P. 1
Prezentare Oana Maria Crisan-2003

Prezentare Oana Maria Crisan-2003

|Views: 22|Likes:
Published by Giugiuca Romina
power-point
power-point

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Giugiuca Romina on May 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/20/2014

pdf

text

original

Auxinele

Masterand :
Crișan Oana Maria

determinând elongarea celulelor (auxesis – creştere ce se referă în special la mărimea celulei decât la numărul de celule).Introducere Auxinele au fost descoperite în urma unor experimente asupra coleoptilului la Gramineae.1).indolil acetic (Fig. Fig.1 Acidul β. Este un compus ce are la bază nucleul indolic cu formula de bază C10H9O2N cunoscut sub numele de acid β. Proprietăţile fiziologice ale auxinelor .indolil acetic A. Numele de auxine provine din grecescul auxein – a creşte.

de regulă acizi organici.Auxinele sunt compuşi naturali. promovând creşterea în lungime a celulelor. Auxinele au fost primul grup de substanţe fitohormonale descoperite. fiziologic polivalenţi. respectiv formarea organelor vegetative şi generative. (Cachiţă. În această categorie sunt grupate şi alte substanţe organice. . care (în doze extrem de reduse) pot influenţa atât creşterea. (Vântu. 2005).001 M). 1987). care în principal au capacitatea de a produce curbarea coleoptilului de Avena (la concentraţii <0. cât şi dezvoltarea plantelor.

4 diclorfenoxiacetic (2. acidul indolilbutiric (AIB). acidul 2. AIA). cu nucleu naftalic → acidul alfa naftilacetic (ANA).5-triclorfenoxiacetic (2.sau 2. acidul indolilpropionic (AIP).Principalele auxine sunt: cu nucleu indolic → acidul 3-indolilacetic (auxina nativă. cu nucleu picolinic → acidul 4-amino-3. cu nucleu clorfenoxiacetic → acidul 2.4.4.6-diclorbenzoic (dicamba).5. acidul 2metil-4-clorfenoxiacetic.4.6-tricloropicolinic (PIC / picloram) etc.4-D). cu nucleu benzoic → acizi 2. acidul beta naftoxiacetic (ANOA).6. .3.6-triclorbenzoici. acidul 2-metoxi-3.5-T).

auxinele ingroasa membranele. favorizeaza depunerea de substante si stimuleaza diviziunea. La nivel celular. Auxinele favorizeaza formarea si alungirea radacinilor si tulpinilor.Localizare Se gasesc in concentratii reduse in muguri. in varfurile tulpinilor si in frunzele tinere. Daca sunt prezenti in concentratie mai mare. . celulele cresc haotic dand nastere unor tumori vegetale.

Migrarea bazipetală are la bază principiul polarităţii. mai mult bazipetal (de la apex spre bază) şi mai puţin acropetal (de la bază spre vârf). dupădesprinderea de proteine sub acţiunea enzimelor proteolitice. devin libere. datorită diferenţei de potenţial electric dintre vârful plantei (cu sarcină electrică negativă) şi baza plantei(cu sarcină electrică pozitivă).Circulație Auxina se sintetizează în frunzele tinere şide la acest nivel migrează spre vârfurile de creştere ale tulpinii şi lăstarilor. auxinele inactive. În vârfurile vegetative. spre polul pozitiv bazal. în principal. subformă inactivă. . legată de proteine. circulă. Astfel se explică faptul că auxinele încărcate cusarcină electrică negativă. Mişcarea auxinelor endogene şi a celor aplicateextern se face polar (într-o singură direcţie). activeşi uşor circulante prin plante.

în timp ce produşii activi absorbiţi prin rădăcinicirculă numai prin lemn.J. care asigură continuita teamecanismului de circulaţie hormonală. Între cele două tipuri de vase (liber şi lemn) are loc unschimb hormonal permanent. . cu sens lateral. deplasarea transversală a auxinelor 121 în organele aşezate orizontal (DUMITRESCU.VAN O VERBEEK (1966) consideră că substanţele de creştere aplicate pefrunze circulă numai prin liber. 1975) explică geotropismul la plante şifotoperiodismul la organele iluminate lateral. Astfel.

(Burnea. dezvoltare şi metabolism.Acțiuni fiziologice Auxinele intervin în numeroase procese fiziologice. interacţionează cu alte substanţe endogene şi. pentru prevenirea căderii premature a fructelor etc. Auxinele naturale şi sintetice exercită diferite acţiuni fiziologice. obţinerea fructelor fără seminţe. giberelinele şi cu etilena. cu alţi fitohormoni. Auxinele naturale şi cele obţinute prin sinteză au o largă utilizare în agricultură şi horticultură. inhibarea mugurilor. fireşte. în special cu citochininele. pentru accelerarea coacerii fructelor. 1977). Ele pot fi utilizate ca stimulatori pentru înrădăcinarea butaşilor. care declanşează reacţii particulare de creştere. În concentraţii mai mari sunt utilizate ca ierbicide în combaterea buruienilor. .

se vor modifica şi proprietăţile fi zice alemembranelor. ceea ce va duce. în final.mărirea forţei de sucţiune şi a absorbţiei active a apei şi ionilor minerali. prin stimulareadepunerii de noi substanţe formative. .Modificări citologice Tratamentul auxinic intensifică alungireamembranei celulare şi asigur ă o îngroşare a membranelor. la creşterea prinextensie a celulelor. cele structurale şi chimice. acţiunireglate de sistemele biologice şi mai puţin de sistemele osmotice. Prin urmare. Modificări biofizice la nivel celular Tratamentele cu auxine sintetice audemonstrat efectul acestora în mărirea presiunii osmotice a sucului celular.

K) şi a coenzimelor. Tratamentele auxinice au rolimportant inclusiv în metabolismul acizilor nucleici (ADN şi ARN). la seminţele cu germinaţieîntârziată sau la cele păstrate mult timp.îndeosebi a vitaminelor (acid nicotinic. . Stimularea germinării seminţelor Tratamentele auxinice au un efect demărire a facultăţii şi energiei germinative.Schimbări în metabolismul celular Auxinele intervin în mărireaconţinutului de glucide reducătoare. în special. acid ascorbic. B1. în sin teza unor metaboliţi ai plantelor. alecăror activitate creşte în tulpini şi scade în frunze.

acidul 2. Utilizarea auxinelor sintetice a găsit o largă aplicare în practicahorticolă.numeroşi compuşi sintetici s-au dovedit foarte activi (AIA. precum şicele din ţesuturile stilului şi ovarului. care acţionează fie în sens stimulator. puieţilor şi arborilor latrans plantare. Sub acest aspect. unrol esenţial îl au auxinele endogene existente în grăunciorii de polen. transplantarea puieţilor din pepinieră etc. rezultanta acestor acţiuni fiind concretizată prin formarea şi creştereafructului . Hibiscus etc.Efecte asupra înrădăcinării butaşilor.4-D) şi122 aplicarea lor este de perspectivă la butăşire. fieinhibitor.înrădăcinează greu prin butaşi ( Rosa Magnolia. având rol în formarea rădăcinilor la specii de plante care în mod normal. marcotaj.). ANA. Efecte asupra formării şi căderii fructelor În procesul de fecundare.

pânăcând dispare pericolul de vătămare. au rol de a menţine mugurii în stare de latenţă. La aplicarea substanţelor de creştere.determinând o întârziere a deschiderii mugurilor florali cu 1-2 săptămâni. când scade conţinutul de auxine naturale. Auxinele endogene. . În primăvară. s-aconstatat că dozele care produc stimularea creşterii tulpinii au efect de inhibare îndezvoltarea mugurilor. întârziind pornirea lor în vegetaţie.tratamentele cu substanţe auxinice sintetice s-au dovedit deosebit de eficace. la pomi şi latuberculii de cartofi. Acest efect esteexplicat prin diferenţele de sensibilitate între cele două compartimente (tulpină şimuguri) la anumite concentraţii de auxine. poateavea loc pornirea mugurilor în vegetaţie. încantităţi ridicate. Pentru a evita vătămările ce pot ficauzate de gerurile târzii la pomii fructiferi şi la materialul săditor din pepiniere.Rolul auxinelor în formarea mugurilor şi înflorire.

Întârzierea îmbătrânirii ţesuturilor Tratamentele auxinice fac posibilăîntârzierea îmbătrânirii ţesuturilor vegetale. . prin menţinerea unui nivel ridicat de proteine şi acizi nucleici în ţesuturi.

fiind influenţaţi mai puţin de activitatea auxin-enzimelor . Fig. ceea ce confirmă existenţa receptorilor pentru auxine. vor putea avea un efect prelungit în plante.4 diclorfenoxiacetic (2.2) şi derivaţii săi: acidul naftooxiacetic (ANOA) şi naftilacetilamida (NAD). care au generat în celulele vegetale efecte similare auxinelor endogene.indolil butiric (AIB).4 D). s-au sintetizat compuşi chimici similari acestora.2 Acidul naftalen α-acetic . -acidul 2. cele mai importante sunt: -acidul.Substanțe sintetice De când au fost identificate auxinele. -acidul naftalen acetic (ANA – Fig. Printre numeroasele substanţe folosite. Mai mult.

BIONAT PLUS are ca efect imediat: -cresterea accelerata a plantelor. -cresterea numarului de flori bigote si a numarului de fructe. inghet). -inlatura efectele carentelor in microelemente (datorata utilizarii intensive a ingrasamintelor complexe). certificat pentru agricultura BIOLOGICA. Contine 40% materie activa OSYR si actioneaza prin protejarea auxinelor impotriva degradari lor enzimatice si reducerea semnificativa a vitezei lor de degradare enzimatica. -mareste rezistenta plantelor la seceta. . responsabili de multiplicare si dezvoltarea celulelor radiculare . -stimularea formarii unui numar mai mare de bulbi si tuberculi.OSIRYL-Stimulator al sistemului radicular . -scoate rapid din stres plantele in caz de calamitati(grindina. Auxinele sunt fitohormoni naturali.

Ed. Fiziologia plantelor (capitole alese). 2003..org/loi/arplant?cookieSet=1 http://www.plantphysiol. 2008. Cluj.plantphys. Vâtca S.net/ http://arjournals.annualreviews.. Ed.Bibliografie Ştefania Gâdea. Bărbat I.AcademicPres.. ViitorulRomânesc. 1999. Cluj-Napoca.. Fiziologie vegetală. Cluj-Napoca. 1997.shtml http://4e. Cristina Dobrotă. Cluj-Napoca http://www. AcademicPres.org/contents-by-date.Fiziologie vegetală – lucrări practice.Creşterea şi dezvoltarea plantelor. Ed.com/EBchecked/topic/9612/agricultural-sciences# .Napoca Trifu M.Risoprint.britannica. Yamashita M. si colab..0. Ed.

Va multumesc!!! .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->