Dezvoltarea aptitudinilor copiilor predispusi spre dislexie

Orientarea in spatiu
Copilul dislexic confunda dreapta cu stanga in cazul propriului corp.Din aceasta cauza se orienteaza greu in spatiu si in plan.Adesea nu reuseste sa indice care este partea dreapta sau stanga a strazii pe care merge, care este fila dreapta sau stanga a unei carti… Intampina dificultati in aplicarea sau folosirea corecta a unor cuvinte cum ar fi: langa,sub,deasupra,intre,inainte,dupa. Intr-o cladire mai mare nu-si gaseste clasa,se pierde. Prima notiune cu care face cunostinta fiecare copil cand ajunge in gradinita este”partea dreapta”,care se invata in situatii in care trebuie sa faca cunostinta cu cineva.Copilul poate purta pe incheietura mainii drepte un snur,care il va ajuta in orientarea spatiala.Pe partea stanga,deasupra inimii se prinde o inimioara decupata. Urmatoarele notiuni care vor fi insusite de copil prin miscare sunt :sus-jos.Acestea se invata prin exercitii de ridicare a mainilor spre tavan si cu asezarea jucariilor pe raftul de sus.Notiunea de jos se insuseste cu mersul piticului si asezarea jucariilor pe raftul de jos.Aprofundarea lor se poate face cu cantece si poezii,cum ar fi: “Cate unul pe carare/ Mergem in padurea mare./Uite sus si uite jos/ Totu-I verde si frumos” Relatiile :inainte,dupa,langa se exerseaza cu obiecte care au o fata fixa,cum ar fi :o casuta,un copil,un copac… Relatiile: intre,sub,peste le insuseste mai usor pentru ca trebuie sa le simta cu propriul corp,cum ar fi de exemplu, ca se taraste sub masa,se rostogoleste ,sare peste obstacole…In felul acesta se intrepatrund mai multe cai de perceptie:cea vizuala,kinestezica si cea auditiva.

Coordonarea miscarilor
Dezvoltarea orientarii
Orientarea pe corp se face prin exercitii de tip joc.Concomitent cu denumirea partilor corpului,prin palpare si atingere,copilul face cunostinta cu propriul corp.Schema corporala se invata pe etape,respectand principiul pasilor marunti. Capul-partile capului sunt invatate in cadrul unui joc cu papusi: -pieptanam parul (blond,saten) al papusii,spalam fata,stergem ochii,sprancenele,pleoapele,nasul,urechile si spunem poezioare ritmice despre ele, -masam fruntea noastra,mangaiem buzele, -deschidem gura,miscam limba,clantanim dintii… Membrele superioare :brat,cot,antebrat,incheietura mainii palma si degetele.Insusirea denumirii fiecarui deget se poate realiza prin intermediul cantecelului ;”Ne jucam ,noi ne jucam/Cu degetele noi ne jucam…” Partea dreapta a corpului se invata prin strangerea mainii,cu mana dreapta,asa cum se obisnuieste cand facem cunostinta cu cineva, Partea stanga se invata ascultand bataile inimii, Membrele inferioare se invata prin exercitii facute in fata oglinzii (ridicam piciorul drept,stang,flexam genunchiul drept,stang,prindem talpa dreapta in palma dreapta…) Partile corpului le aprofundam in jocul cu papusile. Prin jocuri didactice se realizeaza observarea diferentelor si asemanarilor dintre corpul omenesc si cel al animalelor.

1

un mar mancat pe jumatate.aprilie-copac inflorit. Fiecare parte a zilei este asociata cu o actiune.dorm .poezia “Saptamana”) Succesiunea timpului se invata cu ajutorul unor imagini pe care copilul trebuie sa le aseze in ordine cronologica a desfasurarii actiunii (ex.tanar. Dupa masa.copilul dislexic nu poate sau reuseste mai greu sa isi insuseasca o astfel de notiune.ma spal.cant.cine isi leaga cel mai repede sireturile… Invatarea notiunilor legate de an si anotimpuri se face cu ajutorul copacului cu 12 crengi. pornesc la gradinita.soare plin.asezarea materialului individual folosit in cadrul activitatilor matematice.iar jos (pe planul mesei) este acolo unde atinge masa cu burta.Este important sa invete intai pe suprafete plane mari si dupa aceea pe suprafete din ce in ce mai mici. Inainta de pranz –ma joc la gradinita.mai-cirese… 2 . Pentru a forma deprinderea de a aprecia durata necesara desfasurarii unei actiuni.om in varsta. Asezarea in sir a obiectelor pe masa. Urmatoarele notiuni sunt stanga. -seara-jumatate de luna. spun rugaciunea… Noaptea.cine se incalta cel mai repede. -noaptea. un mar intreg. Dimineata –ma ridic din pat. ma imbrac.. foi mari de bloc. Partile unei zile se asociaza cu imagini cum ar fi :-dimineata-jumatate de soare. Fiecare anotimp va fi colorat specific lui.dreapta in plan. Orientarea in timp Deoarece notiunea timpului este abstracta. a inaintarii in varsta: bebelus.copil mic.adolescent.de exemplu.dorm Zilele saptamanii si lunile anului se invata cu ajutorul cantecelelor si al poeziilor (ex. scrisul. ma uit la tv.fac baie. cotorul unui mar) Un alt exercitiu ar fi asezarea fotografiilor unei persoane in ordinea dezvoltarii.asezarea literelor sau cifrelor pe masa sau pe tabla.ajung acasa. cititul.prinzand marginea opusa.martisor. mananc supa si felul doi.matur.ma joc cu mingea. Seara.pagini de carte. februarieacoperis de casa cu turturi.construiesc… Amiaza. -amiaza. exercitiile se organizeaza sub forma de joc.desenez.Orientarea in plan ( orizontal) Orientarea in plan incepe cu notiunile de :sus-jos.toate incep din partea stanga spre cea dreapta.martie.cine isi strange cel mai repede culorile.imi pun pijamaua.pagini de caiet.Aceste notiuni se insusesc prin miscare:copilul se apleaca cu burta pe marginea mesei si intinde mainile peste masa.Sus ( pe planul mesei) este acolo unde ii ajung mainile .fiecare luna va avea o imagine simbolica: ianuarie-un om de zapada.scolar.intuneric si stele.

suflarea mingii de ping-pong sau a balonului. cum ar fi:doua sarituri cu picioarele lipite.Pronuntia cuvintelor lungi este anevoioasa. cu scopul formarii mobilitatii aparatului fonoarticulator.aplecarea in fata. Aceste exercitii dezvolta auzul fonematic.In gradinita este indicat sa se faca sub forma de jocuri exercitii zilnice.Se incepe cu miscari lente pe fond muzical lent. Un sir de margele colorate care trebuie continuat de copii.Incapacitatea de a ordona siruri poate ingreuna insusirea scriscititului. se fac exercitii sub forma de joc .trei ridicari de brate-un sir de miscari care se executa de cinci ori. Copilului i se poate cere sa spuna din cate silabe este alcatuit un cuvant. succesiv sa se accelereze miscarile si ritmul.3 pasi in spate.engrama miscarilor nu se formeaza. Primul pas al dezvoltarii vorbirii este articularea corecta a tuturor sunetelor. jocul muzical” Mergi cum bat” se pot face exercitii de ritm prin simpla bataie cu degetul sau creionul in masa.Pentru formarea deprinderii de a imita si a repeta mai multe miscari intr-o anumita ordine. Dezvoltarea vorbirii Vorbirea corecta se bazeaza pe formarea si pronuntarea corecta a sunetelor.intonarea corecta si ritmul corect.patrat.Dezvoltarea serialitatii si a simtului ritmic Scrisul este o ordonare de siruri de litere in timp si spatiu. deci este necesara o exersare sistematica si indelungata in scopul formarii auzului fonematic si a pronuntiei corecte. respectand alternanta formei sau a culorii… Pentru a stimula simtul ritmic se foloseste un fond muzical. Dezvoltarea serialitatii si a simtului ritmic este strans legata de modul in care copilul va reusi sa desparta cuvintele in silabe.Daca copilul nu a supt si evita sa roada mancaruri tari. numai dupa ce si-a format simtul ritmic si si-a insusit silabisirea.Se executa de cinci ori urmatorul sir de miscari: 2 pasi la dreapta.exercitii cuprinzand diferite miscari ale buzelor si limbii.triunghi.Cititul este decodarea unui sir de litere.cei 100 de muschi ai aparatului fonator nu se misca suficient de rapid si nervii proprioceptivi din musculatura cavitatii bucale nu trimit stimuli spre creier privind miscarea lor .pronuntarea sunetelor ca onomatopee sau ca imitatie a vorbirii animalelor. Al doilea pas este asocierea sunetului si literelor la imaginea cu care se invata litera.Acest sir trebuie continuat de copii si repetat de 3-4 ori.Primul pas este executarea miscarilor cu intregul corp.cum ar fi: exercitii de inspiratie abdominala-respiratie lunga.1 saritura la stanga… Pasul al treilea este un sir vizual care se realizeaza numai in momentul in care executarea sirului de miscari a devenit o deprindere.apoi sa citeasca cursiv si expresiv. Pasul al doilea este cel in care miscarile se executa in spatiu. La copiii dislexici se observa o functionare greoaie a motricitatii aparatului fonator.Se pot utiliza cu succes strigaturile de la dansurile populare.De exemplu: pe o coala se deseneaza un cerc. 3 .pentru ca apoi. care sta la baza citirii.In lipsa stimulilor .

Dezvoltarea vorbirii Vorbirea corecta se bazeaza pe formarea si pronuntarea corecta a sunetelor.pronuntarea sunetelor ca onomatopee sau ca imitatie a vorbirii animalelor. Educatoare – Nina Stanescu Gradinita cu program normal Gornet. Al doilea pas este asocierea sunetului si literelor la imaginea cu care se invata litera.exercitii cuprinzand diferite miscari ale buzelor si limbii. La copiii dislexici se observa o functionare greoaie a motricitatii aparatului fonator. cu scopul formarii mobilitatii aparatului fonoarticulator.In lipsa stimulilor .Pronuntia cuvintelor lungi este anevoioasa.In gradinita este indicat sa se faca sub forma de jocuri exercitii zilnice. deci este necesara o exersare sistematica si indelungata in scopul formarii auzului fonematic si a pronuntiei corecte.intonarea corecta si ritmul corect.engrama miscarilor nu se formeaza.Daca copilul nu a supt si evita sa roada mancaruri tari.cei 100 de muschi ai aparatului fonator nu se misca suficient de rapid si nervii proprioceptivi din musculatura cavitatii bucale nu trimit stimuli spre creier privind miscarea lor . Primul pas al dezvoltarii vorbirii este articularea corecta a tuturor sunetelor.Prahova 4 .suflarea mingii de ping-pong sau a balonului.cum ar fi: exercitii de inspiratie abdominala-respiratie lunga. Aceste exercitii dezvolta auzul fonematic. care sta la baza citirii.