i de a nota datele privind pe fiecare pacient. Dechanoz. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson In procesul de Ingrijire u$ureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social. Executarea.P/anificarea ingrijiri/orne permi!A: a) determinarea scopurilor (obiedfveloi) care trebui€ urmarite-"": mai precis' determinarea obiectivelor de atins (rezultatul a$teptat). Evaluarea 1. permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse de dificultate. diagnostic de Tngrijire) 3. care permite interventia con$tienta. Culegerea de date Culegerea datelor ne permite sa facem 0 inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul In globalitatea sa.ceea ce este pacientul. pune la dispozi!ia Intregii echipe de Ingrijire detaliile planificarii Tngrijirilor. asupra obiceiurilor sale de viata $i asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale. cultural $i spiritual $i gasirea surselor de dificultate care Impiedica satisfacerea nevoilor. In sensul ca pe tot parcursul muncH sale.. bazate pe necesitati presupuse. adaptate fiecarui pacient. 4.de personalizare a Ingrijirilor .ele concura Ia umanizare. Culegerea informa!iilor este un proces continuu. De asemenea. culegerea de date permite asistentei sa-$i stabileasca acfium!e de ingrijire. asistenta nu inceteaza de a observa. Deci .~narea$i :. pentru a renunta fa administrarea Ingrijirilor stereotipe $i de rutina. In comunitate $i pe tot parcursullngrijirii.de individualizare . aplicarea interven/iilor Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea concreta a interveniiilor). 38 39 I I I I) . daca este necesara reajustarea interventiilor $i obiectivelor (proces ciclic). Se poate spune ca ele ne informeaza asupra a 1. In scopul protejarii $i promovarii sanatatii individului. Eva/uarea consta In analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost . CAPITOLUL III -. Care sunt avantajele utilizarii procesului $tiinJific din punct de vedere al calitafii ingrijirilor? Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe date!e fumizate de pacient sau luate din alte surse sigure. a Ingrijirilor. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. facand posibila raJionalizarea ingnjin!or. Este un mod de a g~mdi logic. I I I I I Etapele procesului de ingrijire Procesul de Tngrijirecomporta cinci etape: 1.

sarcini. In functie de evolutia starii pacientului.ra'. eliminarea..surse secundare sau indirecte: . Identificarea problemelor de Ingrijire a pacientului se bazeaza pe cunoa$terea pacientu/ui: .tienta. ocupatie etc.anterior . de obiceiuri/e sale..date $ubiective .. la medicamente etc.date obiective . functia respiratorie.sanatatea . Surse de informa~ie Pentru culegerea datelor.teptarilor acestuia In ce prive. acceptarea sau neacceptarea rolului etc. Prin cuno. starea fizica: temperatura. A. Trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitalii (prin efort intelectual). ~. infectii./nforma/ii genera/e: nume. 40 41 . cazuri specifice: .i constituie un instrument de iucru In procesul de Ingrijire. cultura.. stres.i anturajul pacientului . deficite senzoriale. Scopul investigalii/or noastre este de a rezo/va prob/eme/e pacientu/ui.cunoa.i potentiale... alergii etc. de perceptie $i Pe scurt. .Caracteristici individuate: rasa. I Ii I. stare depresiva. inconfort.terea deficientelor pacientului .Evenimente biogratice" legate de sanatate: boli anterioare.i".:.membrii echipei de sanatate . Date variabile legate de. Observatia este filtrata prin mecanismele noastre emotivitate. ceea ce determina senzoriaie..Ingrijirea .."k'-~. grad de Observarea presupune: 0 capacitate intelectuala intermediul simturilor..e-8chipe de Ingrijir-e.i la ceea ce (?ste de vazut. stare civila etc.. oboseala.Gusturi personate $i obiceiuri: aiimentatia. . stare de con.j:.. sex.Releaua de suslinere a pacientu/ui: familie. confort. proteze. Multe dintre asistenteie din spital se informeaza despre pacient Inca Inainte de a-I vedea (citesc dosarul. pe care II folose$te asistenta deosebita detalii).~"..te: .date variabi/e Date relativ stabile .date continand informatii trecute .sursa directa. de anturaju/ SEW sau de mediu/ Tnconjurator.expuse oe pqcient >'''-C ..date legate de viala pacientu/ui.i care cer 0 constanta reevaluare din partea asistentei. primara: pacientul .cunoa. observa. colectarea datelor este un proces continuu care trebuie urmarit de catre asistenta In munca sa zilnica pentru a descoperi cum sa se ajunga la satisfacerea nevoilor. varsta. prieteni etc. 1: Mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile Indoiala urmatoarele: a) observarea pacientului b) interviul pacientului c) consultarea surselor secundare (mai sus-enumerate) dorite sunt fara Observarea Observarea ramane elementul primordial. prin I Date varia bile Sunt date In continua evolutie. care trebuie sa fie adus la zi cu regularitate. reactii alergice. o 1: Ingrijirea pacientului porne.scheme de referinta (consultarea hemodializa) sa recurga la diferitesurse de unoI' date.a cum am mai mentionat.~.E/emente fizice $i reacliona/e: grup sanguin.dosarul medical . ritm de viata etc. somnul. reactii la tratament.carea. accidente-etc. -Aceste date sunt la dispozitia intreg'fi. astfel: ...<. "'~ . pe care acesta nu $i Ie poate rezolva singur . religie.:.. mi. o autonomie. perceptia este un proces selectiv care ne duce la a vedea ceea ce am mva/at sa vedem .cunoa.._ .J...terea a.' -I I I I. . • -'c. interventii Chirurgit:ale. Tipuri de informalii cu/ese Informatiile culese sunt: .. Date variabile legate de condiliile psihosocia/e: anxietate. inflamatii.date conti nand informatii actuate ..deci: identificarea prob/eme/or.familia . I de baza. de a sesiza. asistenta trebuie informatii.actual .tintele noastre trebuie (putem) sa aprofundam problemele reale .date relativ stabile . Toate informatiile culese pot fi grupate In doua mari categorii: ... Intreaba date mai semnificative) pentru a-I aborda cu un spirit deschis. .observate de asistenta despre pacient _.spitalizarea sa . intensitatea durerii.. tensiunea arteriala. . pe parcursul activitatii.te de la informatiile primite. apetitul sau anorexia. limba.. schimbare . capacitate a de comunicare.terea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate. detaliile lumii exterioare (diferite Observarea este un proces mintal activo Observarea se bazeaza pe subiectivitatea celui ce marea sa "fragilitate".

I I I I I I I' I I I I I CondiJiile pentru interviu Utilizarea observat.?tisfacute ale persoanei $i diverse ma~ifestari de dependenta pe care Ie determlna. asistenta se folose~te de organele de simt.asistenta trebuie.eruptii ale pielii. Vederea: ne aduce 0 multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia. al procesului de lngrijire care permite o viziune globala a pacientului din punct de vedere bio-psiho-sociallnacordarea de ingrijiri individualizate.are a Ingrijirilor (instrument de cunoa~tere a persona!itatii).. '-' .- Implicarea simt.agitatie sau descurajare .infectia unei plagi care degaja miros urat . 1 In observarea pacientului de catre asistenta. de asemenea. aparate de monitorizare etc.surazatoare (dupa caz) .procese patologice . pentru culegerea datelor.zgomote emise de pacient.mentinerea unui contact vizual . Vom enumera cateva: a) Abi/itatea de a pune lntrebari adecvate Intrebarile pot fi: Inchise sau deschise.respectarea: .' Trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti: .fata trista saLJdenotand suferinta . Precizare: Abilitati ale asistentei de a facilita interviul Abi/itatea de a faci/ita (favoriza) interviu/ Sunt numeroase abilitati. batai cardiace. gaze Atingerea: joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor par1i ale corpului.atitudine de respect . interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un cornportament care sa reflecte: .orei de masa . asupra anumitor semne ~i simptome care traduc 0 nevoie insatisfacuta. Presupune.interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili 0 comunicare eficace $i clara . atingere ~i miros.gemete. de asemenea. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social.intonatia vocii . auz. permitand cunoa~terea detaliilor (induratie. dar. trebuie deci.expresie (mimica)senina a fetei . .printr-o pozitie comodi:i ~i limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-I asculta ~i de a-i u~uraurmarirea interviului.halena . GeneralitaJi: /nterviu/-Intrevederea.. E/emente de evitat I Asistenta trebuie sa se 'fereasca de: . ! depistarea surse/or de dificu/tate care sunt cauza dependentei pacientului.a perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind . Incat sa prevada un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se exprime In ritmul sau .!ipsa de concentratie $i continuitate "'. sa creeze toate condiliile tinand cont de . discutia cu pacientul Interviul este 0 forma special a de interactiune verbala care se desfa$oara In intimitate Intre asistenta ~i persoane care recurg la Ingrijiri de sanatate. ictere etc.aduc un raspuns limitat prin "da" sau "nu".este foarte important ca datele sa fie dupa modelul nou.asistenta sa-$i organizeze astlel munca sa. grosimea unei mase. cultural.subiectivism . Cadrul conceptual al nevoilor fundamentale constituie 0 grila de observatie sistemica $i practica. --- 42 43 .rutina $i superficialitate .momentelor de oboseala ~i de repaus .urilor In cursul muncii sale pentru pacient. sa faca abstractie de propriile preocupari ~i sa se concentreze asupra pacientului ~i asupra a tot ceea ce-Ilnconjoara. de asemenea. pe cat posibil. vedere. spiritual permiteobservarea pacientului ca un tot . Daca folosim modelul medical vom avea numai informatii medicale. caJdura membrelor etc." Interviul este un instrument prin excelenta de persona/iz.alegerea momentului oportun pentru pacient .de exemplu la un diabetic (In acidoza) Interviul dialogul.adica de a avea 0 viziune ho/istica asupra persoanei.de asemenea. vaicareli. intrebari/e lnchise .) Mirosu/ permite: .capacitate de ascu/tare .intimitatea la care pacientul are drept .icace.iei Pentru a fi p. Per~ite de?istar~a nevoilor n~s.$i de confortul pacientului . Ea ne informeaza.judecati preconcepute .. Auzu/: prin simtul auzului ne parvin cuvintele .decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului -.). observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie.. asistenta trebuie sa-~i dezvolte spiritul de observatie. Acestea ar fi informatiile culese dupa modelul medical.capacitate de empatie Asistenta demonstreaza acest comportament prin: . se recurge $i la instrumentele de masura termometrice. comportamentul etc. descrierea lor depa$ind cadrul acestui Indrumar.atitudine de acceptare . 0 problema de sanatate: . privirea. plangeri .

este de preferat sa se semnaleze apropierea sfar$itului interviului Ex..'. care-I vor determina sa puna Intrebari $i sa participe la stabilirea obiectivelor $i efectuarea Ingrijirilor . "Am Inteles care sunt problemele". Ii I': I.\"N.: "Cum va numiti?" "Cu ce va ocupati?" .' "'~.prin repc.•.) t. . modul In care evolueaza In mediul spitalicesc . "Ceea ce mi-ati povestit demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti din cauza nervozitatii dv.1..!'._">.: PacieQtul: "Pentru ce este sun.lte probleme care nelini$tesc?" .P. I(! I.asistenta se prezinta declinandu-$i numele.: "Am sa va mai pun doua Intrebari" sau "Vom termina In doua minute". legate de constipatie".a de oxigen pe peretele de deasupra patului meu? Asta Inseamna ca sunt gray bolnav?" Asistenta: "Nu. nu Inseamna asta. """1'".'.'\i..... Intrebarile deschise pot fi de diverse tipuri: . emitator $i receptor Ex. Aceste accesibilitati sunt 'necesare pentru a nu-I face PE? pacient sa se Inchida In el..". ale caror raspunsuri vor forma "profilul" pacientului . ma vor ajuta sa va planific Ingrijirile".furnizarea de date pacientului.•'tW'Y"Al.: "Va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste Intrebari". dar n-ati putea sa-mi dati amanunte $i despre somnul dv. pe scurt.! . va Af..condus cuobiective $i puncte de reper dinainte precizate Ex..: "Relalati-mi despre suferintele dv... In a$a fel Incat sa elimine subiectivismul observatiei sale (ex. Ma numesc .semistructurat .•• . "Descrieti-mi felul dumneavoastra de a proceda").:l.'\" "'.1..pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului b.de tip descriptiv (ex.. "Povestiti-mi ceea ce s-a petrecut" (desfa$urarea unui eveniment). -. $i sunt asistenta. afectiva. Sunteti de acord?" . daca un pacient are nevoie. idei $i emotii .Inceperea relatiei asistenta-pacient.prin extragerea $i reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului $i raspunzandu-i In a$a fellncat sa-i demonstrati ca Intelegeti ceea ce el simte (traie$te). asistenta va trage concluziile asupra interviului Ex... Cereti-i sa va repeteceea ce credeti ca nu ati Inteles."."i\N':. . "Povestiti-mi ce probleme mai creeaza boala")... concluzia interviului .tareauitimei par1idin fraza pacientului.de tip de calificare (ex. inceperea interviului .'. iH Exemplu de Intrebare Inchisa: "Ati dormit bine?" (raspuns monosilabic).' .) . d) Abilitatea de a face 0 sinteza (ex.observarea pacientului: interactiunile dintre pacient $i familia sa. Spitalul are un sistem central de distribuire a oxigenului $i.y. putem sa i-I administram rapid. b) Abilitatea de a confirma (valida) perceptiile sale In legatura cu . aveti a.-'.!. -' '".'" ".. Asistenta sa $tie cum sa puna Intrebari suplimentare sau sa treaca sub tacere unelechestiuni care pun pacientulln situatii neplacute. rand pe rand."...' ~.. ... Exemplu de Intrebari deschise: "Vorbiti-mi despre problema care v-a adus la spital". c) Abilitatea de a readuce pacientulla raspunsurile necesareatunci cand face digresiuni (ex.. "De ce nu mfmcati niciodata carne?").asistenta pune Intrebari deschise sau inchise.~'" .la sfar$it. Sau: "Puteti sa-mi descrieti obi$nuinta " dumneavoastra In legatura cu somnul?" "i"" . •••.de tip narativ (ex.permit pacientului sa se exprime. Asistenta: "in aceasta situatie. ?").". .'" <". sociala ... functia $i explicand scopul interviului Ex. . Toate saloanele din aceasta sectie sunt prevazute cu surse de oxigen." -.n~I"I<.'. ". desfa$urarea inferviului . eram doar curios". va Etapele interviului a.'. I fntrebarile deschise .. ').. A$ dori sa discutam 10 minute In legatura cu starea dv. 1 I I I. sa nu mai raspunda.obtinerea de informatii asupra celor cinci "dimensiuni" ale pacientului: fizica. de sanatate $i sa-mi raspundeti la cateva intrebari care-mi vor permite sa planific ingrijirile.. intelectuala. Pacientul: "Da".~.hl'. ..").. "Mi-ati spus ca sunt doua zile de cand vomati"). pacientul.\N'J\:\I'~'I1'.pe parcursul interviului.'. I"..: . "Vad ca va preocupa mult digestia dv. Tipuri de interviu . va Seop .: "Bunil ziua die ..pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex.'. relatie favorizata de schimbul de informatii.".structurat .•. e) Abilitatea (capacitatea) de a aplica 0 ascultare actMi: . spirituala. . c. "Raspunsurile date de dv. asistenta $i pacientul devin. Acesta este motivul pentru care ati fost nelini$tit?" Pacientul: "Nu..

anturajul - - PREZENTARE DE CAZ (CULEGEREA DE DATE): Il!INOTA: In culegerea dalelor.obiceiuri de munca.lraumalisme . TA _ Puis __ /min.natura lor . Lentile de contactlochelari . prenume -sex "".cLino~tinte despre sanatate . intensitale elc.P -) Sursele de dificultate (etiologia . Afectiuni care limiteaza activilatea: cardiace/respiratoriillocomotoriilsenzoriale/ altele ~ _ ALTE PROBLEME DE SANATATE Spitalizari anterioare pentru Operatii/interventii Tratamente preserise Impresii din spitalizarea anterioara la dala Iadata urmate: daJ"1u. ~i cultural I ~ Iimbavorbita. zgomote.examene de laboralor Data aparitiei Motivele internarii Probleme de sanatate (dependenta .investigatii radiologice ~i endoscopice .factori de risc (poluanti. Greutate /kg.E -) Manifestari de dependenta (semne ~i simptome . vaccinari . Dieta .masuri luate pentru a Ie u~ura ~i efectul acestora .interventii chirurgicale .utilizarea de alcool.examenul fizic .emotii. trepidatii) .) _ _ _ _ 46 47 I I I I I I . va fi inc/us ~i examenul sistemelor ~i aparatelor: . DROG: dalnu/denumirea mod de administrare_______ CAFEA: dalnu/ocazional. droguri . TUTUN: dalnu/ocazional.alergii medicamentoase .explorari func!ionale . somn.spitalizari (experienta pacienlului cu ocazia spitalizarilor anterioare) . alimentatie .dioplrii ..) .securitatea fizica (respectarea masurilor de 'protectia muncii) Aulonom serniindependent dependenl _ Proleze: dentaralocularalauditivalde membrulvalvulara. Inaltime__ .~::-ccapacitaticognitive . stari suflete~ti care pot influenta satisfacerea nevoilor .probleme generate In raport cu familia.S -) Alte date: (investigatii parac/inice elc.utilizarea lralamenlelor empirice .practicarea exercitiilor fizice - 1 INITIALELE PACIENTULUI varsta sexul civila~ nr.sl-are civila -. efort etc.apari!ia simptolilelor: . senlimente. durata."' DATE GENERALE DESPRE PACIENT slarea _ _ _ Antecedente medicare .. copii __ ' religia profesia stalutul socialocupatia Iocul de munca DOMICILlUL: Localitatea casa camere LOCUIE$TE: singur/cu sot(ie)/cu copiilcu parinti/institutionalizat. Stimulator cardiac/din anul __ .factori dec/an~atori (frig. Semne particulare Alergii cunoscute: reactia STAREA DE DEPENDENTA Antecedente familiale Mod de viaJa. OBI$NUINTE DE VIATA ALCOOL: dalnu/ocazional.religie . _ _ _ Mediul ambiental Profilui psiho-social. afectiuni mentale ale membrilor de familie .nume.I . etnie . obi~nuinJe Probleme de sana tate actuala I I I I I I I I I _ _ . tutun.r- Profilul pacientului Este constiluit din informatiile culese prin interviu ~i cuprinde ca elemenle de baza urmaloarele: InformaJii generale /.bolile copilariei.ocupatie .caracteristici (Iocalizare. umezeala.surse de sustinere STAGIU PRACTIC SPECIALITATEA '----- Fi~a de interviu ----ELEV $COALA ANUL DATA _ _ " - "'..) . pe langa profilul pacientului.boli cronice.

ANALIZA $IINTERPRETAREA DATELOR a doua etapa a procesului de ingrijire Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate este important ca ele sa fie analizate $i interpretate. . .familie.. dosar. 'L' . de asemenea. dar are nevoie de ajutor pentru a-$i taia alimentele $i suslinerea mainii drepte (este dreptaci). de asemenea. ComplexitaAnaliza $i interpretarea datelor . psihologie.este un pacient de 76 de ani. Se hldrateaza bine. nevoi personale In ceeace prive$te dintii. pentru a fi independenta. Cu taate aceste limite. ..caracterul adesea urgent $i grav al situatiei.dificuitate in a dormi de doua zile. regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi. spitalizat de mai multe saptam{mi ca urmare . Aceasta persoClnaare nevoie de suportul asistentei $i de informatii'prlvind convalescenta acasa.:1:. ll\i: ~:I i .i !ii! ••'. .spala zilnic parul.alimentatie variata care respecta normele..'" l!. Analiza presupune. I'i: Comportamente ale pacientului care nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor . Regruparea permite identificarea resurselor individuale.\::. in general. poate sa ceara bazinetul.) 48 .subiectivitatea persoanei care culege datele . Aceasiiil' nelini$te $i lipsa de informatii pot constitui 0 problema dedependenta. An Gordon.nici 0 alergie alimentara. poate sa lina un pahar. tiziologie. barbieritul. Respiralia sa este superficiala: ritm 24/min.: 'hi. i. Exista. Nota: Organizarea datelor se poate face $i dupa diferite alte metode (Maslow. . I ': I I I lIi! I I~I'.:. ne\ioia de a fi curat este comunatLituror.i' Departajarea intre manifestarile de independen~a $i manifestarile de dependen~a Exemplu Comportamente ale pacientului care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor .~~'. dar nu poate sa-$i menlina scaunul prea mult (incontinenla de fecale $i pierderi de urina. Acestea pot sa conduca actiunile asistenteila interventii individualizate. Exercitiu: M. 1:1'1 H\. a explica originea sau cauza problemei de dependenta. unghiile etc. i. Datele culese pentru cele 14 nevoi vor indica una sau mai multe nevoi particulare.examinarea datelor . i'i!.: 'l:':'} .i$i ia masa regulat cu poM.ln timp be nevoia de a face zilnic dU$ este personala. . De cateva zile paate sa se intaarca in pat ajutandu-se de marginea patului. ANALIZA $1 INTERPRETA REA DATELOR iN CADRUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON~ PRESUPUN UN EXAMEN AL DATELOR $1 CLASIFICAREA LOR Ana!iza Analiza datelor se face prin: . j:': 2. Din coloana stanga se poate vedea ca aceasta persoana evolueaza bine. scaune moi). nu numai a celor care caracterizeaza orice fiinta umana. se simte in general anxios..stabilirea problemelor de Ingrijire .. Rolul asistentei este sa determine prin datele culese ee nevoie este nesatisfacuta. . pe cat posibil. pe sisteme = sistem respirator. fiziopatologie. Ra$eala la nivefu! sacrului (29 em diametru). Apetitul sau este bun. eehipa de ingrijire etc.a unui accident vascular cerebral (AVC) cu imobilizare aproape completa a parjii drepte.clasificarea datelor: date de independenta .varietatea surselor de informatii (pacient. De exemplu. o alta persoana. I ii'il" :. P.greutate la stomac atunci cand manaflCa. Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice ale pacientului.numarul mare de date culese (relativ la eele 14 nevoi) .) Ii vor fi sprijin In procesul de analiza $i interpretare a datelor.nei neiini$ti legata de relntoarcerea acasa.'t. . Interpretarea datelor Inseamna a da un sens.recunoa$terea legaturilor $i a prioritatilor (problemelor). EI prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor. Se ridica in fotaliu 1 ora zilnic. cu participarea pacientului.spune ca nu simte gustul alimentelor pentru ca este prea nervos $i se gande$te cum va fi la Intoarcerea lui acasa. Ei ~'!\! lf l. are nevoie sa-$i poata. ::1:.'.).n j'ii Ii 'W: Interpretarea I De retinut: Analiza $i interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de Ingrijire.I I. sa determine unde se atla sursa de difieultate . Identificarea nevoilor particulare se face. .In nursing este 0 sarcina tea analizei ~i complexa. particulara pentru 0 anumita persoana. (care reprezinta obstacolul In satisfacerea nevoii).lipsa poftei de mancare. sistem cardiovascular etc. Diverseie cuno$tinte ale asistentei In nursing $i in $tiintele conexe (anatomie.acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor -~ -date de dependenta .hidratare In jur de 2000 ml/zi. a interpreHlrii Diticultatea provine din: (diticultate) . in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada. adica a defini sursele de dificultate. datoritall.caracterul schimbator al unui mare numar de date . Dar starea sa actuala arata (coloana dreapta) un oarecare dezechilibru. sociologie etc.

Un diagnostic de Ingrijire este enuntul care descrie raspunsul uman (stare de sanatate sau alterare actuaJalpotentiala a unui mod de interactiune) al unui individ sau al unui grup. Margot Phaneuf. se dezbat probleme de educatie continua. Diagnosticul de Ingrijire . In u!timele doua decenii (pe plan mondial). Invatamantul tinde sa formeze nu numai asistente executante.poi. 12. prevenirii deteriorarilor (i'nrautatirii) (L. Acest grup elaboreaza 0 lista de diagnostice care au fost studiate $i testate In practica. se piictise$te. 41). pg. deci partaj intre manifestarile de independenja$i manifestarile de dependenja. 3.Temoin du role propre de I'infirmiere".::. comunica bine. Grondin.de preferinta . Facefi partaj intre datele care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor $i intre cele care nu-i favorizeaza.A.N. se completeaza lista de diagnostice.efolosire a unui vocabular (In formularea diagnosticului) mai uniform ~i mai comod. se simte singur. ("Repertoire des Diagnostics Infirmiers".incontinenta de fecale $i urina . pe care asistenteie pot sa Ie identifice legal $i pentru care ele pot prescrie interventii definitive In vederea mentinerii sanatatii sau . Lise Riopelle). == N.U.S. Amiec Cahier nr.. conducatoare. . I I I I I I I I I I I I '1 I Dif~rite definitii ale diagnosticului de ingrijire l Reproducem dif~~itedefinitii ale diagnosticului de ingrijire: 1."Le diagnostic infirmier .dificultate In a articula cuvintele. n-are decat un televizor.nu poate sa-$i retina scaunul mult timp . ("Le diagnostic infirmier . 12. In Anexa 5 se prezinta lista de diagnostice acceptate de a VII-a Conferinta a Grupului National pentru Clasificarea Diagnosticului de Nursing (NANDA). ele s-au reunit pentru a forma grupul de studiu pentru c1asificarea diagnosticelor de Ingrijire . cand rolul asistentelor a inceput sa evolueze. Amiec Cahier nr. Carpenito . Amiec Cahier nr. ("Planification de soins infirmiers". Pe scurt. al manifestarilor de dependenta al persoanei.D. asistenta poate sa defineasca problemele pacientului ~i sa puna un diagnostic de Ingrijire.ro$eata la nivelul sacrului .A. 12.a fost format din asistente practiciene. teoreticiene. 2.anxios In momentul cand se' ridica: Ii este frica sa nu cada .A. 4.A. 50 51 . Lussier.J. Diagnosticul de Ingrijire releva rolul autonom al asistentei.igrijire. sa-I mf'mgai.A. care se reune$te periodic. ale unei familii sau ale unei colectivitati". = Asociafia Nord-Americana de Diagnostic Infirmier). Grupul de studiu: Asociatia Nurselor Americane (A.partea dreapta imobilizata . pentru ca se c1arifica sensul interventiei sale. Phaneuf). autori: Riopelle.D.0 problema de sanatate reala sau potentiala pe care nursele. Diagnosticul de Ingrijire este 0 forma simpla $i precisa care descrie raspunsul (reacjia) persoanei (sau grupului) la 0 problema de sanatate. acest grup se transforma In "North American Nursing Diagnosis Associations" Diagnosticele de Ingrijire servesc ca baza pentru a alege intervenliile de Ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila. = Asociajia Nord-Americana de Diagnostic de ingrijire (in franceza A. Inceputul I-a facut Florence Nightingale In anii 1854-1855.respiratie superficiala ritm 24/min .are nevoie de ajutor pentru a-$i taia alimentele $i pentru sustinerea mainii sale . Rita I. Au urmat din ce In ce mai multe descrieri despre problemeleo& Ingrijire$i despre necesitateaunui 'cadru conceptual pentru profesia de asistenta. eliminarii. autori: Louis Grondin. In 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de i'ngrijire (de nursing) de catre Adunarea Generala (ANADI): "Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau potentiale..N.I. Se plictise$te. 5.NA) .asistente care sa raspunda In mod autonom de problemele unui individ. prin baza pmgatirii ~i experientei lor sunt capabile (calificate) sa acorde' Y. Definirea diagnosticelor de Ingrijire nu este un element nou. Manifestarile de independental_ Manifestari de dependenta ."Le diagnostic infirmier . Se simte foarte singur. Pentru a U$ura exercijiul va enumeram manifestarile de dependenja. ii place sa-I atingi. asistente din Invatamant. Diagnosticul de Ingrijire este un enunt concis actual sau potential. ci . pg. 1973.Temoin du role propre de I'infirmiere". EI constituie 0 judecata practica bazata pe colectarea $i analiza datelor $i serve$te de pivot la planificarea Ingrijirilor. reducerii.--. .Temoin du role propre de I'infirmiere". In cadrul acestui grup. Diagnosticul de ingrijire (de nursing) Pomind de la informatiile culese $i de la departajarea manifestarilor de dependenta. pg. regrupate sau nu $i legate de 0 sursa de dificultate. d. la evenimentele de via(a ale unei persoane. Ingrijirile acordate de asistente au evoluat considerabilln materie de responsabilitate. (Gordon . 42). 14). Formularea sintetica a informatiilor Intr-un diaUllostic de Ingrijire u~ureaza munca asistentei.

'.':. Cauza problemei de dependenta 3.'. I Ilj. 3.. adica a sursei de dificu/tate..mai mu!tor nevoi fundamentale.••W'~t'/(':i1i~:t~>: 0"" I I I I I .. un comportament sau 0 atitudine nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale.i interpretarea lor de catre asistenla $i exprima problema persoanei.S.i simptomele sunt validate $i cauza identificabila.i.. 36-37 :.. Semne :. Problema de dependenta a persoanei 2. dureri abdominale. Ex. P = alterarea eliminarii intestinale: constipatia E = din cauza imobilitatii S.'!ii'i'.ispiritual sau o insuficienta cunoa:. Diagnosticul de ingrijire format din 3 Parti utilizeaza formula P.tere .idefinind problemele.... 1. Semne :.1I::il .. De exemplu: .i. Etiologia . Precizare: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei :.E. Exista trei tipuri de diagnostice de ingrijire: .i semnele prin care se manifesta :..i Artexa 4.:'i:' ~! i . atingerea integritatii pielii . este preferabil sa se prezinte ca ceva posibil..este acela care descrie 0 problema a carei prezenta nu este sigura. dar sunt indicii care lasa sa se intrevada. diminuare. In acest sens redam mai jos $i alte exemple: t. asistenta poate sa traga 0 conciuzie. social :. . din.' ".. de risc. posibila a stimei de sine din cauza unei dificulta{i in asumarea It r: Ik'I'" l<"": I ~.' .te descrierea unui diagnostic eronat. ii"".. Ex . daca nu se previne. senzatii de presiune la nivelul rectului.'...i interpretarii datelor (a manifestarilor de dependenta). explicand ciar situatia :. Ex..diagnostic potential .' . Colectarea de date va trebui sa infirme sau sa confirme. "A/imentatie inadecvata prin deficit din cauza star. de dependenta . perturbare.~ pilL :i!iJP i~Wii I""'" '~. . Sinteza celar 3 tipuri de diagnostic de ingrijire Actual Problema este prezenta. Reamintim ca: problema de dependenta 0 putem defini ca 0 schimbare defavorabila de ordin bio-psiho-social. dificultate.. dure. a/terarea mobilitajii fizice a/terarea eliminarii intestina/e: constipatie Problema are mari $anse sa survina. atragand in felul acesta atentia personalului de ingrijire care urmeaza apoi sa infirme sau sa confirme diagnosticul.". . Orienta rea diagnosticelor spre inter.i simptome 1...' ." manifestata prin scaune rare. Componentele diagnosticului de ingrijire [de nursing) Diagnosticul de ingrijire este format din doua sau trei parii principale: 1.diagnostic actual .cand manifestarile lobservabile..• ":. A doua parte a diagnosticului A doua parte a diagnosticului este constituita dirt enuntul cauzei (eti%gia) problemei. a/terarea integritajii fizice . Sunt prezenti factorii. de colaborare Formularea diagnosticului de ingrijire seface deci pornind de la informa!iile culese.i simptome P E S Probleme de dependenta Etiologia sau cauza Semnele prin care se manifesta Deoarece diagnosticu/ de ingrijire trebuie sa se orientezespre actiuni/e autonome. In loc sa se ri:.l:i. Termenii care arata 0 schimbare in starea de sanatate :. analiza :. "Atingerea potentia/a a integritatli pielii. incapacitate.i care reies 'din dalele culese (dupa cum reiese din exemplele anterioare). problema care exprima 0 dificultate traM de persoana. cauza imobilitatii': Posibil Problema poate sa fie prezenta (prezenta problemei nu e certa).'~1il Cauza poate fi legata de factorii de ordin fizic.cand 0 problema poate surveni.. O' sunt prezente. Probleme de sanatate 2. semnele :.vezi pag.'. Ex. cultural sau spiritual in satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifesta prin semne observabile.". Prima parte a diagnosticului Prima parte a diagnosticului consta i~onuntu/ prob/emei.!': :'Ii 2.diagnostic posibil ..ven1:iiautonome si/sau interventii . psihologic..li): . Reamintim ca sursa de dificultate po ate fi definita ca 0 piedica (obstacol major) in satisfacerea. este esen{ia/ a se identifica 0 cauza sau eti%gia asupra careia asistenta poate sa ac{ioneze. Dupa culegerea datelor. "Perturbarea I I.. I (o/u/ui de tata sau disfunc{ii sexua/e"..'!""""'".. cauza acestei problemH :..i frecvent folositi in formularea problemei sunt: alterare. 1 depresive': Potential • - alterarea starii de con$tienta.'.iil.. deteriorare.' 1~. deficit. uni3ia sau.

vizand conforful bolnavului. Problema conexa Exemplul3 Dupa culegerea datelor ~i separarea manifestarilor de dependenta ale pacientului M.. putem formula urmatoarele diagnostice: Diagnostice 1. . Problema conexa este definita astfel:' n. 2.care constituie a doua componenta a diagnosticului. voma) sau in cazul "iminentei de infarct miocardic" (cu dureri retrosternale.: .vorbe~te putin. Mofidicarea eliminarii intestinale ~i urinare (incontinenta) din cauza pierderii controlului sfincterian manifestata prin. .a$a cum ali vazut fn exemplele de mai sus.Modificarea starii de confort din cauza durerii retroslernale. care pot fl. stare de le~in. prime~te putini vizitatori.diagnosticul de 'ingrijire (probleme cu rol propriu de 'ingrijire) ~i -probleme conexe (cu rol de colaborare sau cu rol interdependent de ingrijire). de exemplu. aritmii... •• -5. din cauza . asistenta va descrie doar problema pacientului (sau specifica: sursa posibila!!). dlminuarea anxieta!ii etc.sentiment de singuratate din cauza izolarii sociale Diagnostic de rngrijire: Alterarea imaginii corporale din cauza amputatiei gambei. . Dificultate in a se aliment:l din cauza imobilitatii partii drepte manifestata prin . 4.amputatie de gamba stanga. manifestata prin dificultate in articularea cuvintelor Diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu obiectivul bine precizat.. . Lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului. dar permit 'in acela~i timp ~i interventii autonome. tremuraturi. tratate ca'probleme de dependenlii $1ca surse de dificultate.prin urmatoarele cuvinte: legatde. de asemenea.refuza sa-~i priveasca bontul.. Se poate fntampla ca uneori problema de dependen!a sa fie privita ca 0 sursa de dificultate sau invers. Problemele conexe pe care Ie identifica asistenta sunt probleme reale sau potentiale de sanatate (complicatii) care rezulta sau pot rezulta din situatii patologice sau iatrogene.---'''''-'' -". Exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ (reunina problema $i cauza): . ---c.sedentarism din cauza /ipsei de motivatie de a face alte activitati sau exercitii . doliul etc. nu suporta) la activitati fizice din cauza conditiei sale cardiace. L.Fdedifi6uitiJie). unei boli) pe care asistentele au intreaga responsabilitate sa Ie recunoasca. toate problemele identificate de catre asistenta se pot defini in doua tipuri de probleme utilizand doi termeni ~i anume: .J. dar $i sursa de dlficultate (ex. ro~eata a felei. Trebuie precizat ca nu toate problemele identificate de asistenta pot sa constituie diagnosticul de ingrijire cu rol propriu (independent).. se leaga de prima componenta . nu-I intereseaza alte lucruri .sta toata ziua la televizor.e!<primasentimente negative fata de ..de problema . .i~i ascunde bontul sub cuvertura. in cazul imposibilita!ii de a cunoa$te clar sursa de dificultate.Anxietatealegata de frica de moarte.. Se impune deci ca asistentele sa identifice ~i problemelede ingrijire care tin cont de functiile de colaborare (diagnostic de ingrijire colaborativ). Alterarea comunicarii din cauza AVC.se apropie putin de alte persoane. aceasta operalie. .). Problema conexa (de colaborare) Trebuie sa tinem cont in acela~i timp de functiile de colaborare ale_ asistentei cu medicul. 54 55 I I I I I I I I I I I I I I . Diagnostic de fngrijire: . cauzele (sursell. Anxietate . spune ca se simte singur ~i se plictise~te. Carpenito.problema reala sau potentiala de sanatate (complicatie) corespunzand unui raspuns fiziopatologic al organismului (unui traumatism. Exemplul2 Date culese: .. fn mi$care).P. .sentiment de inutilitate din cauza lipsei de activitate sau .. stresul. 49. tahicardie etc. Problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin. manifestata prin.. cazuri 'in care interventiile asistentei sunt de colaborare. ". prezentat in pag. sa Ie semnaleze ~i sa Ie trateze in colaborare cu medicul. Exemplu: "durerea" poate fi 0 problema de dependen!a. manifestata prin. dupa Precizare in formujarea diagnosHc'Ului de rngtijire. Astfel. . 3.legata de limitele sale (frica de a cadea) 6.Intoleranta (imposibilitatea. Tot a$8 $i frica. iritabilitate sau somnolenta. . in cazul unui "diabetic" (cand pot aparea: hipotensiune. A~a.~ Ell:emple Exemplul1 Date culese: .

.•.. este retras . In prezent refuza sa se alimenteze.i-a efectuat Ingrijirile.. .mai bine-zis putem sa formulam problema identificata de noi la 0 pelsoana priri propriii nO$tri termel'l[l Importanta este identificarea corecta a problemei pe care 0 prezinta persoana $i formularea care sa ne conduca (orienteze) spre interventiile ce Ie putem face (spre aplicarea practica a Ingrijirilor). Fata sa este trista:. el este'iipsltde ocupatie: Diagnosticelede Ingrijire pot fi formulate reunind problema :. este vaduv de 0 luna.iedematiate.te foarte devreme :. " .rlsiohar. Fiind de putin timp !}[.i dificil de eliminat.tinte SEMNE manifestate : "..-: .:: ~:. 1 Exerci1=ii M. " i~:' Probleme imaginii corporale interrelatiilor situationala. cartofi.arata ostilitate cea mai potrivita pentru Cazul nr. Refuza ca sotia sa-I asiste la Tngrijirile sale speciale :. t if j Ea a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei art rite reumatoide severe.i cauza sa. Cazul nr. merge Incet $i cu rigiditate."eu ilu mai va/orez nimic acum" .. cand acum .. ""'.e :.vezi pag.1.care Lipsa de cuno:. Problema de cuplu Sentiment de rU$ine fata de .. PROBLEMA DEDEPENDENT}. Perturbarea imaginii de sine SURSA DE DIFICULTATE Modificarea schemei corporale Noua imagine corpora/a Din cauza schemei corporale . Fiica sa declara ca el se treze:. (vezi textul) ... Stare depresiva Sentiment de izolare SURSA DE DIFICUL TA TE Doliul neacceptat Inca Pensionar.. paste tainoas. se izoleaza. operat de putin timp..... nu po ate sa asiste la concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon."altadata eu puteam sa fac fata situCltiil()E.ipierdut In ganduri.. EI este adesea trist :.iumbla fara rost. I:: .• i" Putem sa formulam propriul nostru diagnostic de Ingrijire .. Alegeti 0 singura problema . Este 0 femeie putin activa..lipsa familiei sau a prietenilor .l. ..comunica putin.. (vezi textul)...i Impietrita. Cazul nr.::'. Ii place sa asculte muzica $i sa citeasca Insa... Este obligata sa stea acasa cand are durerile articulare $i resimte oboseala cand I$i spore$te activitatile.."eu nu voi mai ajunge sa . Degetele sun! deform ate :. --'-"- I I.S.' ~l~: . (vezi textul).• .. Trebuie sa $tim sa facem diferenta Intre manifestarile problemele de dependenta .. .I R=4 I.i produse de patiserie.pe care 0 considerati formularea diagnosticului . Date culese . plange frecvent. I '~ ~::~1 I J .. este purtatorul unei colostomii (anus artificial). In prezent. Fecalele sunt de consistenta dura :.pacienta de 40 ani. sociale a stimei de cronica a stimei de sine ')..38 ani. .. locuie$te cu fiica sa $i i8 SEMNE manifestate prin ..c~lor mai dificile pe. Fiica sa spune ca trebuie sa-$i ajute mama pentru cea mai mare parte a activitati!or sale. ~ prin .. . Meniul sau se compune Intotdeauna din carne..0.. PROBLEMA DE DEPENDENT}. PROBLEMA DE DEPENDENT}. se plange ca nu are scaun decat la 5 sau 6 zile. Nu este obligatoriu sa utilizam NANDA sau alte c1asificari adoptate... Probleme 1) Alterarea comunicarii 2) Izolarea sociala 3) Anxietate 4) Alterarea procesului de gandire R=2 verbale 0~: 2.i latul camerei. In lungul :...se simte singur $i Inlaturat . 56 . Exerci1=ii de testare a cuno~tin1=elor SEMNE manifestate prin . 33 $i 34 2. 63 ani.avand urmatoarele date: 1. 3 1.i nu se Intoarce spre ea imediat dupa ce :.fara ocupatie AtenJie: 1. Mi$carile mainii sunt limitate mai ales in flexie..i'h "\.data pianista concertista.. de dependenta $i to ate (sau numai) diagnosticele din lista I I I I I I. ginerele sau. ~~. Constipatie SURSA DE DIFICUL TA TE Dieta saraca In fibre Lipsa de mi:.. Date culese Pacientui se exprima In felul urmator: 1) Modificarea 2) Perturbarea 3) Perturbarea 4) Perturbarea sine . 2 M.i.. (68 ani) a fast alta. '~I::!~:I~ Prezentare de cazuri Doamna T. e<:ireia Ii place sa manance bine.....

. Exerciliul nt". 'ii place sa cante la pian. sa comunice cu cop!ii).~. 5) DiminuareC}. R r.i ~. de o~ev'o-ie'acKrei nesatisTacere vatama (deranjeaia)coi1fortufpaCientului. Orienteaza practicianul spre tratament medical. de 0 insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului. AVe Criterii care permit stabilirea unor priorita~i intre problemele de dependen~a Pentru a stabili 0 ordine a plioritiiJilor intre diagnosticele de ingrijire. conditie sau situatie.-v' 5. Formularea sa nu impliea. de 0 nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercuteaza asupra mai multor nevoj' 6.: 1) Deficit de 'ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice. 'in general. Tine cont de starea pacientului care traie$te 0 problema de dependenta $i de reaclia sa fata de aceasta stare. Tine eont de problema de sanatate 'in sine. . 1 Puneti cifrele 1. factorii etiologici. Nu exista 0 terminologie anume desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala de nursing pentru a descrieJeaetiavmana. 'in prezent. I{ ~. 3.posibila anxietate c) ( ) modificarea schemei corporale . de 0 nevoie a carei nesatisi'acere antreneaza 0 foarte mare cheltuiala de energie. 6.vezi diagnostic. sa promoveze reactii sanatoase $i un trai de calitate. 6. Este somnolenta dimineata $i spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se scula la micul dejun. 2. comunicare sau informatie insuficienta). ~ 7. Sinteza diferen~elor intre diagnosticul de ingrijire $i diagnosticul medical Diagnosticul de ingrijire Diagnosticul medical 1. de incapacitatea de a-$i asuma rolul (pianista).datorita interventiei c) ( ) risc potential de hemoragie din cauza unor probleme sanguine . 5. Ea a avut 0 interventie asupra colonului $i este purtatoarea unei colostomii. se mi$ca putin 'in timpul zilei. Ea sufera de artrita $i are probleme . 2) Intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular. 7.. 2. a) ( ) constipatie din cauza alimentatiei sarace 'in fibre b) ( ) depresie u$oara. e afazic.:l'P' f[ ~:. de 0 nevoie care este importanta 'in ochii pacientului (exemplu: pacient paralizat. . Serve$te ca ghid Tndete~minarea cursu lui obi$nuit al tratamentuiui medical pentru promovarea 'insanato$irii. 4. Ex. Identifica un raspuns umah specific la un procent de boala particular. probabil cauzata de 0 pensionare anticipata c) ( ) alterarea mobilitatii degetelar din cauza artritei Stabiliti prioritatile.. :: 8. e" =3 !r ~ Doamna M.dupa prioritatea apreciata de' dumneavoastra: Operata 'in ajun pentru vezica biliara a) ( ) modificarea respiratiei din cauza durerii b) ( ) durere toracica dreapta . Prezinta uneori incontinenta urinara $i se plange de mici pierderi de urina. 4. 3) Diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare.: Aport caloric (excedent) 'intrecand nevoile organismului. Se plange ca nu poate sa readoarma dupace a fost la toaleta noaptea.3 nevoia nesatisfacutfi ameninja (vatama) homeostazia pacientului sau securitatea sa $i gradul de dependenja. 3. iata diagnosticele elaborate: a) ( ) insuficienta cunoa$tere 'in legatura cu 'ingrijirea colostomiei b) ( ) 0 lejera alterare a func1ieidigestive . (83 ani) are 0 fractura de $old de acum 5 ani $i.1. de 0 nevoie a carei nesatisfacere pune 'in pericol starea de homeostazie a pacientului. ~ Exerc.ry..: 'j :! (r ~ [: . Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? (problema + etiologia) R = Perturbarea obi$nuintelor de somn din cauza necesitatii de a se scula pentru a urina $i a diminuarii mobilitatii. Orienteaza asistenta spre interventii autonome.. Alegeji cea mai buna formulare de diagnostic (problema + etiologie) pentru sintetizarea datelor culese de la dna T. furnizata de arice nursa. Asistenta trebuie sa se ocupe mai intai: 1 . r. Ex.. 4) Perturbarea de rol legata de pensionarea fortata. . limitelor functionale. 2.. legat de inactivitate sau Iipsa de cuno$tinte.debpala. exemplu: artrita reumatoida.: obezitatea. 4. De obicei ramane constant 'in decursul bolii (de$i mai poate fi adaugat $i un alt diagnostic). In cursul zlei este iritabila $i se plange ca aSistenta n-o lasa sa-$i faca siesta. 7. . '=='. 2 sau 3 'in paranteza .rau (greu acceptabila) Stabiliti prioritatile. e'" 5.i1r. Se schimba 'in functie de modificarile raspunsurilor pacientului. de 0 nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta. trebuie avuta in vedere mai intai in ce ma$.:' c 1. 3. 58 -. Serve$te ca ghid 'in determinarea tipurilor de interventii nursing care vor asigura ca 'ingrijirea acordata.tiu/ nr..cbilita1ii fizicedin .-J 59 I I I I I I I I I I I I I I . Identifica un proees anume de boala 'ill legatura cu patologia unor organe $i sisteme specifice. 2 Doamna X este urmarita la domiciliu.i- ~1 Exerciliu/ nr. 0 terminologie anumita a fost desemnata $i acceptata de comunitatea profesionala medicala pentru a descrie procesele specifice . Tine cont de sursele de dificultate (sau de factorii care contribuie) care cauzeaza problema de sanatate. ~.. de 0 nevoie a carei nesatisfacere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului It (Iipsa de respect. descrie procesul. 3 Doamnei 1.:::auzaartritei.

sa nu ramaneti in fotoliu mai mult de 30 de minute. dar nu intotdeauna este posibil acest lucru. comportamentul sal! acjiunea P?<::ientului in$Yo$i (sau a familiei. teoret/c. ar fi bine ca dv.Q'ectivitatii). a grupuluic~ic. lata un exemplu de obiectiv care ar fi acceptabil in cazul unui pacient partial paralizat: Ca pacien!ul sa se imbrace fara ajutor in decurs de. Gasiji ca aceasta este 0 idee buna?" In unele cazuri. sa incercati sa va exprimati. hidratare. in recuperare.1 I' I I I. colectivul) $i asistenta spera sa Ie obtina. Obiectivele de ingrijire prima componenta a planificarii ingrijirilor Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel: • descrierea unui comportament pe care-I a$teptam de la pac/ent. putem incepe sa lucram impreuna la pronuntia a doua consoane.ll I J~ '".) . ce credeti inacest sens?" Unui pacient atazic. frica) Priorita/ile 3-4-5: nevoia de a simti dragostea. stima de sine.r:. Daca vreti. Uneori nu este de dorit sa se comunice pacientului toate. I '. a.oiJ. Sunteti de acord sa incercam?" Sau unui pacient cu incontinenta in urma indepartarii unei sonde.. (saptamani) sau Ca pacientul sa-$i men/ina tot timpul gamba (pic/orul) $i bra/ul drept (daca ele sunt afectate). :i'. care u$ureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de catre toti membrii de echipa. care sa influenteze pozitiv starea fizica $i mentala a persoanei $i sa reduca problemele de dependenta. furn/zeaza. are dreptul sa-$i spuna opinia asupra ingrijirilor pe care Ie dore$te. temperatura. un comportament care se dortl$te sa se vadain manifestarile pacientului (reaclii specifice prevazute) (Anexa 3).. circuiajie.cu «p" $i «f" $i dv.ll i: i:( 1 ir"' :. lerarhizarea nevoi/or. confort fizic) Prior/tatea 2: nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator.i J~! ~ De exemplu: Asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mult timp in pat: "Planul de ingrijire pe care I-am facut pentru dv. Planul de interventie cuprinde doua componente: a. eliminare. n '1: : ii. sa reluaji mai bine controlul vezical. Precizare: Problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg cu discernamant..i "Plan de in/erven/ii" Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire ! Ii Obiectivul de ingrijire trebuie astfel formulat incat sa reiasa clar $i precis care sunt rezultatele pe care pacientul (familia. Obiectivu/ de ingrijire vizeazil deci atitudinea. constituie un instrument de comunicare. 'l". interventiile pe care asistenta $1pacientul (familia. asistenta elaboreaza un plan de actiune. deoarece. a mijloacelor de desfa$urare ca $/ a precau/ii1or care trebu/e luate.. PLANIFICAREA iNGRIJIRILOR* a treia etapa a procesului de ingrijire Dupa formularea diagnosticului de ingrijire. Asistentatrebuiecsa informeze perso. putin cate putin. colectivui) Ie pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat. de uniticare $i de continuitate a ingrij/r/lor.:.1. se prec/zeaza $i obiectivul de ingrijire: "asistenta va verifica la fiecare 3 ore". Un astlel de plan. grupul. realizarea etc. Pentru a evita problemele respiratorii $i ca sa nu va incerce 0 stare de slabiciune. vezicale. Acest rezultat define$te comportamentul scontat al pacientului. o metoda de a slab/Ii priorila/i/e: Prioritatea 1: nevoi fiziologice (respiratie. fiecare pac/ent ar putea avea 50-60 de diagnostice de ingrijire $/ atunci folosirea planului ar fi aproape imposibila. ..anadesprE'~actiunilepe care Ie intreprinde $i sa-i solicite acordul. intr-o buna poziJ/e anatomica. putfmd astfel sa decida priorita/ile pe care trebuie sa Ie respecte in cursul unei z/Ie de munca.iI1. i se poate spune: "Eu cred ca dv. precum $i care sunt actiunile. din toate turele de lucru../e . Aceasta in cazul in care exista riscul de a-i produce acestuia nefini$te sau reactii negative. Nota: Plan/ficarea presupune stabilirea prior/ta/ilor de ingrijire in urma carora se stabi/esc obiectivele. eu va duc la toaleta la fiecare doua ore in cursul zilei. (': l. Acest plan se intocme$te tinand cont de loate sursele de informatie $i de participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire. sa se colaboreze cu persoana ingrijita in pregatirea planului de interventii $i inelaborarea prioritatilor. care poate fi reeducat. interventiile Planul de /nterven/ie permite asistentei sa judece urgen/ele$i importan/a problemelor de dependenJ<}i. nu-i a$a? Daca ma ajutati. . de a nu fi izolat (pierderea unei fiinte dragi. planurile de interventie se pot face in Intregime cu colaborarea pacientului. Pacientui $i familia trebuie inclu$i in acest proces de formulare a obiectivului. un rezultat pe care dor/m sa-I ob/inem In urma interventiilor. i se poate spune: "Mi-ar placea sa va ajut in rezolvarea problemei dv. ~1 ~n . grupul. in trei reprize. ca sa puteti dv. acesta are dreptul sa participe la deciziile privind intervenliile. Este deci esential .'i! 1.I I 3. impune sa va ridicati din pat. in vederea c1arificarii problemelor pe care Ie are persoana (pacientul) $i pentru 0 orientare comuna a actiunilor ce urmeaza a fi intreprinse. I" . v-ar placea • "Planificarea ingrijirilor" se mai nume. In timp ce va fac toaleta (baia partiala) $i de fiecare data cand voi veni sa va vad vom cauta cuvinte care incep . nutrijie.'! ::i:' Important: Deoarece planul de ingrijire este stabilit pornind de la nevoile $i capacitatile pacientuiui. dupa Maslow.: I I1 'nl I .in masura in care este posibil. Astazi va voi a$eza in fotoliu. Detinilie: Planlficarea ingrijiriI6r'irlJ'eamna stabil/rea Uhui plan do interven/ie. prevederea etapelor.tiveie propuse. obiectivele de ingrijire b. De retlnut: Planul de interventie tine cont $i de prescriptiile medicale. veli incerca sa Ie pronuntati cu mine. Obiectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana laun grad optim de independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Dv. de exemplu.

r~ iii' Ex. Deci obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele (componente) caracteristici: Specificitate . el '-. S.i ~ l.P.comportamentele. Ex. "Ca dna x. "Ca dna X sa in/eleaga $i sa efectueze . I"' in acest caz obiectivul va avea un caracter mai pasiv. . principiile inva/ate'~ Nota: Se subintelege ca asistenta este capabila sa-I inve/e pe pacient principiile de lngrijire a unei stomii.I. evaluabile cu precizie.ervabil '-'T~. disponibilitatii asistentei pentru a-I ajuta sa atinga obiectivul..'~ . Tntrebari la care un obiectiv de ingrijire trebuie sa raspunda / ~ Realism . grup etc. 'p"eiltfD'8:"fi aplicabil. pornind de la un verb activ (vezi anexa 3) ex. implicarea asistentei in vederea satisfacerii nevoilor este aproape totala avand in vedere ca pacientul nu poate totdeauna sa se implice. "Dna X va fi & supravegheata fa fiecare ora privind.••Ca dna X sa procedeze ea insa$i la aplicarea dispozitivului de stomie de fiecare data". atitudini. trebuie sa fie realist $i aceasta atat din punct de vedere al :: capacitatii persoanei..cate minute". rik fX [~. masurabile. ~.. Ex.R. sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul carjelor de 3 ori pe zi . ~ "Ca dna X sa efectueze ea insa$i ingrijirile stomiei respectand ~.•• sau "Ca dna X sa mearga cu ajutorul (asistentei. comportamente a$teptate de la persoana. = mijloc mnemotehnic pentru elaborarea obiectivelor de ingrijire.. ~.sa apat1ina unui singur subiect (familie. "Ca dna X sa inteleaga $i sa efectueze ea insa$i .' se poate face actiunea? Observabil . cat $i din punct de vedere al abilitatii $i ~. ~~ ~' Specificitate Performanta Implicare Realism Observabil u...~ I I I I I !I I •• c •• Obs.. actiunile $i atitudinile sa poata fi "obiectiv" obserJabile. Ex.) ex.nivelul de angajare a persoanei (trebuie sa actioneze singur sau cu ajutor).ale' persoanei.actiuni.nea? 0= observabil: cand? = = S P 1\. 62 63 I I I I' . Exprimarea In alj'oste cazuri t se va face cu verbe la diateza pasiva.~ Performanfa It:' m ~: :~.it ~ ~ ~ Pentru aceasta. Implicare . asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul ~... II 51 I I II I ~ [. Specificitate CINE face actiunea? Nota: in situa/ii grave de dependen/a marcata. " I w Ca dna X.: ~~ ~~. carjei)" i: ~:.O. ~ obiectivul trebuie sa tina cont totdeaunade capacitatile fizice.nteleduale:-' afective .. 11'0"1_-_ Tnce fel face pacientul actiunea? I [.' 2..~:A~~~ent se face actiunea? -. Obiectivele astfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele cinci intrebari: ~' specificitate: cine face actiunea? performanta: ce face pacientul? ce se poate face pentru pacient? 1= implicare: cum se face actiunea? R = realism: in ce masllra 5e poate face acHi. Irnplicare CUM? / Realism iN CE MAsURA . dar el are intotdeauna ca subiect pacientuf. 'l. " .~. ~.)' Perforrnanta CE FACE? Pasiv Activ CE se face CE se face de catre pentru pacient? pacien!? it ~~.

sa fie capabila sa mearga cu ajutorul unui baston. legat de 0 hidratare insufieienta.... R2 = !!I~'.) .'.L..Prevenireacomplicatiilor infectioase{mobilizarea pacienty111J "ltc. sa fie capabiia sa efectueze sarcini zilnice obi$nuite. Exemplu: Dna X se va ridica Intotdeauna cu ajutor.'•. : .: iiIQ:.'. . Interventiile trebuie sa fie deci: novatoare.. De asemenea.T. Una activa $i una care nU-$i parase$te patul(zace la pat). din cauza ca pacientui este imobilizat de mai multe zile $i se mi$ca foarte putin In pat.T. "J.1: II l: 64 ~" .M. '.:t" Exemplu: Dna X va trebui sa faca In fieeare zi. Asistenta care intocme$te planul de Ingrijire trebuie sa se gandeasca la interventii care raspund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului..:plal1ificarii ingrijiriior'" Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta a pacientului. " ili' Precizam ca este preferabil ca obiectivele sa fie formulate In termeni de comportament a$teptat de la pacient. :l! I . In a/ doi/ea caz..•.TL) saptamani.T. Obiectivul.} '. la fiecare 2 ore. I. • :II~.. I\~:i. De fefimJt: .doua componenta a. !Iil'.S.". : \.:"t-"- ii' i) Ii: !\ i i.. luni Exemple: Este uti/ in anumite cazuri sa se menjioneze in formu/area obiectivu/u/ momentu/ in care se va face eva/uarea sa.4" .: de suplinire sau de eompletare a ceea ce pacientul nu face singur) au ca scop conservarea sau atingerea unui grad optim de independenta a pacientului . " :ili'ji .:!' Nota: Se Intampla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulatrespectand orbe$te regulile redactate.. Pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie: ' Ii. dupa baie etc. Ca pacientul sa-$i amelioreze amplitudinea respiratiei: sa faca exerciiii respiratorii timp de cinci minute de doua ori pezi. In fiecare mana (termen mediu).: "a se eva/ua /a fiecare ora" sau "a se eva/va /a trei zi/e" etc.S. Obiectivul este uneori formulat $i In termeni de interventii executate de asistenta: Exemplu: .fr. 3.) 0 saptami'ma 3 .il : i\I' iiI. . Predispozitie la escare de decubit.:". Rl= Ca pacientul sa bea 2000 ml lichide timp de 24 ore (Ia interventii se va preciza eum se va face repartizarea cantitaiii de lichide).) .Ameliorarea microclimatului. .T. pentru ca toata eehipa de Ingrijire sa $tie spre ce rezultat tind eforturi/e comune. Diminuarea amplitudinii respiratorii.[: ill oJ. i]l!::.•. Deshidratare u$oara.:!::~.1. Actiunile asistentei (de ex.''. Pentru aatinge un obiectiv Indepartat se fixeaza mai multe obiective seurte sau pe termen mediu. Obiective/e pot fi: 1 . De ex. i~.. In care moment al zilei (dimineata. 2. masurabile (evaluabile). lir ill iill:. .I'!..••.' llit~!!..":'.+. Aceste obiective cumulate vor duce putin cate putin la obieetivul pe termen lung = peste 0 luna sa tricoteze...T.J:jl I'i ".. . mai curand decat In termeni de interventii executate de asistenta (sau alta persoana). observabile.pe termen lung (O..T.: I 'l!~'j" II I!. Ambele operate de fractura de col femura!.pe termen scurt (O..:..'i'{.:.: ) lilli'"'' "'d~!. i .). Obiectivul. timp de 0 ora. Exerci~iu de elaborare a obiectivelor Pornind de /a urmatoare/e diagnostice de ingrijire.este considerat ca obiectiv de atins pana la externarea pacientului $i trebuie seos In evidenta In planul de Tngrijire. de 3 ori pe zi (acesta este un obiectiv de interventie a asistentei) O. preseze 0 minge rand pe rand. sa aiba 0 formulare In termeni care sa stabileasca obiectivul ce poate fi realizat.. .1.Asigurarea confortului (pat comod etc.: :. 6 sau 10 h).~- I Ii . !'. exereitii de flexie I a-degetelor $i pumnului ftermen sClJrtLIntr-Q saptflmana ea sa fiecapabilc'Lsa b.sa se indice la ce ora (2. din cauza imobilizarii indelungate (varsta 74 ani). Pentru fiecare problema pot fi formulate unul sau mai multe obiective.la sotul ei. Exemplu: Ingrijim doua femei In jur de 70 de ani. 8ugeram urmatoare/e raspunsuri: I Ji!i! :. in primu/ caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu. "I. e/abora!i obiective/e necesare: 1. ::j. ... (Mai ales studentii au tendinta sa exprime obiectivele ca posibil de realizat 100%)..) ore. I I. R3 = Ca pacientul sa se Intoarca $i sa-$i schimbe pozitia In pat. Interven~a a. personalizate. . Un alt tip de obiective pe care asistenta trebuie uneori sa Ie elaboreze sunt obiective/e permanente.global . zile 2 . O.'. dar este important ca descrierea obiectivului sa fie clara $i precisa orientand interventia.L.M. marginea patului sau auxiliar.'::Ca Intr-o saptamana dna X sa mearga fara ajutor pana la baie O. .' I I . In cazul unui pacient internat In spital O.Ca dna X sa-$i mareasca progresiv mobilitatea degetelor ca sa fie capabila sa tricoteze In termeD de 0 luna.:... \ ::~ . In trei reprize. va fi ca pacientul sa se Inapoieze la casa de batrani cu fraetura vindecata $. I l I . tara complicatii.1.li I 1 I " iI: iiil I -ll:'~ i ':IIJ 1'"'' I:: j. . : 11 i.pe termen mediu (O.Dna X va f a$ezata In fotoliu In fieeare zi. ajutandu-sede . .

.f rt: ~ ~1 g Domnul V.natura actiunii cu un verb activ.Dificultate In a se deplasa.1 .. Se determina pacientul sa mear. mictiuni putin mai frecvente.semnatura asistentei care planifica. Ii subliniez foarte rar neala (a se disponibilitatea evalua la trei zile) asistentei pentru a-I ajuta ..ar~ dificult~t: In a. In varsta de 68 de ani. F in procesul de ingrijire I I I I I I I I I I I I Nota:Se acordti prioritate nevoii de a se mi$ca pentru ca aceasta fi produce cea mai pronunJata dependenla. . cate 5 minute la 2 ore" ti Semm1tura: Maria Pop I: f. Familia: in anumite circumstante este alaturi In actiuni de Ingrijire.ura demersul. observabila. se lasa.. ~ Ca Intr-o saptamana el sa fie capabil sa se deplaseze pentru a merge la toaleta r' .Mictiuni putin Modificarea Ca el sa-$i resta..andat sa umble. astfel: U . cu repercusiuni asupra altor nevo/: Pentru a u.cui se adreseaza actiunea (persoana. executa Ingrijirile.Are nevoie de ajutor pentru a umbla Diagnostic de ingrijire Alterarea mobilitalii din cauza seehelei unei fracturi manifestate prin. Se jeneaza sa-i ceara ajutor asistentei.care ar trebui atunci cand concep planul de Ingrijire sa repete acelea9i elemente 9i In etapa a III-a 9i In etapa a IV-a. de 3 ori pe zi.A. familia (apartinatorii)..' (tara evaluare) 4.In rubrica planificare. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. 19i manifesta empatia. asistenta.entului neee- Exemplu: "Se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii (10 respiratii ~ abdominale profunde).I ga cu ajutor de I trei ori pe zi..Se explica pacimai frecvente. In rubrica executarea g: l!iterventiilor: "ridic pacientul de trei ori In cursul zilei". informeaza.care acum sunt In ordine. Trebuie sa precizam ca realizarea interventiei reiesedin evaluarea starii pacientului Inainte. In functie de resursele proprii (ex. la doua ore..suna. de patru ori pe zi etc. . la culcare sau data) ~ .~. ObservaJie: Cele doua etape ale demersului de Ingrijire: planificarea Ingrijirilor ~ rr ft' ~.Se raspunde cu ceara ajutor. exercitii.Durere la nivelui gambei. sedeplasa um cauza unel fractun a gambel drepte.) l' k. raspunde la diver~istimuli. Cu t~ate ca i. EI spune ca se retine adesea de a urina.Nu suna decat dejena rnai multa Indra. ~1 ~/ f. schemei urinare bileasca 0 sche. decidem intelventiile care trebuie sa se execute In etapa ~.sau ce continuitate. dispneea). . Se fac exercilii pasive $i active ale membrelorinferioare de doua ori pe zi. se hidrateaza foarte putin (0 bautura la masa d~ pranz).f -Ia ce interval (de trei ori pe zi. Asistenta: Echipa de fngrijire: asigura completarea $i eficacitatea activitatii profesionale. In aplicarea In practica a interventiilor sunt antrenati: pacientul. echipa de Ingrijire.orarul (Inainte de masa. Exerci1=iu . Aplicarea In practica a actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-$i mentina sau sa-9i recapete independenta sau un oarecare nivel de independenta. comuniea. Incurajeaza.- .. pe ce durata trebuie sa se desfa90are actiunea asistentei sau sa se supravegheze continuu selllnele (de ex. ~ ri f. Cateva elemente reies din culegerea de date.. EI se alimenteaza destul de bine.este posibil ca interventia (atatln ce prive$te planificarea c~t 9i 'aplicarea) sa fieconsemnata 0 singura dataln plar)uILle'-Ingrijire Intr-o rubrica de "interventii".\: I--- ASE mi$ca (a III-a etapa) 9i executarea Ingrijirilor (a IV-a etapa) sunt strans legate. legata prime nevoile eu rapiditate cand . Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza problemei. familie etc. ajuta 9i efectueaza toate Ingrijirile necesare pacientului.z. ~.) ~:~ . Incontinenta u$oara ocazionala.~ ~ ~ f. masurabila ~~ .s-a rec. Pacientul: executa actiunile planificate pentru el. urmatoare: "ridicarea pacientului de 3 ori In cursul zilei".pentru integrare ~ ~ ~ ~ V . In consecinta va trebui indicat: ~i: munica ::'. A elimina 66 m f: 67 .om. Nu suna decat foarte rar. Este insa foarte important ca A coU' interventia sa fie formulata dar 9i precis. la doua zile. . In timpul 9i dupa interventie. .. Se plange uneori de durere In partea inferioara a abdomenului. Aceasta relatie stransa poate sa fie sursa de confuzie Intre cele doua etape pentru studentii de la $coala postliceala sanitara . deoparte. EXECUTAREA (APLICAREA) iNGRIJIRILOR - apatra etapa a procesului de ingrijire Aplicarea Ingrijirilor constituie momentul realizarii con9tiente ~i volu'Stare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul a9teptat. pE:Jntrua se evita aceCista confuzie. este spitalizat de putin limp pentru probleme cardiace . . problema cardiaca. . Insa scaune dure.lfnte putma durere. Defecare regulata. Plan de ingrijire [ghid) (tara evaluare] Nevoia Date care demonstreaza dependenta .).Ii este jenasa Dificultate In a Ca el sa-$i ex. unde mal'<. el. . (vezi nota de la sfar$itul planului) Obiective Interventii supervizeaza aceste actiuni. einci minute la Inceput I '$iapor=descand' un rninutln lie~ care zi ~-'I .

Acest contactcu pacientul este un pretext pentru a realiza relatii de Incredere.ceconferaIngrijirilorun. ~ Nu sunteti roboji.~ .' :"' . '. Se explica necesitateade a bea cel pujin un pahar de apa Intre mese. sitatea de a urina atunci cand simte aceasta senza)ie pentru a evita incontinen)a. ..#)'.'f" ••iJ. semnele (a treia componenta a diagnosticului) reies din datele care demonstreaza dependenfa.Injelegere empatica faja de pacient. secundare $i terjiare).~ Trebuie Insa sa se jina cont de faptul ca.. Executarea ingrijirilor'!iii rela1=ia asistent-paciEmt A se Se hidrateaza Insuficienta hidrata pu)in. " atinge (cu duio$ie)..Inainte de orice acjiune reexaminaji pacientu! pentru a evalua st~rea problemelor :~ . Precizare: Fiecare plan de Ingrijire va fi completat cu: . ". care constituie un climat esenjialln desfa$urarea aclivitajii..U$urarea sch.Intervenjii constante: Ex.. . asistenta trebuie sa fie capabila de disponibilitate.. deoarece preocuparea asistentei este mai degraba centrata asupra sarcinilor de Indeplinit. Se lasa porjia de apa la Indemana. in~on$tie!1t. I 1 .• :.-:. Nota: La formularea diagnosticului . . '11"".• "~":ilil. . pedagogica $i terapeutica.atitudine de: respect.tB0 condijie ~~.f..". ~. .~.' ~i:il. '1\ ..Incontinen)a 0cazionala.1' .: "r.:~ re...I 1 I' !1]1'. revenirea unei fiacar.. la ora 14 $i la ora 20...r ij h~ W c:n . In aceste situajii.c:ln care es. ~ ~. spre ca$tigarea autonomiei pacientului. raspunde la Intrebarile sale.1 'ii.' i!~: :. :.n: ilL::' 'llil. Ingrijirile trebuie sa fie de suplinire In salisfacerea nevoilor fundamentale. cand asistenta este supraaglomerata.. cat $i psihie a pacientului • terapeulica .Elemenle de-supravegheat: • comportament • reacjii la medicamente • funcjii vitale elc. Este cazul ~:~ pacienlilor cu stare grava $i multe tratamente.. tratament).a. .din acest plan -. de vointa de a ajuta $i de 0 deschidere fala de aljii. ~ ~ ~ " t~> Aceasla relajie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii: funcjionala. asistenta se Intrejine cu pacientul. caracte[ u[1l.1" h <.. • functionala . Se ofera pacientului un pahar de suc la ora 10."Qf1~~.: A$ezarea obieelelor la Indemana pentru eel cu defect vlzual.i $i el are nevoie.din c~l. \'. a calita)iilngrijirifor.:.. cuatat anxietatea $i durerea sunt mai ma..acceptare reciproca . de eliminare Intr-o saptamana I' I. caldura . ~ ~ ~ ~. 11. " asculta.' 1 I'.Uza sarci~-i1or p'e care aSistenta trebuie s~ :. cu atat mai mult.ntervenjie ineficace.cand interesul pentru stabilirea unei relajii cu pacientul trebuie sa fie $i verificali daca intervenjiile prevazute sunt Intotdeauna potrivite (praCticaji 0 ill" eVident. Ingrijirile acordate cu caldura $i respect pot sa creeze culegere specifica de date). se observa ca nivelul rela)iilor Intre Ingrijitor $i cel Ingrijit nu este propice stabilirii acestora..Ie Indeplineasca.1'1'" I-'::'!\ I . Adesea Insa. Imparte cu el povara bolii ~i: $i comunica acestuia In)elegerea sa empatica. Fiji aten).i i.}W :W' 1\1 \': ••. I I I . . a$teptat.! iii. la reacjiile pacientului $i modifieaji orice . ~ 0 problema asemanatoare se pune $i In cazul Ingrijirii unui pacient confuz sau . I. . ~ pacientului..~ . decat asupra persoanei Insa$i.• ' :1. . pe asemenea. Explicati-Ie Intotdeauna raliunea intervenjiilor d-voastra. de con$tienja. " 1 I iid' r Ilii.. consideram ca nu mai este necesar sa Ie scriem aiGi. reabilitarii atat fizic..-.Dureri (uneori) In partea inferioara a abdomenului (u$oara incontinen)a) din cauza dificulta)ii In a se adapta pentru mobilizare ma urinara normala o. ~ flf :1.mburilor (dialogurilor) eotidiene • pedagogidi -Inva)area = transmiterea informajiilor necesare prevenlrll (primare. _ Pregatiji mediullnconjurator terapeutic $i fara pericole. .Intre asistenta $i pacienl a unei relajii de: -. '" '.Nu efectua)i niciodata acte de Ingrijire tara a se cunoa$te rajionamentul.. Ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independen)a.• • •••• ».intervenjii cu roldelegat care reies din prescripjiile medicului.). cu cat starea pacientului este mai Sfaturi pentru efectuarea interven1=ii1or de ingrijire ~ critica. Pentru aceasta. .":.stabilire~. _ Imp!icaji pacientul $i familia sa. emojional.'tf'v~$J:1~. legata lichideIntre mese de frica de a fi 0bligat sa mearga la toaleta 1- Ca el sa bea 1500 m! de Iichid In 24 ore (a se evalua zilnic) In optica Virginiei Henderson.~~:..'.specVecip~s(..'.~. Se va conduce la toaleta la doua ore.]'!l In cursul Ingrijirilor (igiena. nu bea hidratare. efectul fj de supon $i Injelegere din partea asistentei.~:. Se lasa urinarul la Indemana pe timpul nop)ii.. .. .

depresie. a organelor genitale etc. care ating schema corporala $i la care pacientul se resemneaza cu dificultate. Stresul. Poate sa apara sub forma acuta in prezenta unei dureri. Indiferent de provenienta streslJlui (fizi'c'sau"pshYOlogic). de devalorizare $i pierderea Increderii In sine.. Sentimentul de neputin!ii . dar putem sa Ie c1asam in doua mari categorii: durerea acuta $i cronica. inconfortul etc. dar comunicarea terapeutica cu ace$ti pacienti care sufera are 0 importanta unica. Astfel. frigul.stine in dificultatea sa aducandu-i suficienta caldura $i intelegere empatica. Uneori. Asistenta poate sa ajute persoana printr-un suport psihologic $i prin rolul sau de suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei la care ea acorda ingrijiri.este 0 senzatie neplacuta perceputa intr-unul sau mai multe puncte ale organisinului. ei poate afectaorganecadeA:l)l. Dar trebuie sa existe un echilibru intre gradul de intimitate de care persoana are nevoie (pentru conservarea demnitatii sale) $i intre legaturile sociale care sunt necesare pentru (realizare) deschiderea $i dezvoltarea personalitatii. ci a-I su.situatie in care pacientul se vede condamnat $i constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor. asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple circumstante: .O.. depresia). despre exameneleyi)rterventiile pe care va trebui sa Ie suporte etc.Soala. pentru familie).este una dintre problemele cele mai raspandite in timpul nostru.schir:nbare progre~. EI se manifesta atat din punct de vedere fizic. II fac pe acesta sa traiasca sentimente de frustrare.ta. aceste momente sunt benefice pentru fiinta umana. multe alte dificultati de care trebuie sa tina cont. . i$i da seama ca nimeni nu poate sa faca nimic mai mult pentru el. arta de a pune intrebari $i dea raspunde (interesul concentrandu-se spre pacient) nu sunt dedit cateva din caracteristicile acestei forme de comunicare.atunci cand se face interviul pentru culegerea de date _ atunci cand se executa ingrijirile zilnice. moment in care asistenta trebuie sa-i explice totul pacientului astfel ca el sa fie informat despre tratamente. Nu trebuie sa minimalizam importanta acestui sentiment tata de un tratament. imb<itranirea. Doliu! . menopauza. $in(1uratatea . Atitudinea de a asculta. . Singuratatea este starea individului care se regase$te singur cu el insu$i. care trebuie sa fie in aten~ia asistentei I Anxietatea . ~'>. paralizia. profesional sau emotiv. Pe de alta palte.1 persoanele dinunitatile psihiatrice traiesc frecvent experienta singuratatii $i a izolarii. Situa~ii sau reac~ii in timpul ingrijirilor. Mocfificaret!Lsr:bflmei cprporale . de capacitate a lor de decizie. setea. este prezent sentimentul de a nu avea destul timp: viata este ca 0 cursa permanenta contra cronometru. furie instriiinarea . Ea poate sa produca u$oare modificari ale pulsului. prin insatisfactia anumitor nevoi fiziologice ca foamea. I sa Pierderea unei fiinte dragi. putand fi de mare ajutor pentru acesta. In afara de situatiile amintite mai sus. Atunci cand asistenta $tie sa deceleze frica la persoana ingrijita. etc. slabirea. Rolul asistentei pentru a ajuta persoana singuratica este de a stabili 0 relatie de ajutor. cat $i psihologic. de preferintele lor $i chiar de personalitatea lor. a fricii.atunci cand aceasta ajunge la spital .de opiniile lor.). Aceasta comunicare verbal a $i nonverbala trebuie sa fie 0 comunicare terapeutidi.emplu stqrnacul (ulcer de stres).In munca sa pentru pacient. Exista diverse forme de durere. iar intrebarile cu caracter religios se intensifica. Frica este un sentiment pe care-I resimte persoana fata de un pericol fizic sau psihologic. 0 cre$tere marcanta a acestor semne vitale.este un sentiment de inconfort $i de tensiune pe care-I resimte persoana. Persoanele in var. Insa $ocul cel mai puternic este format de 0 boala deformanta cum ar fi: artrita. poate' producc:\.la unele~persoane perturbari importante.Anxietatea se asociaza adesea cu frica. vointa sa de a-I asculta $i de a-I asigura.ca nu se tine seama .). Stresul poate antrena:lumeroase probleme de s(matate -atat pe plan psihologic (anxietate.. de acceptare. in a-I acorda ingrijiri care sa-i potoleasca starea de rau fizic. Ea este insotita de reactii psihologice (anxietate. de respect $i intelegere. cu caracteristicile proprii.dupa decesul unei fiinle dragi este 0 pierdere cu repercusiuni -I I 70 71 . a sanului. a nelini$tii etc. in timpul executarii ingrijirilor sale. Singuratatea frecventa $i prelungita a persoanelor bolnave duce adesea la deteriorarea mentala $i afectiva. de preocupari sociale (nelini$te..este yorba de pacientii aflati in servicii!e de sanatate care sesizeaza (percep) ca nu exista loc . bolnavii cronici :. 0 relalie de ajutor pentru pacient. este important ca ea sa-i demonstreze intelegere. ori de interventii chirurgicale mutilante (amputatia membrelor. mai amintim: Imobilitatea sau diminuarea activitatii normale (poate afecta perceptia imaginii $i stimei de sine). frica de e$ec. Stresul psihologic provine dintr-un dezechilibru intre exigenlele la care individul trebuie sa facti fala $i capacitatea sa de a corespunde. Relatia de ajutor nu inseamna a da sfaturi persoanei. Durerea . I I I I I I I I I 1 I I I importante. Asistenta trebuie sa invete sa deceleze anxietatea pacientului. fata de interventii sau fa1a de moarte. ale tensiunii arteriale. asistenta intalne$te la pacienti. cat $i pe plan fizic. Frica .iy}l. a unui ral. I obezitatea. de dreptul lor la informalie. de a stabiii un c1imatde incredere. Rolul asistentei fata de aceasta dificultate consta in a-i administra medicamentele (rol delegat). ale respiratiei. de nelini$tea lor.cum arfi:. a unui statut social sau a unui avantaj creeaza dificultati de ordin material. infirmitatea$i batranetea nu sunt atractive. ingrijorare pentru viitor. Aceste situalii.

plange. EVALUAREA iNGRiJUllLOR a cincea 9i ultima parte a demersului de ingrijire Evaluarea consta in a aduce 0 apreciere pacientului in raport cu interventiile asistentei.ca dna X sa acceptE{5~-$i exprime maine sentimentele resimtite cu ocazia primului pansament dupa mastectomie". Un obiectiv indica. Noi toti ne simtim cateodata limitati. Ea prezinta 0 asemanare cu spirala educatiei.'. . caci ne permite sa evaluam In permanenta. dar apar alte probleme.~ ob1=inut Cand asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor. in general. se modifica interventiile).tot timpul Tngrijirii. asistenta va trebui ea insa$i sa-$i puna ni$te intrebari in legatura cu modul in care a reu$it sa intretina 0 relatie cu pacienta. ~ Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate. ca actiunile de ingrijire {ale asistentei) nu au avut impactul dorit.atunci trebuie sa fie facuta examinarea in termenul fixat.. lnvafarea pacientului este un act de ingrijire esential $i necesar. La 0 noua Incercare de evaluare putem sa demonstram ca obiectivul a fost atins.in cazul diabetului) sau poate sacontina alte sfaturi practice. toate intrebarile sunt importante. la diverse intervale. ''''''Cand se Ttlce eva/uarea 1-' . printr-o prezenta umana $i caldura sufleteasca. Trebuie sa incurajam pacientu/ sa puna intrebari.~" . !nainte de a incepe invatarea. trebuie mai intai sa-ievaluam cuno$tintele pacientului $i dorinta de a invata. Satisfac1=ia pacientului Este important sa se cunoasca aprecierea pacientului.. chiar daca ele vi se par stupide. sunt revazute.. asupra tratamentului sau.•. Rezultatul este satisfacator .: a invata pacientul sa-$i faca injectie . ii putem spune.=".. dar. Spune ca s-a mai Imbarbatat vorbind cu asistenta. ori despre obiceiurile de viata mai putin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale... Dar. nu poate sa se exprime prea mult. printr-o inte/egere empatica. I I I I' I' I I I 1 I I I I :1 .adica reactia papientului la ingrijiri. este.. In urma discutiei avute cu asistenta. sestabilesc prioritatile._. De exemplu: un obiectiv ooate fi formulal in felul urmatpfii . Pentru a$ti daca obiectivul a fost atins. deci sa nu credeti ca sunteti singurul. care vrea sa invete.:.Puneti-mi toate intrebarile pe care Ie vreti. rezultatul nu a fost atins $i obiectivul va trebui reluat. asistenta i$i va planifica toate interventiile in vederea obtinerii acestui rezultat: va merge sa vada pacienta cand ea va fi mai odihnita.' ~~'''''. . Rezultatul obtinut sau schimbarea observata .". Toate aceste situatii pot fi reduse (atenuate) de catre asistenta. (0 judecata) asupra progresului Evaluarea este 0 conditie abso/ufa a calitatii ingrijirilor. Satisfactia pacientului insu$i. obiectivele $i se decid noi interventii daca este cazul . inca $ocata. e ." " •. ii teama pentru relatiile sale cu sotul. Executarea ingrijirilor constituie un moment potrivit pentru asistenta.".. chiar $i acelea care va par neinsemnate. I. Dupa cum se vede.-. asistenta trebuie sa $tie sa aplice mai multe metode de actiune care sa u$ufeze suferintele persoanei bolnave $i sa-i asigure un plus de confort $i 0 stare de bine.proces ciclic.~- . de$i beneficiaza de 0 ingrijire excelenta. Evaluarea permite reajustarea obiectivelor $i deci modificarea interventiilor."- Doamna X. procesul de ingrijire se reia de la prima etapa (reformulareadiagnosticului.. a obiective/or. Ce se eva/ueaza? Deci:cvaluarease face-pe. in ce timp trebuie sa se faca evaluarea. evaluarea rezultatelor este. '~.. 0 culegere de date." ". 0 va asculta. de asemenea. 2.C. . 0 va stimula sase exprime. alte dimensiuni ..Cand se observa ca semnelenul(~ s-au diminuat (ca obiectivul pentru persoana nu a fost atins). .•. de exemplu: . zice ca nu va mai fi niciodata ea insa$i. ca se devalorizeaza.. 1- I- ! 72 . pentru ca pacientul nu $tie intotdeauna ceea ce implica 0 buna ingrijire. insa trebuie In acela$i timp sa avem rezerve. se va evalua maine" sau ... "din 3 in 3 ore" sau .in 3 zile" . Rezultatul .care vor fi subiectul unor noi obiective cu evaluarile necesare.' ... va incepe sa abordeze cu ea probleme legate de perceperea imaginii de sine. posibil ca lui sa-i displaca unele interventii. Dna X accepfa sa vorbeasca despre sentimentele sale. .pacienta vorbe$te despre sentimentele sale. fara o'prezenta de calita!e $i 0 comunicare ce constituie 0 re/aPe de "ajufor. De exemplu: daca exista mentiunea . Exemp/u de evaluare " 5. plange.--"~. este mai calma. Dupa cum se vede. toate aceste ingrijiri se pot vadi iluzorii. Ne propunem sa evaluam doua aspecte: 1. Pentru a realiza acest obiectiv. ea exprima ce rezultat prevede sa se obtina in urma ingrijirilor acordate. atingand anumite aspecte ale prob/emei de sanatate a persoanei.. 2." 1.~' . Aceasta invatare poate sa fie specifica (ex. De re!inut: in vederea executMi unor ingrijiri potrivite fiecaruj pacient. Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Daca interventiile planificate nu $i-au atins scopullor. Noile date obtinute despre evolutia pacientului sun! astfel adaugate. este descurajata. :. prin ingrijiri potrivite. atunci trebuie sa $tim de ce nu avem rezultatul scontat $i trebuie sa $tim cum sa corectam situatia.. va manifesta empatie. sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate.o. gata sa ajute persoana ce traie$te aceste dificul!ati.. Intr-un fel.

"'~Deexemf-tff/: unul din pacienti prezinta.alte prescriptii ale medicului cu rol delegat. asistenta va verifica prescriptiile medicale referitoare la: . complicatii. Aceasta evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa stagneze.diagnostic de Ingrijire "intoleranta ia activitate". ajuta Invatarea. cand nu se vad rezultate. Utilizarea lui nu trebuie sa se faca orbe$te. astfellncat obiectivele acestuia sa fie extrem de specifice $i individuaJizate.:" 74 I I I I I I I I I "I I I I I . Pornind de la acest punct de referinta.). Un plan de Ingrijire extensiv line cont atat cie prescriptii1e medicale.ca. na$tere etc. Astfel. cat $i de interventiile autonome ale asistentei. Inainte de a decide interventiile autonome.nu pot fi cuprinse $i tratate toate problemele particulare. se impune 0 evaluare a procesului urmat cand se produc numeroase schimbari In starea pacientului (interventii. u$umaza demarajul planifidlrii. pentru ca aduc informatiile de baza. Precizare Planurile de Ingrijire. Toate pot fi instrumente de lucru utile $i trebuie folosite ca puncte de plecare.~ Evaluarea nu ar fi completa fara 0 evaluare a Intregului proces urmat.restriclii alimentare c. PARTEA A DOUA NEVOILE FUNDAMENTALE ale fiintei umane ~i probleme de ingrijire . De exemplu: obiectivul pentru 0 escara de 2 cm diametru $i 2 mm profunzime poate fi: "ca escara de decubit sa granuleze Intr-o saptamana". ajuta la stabilirea unui plan de Ingrijire individualizat. Analizand cu atenlie planul standard. pentru ca In nici un plan standard scris In termeni generali . putem determina ce se aplica la pacientul nostru. sa indice data $i sa semneze. pentru ca va fi necesara introducerea unor date rloi. De asemenea. Cum se face el'aluarea? Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de fapt este obiectivul de Ingrijire. asistenta va putea cu u$urinta sa judece evolutia acestei probleme. a$a cum Ie gasim descrise In diverse publicatii. asistenta trebuie sa verifice prescriptia medicului Inainte de a-$i planifica intervenliile autonome. Asistenta nu va putea sa-$i planifice mijloacele de intervenlieperitru aceasta problema Inainte de a $ti care sunt activitatile autorizate de medic.limitarea activitatilor fizice . Persoana care faceevaluarea unui obiectiv dat va trebui sa Inregistreze observatia. pot fi considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare $i care trebuie luate In seama. Concluzie: procesul de Ingrijire este un proces cielic $i permanent relnnoit.

...jI.~ '. .' "~~=-:. .:_~_ ~. 1::\1":...diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar $i concentra(ia O2 din SElnge.~". ~._..t: ~j ~. patmnderea aerului incareaf cuoxigEm'in-plamani $i eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon.•.. ~~ . ea este influentata de: .::. necesar proceselor de oxidare din organism.• ~ •• tr:.'f.l. W .l. I :" r .• _.' " ' ./' .~ ~. Este influentata de: . .' f~ ~ t:i ~. A. . .este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare trece in capilarele perialveolare $i CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.4~~ I I I" Ii .~ ~.functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia. ~!: ~ it~ t . .starea peretelui alveolar. ~ g1. I.._.'.'~-: I.r...• I} .:}'=."'Jo1jN'.~.i"~:Il}L'(j-'~. ..' . NEVOIA DE A RESP!RA $1 A AVEA a BUNA CIRCULATIE ~)t! c.concentratia oxigenului in aerul respirat."" iF' ~ . ~: f"" .. ~. 1/ Illi i~' ~.. .' I..• ~ q~ . Independenta in satisfacerea nevoii d~ a respira Ii i . Ventilatia are doitimpi: inspiratia $i expiratia.:....: '". Etapele respiratiei: "a) Venti/alia' -r€prezinta.marimea suprafetei alveolare 77 .:1 ~. '...•. de functionarea lor efidenta... i 1. "'. "Respiratia coree/a es/e Ie fel de necesara ca $i hrana'~ (Vechi proverb hindus) ~ . . ~. Defini~ie A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul diri mediul inconjurator.permeabilitateacailor respiratorii... !:i/.!' •..expansiunea cutiei toradce.maturitatea centrului respirator bulbar. $i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.1 ~ It. . 1" [~ if. \t': 1 fl'lt I . I ~:. !. if l Ij1i M" t{ 1 .RESPIRATIA . .J-. .. ':::. I 1 lil".jl 1"\' 1 c-.. b) Difuziunea gazelor. Este determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii $i a mU$chilor respiratori.

.costal inferior. . .Mediul ambiant .tiile-lnfluenleaza fre. Pozitia care favorizeaza respiratia este cea $ezand $i ortostatica.reprezinta pauzele egale dintre respiratii.este influenlata de varsta $i sex respiraliei la nou-nascut .permeabilitatea relelei periferice arteriale d) E:tapa tisulara ~. secretii redus8. numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la persoanele inalte. datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei.Varsta . altitudinea.Alimentalia .in timpul"somnului.scaderea frecventei. . . chimice.din caile respiratorii.~: Este influenlata de: . $ezand. frecventa respiraliilor este mai scazuta dedit in timpul starii de veghe.procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza respiratia.Statura .. intalnit la barbat. Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei. caldura determina cre$terea frecventei. . la barbati !a limita minima. frigul . .limita maxima a normalului. _----.Postura .ambele hemitorace prezinta aceea$i mi$care de ridicare $i coborare in timpul inspira!iei $i expiratiei. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficiala. I. . .costal superior.15-25 r/min adult -16-18 r/min -"15-25 r/min varstnic ~I ' . . exercitii respiratorii . prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice. . respiratia zgomotoasa (sforait). vantul perturba respiralia.la copii.influenteaza menlinerea umiditatii cailor respiratorii $i prin aportul de glucoza favorizeaza 0 buna funclionare a diafragmei $i a celorlalli mU$chi respiratori. . de independenta r~.la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei respiratorii la. I aeeea"$iinfluemlifo illtplMsul.debitul cardiac. prin contractia corespunzatoare a diafragmei.25-35 r/min la 12 ani .suturi.Somnul. intalnit la femeie. . 79 .-" . - -teprezinta o8l1piratie forjutG. este Iini$tita.exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului -invata pacientul: .. determina cre$terea frecventei. intalnit la copii $i varstnici.consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la lesuturi $i a CO2 adus de la lesuturi.. mese copioase) I I I I I I I I I I I I I I 78 L. devine mai . este un fenomen de protec!ie alorganismului.la persoanele mai scunde.cvenla$i amplitudinea respiratiei.pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei. incarcat cu particule microbiene.sa fad\. prin rarefierea aerului.LocLiIde munca.influenteaza frecventa respiraliei..Climaiul . prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice.sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta.. Individul sanatos poate respira in ortostatism. -" . - ---------------- Mucozitali Tusea Factori 'psihOlogici Factori sociologici .normal.. reprezinta schimbul de gaze dintre sange $i.~ - Manifesta.sa faca exercitii de mers.. culcat.este data de volumul de aer care patrunde $i se elimina din plaman la fiecare respira!ie. de relaxare . mediul poluat. prin care seelimin3. in somn. .sunt trei tipuri de respiratie: . dense. la plami'm. tabagism.reprezinta numarul de respiratii pe minut Frecvenla .- Amplitudinea Factorii Factori biologici care influen1=eaza satisfacerea nevoii de a respira Ritmul Zgomotele respiratorii 5imetria ml~carilor respiratorii Tipul de wspiraJie .. persoanele neantrenate dau semne de obosealala un efort mai mic decat cele antrenate.~.----------------------. pentru a se elimina. mucoasa respiratorie transparente. Interven1=iile asistentei pentru men1=inereaindependen~ei in satisfacerea nevoii . r~sul. ~.sa aiba posturi adecvate. .Emo.abdominal.-.30-50 r/min la 2 ani .Exercljiul fizic .. deci. umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil. influenteazanegativ respiratia.numarul de hematii.cantitatea de hemoglobina din sange.'secrctiilc .prin poluare chimica sau microbiana. respira!ia este ritmica. prin vasele venoase.. care sa favorizeze respira!ia .-' '-~. . . cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice.influenteaza frecventa respiratiei. este umeda.c) Etapa circulatorie .Sexul . devine un mediu nefavorabil bunei respiratii. numarul de respiralii pe minut este mai mare ca la adult.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful