Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Ştiinte Economice Specializarea Afaceri Internaţionale

ATITUDINI, OPINII ŞI COMPORTAMENTE ALE BRAŞOVENILOR CU PRIVIRE LA CONSUMUL DE CIOCOLATĂ

1

Braşov, 2011

CUPRINS

CAP.1 IPOTEZELE ŞI OBIECTIVELE CERCETǍRII...........................................................3 1.1 IPOTEZE GENERALE........................................................................................... 3 1.2 IPOTEZE STATISTICE.......................................................................................... 3 1.3 OBIECTIVE......................................................................................................... 4 CAP.2 REALIZAREA CHESTIONARULUI.........................................................................6 CAP3. CONSTITUIREA EŞANTIONULUI.......................................................................12 3.1STABILIREA POPULATIEI CERCETATE................................................................12 3.2 DETERMINAREA EŞANTIONULUI.......................................................................12 3.2ALEGEREA METODEI DE ESANTIONARE............................................................13 CAP4. ANALIZA PRELIMINARǍ A DATELOR DE MARKETING ŞI TESTAREA IPOTEZELOR CERCETǍRII............................................................................................................... 14 CAP.5 CONCLUZII ..................................................................................................... 32 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................... 34

2

CAP.1 IPOTEZELE ŞI OBIECTIVELE CERCETǍRII
1.1 IPOTEZE GENERALE
1. În general braşovenii consumă ciocolată. 2. Un procent relativ ridicat din locuitorii oraşului Braşov consumă ciocolată. 3. În general braşovenii consuma ciocolată o dată pe lună.

1.2 IPOTEZE STATISTICE
H0 – ipoteză nulă H1 – ipoteză alternativă

1. H0: Nu există diferenţă între bărbaţi şi femei privind cantitatea consumată de ciocolată. H1: Există diferenţă între bărbaţi şi femei privind cantitatea consumată de ciocolată.

2. H0: Există un număr mai mare de persoane consumatoare de ciocolată faţă de cei care nu consumă. H1: Există un număr mai mic de persoane consumatoare de ciocolată faţă de cei care nu consumă.

3. H0: Nu există legătură între venituri şi cantitatea de ciocolată consumată. H1: Există legătură între venituri şi cantitatea de ciocolată consumată.

4. H0: Nu există legătură între preţuri şi cantitatea de ciocolată consumată. H1: Există legătură între preţuri şi cantitatea de ciocolată consumată.

3

H0: Cel mult 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată. H1: Mai mult de 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată. 8.3 OBIECTIVE 1. 6. 1. Clasificarea ciocolăţilor în funcţie de preferinţele consumatorilor. H0: Media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul este de cel mult 3 puncte pe o scală de la 1 la 5. 3. H0: Cel puţin 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată. Stabilirea legăturilor dintre caracteristicile ciocolăţilor şi preferinţele consumatorilor. 6. Identificarea cantităţii de ciocolată consumată de obicei 5. 7. Identificarea momentelor în care se consumă ciocolată. H1: Media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul este mai mult de 3 puncte pe o scală de la 1 la 5. Măsurarea atitudinilor referitoare la ambalajul produselor oferite de producătorii de ciocolată. H1: Mai puţin de 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată. 2.5. 9. 4. 7. Măsurarea atitudinilor referitoare la preţul produselor oferite de producătorii de ciocolată. Identificarea motivelor pentru care se consumă ciocolată. Măsurarea atitudinilor referitoare la calitatea produselor oferite de producătorii de ciocolată. 4 . Identificarea preferinţelor legate de ciocolată.

Care sunt atitudinile referitoare la calitatea produselor oferite de producătorii de ciocolată? 2. Când consumă ciocolată? 4.Măsurarea atitudinilor referitoare la ambalajul produselor oferite de producătorii de ciocolată 1.Măsurarea atitudinilor referitoare la calitatea produselor oferite de producătorii de ciocolată 2. Ce legături există între caracteristicile ciocolăţilor şi preferinţele consumatorilor 3. Stabilirea legăturilor dintre caracteristicile ciocolăţilor şi preferinţele consumatorilor 3.Identificarea momentelor în care se consumă ciocolată 4. Identificarea principalelor comportamente ale braşovenilor. Măsurarea atitudinilor referitoare la preţul produselor oferite de producătorii de ciocolată 2. Atitudinile braşovenilor faţă de producătorii de ciocolată 1.Aspecte de bază 1. privind consumul de ciocolată Întrebările cercetătorului 1. Caracterizarea ciocolăţilor 5 .Identificarea motivelor pentru care se consumă ciocolată 2. Cum pot fi clasificate ciocolăţile în functie de diferite caracteristici? 2. Ce prefer la o ciocolată? 3. Care sunt atitudinile referitoare la preţul produselor oferite de producătorii de ciocolată? 3. Care este motivul pentru care consuma ciocolată? 2.Clasificarea ciocolăţilor în funcţie de preferinţele consumatorilor 2. Identificarea cantităţii de ciocolată consumată de obicei 1. Care sunt atitudinile referitoare la ambalajul produselor oferite de producătorii de ciocolată? 1. Care este cantitatea de ciocolată pe care o consumă de obicei? Obiectivele cercetării 1.Identificarea preferinţelor legate de ciocolată 3.

........... 3. Vă asiguram că răspunsurile dumneavoastră sunt foarte importante şi vor ramâne confidenţiale urmând a fi utilizate doar în scopul prelucrării statistice.... Vă mulţumim! 1....CAP... Data În vederea realizării unei cercetări privind atitudinile...2 REALIZAREA CHESTIONARULUI Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice CHESTIONAR Chestionar nr. opiniile şi comportamentele braşovenilor cu privire la consumul de ciocolată vă rugăm să aveţi amabilitatea de a raspunde la următoarele întrebari. Ce marcă de ciocolată preferaţi? Milka Poiana Heidi Primola Alta. 2 ) Nu ( Treceţi la întrebarea nr.... 7 ) 2... Care anume?. Sunteţi consumator de ciocolată? Da ( Treceţi la întrebarea nr... De ce preferaţi această marcă de ciocolată? Ambalaj 6 .

. vă rugăm să acordaţi o notă in funcţie de preferinţa pe care o aveţi cu privire la fiecare criteriu în parte.. Pe o scală de la 1 la 5.... nici rău Rău Foarte rău Preţ Gust 7 ...... 4..... Care este frecventa cu care cumpăraţi ciocolată? Zilnic De câteva ori pe săptămână O data pe lună De câteva ori pe lună De câteva ori pe an 5.... Ce gramaj au produsele pe care le cumpăraţi de obicei? Sub 100 gr 100 – 150 gr 150 – 300 gr 300 – 500 gr Peste 500 gr 6. Care?..........Gust Calitate Preţ Alt motiv..... Criterii Foarte Bun bun Nici bun...

9. Care sunt efectele pozitive ce pot apărea în urma consumului de ciocolată? Afrodisiac 8 ..Formă Culoare Marcă Ambalaj Reclamă 7. _________ acord total _________ acord _________ nici acord. 8 ) Nu ( Treceţi la întrebarea nr. Vă rugăm să vă exprimaţi părerea în legătură cu următoarea afirmaţie: “Consumul de ciocolată poate avea efecte pozitive asupra organismului”. nici dezacord ________ dezacord _________ dezacord total 10. Care? ………………………. După părerea dumneavoastră. consumul de ciocolată poate avea efecte negative asupra organismului? Da ( Treceţi la întrebarea nr. Care sunt efectele negative ce pot apărea în urma consumului de ciocolată? Carii dentare Diabet Obezitate Glicemie Alt motiv. 9 ) 8.

.... Repartizaţi 100 de puncte pentru fiecare dintre următoarele mărci de ciocolată. ……….....Antistres Energizant Memorie Altele......... Cât de mulţumit sunteţi de calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul?(vă rugăm să indicaţi un nivel între cele două limite... ………. considerând egale distanţele dintre nivelele scalei) Foarte mulţumit 5 4 3 2 1 Total nemulţumit 13. 100 14. 9 ... Ce sumă aţi cheltuit în ultima lună pentru a cumpara ciocolată? 5 – 10 lei 10 – 15 lei 15 – 20 lei 20 – 25 lei 25 – 30 lei 12.. Acordaţi un număr de puncte celor două mărci din lista de mai jos în funcţie de preferinţele dumneavoastră având în vedere că pentru marca Milka au fost acordate 100 de puncte (punctajele pot fi mai mici sau mai mari de 100).... având în vedere preferinţa dumneavoastră pentru acestea: Milka Poiana Primola Total ……….... Care?.. 11.

Cum apreciaţi calitatea următoarelor mărci de ciocolată? +3 +2 +1 Calitatea mărcii Milka -3 -2 -1 +3 +2 +1 Calitatea mărcii Poiana -3 -2 -1 +3 +2 +1 Calitatea mărcii Primola -3 -2 -1 16.Marca de referinţă (Milka) = 100 puncte Marca Poiana = ………. 15. Repartizaţi 100 de puncte între următoarele perechi de mărci în conformitate cu preferinţele dumneavoastră: Milka Poiana 10 . Marca Primola = ……….

Vârsta d-voastră? 18 .Poiana Primola Primola Milka 17.55 ani Peste 55 ani 11 . Între ce sume se încadrează venitul d-voastră? Mai puţin de 600 lei 600 – 800 lei 800 – 1000 lei 1000 – 1500 lei 1500 – 3000 lei Peste 3000 lei 20. Sexul: Feminin Masculin 19.25 ani 25 – 30 ani 30 -35 ani 35 – 45 ani 45 . Ce sumă aţi cheltuit în ultima lună pentru a cumpăra ciocolată? 18.

valorile din tabelul legii de distribuţie normale pentru un nivel de semnificaţie p . 3.96 σ 2 = p(100-p) p = 50 unde: E .000 persoane.1 STABILIREA POPULATIEI CERCETATE Populaţia cercetată reprezintă publicul ţintă căruia ne adresăm şi este format din locuitorii oraşului Braşov. Mărimea populaţiei cercetate este de aproximativ 300. CONSTITUIREA EŞANTIONULUI 3.05 zα /2 = 1.proporţia răspunsurilor “Da” p(100-p) . exprimată în procente z .CAP3.proporţia răspunsurilor “Nu” α/2 α .abaterea standard a variabilei n – mărimea eşantionului 12 .2 DETERMINAREA EŞANTIONULUI n = 2 ⋅ 2 zα/2 σ E 2 E = 5% α =0.eroarea admisă.

Valea Cetătii. Gării.2 ALEGEREA METODEI DE ESANTIONARE Pentru a obţine rezultate cat mai exacte pentru tema cercetată am ales. Hărman-Zizinului. Jepilor Gării Astra Centru : str. Timiş-Triaj. str. Apollonia Hirscher. Tractorul. B-dul Gării : str. Gării. Poiana Braşov am ales aleator simplu cinci cartiere : Centru. Astra. str. care poate fi cunoscută apriori. Apoi tot aleator am ales 2 străzi din fiecare cartier: Valea Cetăţii : str. Centru. Tractorul. Măceşului. probabiliatete diferită de zero. In prima fază am divizat populaţia Braşovului în subunităţi / subgrupuri rezultând : o unităţi primare : cartierele municipiului Braşov o unităţi secundare : străzile acestor cartiere o unităţi terţiare : imobilele de pe aceste străzi La nivelul unităţilor terţiare am realizat rapid o anchetă cu scopul de a identifica numai apartamentele în care locuiesc persoane care au voie sa consume ciocolată din punct de vedere medical astfel existând posibilitatea mai mare de a găsi persoane consumatoare de ciocolată. Astra. Lăcrămioarelor. Braşovul Vechi. ca metodă de eşantionare.n= 1. În cadrul acestei cercetări am optat pentru metoda de eşantionare în două faze. Darste. Această tehnică de stabilire a eşantionului presupune faptul că fiecare unitate a populaţiei cercetate are o anumită probabilitate de a fi inclusă în eşantion.96 2 ⋅ 50 ⋅ 50 =384 de locuitori ai oraşului Braşov 52 3. Din cele 12 cartiere ale municipiului Braşov : Schei. Valea Cetăţii. Bartolomeu. Calea Bucureşti. str. eşantionarea aleatoare (probabilistică). Muresenilor 13 . Lunii : str.

14. din lista întocmită din baza de eşantionare. 20.S-a întocmit o listă cu toate aceste locuinţe – din fiecare locuinţă s-a ales o singură persoană. Sunteti consummator de ciocolată? Răspuns Da Nu Frecvenţă Absolută 253 131 14 % 66 34 . CAP4. rezultând în final un număr total de 870 de apartamente. Codrul Cosminului. În faza a doua. ANALIZA PRELIMINARǍ A DATELOR DE MARKETING ŞI TESTAREA IPOTEZELOR CERCETǍRII 1. în cazul în care în respectivul apartament sunt mai multe persoane care îndeplinesc condiţia de bază şi ne vom intervieva persoana a cărei dată de naştere este mai apropiată de ziua în care se desfăşoară interviul.Apoi se aleg componentele eşantionului la fiecare a VI a locuinţă (8.a. În urma anchetei realizate la nivelul acestor locuinţe au fost identificate 2450 de locuinţe care vor constitui baza de eşantionare. 26 ş. de la care se vor colecta datele primare necesare anchetei.Tractorul : str.38 ≈ 6 384 Se alege aleator numărul de start din primele apartamente : 2.m.) Din fiecare locuinţă inclusă în eşantion va fi chestionată o singură persoană.Includerea locuinţelor în eşantion se face prin metoda eşantionării aleatoare sistematice : pasul mecanic = 2450 = 6. Olteţ Din imobilele de pe aceste străzi am extras aleator simplu câte trei imobile. se constituie un eşantion de 2450 de locuinţe. str.d.

70] 15 .70% n π Є [66 – 4.6 Estimarea procentului π Є [p – E.66 n 384 p= 0.66 p%=0.Total 384 100 x= 1 ⋅ fDa + 0 ⋅ fNu 253 = = 0.4 = 4.70.96 ∙ 2.66 ∙ 100=66% S2=p ∙ (100-p)= 66 ∙ 34 = 2244 S = 2244 = 47% Sp = S 47 = = 2. 66 + 4.4% n 19. p + E] π=p±E E = zα/2 – Sp = zα/2 ∙ S =1.

2. După părerea dumneavoastră.π Є [61.3. H1: Mai mult de 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată. RC = p − π 66 − 90 = = −10 Sp 2. 66 + 4.7] H0: Cel mult 90% din braşoveni sunt consumatori de ciocolată.70. consumul de ciocolată poate avea efecte negative asupra organismului? Răspuns Da Nu Total Frecvenţă Absolută 173 211 384 % 45 55 100 16 .4 RC = -10 nu este situate în intervalul [66 – 4.70] ceea ce înseamnă că se adoptă H1. 70.

45 p%=0.75.6 n Estimarea procentului π Є [p – E. 66. 66 + 0. p + E] π=p±E E = zα/2 – Sp = zα/2 ∙ S =1.45 ∙ 100=45% S2=p ∙ (100-p)= 45 ∙ 55 = 2475 S = 2475 = 49.13 = 0.25.25] π Є [65.25% n π Є [66 – 0.25] 3.96 ∙ 0.x= 1 ⋅ fDa + 0 ⋅ fNu 173 = = 0.13% 19. Cele mai puţine răspunsuri au fost înregistrate la nivelul 5 al scalei ceea ce reprezintă că oamenii sunt mulţumiţi de calitatea ciocolătilor în raport cu preţul şi doar o mică parte prezintă nemulţumiri.75 = = 0. 17 . Cât de mulţumit sunteţi de calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul? Foarte mulţumit 5 4 3 2 1 Total nemulţumit Răspuns 5 – foarte mulţumit 4 3 2 1 – total nemulţumit Total Frecvenţă absolută 58 96 134 58 38 384 % 15 25 35 15 10 100 Cele mai multe răspunsuri au fost înregistrate la nivelul 3 al scalei ceea ce reprezintă că oamenii sunt mulţumiţi de calitatea ciocolătilor în raport cu preţul.45 n 384 p= 0.75% Sp = S 49.

Mediana este reprezetată de acelaşi nivel 3 pct.Modulul îl reprezintă nivelul 3. Media: x= ∑x ⋅ f i −1 i n i n = 5 ⋅ 58 + 4 ⋅ 96 + 3 ⋅ 134 + 2 ⋅ 58 + 1 ⋅ 38 1230 = = 3. întrucât procentele cumulate depăşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. procentul de 50%.20) 2 ⋅ 35 + ( 2 − 3. care împarte eşantionul în două părţi egale.20) 2 ⋅ 25 + (3 − 3.20) 2 ⋅ 10 384 i =1 ∑ (x n i − x)2 ⋅ fi 18 . care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate. Se observă că până la acest răspuns au fost cumulate 40% din răspunsuri.20 384 384 Se observă că şi valoarea mediei este tot 3 puncte. Indicatorii variaţiei Variaţia S2 = = n (5 − 3.respectiv 25%.20) 2 ⋅ 15 + (1 − 3.20) 2 ⋅ 15 + ( 4 − 3.fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului. regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de la nivelul 3.

6 n µ Є [3.35 384 Abaterea Standard S= ∑ (x i =1 n i − x)2 ⋅ fi n = 0.14 şi 3. 3.S2 = 136 = 0.06] µ Є [3.06.96 ⋅ = 0.20 . 3.35 = 0.0.26] Pornind de la media eşantionului (3.26 pct pe o scală de la 1 la 5 la nivelul populaţiei cercetate.06 19. H0: Media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul este de cel mult 3 puncte pe o scală de la 1 la 5. H1: Media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul este mai mult de 3 puncte pe o scală de la 1 la 5.20 + 0.6 Estimarea mediei µ = x ±E E = zα / 2 ⋅ S 0.14.6 = 1.20 pct) putem calcula cu o probabilitate de 95% că media aprecierilor cu privire la calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul poate lua valori între 3. H0: µ = 3puncte H1: µ >3 puncte 19 .

4.RC = x − µ0 0.53 Sx 0.6 RC= 6. 20 . Putem garanta cu o probabilitate de 95% că media populaţiei e diferită de µ 0 .fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.6 = 0.96 ⇒ Se adoptă H1.03 n 19.53 > 1. Întru cât diferenţa dintre x şi µ 0 este pozitivă putem garanta cu o probabilitate de 95% că media populaţiei este mai mare de 3 puncte. Care este frecventa cu care cumpăraţi ciocolată? Răspuns Zilnic De câteva ori pe săptamână O data pe lună De câteva ori pe lună De câteva ori pe an Total Frecvenţă absolută 19 96 58 134 77 384 % 5 25 15 35 20 100 Modulul îl reprezintă frecvenţa “de câteva ori pe lună”.03 Sx = S 0.20 = = 6.

fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului. întrucât procentele cumulate depaşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. Se observă că până la acest răspuns au 21 . Ce gramaj au produsele pe care le cumpăraţi de obicei? Răspuns Sub 100gr 100 – 150gr 150 – 300gr 300 -500gr Peste 500gr Total Frecvenţă absolută 65 230 73 12 4 384 % 17 60 19 3 1 100 Modulul îl reprezintă răspunsul de 100 – 150gr. nivelul 2. Mediana este reprezetată de acelaşi răspuns 100 – 150gr.35 30 25 Procent (%) 20 15 10 5 0 Mai rar decat odata pe an O data pe an De 2 ori pe an De 3-4 ori pe an De peste 4 ori pe an 5.

care împarte eşantionul în două părţi egale.11 384 384 Se observă că şi valoarea scorului mediu este destul de apropiată de 2 puncte.respectiv 30%. Scorul mediu x= ∑x i −1 n i ⋅ fi n = (1 ⋅ 65) + (2 ⋅ 230) + (3 ⋅ 73) + (4 ⋅ 12) + (5 ⋅ 4) 812 = = 2. regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de 100 – 150gr. care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate. procentul de 50%. Se observă că până la acest răspuns au fost cumulate 45% din răspunsuri. Mediana este reprezetată de 800 – 1000 lei . întrucât procentele cumulate depaşesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului. 6.fost cumulate 17% din răspunsuri. procentul de 50%. care împarte eşantionul în două părţi egale.respectiv 23%.3000 Peste 3000 lei Total Frecvenţă absolută 39 134 96 77 19 19 384 % 10 35 25 20 5 5 100 Modulul îl reprezintă răspunsul de 600 – 800 lei . Între ce sume se încadrează venitul d-voastră? Răspuns Mai puţin de 600 lei 600 -800 lei 800 – 1000 lei 1000 – 1500 lei 1500 . 22 . regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de 800 – 1000 lei.

Ce sumă ati cheltuit în ultima lună pentru a cumpăra ciocolată? Răspuns 5 – 10 lei 10 – 15 lei 15 – 20 lei 20 – 25 lei 25 – 30 lei Total Frecvenţă absolută 96 134 77 58 19 384 % 25 35 20 15 5 100 Modulul îl reprezintă răspunsul de 10 .15 lei .40 384 384 Se observă că şi valoarea mediei este tot 2 puncte.Scorul mediu x= ∑x ⋅ f i −1 i n i n = (1 ⋅ 39) + (2 ⋅ 134) + (3 ⋅ 96) + (4 ⋅ 77) + (5 ⋅ 19) + (6 ⋅ 19) 1112 = = 2. care au reprezentat atât modulul cât şi mediana variabilei analizate. 7.15 lei. Mediana este reprezetată de 10 . 23 .90 384 384 Se observă că şi valoarea scorului mediu este destul de apropiată de 3 puncte. Media: x= ∑x i −1 n i ⋅ fi n = (1 ⋅ 96) + (2 ⋅ 134) + (3 ⋅ 77) + (4 ⋅ 58) + (5 ⋅ 19) 922 = = 2. care au reprezentat mediana variabilei analizate. fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

35 384 Abaterea Standard S= ∑ (x i =1 n i − x)2 ⋅ fi n = 0.24] µ Є [2.24. 2.40 = 1.40) 2 ⋅ 15 + (5 − 2.Indicatorii variaţiei Variaţia S2 = = n (1 − 2.96 ⋅ = 0.40) 2 ⋅ 5 384 i =1 ∑ (x n i − x)2 ⋅ fi S2 = 134 = 0.6 n µ Є [2.40) 2 ⋅ 20 + (4 − 2.35 = 0.40) 2 ⋅ 25 + (2 − 2.40 – 0.6 Estimarea mediei µ = x ±E E = zα / 2 ⋅ S 2. 2.16.40) 2 ⋅ 35 + (3 − 2.40 + 0.24 19.64] 24 .

Poiana. cel de diabet. fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.8. procentul de 50%. având în vedere preferinţa dumneavoastră pentru acestea. Repartizaţi 100 de puncte pentru fiecare dintre următoarele mărci de ciocolată.respectiv 25%. regăsindu-se în rândul celor care au acordat răspunsul de la nivelul 2. care împarte eşantionul în două părţi egale. 9. Se observă că până la acest răspuns au fost cumulate 40% din răspunsuri. Răspuns Milka Poiana Primola Total Frecvenţă absolută 154 134 96 384 % 40 35 25 100 Modulul îl reprezintă primul răpuns Milka. 25 . Care sunt efectele negative ce pot apărea în urma consumului de ciocolată? Răspuns Carii dentare Diabet Obezitate Glicemie Alt motiv Total Frecvenţă absolută 58 146 84 38 58 384 % 15 38 22 10 15 100 Modulul îl reprezintă răspunsul al doilea. Mediana este reprezetată de răspunsul 2 . fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.

23 384 Abaterea Standard S= ∑ (x i =1 n i − x)2 ⋅ fi n = 0.35) 2 ⋅ 25 384 87.48 Estimarea mediei µ = x ±E 26 .35) 2 ⋅ 35 + (3 − 1. care a reprezentat modulul variabilei analizate.35) 2 ⋅ 40 + (2 − 1. Indicatorii variaţiei Variaţia S2 = S2 = ∑ (x i =1 n i − x)2 ⋅ fi n = (1 − 1.23 = 0.35 384 384 Se observă că şi valoarea mediei este de 1 punct.Media: x= ∑x i −1 n i ⋅ fi n = (1 ⋅ 154) + (2 ⋅ 134) + (3 ⋅ 96) 518 = = 1.85 = 0.

48 = 1. fiind acea variantă de răspuns care a fost nominalizată cel mai des de către membrii eşantionului.05 19.35 – 0. Testarea legăturii dintre variabilele măsurate cu scala nominală cu ajutorul testului χ2 (hi pătrat) H0: Între frecvenţele observate şi cele aşteptate nu există diferenţe semnificative.96 ⋅ = 0.40] Pornind de la media eşantionului (1.6 n µ Є [1.05] µ Є [1. ceea ce presupune faptul că între cele două variabile analizate nu există legatură.40 pct pe o scală de la 1 la 3 la nivelul populaţiei cercetate. 27 .05. 1.35 + 0.E = zα / 2 ⋅ S 0.30 şi 1. 10.30. cel de gust. 1. De ce preferaţi această marcă de ciocolată? Răspuns Ambalaj Gust Calitate Preţ Alt motiv Total Frecvenţă absolută 77 134 96 58 19 384 % 20 35 25 15 5 100 Modulul îl reprezintă răspunsul al doilea.35 pct) putem calcula cu o probabilitate de 95% că media aprecierilor cu privire la marca preferată de ciocolată poate lua valori între 1.

ipotezele arată astfel: H0: Oij = Eij H1 : Oij≠ Eij unde: i . Altfel scrise.liniile tabelului de la 1 pâna la r ( r = numărul total de linii ale tabelului de contingenţă) j .H1: Există diferenţe semnificative între frecvenţele observate şi cele aşteptate. Eij = (total linia i ) ⋅ (total coloana j ) total general Tineri Sunteţi Nu 20 Vârsta Vârstă medie 41 Total Vârstnici 70 131 28 .frecvenţele observate pentru celulele tabelului de contingenţă situate la intersecţia dintre linia i şi coloana j.coloanele tabelului de la 1 pâna la c ( c = numărul total de coloane ale tabelului de contingenţă) Oij .frecvenţele aşteptate pentru celulele tabelului de contingenţă situate la intersecţia dintre linia i şi coloana j. Eij . ceea ce semnifică existenţa unei legături între variabilele analizate.

69 384 E13 = 131 ⋅110 = 37. aşteptate frecv.78 384 E12 = 131 ⋅131 = 44.31 131 Total Vârstnici 70 37.53 40 72. aşteptate 20 48.00 253 253.47 384 Tineri Sunteţi consumator de ciocolată? Nu frecv.69 90 86.consumator de ciocolată? Total Da 123 143 90 131 40 110 253 384 E11 = 131 ⋅143 = 48.22 143 Vârsta Vârstă medie 41 44.47 110 131 131. observate frecv.78 123 94.31 384 E 23 = 253 ⋅110 = 72.00 384 Da Total 29 .53 384 E 21 = 253 ⋅143 = 94. observate frecv.22 384 E 22 = 253 ⋅131 = 86. aşteptate frecv.

22 86.16 + 14.55 = 68.99 Având în vedere că 2 2 χcalc > χ0.78 44.31) 2 ( 40 − 72.69 37.00 384.00 110.2 = 5.05.47 = 16. observate 143.53) 2 (123 − 94.00 131.69) 2 (70 − 37.09 + 8.00 2 χcalc = ∑⋅∑ i =1 j =1 r c (Oij − E ij ) 2 Eij = ( 20 − 48.98 + 0.31 72. 30 .frecv.78) 2 ( 41 − 44.53 94.30 + 28.05.2 ⇒ se respige H0 şi se acceptă H1.22) 2 (90 − 86.47) 2 + + + + + = 48.87 = 2 χcalc = 68.79 + 0.87 2 χ0 .

DIAGRAMA LEGĂTURILOR DINTRE ÎNTREBĂRI Da Q2 Q3 Q4 Q5 Q6 31 Q1 Nu .

opiniile şi comportamentele braşovenilor cu privire la consumul de ciocolată. sau într-un procent puţin mai mic de câteva ori pe săptămână. În ceea ce priveşte frecvenţa cu care cumpără ciocolată locuitorii oraşului Braşov achiziţionează acest produs in general de câteva ori pe lună.5 CONCLUZII Această cercetare de marketing şi-a propus să determine “Atitudiniile. 32 . În urma analizei datelor obţinute am constatat că 66% din totalul braşovenilor sunt consumatori de ciocolată.Q7 Q8 Q9 Q10 Q11 Q12 Q13 Q14 Q15 Q16 Q17 Q18 Q19 Q20 CAP. într-o măsură mai mică ambalajului şi preţului. în schimb acordă importanţă. În privinţa caracteristicilor ciocolăţilor. braşovenii acordă o importanţă majoră gustului şi calităţii.

Braşovenii într-un procent de 55% sunt de părere că. în principal menţionând diabetul şi obezitatea. Un procent de 75% din locuitorii oraşului Braşov sunt mulţumiţi de calitatea ciocolăţilor în raport cu preţul. 33 . ciocolata poate avea efecte negative asupra organismului.

BIBLIOGRAFIE • Cristinel Constantin – Cercetări de Marketing 2009 34 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful